Dimineaţa, iulie 1926 (Anul 22, nr. 7036-7066)

1926-07-22 / nr. 7057

1O PAGINI Praţul Abonamentelor: Juni 850 — pe timp de un an 440­­ * „ „ 6 luni 230 — „ „ „ 3 m In străinătate dublu fon­dată In 1904 de CONST. MILLE JA­’’ 3 lb 1 [j BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9 -n [| LEI 3 jj JOI 22 IULIE 1326 TELEFOANELE NOASTRE t Direcţia 57/72. Adi ţia 7/69. Provincia 16­ 66.­ ­ Centrala 6/67. 24/73, 46/79. t Hír irnaem Protejarea tnünäi Primarul Berlinului, Scheltz, fi lansat un apel care prezintă lilestul Interes pentru ca să-l re­­­producem aci în întregime: „De vreo două săptămâni s’au des­chis porţile oraşelor mari, şi un po­top de oameni, cari după un an de muncă sârguincioasă caută o lună file repaus şi reculegere a forţelor, s a revărsat asupra ţării, a mării, a munţilor. Dar — nu toţi, cari ar fivea nevoe şi ei, s’au putut asocia acestui potop. Multora le lipsesc ba­nii pentru călătorie, altora le lip­­seşte concediul suficient care să jus­tifice o cheltuială mai mare. Alţii in line n’au deloc concediu in aceste călduroase zile de vară. Şi pentru aceştia, al căror număr e mai mare decât se crede, voesc eu să intervin. Daţi-le ceea ce englezii numesc ..We­ak End“, adică lăsaţi-i să isprăveas­că Sâmbăta lucrul mai devreme ca deobiceiu. Băncile, marile industrii, birourile de avocatură, au introdus ţie mult şi fără pagubă această re­formă. De ce mai ezită o parte din lumea comercială, unele autorităţi şi fabrici? Lăsaţi pe lucrătorii şi func­ţionarii voştri — cum se şi face în străinătate în multe părţi — ca cel puţin în lunile Iulie şi August să poată eşi Sâmbăta la amiază la aer. Obiecţiunile ce se pot face, sunt lesne de biruit, cum au fost biruite la treptata stabilire a orei pentru În­chiderea magazinelor dela 9 la 8 şi dela 8 la 7. Şi oameni mai voioşi, cu nervii odihniţi vor începe Luni săp­tămâna, cu capacitatea de muncă sporită, pe care vârtejul vieţii de azi o cere dela dânşii“ Acest apel pune de fapt o che­­stiune în jurul căreia s’au dus în Europa multe lupte, dar care, cel puţin în ultimii ani dinain­tea războiului, nu mai era con­troversată. E vorba de chestiunea raporului dintre durata muncii şi promisul ei. In trecut se credea că cu cât un om munceşte mai mult în cursul zilei, cu atât produce mai mult Când deodată au apărut aproape concomitent studiile lui Brentano în Germania, ale ame­ricanului Schoenhoff şi ale in­spectorului industrial elveţian Schuler, cari au demonstrat, cu un bogat material luat din prac­tica vieţii industriale, că lungi­mea zilei de lucru, departe de a spori productivitatea muncito­rului, dimpotrivă o reduce. Cu­noscutul profesor şi filantrop SAbbe, coproprietarul şi directo­rul marii fabrici de instrumente optice „Zeiss“, între alte expe­rienţe ce­ a făcut în marea sa în­treprindere, a încercat-o şi pe a­­­ceea a reducerii orelor de lucru. Şi care a fost rezultatul? Când a redus întâia dată ziua de lucru­­de la 11 ore şi trei sferturi la 9, frendementul dat de muncitori nu a devenit mai mic, iar când a redus ziua de lucru, de la 9 la 8, s’a întâmplat fenomenul curios !Că rendementul a devenit chiar ceva mai mare, decât a fost la 8 şi chiar la 11 ore şi trei sferturi. De atunci problema a fost stu- diată şi de fiziologi şi aceştia î-au găsit explicaţiunea. Ei au­­constatat că tocmai cum o ma­­şină poate să meargă în gol, a­­r flică să consume forţă fără să producă un efect util, tot aşa există un mers în gol şi la pute­rea de muncă omenească. Aceas­tă putere este limitată şi când vVrei să scoţi prea mult din ea, scoţi de fapt, în cele din urmă m­ai puţin. Şi să se noteze că până acum nu am menţionat­­deloc interesul social şi naţional­­care reclamă ca să fie protejat feel mai preţios bun al societăţii, Sănătatea şi puterea de muncă ai a cetăţenilor. Exploatarea mun­­citorului până la extenuare, în­semnează de fapt istovirea celei Sm­ai esenţiale bogăţii de care d dispune societatea, naţiunea. Şi e un foarte straniu naţionalism acela care-şi face un titlu din sporirea zilei de lucru, adică din stoarcerea vlăgii poporului. D. Mussolini a sporit prin lege, cu o oră, ziua de muncă a lucră­torului italian. II va­ slăbi pe acesta, dar, se poatte afirma cu certitudine, că nu va obţine o producţiune mai mare. Dar chiar aşa de ar fi, numai­decât ar tre­bui să se manifeste un prisos de braţe şi câştigul astfel obţinut de economia naţională, s’ar ma­nifesta prin minimul ce l-ar su­feri prosperitatea generală, prin creşterea numărului şomeurilor- De aceea sporirea zilei de lucru, nu poate fi decât un fenomen trecător. Pe când toate argumen­tele de ordin naţional şi social cer întărirea puterii de muncă a poporului, prin condiţiuni de muncă favorabile, prin limita­rea duratei lucrului la limitele puterii de muncă a omului, prin întreruperi suficiente la ora a­­miezei, prin vacanţe şi concedii cari cultivând sănătatea omului, menţin puterea lui de muncă, atât calitativ, cât şi cantita­tiv şi asigură şi sporesc rende­mentul muncii naţionale în to­talitatea ei. B. Brănișteanu "■ -■ .«Mi « i«B» -------------­ egitatii bulgare împotriva României MEETINGURI ANTI-ROMÂNESTI­­ IN BULGARIA Guvernul bulgar dându-şi seama de efectele predase in Europa de In­­cursiunile comitagiilor în România, — de altfel ca şi in Grecia şi Serbia — caută să provoace diferite diver­siuni. Una din acestea este şi organiza­rea de manifestaţii împotriva ţări­lor veline. O astfel de manifestaţie s’a făcut şi împotriva noastră. Duminica trecută toate societăţile tridente din Bulgaria, au organizat în toată ţara meetinguri unde orato­rii au atacat vehement România şi unde participanţii, au manifestat a­­poi, împotriva României. In oraşele unde s’au ţinut meetin­guri casele şi magazinele au arbo­rat drapele negre, socotind această zi ca o zi de doliu. In legătură cu aceste manifestaţi­­unî, e­l a avut loc o Întrevedere în­­tre d-nii Mitilinou şi Ciolac Antici, pentru a se vedea dacă nu este locul, la o acţiune comună, româno-iugo­­slavă. S-a afirmat în unele cercuri că gu­vernul italian ar fi intervenit prin reprezentanţii săi diplomatici din Sofia şi Bucureşti, recomandând ce­lor două guverne mult calm şi ofe­­rindu-şi serviciile de mediator. Se crede că acestea sunt zvonuri puse la cale de cercurile din Sofia, cari se tem că vor rămâne izolate în Balcani. Pe de altă parte se spune că orga­nizaţiile iridentiste şi rassiste ungu­reşti, bulgare şi germane au pus la cale mari acţiuni teroriste in ţările balcanice. Regele României In străinătate ROMA, 20 (Rador). — Aseară regele Romaidei, însoţit de minis­trul Hiottu şi dr. Romalo, a sosit cu tren special la Milano. La gară se aflau consulul României Ricci, prefectul poliţiei, funcţionarii căi­lor ferate, preşedintele Camerei de Comerţ italo-române Chierychetti. Regele viu aclamat de un grup de studenti români, a plecat înainte spre Paris. # PARIS, 20 (Rador). — Regele României a sosit la orele 10. Mâine dimineață va pleca la Bagnoles de l’Orne. Înfjinirea triumfală la New-York a primului aviator american Byrd, care a sburat cu avionul la Polul Nord Scumpetea la restaurante — Caut un chelner sa ma desime ca sa Intra tu restaurantTM — Va Înselați, d-le, La noi va desbraca chelnerul când t . fi... oaf- A fost arestat canal rebeliunii dela Tatar- Bunar UralpNAU, 20. — Siguranța din localitate a arestat pe indi­vidul Robodă, autorul rebeliunii de la Tatar-Bunar. El fusese arestat imediat după rebeliune, la Ismail, dar izbutise să evadeze. 1,3! Gânduri simple îeeftft Lumea noastră nici că mai ci­teşte descoperirea fraudelor, fiindcă tot ce e prea mult, lehămeteşte.­­ Cerem ca pe viitor să ni se comu­nice instituţia, oficiul, localitatea şi aşezămintele in cari nu se comit fraude. Când scara preturilor se tot lun­geşte şi lux poate face orice amploiat cu Til lei şi bani pe lună salar fix şi oficial, cum se poate să nu se co­mită aia, zisă... fraudă. Aşa ceva se comite de dimineaţă în piaţă, la preţ şi la cântar, la brutari, la lăptari, în sfârşit la tot ce se cere de oameni pentru gură. Apoi luaţi-o la rând şi vedeţi că frauda e la ordinea silei, o spun o­­posanţii (până ajung la putere); o spune chiar şi poetul când muza­ţi inspiră versuri... slabe. Suntem fraudaţi pe toate cărările şi noi la rândul nostru... facem ce putem, că d'aia trăim? — Musca pe căciulă?... — Departe de aşa ceva! răspundem senini. Nu comitem fraude de nici o specie, insă ne distrăm observând modul cum sunt descoperite. E o distracție ifrauduloasă, căci a râde cazuri atât de triste, e și asta o fraudă... STAN BOLOVAN Revărsarea apelor Dunării GIURGIU. — Apele Dunării s’au revărsat şi au inundat islazul comu­nei Main în întindere de 902 ha. Au mai fost inundate 107 ha. fi­neţe, proprietatea locuitorilor şi 13 ha. grădini de zarzavat. Deasemeni au mai fost inundate terenurile de cultură din dreptul comunelor Gostun, Flămânda, Bră­­diştea şi Băneasa. S’au luat măsuri pentru salvarea vitelor cari se aflau la păşune pe a­­ceste terenuri. Pagubele sunt mari. Şi în portul Ramadan apela Du­nării au crescut simţitor. Apa a a­­juns aproape la suprafaţa cheiu­lui. Terenurile de lângă apa Camei sânt complect inundate. In canalul SL Gheorghe dease­meni apa a crescut ajungând a­­proape da podul de fier. teniMI prof. Ion Canton» Ilustrul savant s’a ales cu ambele picioare fracturate Ilustrul nostru savant, dr. Jean Cantacuzino, profesor la facultatea de medicină din Capitală şi director al institutului de seruri şi vaccinuri cu acelaş nume, a suferit în Elve­ţia, un accident de natură să pro­voace nelinişte şi îngrijorare, în sufletele tuturor Intelectualilor. Până acum nu se ştie nimic sigur despre cele întâmplate ilustrului savant. D. Mititineu, ministrul de exter­ne, a primit deja legaţia din Berna, următoarea telegramă: „Starea profesorului Cantacuzi­­no deşi gravă, având cele două gambe fracturate, pare a nu fi în­grijitoare. După ultimele ştiri va trebui să rămăie la spitalul din Brick două luni. Doctorul Ionescu-Mihăeşti, care îl însoţeşte, nu-l va părăsi cât timp complicaţiile nu vor fi înlăturate". TELEGRAMA D-LUI DR. IONE­­SCU-MIH­ÂEŞTI O nouă telegramă expediată de d. dr. Ionescu-Mihăeşti şi primită în Capitală ori după amiază, dă noul amănunte asupra sănătăţii d-lui profesor dr. Jean Cantacuzino. D-sa spune că primele îngrijiri medicale au fost date de un medic din Lausanne, care a sosit la Brick imediat după ce a auzit de accident. D. dr. Jenesen a telegrafi­at la Strasburg, profesorului Richet, pe care îl așteaptă să sosească. Medicul sosit din Lausanne, al că­­rui nume nu-i trecut în telegramă, a supus la un examen pe rănit și ai constatat fractura picioarelor ca pla­y­­ă închisă la unul din de. I Rezolvarea litigiilor de fron­­tieră Intre Polonia și Germania BERLIN, 29 (Itafler). — In Reichstag s’a depus un propct de lege privitor la un tratat germa­­no-polon pentru orânduirea li­tigiilor de frotieră. O femeie cu doi copii se antică Intr’o fântână TIMIȘOARA, 20. — Femeia Iu- Iia Madra luând în braţe pe cei doi copilaşi ai săi s’a aruncat în fântâ­na din curtea casei sale. Ca prin mi­nune cei doi copii au putut fi sal­vaţi de către vecini, iar mama s’a înecat. Inundaţiile catastrofale din Iugoslavia BELGRAD. (Ceps).—Cu toate că munca de salvare in Jugoslavia este condusă de numeroşi specialişti, to­tuşi pericolul creşte continuu şi ia proporţii. întreaga atenţie a specia­liştilor şi a populaţiei se îndreaptă la întărirea digurilor dealungul râu­rilor în creştere. In regiunile mun­toase ale Bavaniei se află sub apă 25.000 hectare de pământ şi alte 120.000 hectare sunt zi şi noapte a­­meninţate. întreaga recoltă din josul Dunării poate fi în orice moment nimicită. In multe locuri digurile au slăbit din cauza marei presiuni a apei şi nu­mai în urma unei munci supraome­neşti populaţia a reuşit să înlăture catastrofa şi să înfrâneze puternicele talazuri. Dunărea şi afluenţii săi se află în continuă creştere aşa că va fi o minune dacă populaţia iugoslavă va reuşi să apere de catastrofă grâ­narul Voivodinei. Pagubele au ajuns deja la multe miloane dinari şi de­vin din ce în ce mai mari. Linii în­tregi de cale ferată sunt sub apă şi legăturile între multe oraşe sunt complect întrerupte. Diferite oraşe şi sate sunt sub apă. Cartierul indus­trial din Novi Sad este şi el în parte Inundat Situaţia este foarte critică şi in Bosnia unde pâraele munţilor au ieşit din albiile lor. Asupra Spli­­tului s’a abătut zilele acestea o straş­nică furtună urmată cu ruperi de nori. Panica din cauza înecului a fost îngrozitoare, iar la orele două din noapte clopotele tuturor biserici­lor dădeau alarma și chemau po­pulația la rugăciune. Mari incendii de pă­duri la­ Ottawa PARIS, 20 (Rador). — Se anunță din Ottawa că incendii de păduri au cauzat pagube de sute de mii de dolari. Conferinţa anglo-ch­ineza LONDRA. 20 (Rador). — Se a­­nunţă din Hongkong că conferinţa anglo-chineză, convocată pentru a se ajunge la un acord în chestiunea boicotului anti-britanic, a avut ori o şedinţă la ministerul de externe din Canton. Mâine conferinţa v­­a a­vea o nouă şedinţă, Mangalia nu mai este, pe timpul verii, târguşorul de prăvăliaşi şi de pescari, pe care l-am apucat eu. Vestea ţărmului ei nisipos s’a răspândit pretutindeni şi vizitatorii sporesc an de an. Pe porţiunea cu­­prinsă între dig şi Biserica Gre­cească stau, azi, la ceasul băilor de soare, sute de oameni şi de co­pii. Dincolo de dig, până la lim­ba de apă care leagă marea cu la­cul, este acelaşi lucru... Farmecul vechei sugurătăţi piere în timpul verei!­­ Dar plaja Mangaliei e lungă de câţiva kilometri. Lăsând la o par­te sectorul oraşului, ţărmul se în­tinde, tot atât de lin şi de căp­tuşit cu nisip, şi la miază-noapte şi la miază-zi. Spre Ilanlâc, adică spre miază-zi, între ţărmul adeseori înalt şi pră­păstios şi marea uneori aţipită, alte­ori spumegândă, se întinde, aproa­pe fără întrerupere, banda lată a nisipurilor cu cochilii. Spre Coma­­rova, adică spre miază noapte, tot aşa. Din colţul abrupt, unde cobo­ra, în mare, vechiul zid greco-ro­­man şi până dincolo de gura pârae­­lor sulfuroase, marea îşi aruncă spumele şi algele într’o farfurie de nisip. Aci în valea vecinie verde, pe care o împânzesc pe dedesubt a­­pele sulfuroase, ţărmul înalt dis­pare. E o scobitură largă şi rotun­dă ca o potcoavă. Semănăturile, grădinile, şi stuhăria coboară lin, până în hotarul de nisip, pe care îl bat valurile mării. Dincolo de pot­coava aceasta, începe ridicătura ţărmului şi panglica de nisip se subţiază, dar totuşi ţine până la piciorul zidului dărâmat Aci e o vatră de stânci mâncate de mare şi un fel de despărţitură firească între plajă şi plajă. Va veni o zi când satul dela miază-zi, numit Două-Mai, va găz­dui şi el pe mosafirii de vară, sau chiar va ajunge o anexă a Manga­liei. Schimbările cele mai mari şi mai neaşteptate sunt de aci înain­te cu putinţă, odată ce studii şi lucrări perseverente vor să facă din sălbaticul lac Mangalia un han­gar pentru vasele noastre militare. In aşteptare, iubitorii mării sin­guratice mai au vreme să se plim­be şi să viseze, pe această porţiu­ne, încă necucerită de cetele scăl­­dătorilor şi care vine cam în drep­tul cimitirului. Dacă vrei să te scalzi şi tu — dar scutit de acea oribilă promiscuitate atât de căuta­tă astăzi! — dacă vrei să te pră­jeşti la soare, dacă vrei să citeşti, ori numai să priveşti — aici e lo­cul cel mai potrivit! Admiţând că nu ai nevoe de ra­zele ultra-violete, pe care heliote­­rapiştii le cantonează în orele­­di­mineţii, tu vino după amiază, când doarme toată lumea şi când sunt malul vertical încep să se adune dungi de umbră. Sus pe mal, sunt mirişti şi pă­şuni. Câte o siluetă cu coarne tre­ce agale printre ierburile ţepoase şi cerul de zmalţ albastru. Departe, pe mare, se clatină câteo barcă, subt pânză albă, împrejurul tău e obştească şi dulce amorţire. Dar cu cât stai mai mult cu atâta pus­tietatea aceasta ţi se dovedeşte vie, pare că pe subt ascuns şi în culise. Din găurile scobite, deasu­pra ta, în peretele de lut galben, se ivesc ochi iscoditori. Sunt puii de erete cari aşteaptă să zboare. . Deasupra albastrelor plăci călă­toare,­ apar în sălbi pescăruşii da zăpadă... Capricioşi, uşori, pare că purtaţi nu de o voinţă a lor, ci de toanele vântului, aci vin, aci plea­că aci se risipesc în aer, ca o scrie atunci, aci se aşează în colonie, pa soare ruptă în bucăţi, pe care e valurile mării, şi se leagănă minute întregi... Ce vor ei, ce fac ei, ca însemnează aceste evoluţi­i mi se pare totdeauna o ghicitoare. Uneori ţi se pare că printre svâcniturile albe şi albastre ale mării, sare şi ceva negru. Nu tu înşeli. Sunt roatele curioase ale delfinilor, încurajaţi de pustietatea ţărmului, ei vin, ca nişte bivoli ai mării, să se plimbe prin apele scă­zute şi încropite. Câte­odată, pe masa apelor în­chegate, se arată, nu mai mare de­cât o ţigaretă de argint, făptura u­­nui vapor. Şi ţigarea pare că nu lipseşte, căci un norişor de fum se distramă, la o depărtare de 8—10 kilometri... Vaporul se îndreptează spre Constanţa, sau, plecat din Constanţa, trece nepăsător, prin dreptul adormitei Mangalii, și cau­tă, spre miază-zi, mările și portu­rile pe cari nu le-am văzut nici­odată... $i atunci, in cadrul acestui ceas de piroteală, răzbat viziunile, proi­ectele și nerăbdările zilelor viitoa­re. Până astăzi, n’am făcut nici o călătorie pe mare!... S’a oprit, deunăzi, în largul mării un vapor de războiu. Nu oricine are curajul să copleşească pe ofiţeri cu între­bările, cu curiozitatea şi cu tovă­răşia lui. A venit după aceea un monitor. Fără vina nimănui, am re­cunoscut în purtătorii de comandă« nişte foarte simpatice figuri, în­tâlnite pe uscat, şi am dat copiilor prilej să vază de aproape şi sa cerceteze — acest lucru strein de experienţa lor de până acum: un vapor! Dar toate acestea nu sunt călă­toria pe mare!... Când va veni ziua aceea — azi complect învăluită —* în care să privesc ,din larg, spre apus, această coastă dobrogeană şi micul oraş dărăpănat, unde iată, am întins şi întind atâta painjinia literară.TM Răbdare şi încredere! Ştiu prea bine că şi cărările vieţii mele şi cărările mării, stau în aceiaşi mâ­nă atotputernică şi binecuvântată ! Lângă nesfârşirea întinsă şi albas­tră, să regăsim, deapururi, sufletul şi ochii celui ce privea din Ioppa sau din Sykaminos: „...Cât de mul­te sunt lucrurile tale, Doamne! Pa toate le-ai făcut cu înţelepciune , plin este pământul de bunătăţiie tale. Iată marea largă şi lată! Ia ea, fojgăesc, fără de număr, jivina mici şi jivine mari; corăbiile trec pe ea şi leviatanul pe care l-ai fă­cut, ca să se joace în valurile ei!.4* GALA GALACTION Note şi Etape Prin ţară şi mai departe de GALA GALACTION XXXIX Pe ţărmul singuratic Un eoneertr original La Los Angelos a avut Ioc deunăzi un concert simfonic dat de 24, ► olane *

Next