Dimineaţa, iulie 1926 (Anul 22, nr. 7036-7066)
1926-07-22 / nr. 7057
1O PAGINI Praţul Abonamentelor: Juni 850 — pe timp de un an 440 * „ „ 6 luni 230 — „ „ „ 3 m In străinătate dublu fondată In 1904 de CONST. MILLE JA’’ 3 lb 1 [j BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9 -n [| LEI 3 jj JOI 22 IULIE 1326 TELEFOANELE NOASTRE t Direcţia 57/72. Adi ţia 7/69. Provincia 16 66. Centrala 6/67. 24/73, 46/79. t Hír irnaem Protejarea tnünäi Primarul Berlinului, Scheltz, fi lansat un apel care prezintă lilestul Interes pentru ca să-l reproducem aci în întregime: „De vreo două săptămâni s’au deschis porţile oraşelor mari, şi un potop de oameni, cari după un an de muncă sârguincioasă caută o lună file repaus şi reculegere a forţelor, s a revărsat asupra ţării, a mării, a munţilor. Dar — nu toţi, cari ar fivea nevoe şi ei, s’au putut asocia acestui potop. Multora le lipsesc banii pentru călătorie, altora le lipseşte concediul suficient care să justifice o cheltuială mai mare. Alţii in line n’au deloc concediu in aceste călduroase zile de vară. Şi pentru aceştia, al căror număr e mai mare decât se crede, voesc eu să intervin. Daţi-le ceea ce englezii numesc ..Weak End“, adică lăsaţi-i să isprăvească Sâmbăta lucrul mai devreme ca deobiceiu. Băncile, marile industrii, birourile de avocatură, au introdus ţie mult şi fără pagubă această reformă. De ce mai ezită o parte din lumea comercială, unele autorităţi şi fabrici? Lăsaţi pe lucrătorii şi funcţionarii voştri — cum se şi face în străinătate în multe părţi — ca cel puţin în lunile Iulie şi August să poată eşi Sâmbăta la amiază la aer. Obiecţiunile ce se pot face, sunt lesne de biruit, cum au fost biruite la treptata stabilire a orei pentru Închiderea magazinelor dela 9 la 8 şi dela 8 la 7. Şi oameni mai voioşi, cu nervii odihniţi vor începe Luni săptămâna, cu capacitatea de muncă sporită, pe care vârtejul vieţii de azi o cere dela dânşii“ Acest apel pune de fapt o chestiune în jurul căreia s’au dus în Europa multe lupte, dar care, cel puţin în ultimii ani dinaintea războiului, nu mai era controversată. E vorba de chestiunea raporului dintre durata muncii şi promisul ei. In trecut se credea că cu cât un om munceşte mai mult în cursul zilei, cu atât produce mai mult Când deodată au apărut aproape concomitent studiile lui Brentano în Germania, ale americanului Schoenhoff şi ale inspectorului industrial elveţian Schuler, cari au demonstrat, cu un bogat material luat din practica vieţii industriale, că lungimea zilei de lucru, departe de a spori productivitatea muncitorului, dimpotrivă o reduce. Cunoscutul profesor şi filantrop SAbbe, coproprietarul şi directorul marii fabrici de instrumente optice „Zeiss“, între alte experienţe ce a făcut în marea sa întreprindere, a încercat-o şi pe aceea a reducerii orelor de lucru. Şi care a fost rezultatul? Când a redus întâia dată ziua de lucrude la 11 ore şi trei sferturi la 9, frendementul dat de muncitori nu a devenit mai mic, iar când a redus ziua de lucru, de la 9 la 8, s’a întâmplat fenomenul curios !Că rendementul a devenit chiar ceva mai mare, decât a fost la 8 şi chiar la 11 ore şi trei sferturi. De atunci problema a fost stu- diată şi de fiziologi şi aceştia î-au găsit explicaţiunea. Ei auconstatat că tocmai cum o maşină poate să meargă în gol, ar flică să consume forţă fără să producă un efect util, tot aşa există un mers în gol şi la puterea de muncă omenească. Această putere este limitată şi când vVrei să scoţi prea mult din ea, scoţi de fapt, în cele din urmă mai puţin. Şi să se noteze că până acum nu am menţionatdeloc interesul social şi naţionalcare reclamă ca să fie protejat feel mai preţios bun al societăţii, Sănătatea şi puterea de muncă ai a cetăţenilor. Exploatarea muncitorului până la extenuare, însemnează de fapt istovirea celei Smai esenţiale bogăţii de care d dispune societatea, naţiunea. Şi e un foarte straniu naţionalism acela care-şi face un titlu din sporirea zilei de lucru, adică din stoarcerea vlăgii poporului. D. Mussolini a sporit prin lege, cu o oră, ziua de muncă a lucrătorului italian. II va slăbi pe acesta, dar, se poatte afirma cu certitudine, că nu va obţine o producţiune mai mare. Dar chiar aşa de ar fi, numaidecât ar trebui să se manifeste un prisos de braţe şi câştigul astfel obţinut de economia naţională, s’ar manifesta prin minimul ce l-ar suferi prosperitatea generală, prin creşterea numărului şomeurilor- De aceea sporirea zilei de lucru, nu poate fi decât un fenomen trecător. Pe când toate argumentele de ordin naţional şi social cer întărirea puterii de muncă a poporului, prin condiţiuni de muncă favorabile, prin limitarea duratei lucrului la limitele puterii de muncă a omului, prin întreruperi suficiente la ora amiezei, prin vacanţe şi concedii cari cultivând sănătatea omului, menţin puterea lui de muncă, atât calitativ, cât şi cantitativ şi asigură şi sporesc rendementul muncii naţionale în totalitatea ei. B. Brănișteanu "■ -■ .«Mi « i«B» ------------- egitatii bulgare împotriva României MEETINGURI ANTI-ROMÂNESTI IN BULGARIA Guvernul bulgar dându-şi seama de efectele predase in Europa de Incursiunile comitagiilor în România, — de altfel ca şi in Grecia şi Serbia — caută să provoace diferite diversiuni. Una din acestea este şi organizarea de manifestaţii împotriva ţărilor veline. O astfel de manifestaţie s’a făcut şi împotriva noastră. Duminica trecută toate societăţile tridente din Bulgaria, au organizat în toată ţara meetinguri unde oratorii au atacat vehement România şi unde participanţii, au manifestat apoi, împotriva României. In oraşele unde s’au ţinut meetinguri casele şi magazinele au arborat drapele negre, socotind această zi ca o zi de doliu. In legătură cu aceste manifestaţiunî, el a avut loc o Întrevedere între d-nii Mitilinou şi Ciolac Antici, pentru a se vedea dacă nu este locul, la o acţiune comună, româno-iugoslavă. S-a afirmat în unele cercuri că guvernul italian ar fi intervenit prin reprezentanţii săi diplomatici din Sofia şi Bucureşti, recomandând celor două guverne mult calm şi oferindu-şi serviciile de mediator. Se crede că acestea sunt zvonuri puse la cale de cercurile din Sofia, cari se tem că vor rămâne izolate în Balcani. Pe de altă parte se spune că organizaţiile iridentiste şi rassiste ungureşti, bulgare şi germane au pus la cale mari acţiuni teroriste in ţările balcanice. Regele României In străinătate ROMA, 20 (Rador). — Aseară regele Romaidei, însoţit de ministrul Hiottu şi dr. Romalo, a sosit cu tren special la Milano. La gară se aflau consulul României Ricci, prefectul poliţiei, funcţionarii căilor ferate, preşedintele Camerei de Comerţ italo-române Chierychetti. Regele viu aclamat de un grup de studenti români, a plecat înainte spre Paris. # PARIS, 20 (Rador). — Regele României a sosit la orele 10. Mâine dimineață va pleca la Bagnoles de l’Orne. Înfjinirea triumfală la New-York a primului aviator american Byrd, care a sburat cu avionul la Polul Nord Scumpetea la restaurante — Caut un chelner sa ma desime ca sa Intra tu restaurantTM — Va Înselați, d-le, La noi va desbraca chelnerul când t . fi... oaf- A fost arestat canal rebeliunii dela Tatar- Bunar UralpNAU, 20. — Siguranța din localitate a arestat pe individul Robodă, autorul rebeliunii de la Tatar-Bunar. El fusese arestat imediat după rebeliune, la Ismail, dar izbutise să evadeze. 1,3! Gânduri simple îeeftft Lumea noastră nici că mai citeşte descoperirea fraudelor, fiindcă tot ce e prea mult, lehămeteşte. Cerem ca pe viitor să ni se comunice instituţia, oficiul, localitatea şi aşezămintele in cari nu se comit fraude. Când scara preturilor se tot lungeşte şi lux poate face orice amploiat cu Til lei şi bani pe lună salar fix şi oficial, cum se poate să nu se comită aia, zisă... fraudă. Aşa ceva se comite de dimineaţă în piaţă, la preţ şi la cântar, la brutari, la lăptari, în sfârşit la tot ce se cere de oameni pentru gură. Apoi luaţi-o la rând şi vedeţi că frauda e la ordinea silei, o spun oposanţii (până ajung la putere); o spune chiar şi poetul când muzaţi inspiră versuri... slabe. Suntem fraudaţi pe toate cărările şi noi la rândul nostru... facem ce putem, că d'aia trăim? — Musca pe căciulă?... — Departe de aşa ceva! răspundem senini. Nu comitem fraude de nici o specie, insă ne distrăm observând modul cum sunt descoperite. E o distracție ifrauduloasă, căci a râde cazuri atât de triste, e și asta o fraudă... STAN BOLOVAN Revărsarea apelor Dunării GIURGIU. — Apele Dunării s’au revărsat şi au inundat islazul comunei Main în întindere de 902 ha. Au mai fost inundate 107 ha. fineţe, proprietatea locuitorilor şi 13 ha. grădini de zarzavat. Deasemeni au mai fost inundate terenurile de cultură din dreptul comunelor Gostun, Flămânda, Brădiştea şi Băneasa. S’au luat măsuri pentru salvarea vitelor cari se aflau la păşune pe aceste terenuri. Pagubele sunt mari. Şi în portul Ramadan apela Dunării au crescut simţitor. Apa a ajuns aproape la suprafaţa cheiului. Terenurile de lângă apa Camei sânt complect inundate. In canalul SL Gheorghe deasemeni apa a crescut ajungând aproape da podul de fier. teniMI prof. Ion Canton» Ilustrul savant s’a ales cu ambele picioare fracturate Ilustrul nostru savant, dr. Jean Cantacuzino, profesor la facultatea de medicină din Capitală şi director al institutului de seruri şi vaccinuri cu acelaş nume, a suferit în Elveţia, un accident de natură să provoace nelinişte şi îngrijorare, în sufletele tuturor Intelectualilor. Până acum nu se ştie nimic sigur despre cele întâmplate ilustrului savant. D. Mititineu, ministrul de externe, a primit deja legaţia din Berna, următoarea telegramă: „Starea profesorului Cantacuzino deşi gravă, având cele două gambe fracturate, pare a nu fi îngrijitoare. După ultimele ştiri va trebui să rămăie la spitalul din Brick două luni. Doctorul Ionescu-Mihăeşti, care îl însoţeşte, nu-l va părăsi cât timp complicaţiile nu vor fi înlăturate". TELEGRAMA D-LUI DR. IONESCU-MIHÂEŞTI O nouă telegramă expediată de d. dr. Ionescu-Mihăeşti şi primită în Capitală ori după amiază, dă noul amănunte asupra sănătăţii d-lui profesor dr. Jean Cantacuzino. D-sa spune că primele îngrijiri medicale au fost date de un medic din Lausanne, care a sosit la Brick imediat după ce a auzit de accident. D. dr. Jenesen a telegrafiat la Strasburg, profesorului Richet, pe care îl așteaptă să sosească. Medicul sosit din Lausanne, al cărui nume nu-i trecut în telegramă, a supus la un examen pe rănit și ai constatat fractura picioarelor ca playă închisă la unul din de. I Rezolvarea litigiilor de frontieră Intre Polonia și Germania BERLIN, 29 (Itafler). — In Reichstag s’a depus un propct de lege privitor la un tratat germano-polon pentru orânduirea litigiilor de frotieră. O femeie cu doi copii se antică Intr’o fântână TIMIȘOARA, 20. — Femeia Iu- Iia Madra luând în braţe pe cei doi copilaşi ai săi s’a aruncat în fântâna din curtea casei sale. Ca prin minune cei doi copii au putut fi salvaţi de către vecini, iar mama s’a înecat. Inundaţiile catastrofale din Iugoslavia BELGRAD. (Ceps).—Cu toate că munca de salvare in Jugoslavia este condusă de numeroşi specialişti, totuşi pericolul creşte continuu şi ia proporţii. întreaga atenţie a specialiştilor şi a populaţiei se îndreaptă la întărirea digurilor dealungul râurilor în creştere. In regiunile muntoase ale Bavaniei se află sub apă 25.000 hectare de pământ şi alte 120.000 hectare sunt zi şi noapte ameninţate. întreaga recoltă din josul Dunării poate fi în orice moment nimicită. In multe locuri digurile au slăbit din cauza marei presiuni a apei şi numai în urma unei munci supraomeneşti populaţia a reuşit să înlăture catastrofa şi să înfrâneze puternicele talazuri. Dunărea şi afluenţii săi se află în continuă creştere aşa că va fi o minune dacă populaţia iugoslavă va reuşi să apere de catastrofă grânarul Voivodinei. Pagubele au ajuns deja la multe miloane dinari şi devin din ce în ce mai mari. Linii întregi de cale ferată sunt sub apă şi legăturile între multe oraşe sunt complect întrerupte. Diferite oraşe şi sate sunt sub apă. Cartierul industrial din Novi Sad este şi el în parte Inundat Situaţia este foarte critică şi in Bosnia unde pâraele munţilor au ieşit din albiile lor. Asupra Splitului s’a abătut zilele acestea o straşnică furtună urmată cu ruperi de nori. Panica din cauza înecului a fost îngrozitoare, iar la orele două din noapte clopotele tuturor bisericilor dădeau alarma și chemau populația la rugăciune. Mari incendii de păduri la Ottawa PARIS, 20 (Rador). — Se anunță din Ottawa că incendii de păduri au cauzat pagube de sute de mii de dolari. Conferinţa anglo-chineza LONDRA. 20 (Rador). — Se anunţă din Hongkong că conferinţa anglo-chineză, convocată pentru a se ajunge la un acord în chestiunea boicotului anti-britanic, a avut ori o şedinţă la ministerul de externe din Canton. Mâine conferinţa va avea o nouă şedinţă, Mangalia nu mai este, pe timpul verii, târguşorul de prăvăliaşi şi de pescari, pe care l-am apucat eu. Vestea ţărmului ei nisipos s’a răspândit pretutindeni şi vizitatorii sporesc an de an. Pe porţiunea cuprinsă între dig şi Biserica Grecească stau, azi, la ceasul băilor de soare, sute de oameni şi de copii. Dincolo de dig, până la limba de apă care leagă marea cu lacul, este acelaşi lucru... Farmecul vechei sugurătăţi piere în timpul verei! Dar plaja Mangaliei e lungă de câţiva kilometri. Lăsând la o parte sectorul oraşului, ţărmul se întinde, tot atât de lin şi de căptuşit cu nisip, şi la miază-noapte şi la miază-zi. Spre Ilanlâc, adică spre miază-zi, între ţărmul adeseori înalt şi prăpăstios şi marea uneori aţipită, alteori spumegândă, se întinde, aproape fără întrerupere, banda lată a nisipurilor cu cochilii. Spre Comarova, adică spre miază noapte, tot aşa. Din colţul abrupt, unde cobora, în mare, vechiul zid greco-roman şi până dincolo de gura pâraelor sulfuroase, marea îşi aruncă spumele şi algele într’o farfurie de nisip. Aci în valea vecinie verde, pe care o împânzesc pe dedesubt apele sulfuroase, ţărmul înalt dispare. E o scobitură largă şi rotundă ca o potcoavă. Semănăturile, grădinile, şi stuhăria coboară lin, până în hotarul de nisip, pe care îl bat valurile mării. Dincolo de potcoava aceasta, începe ridicătura ţărmului şi panglica de nisip se subţiază, dar totuşi ţine până la piciorul zidului dărâmat Aci e o vatră de stânci mâncate de mare şi un fel de despărţitură firească între plajă şi plajă. Va veni o zi când satul dela miază-zi, numit Două-Mai, va găzdui şi el pe mosafirii de vară, sau chiar va ajunge o anexă a Mangaliei. Schimbările cele mai mari şi mai neaşteptate sunt de aci înainte cu putinţă, odată ce studii şi lucrări perseverente vor să facă din sălbaticul lac Mangalia un hangar pentru vasele noastre militare. In aşteptare, iubitorii mării singuratice mai au vreme să se plimbe şi să viseze, pe această porţiune, încă necucerită de cetele scăldătorilor şi care vine cam în dreptul cimitirului. Dacă vrei să te scalzi şi tu — dar scutit de acea oribilă promiscuitate atât de căutată astăzi! — dacă vrei să te prăjeşti la soare, dacă vrei să citeşti, ori numai să priveşti — aici e locul cel mai potrivit! Admiţând că nu ai nevoe de razele ultra-violete, pe care helioterapiştii le cantonează în oreledimineţii, tu vino după amiază, când doarme toată lumea şi când sunt malul vertical încep să se adune dungi de umbră. Sus pe mal, sunt mirişti şi păşuni. Câte o siluetă cu coarne trece agale printre ierburile ţepoase şi cerul de zmalţ albastru. Departe, pe mare, se clatină câteo barcă, subt pânză albă, împrejurul tău e obştească şi dulce amorţire. Dar cu cât stai mai mult cu atâta pustietatea aceasta ţi se dovedeşte vie, pare că pe subt ascuns şi în culise. Din găurile scobite, deasupra ta, în peretele de lut galben, se ivesc ochi iscoditori. Sunt puii de erete cari aşteaptă să zboare. . Deasupra albastrelor plăci călătoare, apar în sălbi pescăruşii da zăpadă... Capricioşi, uşori, pare că purtaţi nu de o voinţă a lor, ci de toanele vântului, aci vin, aci pleacă aci se risipesc în aer, ca o scrie atunci, aci se aşează în colonie, pa soare ruptă în bucăţi, pe care e valurile mării, şi se leagănă minute întregi... Ce vor ei, ce fac ei, ca însemnează aceste evoluţii mi se pare totdeauna o ghicitoare. Uneori ţi se pare că printre svâcniturile albe şi albastre ale mării, sare şi ceva negru. Nu tu înşeli. Sunt roatele curioase ale delfinilor, încurajaţi de pustietatea ţărmului, ei vin, ca nişte bivoli ai mării, să se plimbe prin apele scăzute şi încropite. Câteodată, pe masa apelor închegate, se arată, nu mai mare decât o ţigaretă de argint, făptura unui vapor. Şi ţigarea pare că nu lipseşte, căci un norişor de fum se distramă, la o depărtare de 8—10 kilometri... Vaporul se îndreptează spre Constanţa, sau, plecat din Constanţa, trece nepăsător, prin dreptul adormitei Mangalii, și caută, spre miază-zi, mările și porturile pe cari nu le-am văzut niciodată... $i atunci, in cadrul acestui ceas de piroteală, răzbat viziunile, proiectele și nerăbdările zilelor viitoare. Până astăzi, n’am făcut nici o călătorie pe mare!... S’a oprit, deunăzi, în largul mării un vapor de războiu. Nu oricine are curajul să copleşească pe ofiţeri cu întrebările, cu curiozitatea şi cu tovărăşia lui. A venit după aceea un monitor. Fără vina nimănui, am recunoscut în purtătorii de comandă« nişte foarte simpatice figuri, întâlnite pe uscat, şi am dat copiilor prilej să vază de aproape şi sa cerceteze — acest lucru strein de experienţa lor de până acum: un vapor! Dar toate acestea nu sunt călătoria pe mare!... Când va veni ziua aceea — azi complect învăluită —* în care să privesc ,din larg, spre apus, această coastă dobrogeană şi micul oraş dărăpănat, unde iată, am întins şi întind atâta painjinia literară.TM Răbdare şi încredere! Ştiu prea bine că şi cărările vieţii mele şi cărările mării, stau în aceiaşi mână atotputernică şi binecuvântată ! Lângă nesfârşirea întinsă şi albastră, să regăsim, deapururi, sufletul şi ochii celui ce privea din Ioppa sau din Sykaminos: „...Cât de multe sunt lucrurile tale, Doamne! Pa toate le-ai făcut cu înţelepciune , plin este pământul de bunătăţiie tale. Iată marea largă şi lată! Ia ea, fojgăesc, fără de număr, jivina mici şi jivine mari; corăbiile trec pe ea şi leviatanul pe care l-ai făcut, ca să se joace în valurile ei!.4* GALA GALACTION Note şi Etape Prin ţară şi mai departe de GALA GALACTION XXXIX Pe ţărmul singuratic Un eoneertr original La Los Angelos a avut Ioc deunăzi un concert simfonic dat de 24, ► olane *