Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)

1927-02-02 / nr. 7246

T­ IO PAQINI Preţul Abonamentelor: Lei 750—pe timp de un an 3­0­ _ »1 200— „ „ In străinătate enciata in 1S04 de CONST. MlILE LEI 3 llBIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 || 3 LEI 0 luni n 3 „ dubiu «A W IIM8! \ 9 [ilPiiii^ Am! XXIÎI* RO. 724® MIERCURI 2 FEBRUARIE 1927 icLcr , Centrala 6,07, 24 73. Ib 79. NOASIRe _­ Direcția 57 72. Adiția 7 69. Proving 10 66 I Răsboiul aero-chimic Mi-a fost dat să citesc o broşură militară de cel mai mare interes : Războiul Aero-Chimic, de Căpita­nul Ion Gudiu. E publicarea unei Conferinţe ţinută acum aproape un an de acest ofiţer specializat in şti­inţele fizico-chm­ice, aplicabile la aeronautică. Deşi profan în materie, am citit această broşură pe nerăsuflate, a­­tât de viu este interesul ce inspiră. O prefaţa scrisă de profesorul u­­niversitar G. G. Longinescu, înca­drează frumos atât pe autor, cât şi subiectul tratat. Interesul acestei publicaţiuni con­stă în punerea în lumină a impor­tantei ce s’a dat în războiul trecut aplicatiunilor dornice, cu datele statistice culese în tarile combatan­te, importantă la început dovedită prin primele încercări inaugurate de armatele germane, la care au răspuns apoi neîntârziat şi armate­le aliate. Acestea, graţie geniului inventiv al savanţilor lor şi uriaşelor sfor­ţări ale uzinelor existente, sau în repezeală create, s’au pus în scur­tă vreme în măsura d’a lupta şi p’acest teren cu germanii, ba chiar de a-i învinge.­ ­ Acest interes retrospectiv, în­­tr’adevăr instructiv pentru trecut, se dublează cu atât mai ifluit pen­­ru viitor. In războiul trecut, aero-chimica şi-a afirmat importanţa prin înce­puturi groaznice constituind o ino­vaţie încă insuficient desvoltată. Par’că inovatorii ei­­ înşişi n’a­­veau o suficientă încredere. Acum proba s’au făcut, in răsboiul viitor. Inovaţia din ajun va lua încă de la început importanţa principală, ab­solut hotărâtoare. Glonţul şi obuzul vor trece în rândul săgeţilor şi archebuzelor an­tice faţă de efectele covârşitoare ale gazelor otrăvitoare şi ale torpi­lelor aeriane distrugătoare de ora­şe ca Londra şi­ Parisul prin flote de avioane capabile d’asemenea ca­taclisme pornite şi îndreptate sin­gure, dela distanţe mari prin un­dele herziene. Conferenţiarul ne instrueşte de ce s’a făcut până acum în diferite tari şi de ce şi azi se face. Căpita­nul Gudin este complect documen­tat. De aceea partea aceasta a bro­­şurei sale este de­sigur cea mai instructiva dar şi îngrijitoare. # Pe când în Germania şi Rusia, până şi în Bulgaria se lucrează cu activitate febrilă şi eminamente conştientă la pregătirile unui even­tual război­, la noi atenţiunea toa­tă se concentrează asupra luptelor politice. Faptul că avion­ul-torpilă va fi arma decisivă în viitorul războiu, nu interesează, decât în mod acce­soriu şi desigur insuficient, chiar cercurile superioare ale arma­tei noastre. Pretutindeni aiurea se înfiinţea­ză numeroase şi bogate laboratorii de chimie, uzine speciale pentru ae­­ronautică şi materialele războiului, aero-chimice, care încă de la înce­putul ostilităţilor este menit a deci­de de rezultatul final, la noi, slabe şi incomplecte începuturi. 3.industria chimică germană— ne arată autorul — este azi de două ori mai puternică decât toate in­dustriile dumnice ale aliaţilor îm­preună!... „La universităţile germane 8000 studenţi urmează chimia, iar un singur consorţiu lucrează la fabri­­caţiune cu un capital de 40 de mi­liarde, cu 100.000 lucrători şi 3000 de chimişti. „De unde la sfârşitul războiului se cunoşteau 19 gaze de luptă, as­tăzi se cunosc peste 1000, în afară de cele cari, bine înţeles se ţin secret“. Dar la noi, în pregătirea acestei părţi esenţiale a viitorului răsboi, ce s’a făcut? Ani de zile nu s’a făcut nimic, sau mai nimic. Nu­ erau fonduri, nici timp. Politica absorbea banii şi timpul, iar dincolo de Nistru, ascultaţi : „Rusia are o propagandă ofi­cială de aeronautică „Aviakhim cu 5 milioane membri, fiecare ce­tăţean dând un impozit special pentru aviaţie, in domeniul chimiei au 25 uzine chimice şi adună ma­orii prime în cantităţi mari, se crează laboratorii peste laborato­rii pentru studii şi cercetări, se pregătesc adăposturi subterane pentru apărarea contra gazelor, jumătatea populaţiei oraşelor şi satelor, a urmat cursuri teoretice şi practice de apărura contra ga­­zalor. Iar noi ? Autorul tace, dar s’o spunem noi. Noi, contra bolşevismului, ne a­­părăm­ mereu prin repetite înjghe­bări de comploturi, inventate la Si­guranţă, din care câteva sute de muncitori nevinovaţi, ţinuţi luni­­ de zile închişi, bătuţi şi torturaţi,­­ ies exasperaţi şi deveniţi într'ade-­ văr comunişti, atunci când înainte­­ ei nu erau. Uneori, câţiva din-­ tr’ânşii sunt trecuţi, măcar de for-­­ mă, prin judecata consiliilor de­ răsboi, rar achitătoare. * Cu o mare strângere de inimă răm­âne cetitorul sub impresia a­­cestui studiu datorit unui eminent specialist. Avem, ce e drept, în actualul mi­nistru de răsboi, un militar capabil şi nerobit politicii. Mai avem în fruntea aviaţiei, în persoana gene­ralului Rudeanu, dacă nu chiar un specialist încercat, dar un general modern care promite­ a se distinge în înalta sa misiune; mai avem şi câţiva specialişti de valoare în ur­ma aviaţiei, dar lipseşte acea por­nire care, tuturor acestor bune elemente să le dea putinţa de a face, în interesul apărării aero-chi-C. G. COSTA-FORU * -—--- --------------­ ’in­rigils il tara ii a­b­sola ATENA, 31. —­­Erl a avut ioc un consiliu de miniștri considerat ca fiind extrem de im­portant. Partidul populist cerea ca generalul Maneta, comandantul pri­mului corp de armată, să fie înde­părtat de la acest comandament și pedepsit, in urma raporturilor con­fidenţiale redactate de unii ofiţeri, asupra personalităţii lor politice. Hotărîrea ce urma să se ia in a­­cest consiliu punea în joc însăşi soarta cabinetului. Totuş diver­­i genţele dintre partide au putut îi aplanate. Generalul Maneta a fost pus pentru o lună la dispoziția mi­nistrului de răsboi, care după acest timp i­ va putea numi iar în acel post, sau la alt comandament. Si­tuația cabinetului poate fi socotită consolidată. Gânduri simple Proiecte de reforme Sunt omeni ciudaţi pe lumea asta, oameni cari în loc să-şi piardă tim­pul cu plăcerile lor, cugetă la binele altora. Onor. P. T. T. ne aduce adeseori dovezi palpabile de existenţa acestor fiinţe ciudate. Aşa de ex. primim un lung program asupra unor urgenţe repfime ce ar da Capitalei un as­pect nou şi mult mai plăcut. Dar nu ne emoţionează un atare program fiindcă de acum nouăzeci şi nouă de ani suntem deprinşi cu diverse programe politico-economi­­co-sanitare şi etc., etc. Partidul cel mai tinerel poate pre­­zinta un program din cele mai vite- minuri pentru orfani, cari se găsesc leple, dar executarea lui rămâne într’o stare mizerabilă, bineînţeles tn seama lui Ghincu şi ew* »"luiwubiiwiiww»«* generaţiilor viitoare. In primul rdnd, omul modest şi desinteresat care ne scrie, propune ca de pe acum să se ia măsuri pen­tru primăvară când oraşul va tre­bui spălat şi curăţat ca o cochetă pentru bal (nu mascat)... — Of... şi iar of! am putea răs­­punpunde tn această chestiune şi eu nai întreaga populaţie cu respec­tivii prmari in frunte. Mâinile de lucru scumpe şi mora­vurile noastre încă orientale, vor face ca acest punct din program să fie amânat mâinr pânâ ce dintre plozii cari azi se dau pe ghiaţă, va ajunge unul cu monoclu şi joben ministru al municipiului... Să vă mai înşir şi celelalte puncte din acel program benevol? Toate punctele sale bine chibzuite vor trebui amânate, deci nu putem decât lua notă și zice mersi! Socotim însă că dacă noi fiecare în parte am executa câte puțin din cele ce ne place să cerem, tot ar fi nițeluș mai bine... STAN BOLOVAN ­ LA SOSEA: ALERGĂRI DE SW SI BOBSLEIGH Mişcarea invalizilor de război Incidente intre invalizi şi jandarmi tasiade, invalid din război, a de­clarat că jandarmii, „din ordinul Duminică, cu prilejul congresului veau intenţia să depună o­ coroană, general al invalizilor, orfanilor şi Congresiştii au fost întâmpinat mice, sforţarea supremă reclamată văduvelor din război, au avut loc insă, pe drum, şi anume în dreptul de chiar existenţa ţării noastre. [câteva incidente între invai­zi şi străzii Lipscani, de jandarmi, în vreo două ore şi mai puţin jandarmii cari fac de pază în Ca­­j Neplăcut impresionaţi, congresis­­încă dela pornire, o flotă vrăşmaşe pîrală. I­tii au rupt cordonul de jandarmi poate arunca asupra Bucureştilor­­ împrejurările în cari s’an ^ acest prilej s’au petrecut şi că­o ploaie de torpile distrugătoare tresiă^uriii incidentele, ;teva incidente. I). it.­colonel Anas­pentru capitala noastră şi otrăvi­toare pentru întreaga populaţiune. Primejdia aceasta merită să ne preocupe şi să ne îngrijim de mij­loacele de a o înlătura. • înainte de deschiderea congresu­lui s a oficiat, la Fatrianhie, uji­te­ superiorilor“ au bătut pe invalizii demn­e * P- P ’, cu paturile puştilor până la sânge“,­­ dr. Ioan Stroie.­­ Du­pă ce cordonul de soldaţi a* După terminarea slujbei religioa- i0S£ rupt, congresiştii au des­­se, participanţii s’au îndreptat spre chis, în sala cercului subofiţerilor, statuia lui Mihai­ Viteazul, unde a-i congresul. D. gen. VALEANU declară in numele guvernului, că are toată solicitudinea pentru invalizi și că va studia chestiunea. CORTEGIUL INVALIZILOR: IN FRUNTE MUTILATII r­egretabil! O procesiune paşnică a învăluit statuia lui Mihai V­­ic şi?­? Ce rău lor, orfanilor şi văduvelor de război ar fi putut izvorî din această ne a fost pătată de incidente regretabile, cari au ■jignit adânc simţiminteli, de recunoştinţă­ ale ţării ipbiegi pen­tru victimele războiului unităţii na­ţionale. Invalizii, văduvele şi orfanii de războiu, un cap cu orbii purtaţi de mână de alţi invalizi, au fost opriţi cu violenţă de a se duce la statuia lui Mihai Viteazu unde voiau să de­pute o coroană. Excese au avut loc cu acest prilej, şi mulţi din invalizi au fost loviţi în chip brutal... Oare nu s'ar fi putut evita acest I, spectacol cu adevărat oribil? Ce-a­r fi fost dacă estropiaţii războiu­lui ar fî putut străbate până la 3 PAN. vinovată manifestaţie? chiar dacă, dintr'un motiv sau altul, s'a luat hotărârea ca procesiu­nea să nu străbată până In bulevar­dul Academiei, nu se puteau între­buinţa oare mijloacele mai puţin jignitoare? Se cuvine oare ca autoritatea să uite că invalizii, văduvele şi orfanii de războiu, au drepturi imprescrip­tibile la recunoştinţa obştească, şi că, dacă ţara n'a putut împlini din buget aşa cum se cuvenea da­toria LA CAMERA Chestiunea a fost adusă ori in faţa Cautorii. D. TUÎşi în legătură cu congresul invalizilor care a avut loc Dumini­că in Capitală, arată că paşnic,a manifestaţi© Incercată pe străzile Bucureştilor a fost Împiedicată de armată. Cu atest prilej, numeroşi invalizi au fost răniţi. Protestează in­potri­va sistem­ului de a provoca dezordi­ne, cu pretexte de ordine. Supune cazul, d-lor miniştri de război şi in­terne. D. N­ANEŞ (nat.-ţăr.): Ia act de declaraţia preşedintelui şi-şi expri­mă credinţa că guvernul va veni în curând cu un proect de lege, care să rezolve definitiv situaţia invali­zilor de război. Pretinsele societăţi c­are-şi arogă dreptul de a apăra interesele invalizilor trebuesc des­fiinţate. D. Haneş cere înfiinţarea de că-D. A. C. CUZA. — In aceiaşi chestiune, socoteşte că problema in­valizilor trebueşte rezolvată din punct de vedere înalt naţional. Relevă in legătură cu incidentul penibil,, întâmplat cu prilejul re­centului congres, dureroasa poziţie a acestor mutilaţi glorioşi, de a fi lo­viţi de soldaţi, sub motiv că se pri­­veghează ordinea, Cer© ca situaţia invalizilor de război, să fie grabnic soluţionată. Dr. VINTILA BRATIANU crede că această problemă poate fi rezol­vată pe cale bugetară. D. general IANCOVESCU, arată că incidentului i s’a dat proporţii de fapt el se reduce la un exces de zel al unui ofiţer fără experienţă, care văzând că o mulţime de aproa­pe 2000 de Inşi, se Îndreaptă spre statuia lui Mihai Viteazu, s’a for­malizat, a fost lovită in timpul bu­sculadei o văduvă de război, apoi totul a intrat in liniște. e Violente manifestaţii con­tra parlamentului ungar PARIS, 31 (Rador). — Din Ir­uda pusta se anunţă că in cursul unei violente manifestat­ii populare contra parlamentuui un­gar, manifestaţie pusă la cale după Cum se pare de către contele Apponyi,ar fi fost arestate 200 de persoane. Primarul Capitalei a demisionat Caisa pentru numirea viitorului primar. Candidatura d-lui Trancu-Iaşi Criza de la primăria Capitalei, semnaţi alţii, fie de către institat ivită din chiar ziua funcţionării ţiunile respective, fie de către al consiliului general al municipiului nistereie de resort — legea fiind — a intrat în faza soluţionării­ elastică în această privinţă. D. An­thal Teodorescu, primarul Componenţa consiliului general general al Capitalei, şi-a înmânat fiind, astfel, radical schimbată, se­cri la amiază demisiunea d-lui Mu­­­ va putea aranja alegerea neuhil­­icescu, secretarul general al mi­nisterului de interne. NEMULŢUMIRI SAU ARANJA­MENTE POLITICE Demisia d lui Anibal Teodores­cu poate fi o consecinţă a aranja­mentului politic in vederea rem­ani-. erii după cum şi manifestarea unor nemulţumiri împotriva radicalelor modificări ce­ a suferit bugetul ge­neral al municipiului din partea mi­nisterului de interne. D. Anibal T­eodorescu s’ar fi con­vins că, pe lângă dificultăţile în­tâmpinate din partea consiliului co­munal până acum, mai sunt şi al­tele, in primul rând din partea mi­nisterului de interne care înţelege în mod cu totul deosebit autonomia municipiului primenirea consiliului ge­neral ! Se pune întrebarea cine va fi vii­torul primar şi care va fi formu­la pentru numirea lui. Se­ pare ca nu mai e vorba de dizolvarea consiliului comunal şi de numirea unei comisiuni interi­mare. Guvernul ar aprecia că vii­torul primar poate fi ales prin ur­mătoarea operaţiune: primar. CINE VA FI PRIMAR? Cum d. Aiubal Teodorescu va continua să gireze primăria, con­­from legii, se va avea toată vre­mea pentru stabilirea candidaturii definitive. Credem a fi bine infor­maţi afirmând că d. Dr. L. Trancu­­laşi, ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, a fost convins să primeas­că prinariatul cu condituinea ci titlul de primar al municipiului Bu­cureşti, pentr'un articol unic în le­ge,­­ sa fie echivalent cu acela de ministru. Această asimilare va du­ra până la înfiinţarea ministerului mutiicipiilor. Introducerea in consiliu a d-H Gr. L Trancu-Iaşi urmează să se facă pe calea consilier­atului de drept ca reprezentant al Camerei de comerţ. CONTRAMANDAREA CONVOCĂ­RII CONSILIULUI Pentru Joi urma să fie con­vocat consiliul general al municipiului atât pentru continuarea discuţia­­nei regulamentului de construc­­ţiuni şi alinieri cât şi pentru exa­minarea raportului comisiunei nu­mite, de către consiliu, pentru ve-Unii dintre actualii consilieri de­rificarea gestiune: fostei comisiun. drept vor fi considerați că nu mai­­ interimare. Eri, convocarea const­au împuternicirea celor cari i-au f­iiului general a fost amânată, desemnat. In locul lor, vor fi de-1 -a- DELTA . Honi tratament al regelui Lămuririle d-lui dr. Severeanu mar al spitalului „Colţea“, a fost Se ştie că d. dr. Severeanu, com­­­ontraciat, faţă de ei, măcar ferenţiar universitar şi medic pri­să-i tratăm cu mai multă deferenţă şi cu mai mult respect? Regretabil, nespus de regretabil! însărcinat să poftească în ţară pe celebrul radiolog belgian, d. dr. Sluys, spre a începe, împreună cu acesta, tratamentul recomandat re­gelui. D. dr. Sluys a sosit cu o mare cantitate d­e radiu. Tratamentul a început ori, în condiţiuni satisfăcătoare. Starea sănătăţii suveranului este relativ bună. Regele se alimentează sufi­cient, creşte în greutate, face plim­bări pe jos şi manifestă o dispozi­ţie excelentă. Spre a avea o informaţie mai amplă asupra chipului în care se va continua tratamentul prescris, ne-am adresat d-lui conferenţiar dir. Severeanu. TRATAMENTUL REGELUI VA DURA O LUNA D-sa ne-a făcut următoarele co­municări : — Precum s’a văzut din primul comunicat medical, regele a și în­ceput tratamentul. Tratamentul constă in aplicarea melodii d-lui dr. Sluys, care a adus cu d-sa o cantitate de zece grame de sulfat de radiu,— cantitate care a fost pusă în mod cu totul graţios la dispoziţia suveranului României de către poporul belgian. Gestul trebuie considerat ca ex­­presiunea sentimentelor de frăţie­tate, manifestate de regele Albert şi de poporul belgian faţă de popo­rul român, şi de regele său. Cantitatea de radiu adusă aci va fi utilizată potrivit metodii d-lui Sluys şi va avea ca efect dispariţia inflamaţiunii cronice a părţii ter­minale a intestinului de care suferă suveranul. „După toate experienţele făcute, în cazuri similare, trebue să spe­răm că inflamaţiunea regelui va dispare în cel mait o lună de zile. Atât va dura şi tratamentul,­­ după care d. dr. Sluys va părăsi Capitala". * Din informaţiunile noastre rezul­tă că suveranul, perfect informat asupra tratamentului cu radiu, ma­nifestă o perfectă încredere în me-DR. RADIOLOG SLUYS . roda d-lui dr. Sluys şi o dispoziţie din cele mai bune. COMUNICATUL OFICIAL Eri ni s’a transmis următorul co­municat : . M. S. Regele este supus de două zile unui trata­­ment ele­rat­ismi delî? care se aşteaptă cele mai bune rezultate. M. S. s’a arătat foarte feine dispus, nesu­ferâne’ nici o oboseală de pe ur­­­ma tratamentului. DR. SEVEREANU ING. KLUGER ­ Criza de guvern din Iugoslavia D. UZUNOVICI ÎNSĂRCINAT CI FOR­MAREA GUVERNULUI BEI­GRAD, 31. (Rador). — După consultarea conducătorilor grupu­­rilor parlamentare, regele a încre­dinţat d-lui Uzunovici misiunea dă a forma un guvern de largă coali­­ţie sau de concentrare in vederea girării afacerilor.

Next

/
Thumbnails
Contents