Dimineaţa, mai 1926 (Anul 22, nr. 6978-7005)

1926-05-01 / nr. 6978

m CRT.: Sf. Ap. lacov Zevedeo CAT.: S-ta Gater, de S. ISR.: 16 itar 6686 B­ăs. soar. 5.11 Ap. soar. 19.16 Cum a fost timpul ori­ ­Situaţiunea atmosferică in Eu­ropa, orele 9 dim. — Situaţiunea atmosferei se menţine neschimba­tă Temperaturile au crescut in­­Rusia şi vestul continentului, pe când in rest au scăzut şi sunt cu­prinse azi intre 17 gr. în Grecia şi minus 14 gr. in nord-estul Rusiei. Precipitaţiuni au căzut in nord­­i vestul şi sud estul continentului. In România, orele 8 dim. — In cursul ultimelor 24 ore cerul s'a a­ Coperit In toată ţara şi a început din nou să plouă, de data aceasta mai abundent în jumătatea de nord şi est a ţării, pe alocuri ploa­ia fiind însoţită şi de manifesta­ţiuni electrice şi grindină. Cantită­ţile de apă măsurate au dat între 8—10 mm. în sud şi 10—20 mm. în norci. Presiunea atmosferică a cres­cut puţin şi variază între 760 mm. la Timişoara şi 756 mm. la Ismail, în timp ce temperaturile au scâ­­zut faţă de eri dimineaţă cu 2—7 gr. Vântul bate potrivit din regiu­nea nord-vest. La Bucureşti-Filaret, orele 8 di­mineaţa. — Presiunea atmosferică 759 mm. Temperatura 18 gr. Umi­ditatea 8 la sută. Cerul acoperit şi plouă, iar vântul bate dela S­W cu 5 mps. Temp. maximă de ori 23 gr. Minimă de azi noapte 9 gr. Ploaie in uit. 24 ore, 1 mm. Timpul probabil dela 29—SO A­­prilie, orele 13. — Cerul se va men­ţine variabil; precipitaţiuni locale şi intermitente vor continua să ca­dă Vânturi potrivite din direcțiuni diferite, iar temperaturile constan­te. teatrele Spectacolele zilei TEATRUL NAŢIONAL: Faust. TEATRUL REGINA MARIA: Bătălia. OPERA ROMANA: Faust. TEATRUL ALHAMBRA: Nou şi atrac­tiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pa­­sagiul Comedia): Program de atrac­ţiuni. CINEMA LIPSCANI: Căpitanul de poştă. CINEMA FRASCATI: Mizerabilii. CINEMA VOICULESCU: Noaptea ro­şie. CINEMA select CENTRAL:­ Amor şi realitate. CINEMA CAPITOL Dansatoarea spa­niolă cu Pola Negri. CINEMA VLAICU: Craiul mărilor şi Mutarea in lună. CINEMA GLORIA: Pasiunea Lizetei, dramă in 8 acte cu Gloria Swanson şi o comedie tn 8 acte cu Maleo.­­CINEMA MARCONI: Călăreţul Intre viaţă şi moarte (călăreţul demascat) şi trupa Lică Rădulescu cu comedia Văduvioara de la Giurgiu. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI: 4 comedii 10 acte. Chariot soldat şi alta 8 cu Elsioto, Monty Bancha şi Felix Co­toiul. CINEMA MODEL: Destinăe (Destinul) Regia Henry Roussell, 10 acte. CINEMA ROMA Griviţa: Aventura Lordului Samsey si 6 acte comedie cu Malec. CINEMA EDISON: Oarba din Paris, o­ I­perâ complectă şi trupa Niculescu- Buzău. CINEMA JUPITER: Handicapul Dra-I gostel, operă complectă. CINEMA RAHOVA: Bastardul ou Ma-I ria tacobtnl. CINEMA PARIS fost Popular: „Mon­­sieur Beaucaire“ cu Rudolf Valentino. Operă complectă. Repertorul săptămânal TEATRUL NATIONAL BAMBA­TA : (matineu) Fedra; (seara) Marchizul şi Siriana. PUMINICA: (matineu) Tinereţe fără bă­­trăneţe; (seara) Faust. OPERA ROMÂNĂ BAMBATA: Salomeea. JDUMINTCA: (matineu) Boema, (seara) 1 Rlgotattou Starea civilă NAŞTERI 50. MORŢI 29: Radu Răduţă născut mort, Vasile Iosif 4 luni jum., Alexan­dru Daniilescu 2 ani, Lucreţia Prodan 8 luni, Laioş Sekereş 10 minute, Dorina Coman 3 jum. luni, Alexandru Stănes­­cu 38 ani, Ionel Martin 7 ani, Marga­reta Grădinescu 81 ani, Const. Nicules­­cu 73 ani, Anton Niţă 1 Jum. lună, Ste­lian Vasile 2 ani, Anghel Dumitrescu 16 ani, Costache Ion 77 ani, Ion Asan 8 luni, Constantin Iile 5 luni, N­lae Ma­­zălu 17 luni, Aglaia D-trescu 4 jum. ani, Sabo Petre Kore 61 ani, Bucur Licoiu 52 ani, Radu Ciobanu 8 jum. ani, Radu Stănciulescu 42 ani, Maria Mihail Bri­­ginaru 23 ani, Cristina Popescu 2 zile, Petre Niculescu 75 ani. CASATORII: Gheorghe Bucorveanu, cu Zmaranda D-trescu, Romulus Sără­­teanu cu Ioana Vasilescu, Ion Enache cu Maria Moraru, Antoniu Staub Con­stantina Ionescu, Ion Surtea cu Susana Carata, Alexandru Popescu cu Ioana Bâltăreţu, Gh. Turturea cu Nicu­lina Ştefănescu, Anatole Cresin cu Teodora Tănăsescu, Virgil Petrovici cu Elena Ştefan, N­­ae Fluter© cu Ecaterina Sto­­enescu, Nicolae Botez cu Sevastia Bur­­ghelea, D-tru Popescu cu Aurora Stro­­escu, Berta Berno Iosefsohn cu Neli­a Zentler, Francisco Gobb­a cu Maria Ivan, N-lae Mateescu cu Cleopatra Enes­cu, Iacob Rădulescu cu Maria Uță, Ion Andrei cu Estera Nada (Vodă), C-Un Becheanu cu Maria Popescu, Francisc Dubovan cu Agnes Szlogarto, Gh. Ilies­cu cu Ecat. Constantinele:* Mendel Goldman cu Rebeca Thal, Strul Sulău Burăh cu Netti Samueli, David Gruz­­veig cu Rasdule Grunberg, Costache Tănase cu Eufrosina Teclean, Ismail Mahmut cu Elisabeta Cocuci, Beniamin Todel cu Maria Rosenzweig, C-ni Băltă­­ţeanu cu Constanţa Enescu, Anton Constantinescu cu Maria Zaharescu, N­­ae Popescu cu Elisabeta Dragomi­­rescu, Grigore Stanian cu Sanda Popa, Teodor Pioreanu cu Elena Alexandres­­cu, Vladimir Tiutrumov cu Olga Gă­găuz, Andrei Kosza cu Bertha Csakan, Ile Gheorghe cu Gherghina Carism­aki, Petre Stan cu Maria Gabor, Ştefan Gheorghiu cu Maria Tocilă, Şerban Ti­­tu Popovici cu Lucreţia Moldovanu, Ion Păr­vulescu cu Maria Bugneriu, C-tin Stănescu cu Ana Niculescu, Mişu Lan­des cu Iosefina Sufrin, Dumitru Nesto­­rescu cu Suzana Popescu, Stelian Că­­mărășescu cu Caterina Safta, Ioan Ro­­mn cu Callopi Popescu, Gheorghe Nicu­lescu cu Maria Mihalache * 6- SECERATOARE », Legftoare Cositoare Grifele de Fân Pluguri i@ Tinctoare Piese de schimb originale |I¥| Bin roaamica Fabrică: M SSSi-HarriS Ltd. Toronto America Se găsesc cu preţuri originale ale Fabricei la­ SOCIETATEA ANONIMA ROMANA de COMERT FOST NICOLAE FEHER & Cie. eusimssTi, Strada Smârdan No. 1, BBAlbA, Bulevardul Cuza No. 95, dustan­ Delicioasele Specialitatea Casei Come Casino t: T­W­T N­EHJd cavoului dole Netley Aventurile extraordinare ale celebrului detectiv englez (2) William Thorpe lămurirea misterului Semnatarul era fără îndoială o­­mul de la care Smith avea dia­mantul cenuşiu. Or, pentru cine ar fi putut înfrunta Smith cea mai mare necinste, restituind cu preţul atâtor riscuri bijuteria fura­tă? Pentru cine, dacă nu pentru o fiinţă prea scumpă, rudă sau prie­ten? Nimeni nu ştia ca Smith să fi a­vut prieteni, înţeleg prieteni intimi şi cu atât mai puţin rude. Şi apoi, aceste cuvinte, „mă voiu ţine de cuvânt, ai încredere in sin­ceritatea jurămintelor mele". Nu in­dică ele că omul acesta a greşit fa­ţă de Smith, că a venit să se a­­cuze şi să ceară iertare, că se că­eşte de greşelile făcute şi că drept dovadă îi remite diamantul furat, rugându-1 să-l Înapoieze proprieta­rei ? . Dacă acest marchiz de Bréchant, a cărui autenticitate nu mi se părea câtuşi de puţin sigură, n’ar fi fost decât prietenul bătrânului colecţio­nar, de ce ar fi riscat acesta, dacă ar fi căutat pe proprietar şi i-ar fi remis piatra preţioasă, fără a indi­ca numele hoţului ce se căeşte de fapta sa. Nimic, nu-i aşa? Şi nici o anchetă n'ar fi putut lămuri secre­tul său. Dar dacă marchizul de Bréchant nu era un amic ci un tovarăş, o ru­dă apropiată, un fiu nemărturisit de Smith, de pildă. Şi dacă acest fiu, copil nedemn ar fi dezonorat numerele părintelui său, în împre­jurări necunoscute încă, se înţelege uşor că bătrânul ar fi voit să evite cu orice preţ ancheta, care ar fi stabilit aproape cu certitudine tot firul afacerii. — Foarte just, spuse magistratul. Și, spuneţi-mi, ipoteza dvs. s’a con­firmat ? — S’a confirmat în întregime, graţie bună voinţei d-lui dr Jaques Bertillon din Paris, directorul ser­viciului antropometric de măsură­toare la prefectura de poliţie din această Capitală. Falsul marchiz de Bréchant, la prima sa vizită la bijutier, a expli­cat că este francez. Acestei afirma­ţiuni, deşi falsitatea ei a fost do­vedită, ii datoresc ideia de a lua informaţiuni în Franţa, convins că da­r el nu e născut acolo a locuit mai mult sau mai puţin în această ţară Ce să-ţi mai spun acum, Lyn­­ham? In urma revelaţiilor celebru­lui profesor şi după ce a anunţat pe Smith de moartea tragică a fiului său, judecătorul, promiţând că se va păstra secretul asupra întregei afaceri, obţinu din partea bătrânului, confirmarea complectă în ce priveşte exactitatea spuselor scumpului meu profesor. Urmarea fu că se semnă imediat încetarea acţiunei împotriva anti­carului. William Thorpe tăcu. — Şi afacerea „perlei albastre“? — întrebai eu. Nu mi-ai spus nici­odată că dr. Bell a deslegat și acea­stă enigmă. — Exact, dar din milă pentru Smith, n’a voit să aducă la cu­­noștința justiției rezultatul lucrăr rilor sale în această privință Cum existau încă complici, inter­­venția sa ar fi avut ca urmare di­rectă deschiderea unui proces sen­zaţional, în care memoria nenoro­citului Harry n’ar fi avut nimic de câştigat. Preferă să tacă. Trebue să ştii totuşi, continuă el, dacă aceasta îţi satisface curiozita­tea că n’au existat nici­odată două perne albastre, cum s’a crezut nu totdeauna, ci una singură . Mărturisesc umil, îi răspunsei, că aceasta nu-mi explică nimic. Thorpe avu un gest de nerăbda­re, abia perceptibil pe care il coriji îndată, cu un surâs oarecum batjo­coritor. — Ascultă-mă bine, Pseudo-mar­­chizul de Bréchant, am spus-o adi­neauri, conducea o bandă internați­onală de pungaşi. Auzind vorbindu-se de „perla al­­bastră“, fenomen aproape unic, co­munică ştirea tovarăşilor săi obiş­­nuiţi Imediat se organiză un plan nu numai cu scopul de a pune stă­pânire pe această bijuterie ci şi de a jefui, in mod inteligent, pe ferici­tul posesor. Marchizul se instală la hotel Ce­cil şi făcu bijutierului vizita pe care o cunoşti. Apoi se inapoie la hotel, aşteptă pe funcţionar şi li dădu 3000 de lire sterline, in schimbul pietrei preţioase. — Dar, aceasta este foarte corect, întrerupsei eu. — Până aici da, şi Homere Lewis ar fi făcut chiar o bună afacere dacă s’ar fi oprit aci. Din nefericire dorinţa de câştig şi uşurinţa cu care marchizul, a achitat o sumă atât de mare îl deciseră să accepte o nouă operaţie, în ziua în care primi din New-York scrisoarea cli­entului său, care oferea până la 10.000 lire sterline pentru procura­rea perechei perlei sale, reputate, aproape unice. Comerciantul îşi zise că, în defini­tiv, admiţând chiar că ar trebui să plătească dublu o pereche atât de rară, beneficiul încă ar fi destul de mare. Se puse pe lucru. Aici a fost greşeala lui. Câteva săptămâni mai târziu, unul din cartieri, cărora li se adre­sase, veni să’l previe că se află pe deHB tun. ~ • - ! N'a văzut Încă piatra dar descrie­rea ce i s’a făcut l-a convins că nu aleargă în zadar. Invită pe Le­wis să urmărească singur afacerea și-l puse în legătură cu persoana dela care avea informațiuni. Când văzu perla, bijutierul nu mai putu de bucurie. Era intr’a­­devăr perechea ce o căuta: aceiaşi structură, acelaşi ape, nu totul iden­tică. Foarte emoţionat, dar silindu-se să-şi ascundă uimirea Lewis în­trebă de preţ- Rămase înlemnit: zece mii de lire, bani gata! Exact ci­fra maximă indicată de marchiz. Crezu că afacerea e pierdută. Și aici, scumpul meu Lynham deschid o parantesă spre a-ți per­mite să apreciezi priceperea cu care s’a fixat această cifră. Căci, ai sesi­­zat, de sigur că perla cea atât de asemănătoare cu cealaltă nu era de cât aceiași! Era perla falsului mar­chiz pe care acesta o presenta­ nai­vului negustor, prin intermediul unuia din tovarășii săi-Zece mii de lire! exact cifra ofe­rită de client. Impunându-i-se a­­ceastă cifră lui Lewis, afacerea tre­buia să-i pară de nerealizat, fără beneficiu pentru dânsul. Cu chipul acesta negustorul era întărîtat să se încăpăţâneze spre a încheia, cu orice preţ, afacerea. De aci şi scrisoarea sa neliniştită adresată lui Bréchant. Şi, înainte de a fi vremea să se re­­cuieagă, marchizul îi răspunse tele­grafic că acceptă, cu suma propusă de 12.000 lire sterline. Telegrama adauga, după cum Îţi aminteşti, că perla să fie imediat expediată contra ramburs. Lewis se grăbi să plătească cele 10.000 de lire şi să expedieze perla. După cum se ştie funcţionarul John fu însărcinat cu această expediţia Restul, se explică de la sine. Un complice al bandei pândi pe John şi, cu o lovitură, îl aruncă sub roatele trăsurei. Profitând apoi de zăpăceală, puse stăpânire pe pre­ţioasa cutie, a cărei existenţă o ştia numai el, în toată mulţimea ce se adunase Marchizul avu grijă să o­­fere la timp „perla albastră“ auto­rităţilor poliţieneşti din New-York în vederea cercetărilor şi să înlăture astfel orice umbră de bănuială. — Este într’adevăr extraordinar, strigai eu. E o nenorocire însă că a­­semenea canalii rămân nepedepsite — Sunt de părerea d-sale, virtuo­­sule Lingham, dă-mi voe totuşi să-ți spun că regretul meu nu este atât de mare ca al d-tale. In afară de faptul că toate închi­sorile Regatului­ Unit nu ar fi sufi­ciente pentru găzduirea acestor domni, viaţa ar fi grozav de mono­­tonă pentru criminalişti- Intr’adevăr amicul meu, o crimă frumoasă din partea unui debutant este un lucru rar şi de obicei regăseşti, nu două sau trei afaceri senzaţionale, dacă nu aceeaşi mână, cel puţin aceeaşi inspiraţie. Oamenii aceştia fac şcoală. Rău! se învaţă tot atât de re­pede, sau şi mai uşor, ca binele. Şi nimic nu este mai amuzant pentru un diletant ca această vânătoare după criminal, în care regăseşti o temă quasi-clasică, variată la infi­nit Toată abilitatea criminalului stă în meşteşugul de a varia amănun­tele operaţiei sale, ingreuind analiza ei şi toată ingeniozitatea detectivu­lui constă, dimpotrivă nu meşteşu­gul de a aplica la crima pe care o studiază una din schemele cunos­cute şi definite dinainte, în ciuda divergenţelor aparente care îi a­­trag atenţiunea la prima vedere. Dacă sunt crime care îşi datoresc celebritatea numai atrocităţii, dar, pe care orice poliţist le-ar descoperi în câteva ceasuri, sunt un schimb al­tele, în care ştiinţa criminalului e dusă la extrem şi execuţia e atât de rafinată, încât cel mai destoinic po­liţist, cu tot aerul său, nu poate a­­junge la nici un rezultat Sunt probleme ce nu se rezolvă la prima vedere. Acestea sunt crimele cele mai interesante. Nu cunosc satisfacţie mai mare ca aceia de a ajunge la constatarea că o crimă frumoasă — desbrăcată de toate amănuntele menite de multe ori să Întunece cercetarea — se adaptează exact uneia din cele 25 sau 30 de formule ce ai avut pri­lejul să ţi le formezi, in cursul an­chetelor anterioare. Amicul meu se încălzise vorbind. Ochii îi stăluceau. Se ridicase şi silueta sa se mişca, cu o nervozitate neobişnuită. Era artistul care îşi priveşte opera, Ii studiază amănun­tele şi evocă satisfacţiile ce le-a avut. (Va urma) comună din vin­, Con­stanta in flăcări CONSTANŢA, 29.­­ Azi după a­­miază un puternic incendiu a izbuc­­nit în comuna Turcoaia din judeţul Constanţa. Numeroase case au fost distruse. Au fost nimicite între altele şi gos­podăriile locuitorilor: Ion Manea Niţ­u Ion, Marin Anton, Ion ,şi Gheor­­ghe Frate şi Manoil Gheorghe. Focul alimentat de vânt ameninţa să se întindă asupra întregii co­muni. S-au adus ajutoare din comu­na Iacob Deal. . Toate Şcolile ce depind de direc­ţiunea generală a asistenţii, I. O. V. şi alte societăţi de binefacere simi­lare, vor fi organizate după tipul şcolilor industriale de ucenici, iar absolvenţi vor avea aceleaşi drep­turi ca şi cei ai şcolilor de ucenici. Sâmbătă orele 11 a. m. va avea loc inaugurarea noului dispensar al asigurărilor sociale din str. 13 Septembrie. La această solemnitate vor lua parte suveranii, d. ministru Tran­­cu-Iași și personalul superior al mi­nisterului muncii. Societatea Culturală „Idealul Ju­­nimei“ organizează pentru seara de Sâmbătă 1 Mai ora 10 jum. seara, un grandios bal in saloanele Sindi­catului ziariştilor din Bulevardul Carol 7, în folosul Bibliotecel Socie­tăţii. Splendidă orchestră Jazz Band. Petrecere până dimineaţa. Comercianţii detailişti din Capita­lă, membrii „Sindicatului comerci­anţilor şi industriaşilor din Româ­nia” s-au Întrunit­eri dimineaţă In sala sediului din strada Sf. Apostoli nr. 52. Au luat cuvântul, arătând situa­ţia proastă a comercianţilor din ca­uza orariului de muncă şi a impozi­telor, d-nii: I. Gavrilescu-Olteniţa, Hau-Razvad, N. Constantinescu-Cio­­bănaşu, Ionescu-Siraru, N. Constan­­tinescu-Ţepeş, Georgescu Vagea, N Butnaru, Radu Soricescu, Aristide Th. Gherman, Georgescu Coşna, Con­stantinescu-Lânăriei, etc. După ce se anunţă că Duminică ? Mai va avea loc o întrunire la Da­cia, şedinţa se ridică la ora 1, la iU­IS 3­ m 41. C. A. Rosetti S07.9E MS BELES M PROVTEMPS ROBES-TAILLERES MANTEAUZ PRIX EXCEPT­ION NELS Societatea Ocrotirea orfanilor de război, delegaţia consiliului central Bucureşti, calea Şerban-Vodă No. 22, va ţine liciaţie publică cu oferte închise în conformitate cu art. 72— 83 din legea contabilităţii publice, în ziua de 12 Mai a. c., orele 10 di­­mineaţa, pentru aprovizionarea cu lemne de foc, obiecte de îmbrăcă­­minte, pânză americă, etc. şi vinde­rea unei camionete „Ford“ şi di­verse parfumerii, pudre, esenţe de rom, etc. Doritorii a lua parte la această licitaţie se pot adresa pentru infor­maţiuni la sediul societăţii in orice zi de lucru, între orele 10—12 dimi­­neaţa. Mai multi cititori ni se plâng că li se fac şicane la achitarea pensii­lor de cătra administraţia financiară judeţeană din str. Bateriilor. Autorităţile în drept ar trebui să ia urgente măsuri de îndreptare. RESTAURANTUL­ GRATSMBBXAND 'a muîa! Sa m mm mm Sos, Kisseleff 16 Complect reorganizat, Salon specia mare pentru nunţi, banchete, Orchestra J­ordăchescu. Deschiderea 1 Mani Duminică 2 Mai la orele 10 dimi­neaţa va avea loc o întrunire a mem­brilor din Capitală a „Uniunii na­ţionale a foştilor luptători“ la se­diul din str. Vasile Lascăr No. 98. Se va discuta despre revendicările foştilor luptători. D. Anibal Teodorescu, primar al Capitalei, a primit pri­­n audienţă o delegaţiune a „Uniunii naţionale a foştilor luptători“ în frunte cu d-nii dr. Virgiliu Serdaru şi lt. Coman­dor C. Boţan, cu care a discutat che­stiunea împroprietăririi demobiliza­ţilor din Capitală. Doctorul ROSENBERG diu Bucureşti, specialist în boli şi operaţiuni de nas, gât şi urechi, va insulta la Bacău, în zilele de 1 şi 2 Mai între orele 2­ 5 d. a., în strada Bacău-Ocna No. 11. Primim următoarele: Cercul Medical ţine şedinţă ştiin­ţifică Vineri 30 Aprilie a. c., ora 9 seara în localul său din str. Lip­scani 21 fost 3, etajul II, la ordinea zilei fiind următoarele: î. In memoria profesorala­ dr. Thoma Ionescu, cuvântare de d. dr. Aurel Abramovici. 2. Dr. L. Nissim, facere precipitată, analgesică (comunicare). Colegii absolvenţi ai liceului „Tra­­ian­’ din T.­Severin seria 1916, sunt rugaţi a-şi comunica telegrafic ade­ziunea şi adresa pentru întrunirea colegială care va avea loc în ziua de 10 Maiu 1926 la T.­Severin, d-lui dr. Oscar W. Florin, str. Petru Maior 17, Cluj. Duminică 25 curent a avut loc adu­narea generală a „Junime! Economice“ cu sediul In căminul Mina și Aron Schuller pentru alegerea noului comp­let, care s’a constituit astfel: Pepici N. preşedinte; Goldenberg, N. vicepreşed.; Treitenbreit, casier; Weissman L. se­cretar; Lewy G., bibliotecar; Goldstein G. şi Lsjnuman M. cenzor.* D­­r. Buşcan, subsecretar de stat al minorităţilor a vizitat Duminică şi Luni judeţele din Secuime, Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei. D. colonel Alexandres­cu B. Gh. comandantul şcolilor militare de artilerie, a fost inlocuit în comisia­­nea de examinare pentru trecerea in activitate a ofiţerilor de rezervă de artilerie, chemaţi temporar in vederea activare!, prin locot.­colo­­nel Georgescu P. I. Administraţia c.­­­r. a luat dis­­poziţiunea ca transporturile indi­gene de şuncă, mezeluri, cărnuri a­­fumate, sărate, slănină, osânză, etc destinate consumului intern, să fie scutite de taxele d© vizită veteri­nară cu începere de la 1 Mai. Aceste taxe se vor percepe numai la transporturile de acest fel desti­nate importului sau exportului. Sfoara de Manila expediată în traficul local cu mică iuţeală, in cantităţi de cel puţin 5000 kgr. de vagon ordinar, se va taxa, conform dispozitiunilor directiunei generale c. f. r. după tariful II, cu începere dela 1 Mai crt In aceiaş categorie intră şi ţiglele nesmălţuite. D. dr. N. Ştefănescu din Focşani, constatând bunele rezultate ce au­tomobilele ,,DODGE BROTHERS“ dau în regiunea deluroasă a acelui judet, a comandat un „special tou­ring car“ de la reprezentanţii aces­tei mărci, GR. CRISTEA & Co. din Bucureşti, Calea Victoriei 88. D. Anibal Teodorescu, primarul general al municipiului Bucureşti roagă călduros pe toţi cetăţenii Ca­­pitalei ca decoraţiunile particulare ce se fac de dânşii cu ocazia diver­selor serbări naţionale şi aniversări la case, prăvălii, etc., să fie cât mai uniforme posibil, culorile să nu fie şterse, vechi sau pătate. Deasemenea roagă ca toate socie­tăţile şi adunările ce iau parte la aniversări, să nu mai depună co­roanele şi decoraţiunile pe statui, ci numai jos pe soclul statuilor. S’a aprobat deschiderea pe seama ministerului industriei şi comerţu­lui a unui credit extraordinar în su­mă de lei 6.000.000 pentru plata mun­citorilor, a funcţionarilor şi a mate­rialelor utilizate de uzinele de fier din Cugir, pe timpul de la 1 Ianua­rie 1926 până la 1 Mai 1926. CASA FLOR­ICA, strada Victor E­­manu­el 2, execută cu ireproşabilă eleganţă ROCHI, MANTOURI, pre­cum şi PIJAMALE şi rulării de doamne şi domni. Preţuri convena­­bile. Un mare număr de consilieri aleşi ai Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti a depus ori la tri­bunalul Ilfov, candidatura copigu­lui lor, d. Achilla Şaraga, agent de schimb, pentru locul de senator sec­ţiunea comercială, ce se alege de Camerele de comerţ şi industrie din circ. 3-a cu reşedinţa la Bucureşti Monitorul Oficial cu data de 29 Aprilie a. c. publică legea votată de Cameră şi Senat prin care termenul de recurs în materie de contraven­­tiuni la legile fiscale, la legea m­o­­nopolurilor statului, la legea da ur­­mărire şi în materie fiscală, cu ex­cepţia recursurilor împotriva deci­­zi­unilor comisiunilor de apel este de o lună dela comunicarea hotă­rârii ce se atacă, fără distin­c­ţiune dacă hotărârea s’a dat in lipsă sau contradictoriu. Liga „Drepturile şi datoriile fe­meii" va ţine şedinţa, obişnuită Vi­neri 30 Aprilie la orele 5 d. a. la clubul partidului naţional din calea Victoriei 78. Va vorbi d-na Freud Bucureanu despre „Alocaţia familiară”. Joi 29 crt. s’a oficiat căsătoria ci­vilă a Domnişoarei CECÍLIA WE­BER fied D-lui Victor D. Weber şe­ful Comptabilităţei Casei Les Snc. sers. d’Albert Godde Bedin & Co. cu D-l Natan Löwenberg. Transmitem din parte-ne felicită­rile noastre tinerilor căsătoriţi. „Societatea română de oto­rino­­laringologie“ din Bucureşti va ţine şedinţă în ziua de 3 Mai orele 6 d. a. în localul consultaţiunilor gratuite, cu următoarea ordine de zi: Dr. V. Brătescu şi dr. Racoveanu: rezecţia bilaterală a laringelor su­perioare în două cazuri de laringită tuberculoasă; Dr. I. Teţu: a) corp străin esofa­gian cu perforaţia esofagului; b) două cazuri de polipi nazali cu lo­calizare atipică; c) thirotomia papi­­loemei laringee. Dr. Fetiade: a) diverticul al hipo­­faringelui; b) un nou caz de febită simno- jugulară septicemică operat; c) paralizia abductorilor, vindecat prin tratament specific. Dr. Tempea: a) spasm esofagian după ingerarea de sublimat coro­siv; b) cancer spinocelular faringian, tratat cu radium; c) papilom pur faringian la un vârstnic. Comitetul Societăţii de patronaj, dorind a arăta rezultatul muncei sale, a organizat o serbare care va avea loc la azilul­­Societăţii, Spla-­­iul Bolintineanu 12, în ziua de 2 Mai la orele 4. Se va citi darea de seamă a anului încheiat, se va e­­zita azilul şi copiii vor reprezent scene din viaţa lor. Intrarea liberă. Aseară, a avut loc, la fabrica de tutun „Belvedere” o serbare cu ca­racter muncitoresc, la care au luat parte d-nii ministru Gr. Trai­u Iaşi, Cunescu, directorul general al mese­riilor şi învăţământului muncitoresc, directorul şi subdirectorul fabricei şi numeroşi muncitori şi lucrători. S-a reprezentat o piesă de teatru cu subiect de viaţă muncitorească VerneaU cu trupa lor vor Juca m Bucureşti Sâmbătă 8 şi I Duminică S Ma tm%\m de Uarsm/íeJ Luni IO şi Mărfi II IMIaS Pîie ou face Miercuri 12 Preî La jose cPaimer Locaţiuitea la Jean Fen­dar. Duminică la orele 9 dim, funcţio­narii comerciali din Capitală se vor întruni în Piaţa Victoriei, ca­ de acolo, conduşi de­­ Cunescu, dire­g­ral al meseriilor şi învăţământu­lui muncitoresc să viziteze­ muzee-­­le zoologic şi geologic de la Şosea. Am publicat zilele trecute ştirea că M. S. Regina Maria a României a cumpărat un automobil „Lincoln­“ închis. Acum ni se comunică că şi M. S. Regele Ferdinand a cumpărat o maşină „Lincoln“ sport-Tourino ele la Societatea „Meribar”, calea Vic­toriei 51. Reprezentanţa generală pentru România. Preferinţa Regală acordată auto­­mobilelor „Lincoln“ este fără îndo­ială bine justificată. Congresul de hidrologie ce ur­ma să se ţină în zilele de 21 şi 22 Mai în localul „Asociaţiei­ generale a medicilor“ din ţară, a fost ama­­­nat pe ziua de 30 Mai cor. Doctorul Ovidiu Alfandaru, medic la „Noua Maternitate”, boli de femei, chirurgie, mamos, s’a mutat’Ip­ri­ri Enăchiţă Văcărescu 56 (fostă Pop­­tului). Primim următoarele: Membrii consiliului de direcţie al Grupării univ­er­sitar­e române pen­tru Societatea Naţiunilor" sunt rugaţi a lua parte la şedinţa extra­ordinară ce va avea loc astăzi. Vi­neri 30 Aprilie, orele 6 , 7, la Uni­versitatea din Bucureşti, amfiteatrul Spiru Haret (clădirea nouă a fa­cultăţii de ştiinţe). Şedinţa va fi onorată de prezen­ţa distinşilor oaspeti, d-nii Marcel Hoden, de la secţia de informaţii şi G. Oprescu, secretarul comisiei du­ cooperaţie intelectuala. Conferinţa d-lui inginer St. Cu­­nescu, directorul meseriilor şi în­­văţământului muncitoresc, anunţa»« că pentru azi orele 7 d. a., la Ca­mera de comerţ, se amână la o dat­­ă care se va anunţa ulterior. Mâine 1 Mai orele 11 dimineaţa, se va inaugura Casa medicală a a­­sigurărilor sociale, din str. 13 Sep­­tembrie No. 91. Această solemnitate, in urma In­vitaţiei d­lui ministru al muncii Gr. Trancu Iaşi, va fi onorată cu prezenţa suveranilor. Muncitorii şi meseriaşii sunt in­­vitaţi, pe această cale, a lua parte­­ la inaugurare. “ Sâmbătă 1 Mai a. c. se va ţine la sediul „Ligii chiriaşilor“, str. Hale­lor No. 19 ora 9 dimineaţa o întru­nire publică, la care se va discuta chestiunea construcţiilor. La aceast­­ă întrunire sunt convocaţi să ia parte reprezentanţi ai tuturor or­­ganizaţiunilor şi asociaţiunilor exis­­tente. Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că in „Monitorul Oficial” nr.­ 88 din 20 Aprilie 1926 la pag. 5739 sunt publicate: catedrele, conferinţe­le şi asistentele ce se găsesc vacante la şcoala politechnică din Bucureşti. Astăzi, Vineri, 30 Aprilie, orele 9 seara, are loc la universitatea popu­­lară U. E. R. din str. Mircea-Vodă 20, conferinţa d-lui Eugen Relgis tratând despre „Opera lui Romain Rolland“. Intrarea liberă. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 30 APRILIE 1329 Const Andrieş, sos. Basarab 26; D. Adamovici, calea Griviţei 81; AL Komornicki, calea Victoriei 46; Gh. Hotăranu, str. Vasile Lascar 76; G. Păltinescu, b-dul Ferdinand 104; M. Trandafirescu, calea Dorobanţi 8; Al. Leist, strada Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu str. Col. Orero 8 bis; Dr. Luc. Georgescu, sos. Cotro­­ceni 15 bis; I. Ioanid Sf. Apostoli (colț Antim) 56 Dr. Gh. Sima, str. 11 Iunie 28, A. Stănescu, str. Train 64I I --------—• | M»| |­*2g

Next