Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)

1927-02-02 / nr. 7246

Miercuri * r­etor. 19XT VIAȚA CULTURALĂ ACTIVITATEA „ATENEULUI GOLESCU" Şezătoare culturală Ateneul popular „General Golescu" din str. Azilul de noapte No. 8, care stă in fruntea nouilor organizaţiuni culturale ale cartierelor Capitalei, a organizat şi Duminica aceasta o fru­moasă şezătoare. După amiază, la orele 3, au rulat filme speciale pentru copii. Deşi şe­zătoarea era anunţată pentru orele 4 luni, o mulţime de cetăţeni din cartierele Rahova, Mihai-Vodă şi Arsenal au început să se adune cu o oră înainte, luând cu asalt intra­rea. In faţa unei săli arhipline, d-na Mariu Ileiu-Patadi, directoarea şcoa­­lei de fete „Popa Ru­su“, a dezvoltat o interesantă conferinţă, tratând des­pre „Tăria şi slăbiciunea omului“. D-ra Nutzi Negrea, o bună dile­tanţă, a cântat frumos arii româ­neşti cu acompaniamentul la piano al d-lui T. Boga­cu. Au urmat câteva bucăţi cântate de baritonul C. Teodorian, cu acelaş a­­com­pa­ni­ament. După ce „ Ipsylante a cântat la balalaică, au ridat actele 4 şi 5 din filmul ,,Juanita“. Aceasta a dat pri­lej corului societăţii ,,N­ora‘ să se re­leve încă odată, cântând în timpul filmului „Doamne sfinte" şi . Psal­­■ mul 96 David“ de Juarez­­Movilă, di­rectorul şcoalei şi ateneului „Gole­­riu“ şi ,­Antatite" de G. Muzicescu. Şezătoarea a luat sfârşit la orele 7­­am, cu dansuri naţionale, admira­bil executate de un grup de 20­01° membre ale Ligii culturale femenino­merţia „Hora“. IA „UNIUNEA ARTĂ ŞI ISTORIA NAT­URALĂ" DESPRE COSTACHI NEGRI reeluându şi activitatea la şcoala de pe şoseaua Kiseleff. „Uniunea Arta şi istoria naţională“ a organi­zat Sâmbătă 29 Ianuarie o adunare cultură, la care au luat parte nu­meroşi profesori şi profesoare. D.­­ V. Robeanu, membru al Ate­neului român, a vorbit într’o fru­moasă limbă şi formă literară des­pre „Viaţa şi opera lui Costarhi Ne­gri". Conferenţiarul a arătat lupta uriaşă desfăşurată de Negri la Paris şi Constantinopole, pentru înlănţui­rea Unirii Principatelor. A vorbit a­poi despre marea lui abnegaţie, des­pre renunţarea la tron şi la măriri deşarte. Costarhi Negri a murit să­rac, dar in istoria ţării româneşti, cu cât vremea se depărtează figura lui rămâne mai măreaţă Conferenţiarul termină simnfind că acest mare bă­­bat de stat şi Imn român trebue să fie pildă generaţiilor viitoare. Apoi d-na Smara a citit versuri din „Spade strămoşeşti“. CGNfflNTELE INSTITUTULUI ITALIAN Institutul de cultură italiană or­ganizează pentru acest an un ciclu de conferinţe de cultură generală, pentru care şi-a asigurat concursul d-lor prof. Tzigara Sam­urraş, M. lo­­nescu, Em Panaitesiu, A. Belciu­gă­­rean­u, Gh. Taşcă, Em. Bucuţă, N. Petresi­u,­­ Ortiz, etc. Duminică 6 Februarie la ora 5 d. prof. Al. Tzigara Sam­urr­as, va inau­gura acest ciclu, vorbind despre „Madona in arta Renaşterii italiene“ (cu proecţiuni). Conferinţele au loc in aula Funda­ţiei universitare „Carol I“ V- CEIA­RCA ANTANTĂ FEMEII D C ARCETOIANU LE3PRE STA­B­IRIZAREA tIONETEI Duminică s'au întrunit în saloanele d-nei Alex­ G. Cantacuzino, membre­le Micei Antante fem­enine, secţia e­­com­om­ică pentru a asculta diserta­ţia d-lui C. A­getoianu despre sta­bilizar­ea muridei. U­ sa a dat expli­­caţiuni asupra originei monetei altoi despre m­oneta nomială şi cea bol­navă. A arătat cum o ţară care nu pro­duce, care are anarhie în guvernă­mânt legi eti poate căpăta o m­o­­netf­ bolnavă care nu se va restabili de cât când starea generală a ţârii re­r­o­tive se va însănătoşi Revenind la problema valutară, d-nul Argerittanu susţine stabiliza­rea uionetei la cursul de 2 centime j­ i­­fttan* aur Afu­n ă că aceaste nu ar tntâmpina aşa mari greutăţi de­oare­ce lumea de aproape cinci anii s a adaptat deja cu ac­easta- O stabi­­lizare oficială şi permanentă de 2 ct. jum., pentru un leu ar părea deci normală de azi înainte şi ne-ar feri de fluctuaţiile care nu pot adu­ce de­cât rău, comerţului şi tuturor In general. T­ CASA ŞCOALELOR.1N PROVINCIE SĂ D. I. Petrovici, ministrul Instruc­ţiei publice, în urmărirea progra­mului său de ridicare culturală a maselor, după lungi consfătuiri ţi­nute şi prezidate de d-sa la Casa Şcoalelor a hotărât, la începând de la 1 Februarie, diferite personalităţi de litere să conferenţieze conducând campania de propagandă culturală. Astfel ţara a fost împărţită pe re­giuni şi au fost numiţi d-nii: Radu Cosmin, G. Tutoveanu, Avocatul D. Curea, Ifrim-Iaşi. . Pentru regiunea Banat şi Oltenia, d. Gh. Mariniu, a binevoit să pri­mească conducerea campaniei de propagandă culturală în calitate de şef conferenţiar al regiunii INSTITUTUL SOCIAL ROMÂN D. DR. BANU DESPRE „BIOLO­GIA SATULUI“ Duminică, la Fundaţia Carol, d. dr. Bariu, secretarul ministerului să­nătăţii, a vorbit despre „Biologia sa­tului". După ce a delimitat, printr-o defi­niţie, sfera de noţiuni şi de acţiune a biologiei sociale, de cea a igienei sociale, conferenţiarul a făcut o ex­punere detaliată şi continuu intere­santă a întregii biologii a mediului nostru rural. Rând de rând trecură înaintea auditorului atent, descrie­rea­ componentelor rasei române, vi­talitatea şi prolificitatea acestei ra­se, marea natalitate şi excedentele de fiecare an şi pe serii de ani a a­­cestei natalităţi. Conferenţiarul arată, comparativ cu alte ţări, treapta pe care stă Ro­mânia în această privinţă şi apoi a­­rată şi marea mortalitate, mai cu seamă în satele noastre. El studiază cauzele acestei morta­lităţi şi cu acest prilej analizează toţi factorii biologici şi patologici care-şi exercită acţiunea nefastă In mediul nostru rural. Arată aci locuinţa mizerabilă a săteanului, deşi in privinţa alimen­taţiei se vede azi o îmbunătăţire. Descrie alimentaţia într'un sat de deal, de munte şi de şes şi cu acest prilej arată şi ravagiile alcoolismu­lui. Boalele medico-sociale, care deci­mează populaţia rurală, sunt des­crise pe rând şi între ele, sifilisul contrariat de săteni în armată for­,­mează obiectul unui studiu special al conferenţiarului. Toate spusele conferenţiarului au fost ilustrate foarte sugestiv prin planşe colorate care erau afişate pe peretele de lângă tribună şi bine vi­zibile la distanţă. Conferenţiarul şi-a sfârşit confe­­inţa printr’o sinteză generală cu totul pesimistă, dovedind printr'un grafic interesant, că din numărul elor născuţi in ţara românească, numai jumătate ajung să poată fi utilizaţi pentru apărarea ţării­­grafi­­ul recrutărilor,­­ sala ateneului fiind totdeauna ar­hiplină. In şedinţa culturală de Duminică 30 Ianuarie c. a vorbit d-ra CER­CHEZ, despre „Rolul Socie­ăţii Na­ţiunilor“, — o interesantă confe­rinţă, prin care s'au arătat scopu­rile acestei societăţi şi binefacerile ce ea revarsă asupra lumii întregi. D-ra Cerchez s'a achitat cât se poate de bine de sarcina d-sale de conferenţiară, în faţa unui public­ ales şi a poporului. D. ŞERBAN DOPA, preşedintele ateneului vorbeşte despre „Puterea A , î­n SSSV- a «a,,,,,», din creştinismul, a altoit în sufletele oa­menilor unuilt optimism. Citează câ­teva nume de femei, dintre cari u­­itele s'au ridicat la rang de sfinte şi muceniţe. Laudă activitatea femeilor din Găvăiţescu, Jitianu, Dragu, colone Livezegmu și alții. ATENEUL J. SORGA“ CUNOŞTINŢEI E ŞI PROBLEME-! T E ACTUALE IN TUBERCULOZA Conferinţă ţinută de d. dr. L Puţurianu La această conferinţă a asistat ui public numeros in deosebi stu­denţi, at­raşi de discuţia c­are a avut pe anii t­eraţi in ju ai serului des­coperit de conferen iar­ De astă da­t. d dr. Puţureanu a vorbit numai in tr. atăt de serul curativ, şi s’a mulţumit să expuie teoriile saie asupra bacim­ei tuber­culozei şi a vaccin, r.lor pre ventive. După confetinţ­ar. ceeace ce se chiamă azi tu midicină la ilul Koch este numai forma de evoluţie la apogeu a acistui bacil. Astfel, r­acilul se formează din nişte st­o­i invizibili şi filtrabili; din aceştia se formează nişte „germeni" neacido­re­sistenţi, cari abia mai târziu, de­­v­en­ind acidoresistenţi, sunt barilii Koch­of d­­a­­ iar in urină vine faza de degenerare, în care barilii pre­zintă vacuola, cari conţin sporii in­vizibili. Fără să intre în amănunte asu­pra metodelor sa­e de cercetare,, conferenţiarul ne spune că „ger­menii“, ch­iar morii, au proprietat­e de a în voi­a imunitatea aşa că pot fi întrebuinţaţi, fără cea mai mi­c urmă de p­rirol, p­entru a vaccina preventiv, prin injecţii la copii, mici, ori chiar prin injecţia mamei aceste fapte sânt deco­peri­te de dân­sul şi confirmate de prof. Bezmion şi de dr. Vaud­re­mer din Paris. IN CARTIERUL IZVOR ȘEZĂTOAREA DELA OPLER UN NOU ATENEU POPULAR Duminică 30 ianuarie a. c. a luat fiinţă­­ateneul popular „Cioplea" cu­­ sediul la şcoala primară de fete Con­feriţa d-sale, mult aplaudată din comuna Cioplea, alegându-s la sfârşit, a avut şi o concluzie de udine practică. Pentru ameliorarea şi perfecţiona­ră biologiei satului, e nevoe de o­unternică organizaţie sanitară in di­­ecţia modernă a medicinei sociale. mă­torul, comitet: preşedinte. I. N­ico­­lescu Frumuşani, membri: d-na Pe­­trescu, d-ra Tanti Negulescu şi d-nii D. T. Pantă­zi, Rona, Petre Ambrozi, Ilie Matei, Niculae Bernard, Iaro­­vescu, Matei Hie Banciu, H. P. Gano­­vici, I. Ceanulescu, P. I. Baniciu Vla­­dimir Prodovschi şi preotul parohiei. DIVERSE Liceul Mihai Viteazul din Bucu­reşti a organizat in scopul strân­gerii de fonduri pentru înzestrarea sălii de gimnastică un festival în sala Teatrului Popular in ziua de Miercuri 2 Februarie orele 3 p. m. Va da concursul trupa teatrului care va jura Doctorul fărd­me şi elevii cu diferite producţiuni artis­tice. Bilete la cassa teatrului. # Astăseară Marţi 1 Februarie or­ele 9 va avea loc in sala Teatrului Po­pular o serată de dansuri româ­neşti din ciclul organi­at de d-nele din Comitetul Ligii Culturale în fo­losul pal­atul ui­­­irii. D. prof. J­. Ortiz şi-a inaugurat cursul de liteatură italiană la Fa­cultatea de Litere, vorbind despre „Capodoperile liricei italiene“. Cursul va continua în fiecare Sâmbătă (de la 6-7), paralel cu in­terpretarea „Purgatoriului“ lui Dan­­ie­l Vinerea dela 5—6). - DIMINEAȚA NOU! MODIFICĂRI INTRODUSE IN LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR Un împrumut pentru clinicii® universitate.­­Valuta pe­ntru studii Opinia publică urmăreşte cu un­­studiat-o cu amănuntul in mod deosebit interes discuţiunile anga- comparativ cu alte legiuiri străine date în jurul legii învăţământului şi cu celelalte legi ale ţării. secundar. . . Miercuri ,legea va fi restituită In şedinţa de Sâmbătă, comisul-­ ministerului de instrucţie, Urmând „ . „„ .. - nea specială instituită de ministe­­a fi prezentată apoi consiliului de nou proectul, introducând o serie de modificări. In conformitate cu nouile dispo­­ziţiuni legea va fi examinată mai întrebând ,"e nn,... dintre mem- întâi de către noul organ creiat de buni autorizaţi ai comisiunii, am d. general Averescu şi anume ca căutat să obţin oarecun preciziuni I misiunea social-culturală. Numa, societatea ortodoxă română şi în asupra caracterului ce urmează să , după ce această comisiune îşi vi. deosebi evidenţiază, merite la b­io.in-­c . deosebi evidenţiază meritele distin­sei doamne Alexandrina Cantacuzi­­no, care e şi membră de onoare sprijinitoare a acestui ateneu. Părintele POPESCU-MOŞIOAIA a vorbit despre „Lupta contra păca­tului". Puterea cuvântului sf. sale a stă­pânit miliţiinda şi a interesat-o în cel mai inart grad, prin exemplele citate a­cest punct de vedere, ca absolut neîntemeiate. Prin filozofie şi­­nu prin ceea ce spun adversarii proectului, se vor găsi fundamente solide pentru ideia naţională. Ea va fi întemeiată prin socio­filele acestea d. L Petrovici, mi­nistrul instrucţiunii, a avut o lungă A urmat apoi programul artistic întocmit de d. Fr. Paulman-Vera, proffesor de piano. , De asemenea sa prevăzut in întrevedere cu d. I. Lapedatu, nn-A cântat d-ra holzen.­­ proect că un profesor^ să aibă ca­­nistrul finanţelor. Unele ziare s’au o adevărată artistă este d-ra tec*ra la aceiaşi şcoală şi unde să grăbit să afirme că această între-Gisa Koneczky, din Praga care­ se predea aceiaşi materie. Aceasta vedere ar fi în legătură cu marele prin mă­­stria cu care mânui şte­ar- spre deosebire de proectul d-lui dr. cuşul, sa ridicat la o adevărată Angelescu, care păstra sistemul o­­dontisa'oate fi & fermecat publicul retor în sensul că un profesor poa-Maestru­ Paulman-Vero, a execu­­te breda 10‘ felul..de. materii și la tat cu un deosebit brio Polonaise scot' secundare diferite, de Tchawencko.­­ In ce priveste materiile filozofice D. Leonard a declamat cu mult s’a introdus vreo schimbare ? humor diferite anecdote din autorii) — „Absolut nici una ! Atât d­­ramam. 1 ministru cât și întreaga comisiune Altimul" de"‘a 10 milioane, necesar Intre nouti membri înscriși la a- care a lucrat la acest proect con­­cretării si înzestrării clinicilor uni­­cestv ateneu, _sunt domnii gene aii, sideră critic,ie cari s’au adus din a­cre,‘'r" S' mzeStranI CUnlU,°r U­ îl­versitare. împrumutul va fi contractat de Eforia spitalelor civile din Bucu­reşti şi de Eforia Sf. Spiridon din Iaşi, iar ministerul garantează plata. S’au şi luat măsuri de a trece în logie şi etică, cari-i vor da baze bugetul ministerului de instrucţie teoretice. Sub numele de filozofie, anuităţile împrumutului, se ascunde nevoia de a coordona. Tot cu prilejul acestei întreve­­toate materiile într’un sistem de deri s’a luat deciziunea^ ca valuta lucru împotriva căruia nu se ridică pentru studiile în străinătate să se nici o obiecţîune. Numai pe naivi, repartizeze tot la ministerul de fi­îi poate speria cuvântul filozofie. CÂND VA TRECE LEGEA Actualmente legea se găseşte, la consiliul superior legislativ, care a­mante. Ministerul de instrucţie va de­semna însă trei reprezentanţi. L NEDELEA mi-a spus : — „In afară de câteva rectificări de amănunt, modificarea cea mai importantă este reducerea orelor cari compun catedra unui profesor. Ele au fost reduse de la 15 ore cât erau înainte, la 12 ore. Tipul de catedră de 12 ore, a existat până la C. C. Arion, care­­ l-a mărit la 15 ore, împrumut cultural ce urmează a fi contractat în străinătate de minis­terul instrucţiunii. In realitate s’a tranşat cu acel prilej o altă chestiune tot atât de importantă. Guvernul şi-a dat a­­sentimentul ca Banca Naţională şi Casa de Depuneri să acorde un im se dea acelor modificări: D-sa da avizul legea va trece prin con­siliu. Imediat apoi d. I. Petrovici va depune proiectul de lege pe biroul Senatului. UN ÎMPRUMUT DE 200 MILIOA­NE PENTRU CLINICILE UNIVER­SITARE Un ziarist german face ocolul pământuu­ pe jos E! a ajuns în România Eri ne-a vizitat la redacţie d. In anul 1930 — la terminarea că­ Waldemar Herzberger, ziarist inter­­­lătoriei — d. Herzberger va incasa national, redactor la ziarele din un premiu de­­300.000 mărci aur in­ Frankfurt si Krefeld, care a între­­prins ocolul ruinei pe jos în timp de opt ani, situit de mai multe ziare din Ger­mania, Franţa şi Anglia. Unul din scopurile călătoriei sale D. Herzberger, care a plecat din­­­ constituie studierea întreprinde- Germ­ania în 1922, a străbătut până un nor industriale de pe glob. Rezul­­acum 20­00 de km. si a parcurs totul anchetei ce o întreprinde la Africa si o bună parte din Europa. fi pub­licat, după terminarea călă­toriei, în toate ziarele europene. D. Waldemar Herzberger este si reprezentantul mai multor între­prinderi industriale din Germania in folosul cărora face propagandă prin ţările pe cari le cutreeră. D-sa furnizează marilor reviste In pasagiul Imobiliara, calea 5‘ ziare străine fotografii cu vederi Victoriei expoziţia pictorului Ilies­ din toată lumea, form­ându-şi ast­­eu-Vdicea obţine un frumos sunces, fel fondul de susţinere. * J In România, originalul călător ră- Pictorul Al- Georgescu expune în­ mâne numai 14 zile. De aci pleacă Lom­partimen tu! No 8 din galeriile Spre Bulgaria, Turcia, Rusia. Chi- Blanduziei opera artistică rare na |an,,llia „i Amorma de unde «e stârneşte admiraţia cunoscătorilor. na-' .Japonia 51. Amenca, de unde se In deosebi tablourile reprez. nbmd reîntoarce prin Ang.ia in Germa­­toamne şi natură moartă cum şi una'spre a incasa premiul de 300 admirabilele lucrări de artă deco­­mii mărci aur. rativă sânt mul, apreciate. j in primii patru ani de călătorie * ja realizat un venit de 8 milioane D-raTVanglina întoarsă după doi mărci aur. ani de studii la Paris anunță pen- El poartă asupra sa un bagaj de tru Duminică 5 Feb­ruarie, deschi- 35 kilograme, un carnet în care sa'a ,,C,WuiSa Arttioî“ni!­stra,lire aut-0grafele personalităţilor Maria" din calea Victoriei , mai cu vara la can găzdueşte pre­* ' Icum şi un carnet în cari reprezen-Un număr restrâns de pânze ex- tanţii autorităţilor pun vizele de se pune pietonii Pelin In sala No. 4 sire şi plecare, de la Ateneu. Deşi a publicat în toate ziarele * țărilor pe cari le-a străbătut anun- Superbul bal al ^Infernului* pr-jţuri mari prin cari arăta că are El speră că va­­găsi în România o tânără secretară hotărîtă să-l însoţească de acum încolo în călă­toria sa. ŞTIRI ARTISTICE A­stă seară Marţi 1 Februarie crt. In timpul gravidităţi sau a doicei pe scena Teatrului Naţional se re­in timpul alăptatului. Ace­a­tă vae­ prezintă din nou comedia dramati­­ci care ar fi superioară celeia a lui că a d-lui Caton Teodorian „Gre- Calmette, care intrebuinţază barili sala lui D-zeu" cu aceiaşi interpreţi atenuaţi, deci totuşi înc­ă in viaţ ă dela premieră, şi ca atare capabili să fa­c rău. Se- 9. rul oamenilor vaccinaţi astfel, are in scenă se fac sub direcţia de in efecte curative la bolnavii Ince- scen^ a d-lui Soare Z. Soare ulti­pători ’ „ . mele repetiţii ale piesei „Enric al Conferenţiarul pretinde că toate lv.,ea„ de Pirandello a cârei puls flinta, e­.int rtarm­artfa na n ,T1­ . , , ..... » mieră a fost irevocabil fixată pen­tru seara de Vineri 4 Februarie ch­. Costume şi decoruri după schiţele pictorului Traian Cornescu. * In foaier se repetă „Biruitorul" de Bâbeanu si Russu Sirianu In di­recția de scenă a d-lui Victor Bum-In­sa a fostei berării Opler d.n dealul Izvoru­ri s'a organizat pm­­beȘti”­tru Duminică la ora 4 d. a­, o s*­­oia 3 Febru,ane cor. orele 6 seara D-nii G Folisc,r,iCUIsSanitscu toc la Fundaţia uni­vers,­tară Ca­­dela Oftera Română au cântat, iar­­ 8­0­ a conferinţă din ciclul d. G. Baldovin d,la teatrul Naţio- „Vieţi eroice organizat de grupa­­nat s a produs cu câteva decla-, rea „Poesis I D. Emilioil Bucuţa va vorbi des-­­ a produs apoi corul de sub con­ pre Leon Tolstoi, ducerea d- ui G. Seinescu.­­ Bilete la Feder, librăria Pavel Poeţii Victor Eftimiu şi V. Mih­­i Suru, iar tn seara conferinţei la ta.ru au citit din operile lor, cassa Fundaţiei. La urmă au luat cuvântul d-nii I t. T. Castrişanu şi L. Hies­­u. | Joi 3 Februarie orele 9 jum. seara. III ninTirnni fiori ! are loc in localul asociaţiei titratt­llt anKlitllUL UCU11­­lor „Unirea", din pasiagiul Imobi­.___ . ..................... Ilara o serată artistică urmată de ȘEZĂTOAREA ATENEULUI DR. dans. C. ANGELESCU­­ Programul artistic va Începe Condus cu pricepere de un corni-" Printr’o conferinţă a d-lui Eugen tot ales şi sârguitor, ateneul „Dr. Reigis. C. Angelescu" din strada Maşina Intrarea numiai cu Invitaţii ce se de pâine, realizează adevărate mi- pot procura la localul cercului, num­. ! " Şedinţele ce se ţin la acest ate-­ In sala Mozart se află des­chisă neu sunt, pe cât de interesante, pe expoziţia de mult succes a picturii­­atât de instructive si entuziaste, a­i lui Pan loatiio.­ganizat. de .„or Prin, inele Micrea“, nevoie de o secretară stenodactilo- AS5A.1 SSS"* cunoscătoare a Umbel *­. El va avea loc în seara de Dumi-­mane­ care să-l însoţească in cătâ­­nică fi şi Luni 7 Februarie in sala­ria sa, până în prezent d. Herz- F.foriei.­­ berger nu a primit nici un răspuns. Prima seară intrarea va fi de 400 lei iar in seara 2.a de 300) lei de persoană. Pluton cu soţia lni Pro­serpina va prezida în persoană a­­cest bal Un adevărat fenomen muzical 11 constitue apariţia micei Lola Bo­­bescu, un etate de 6 ani,­­ care va da un concert de violoncel, cântând din Korel­y, Wiecowsky şi Kessler. Lola Bobescu prezintă o dublă a­­­tracţie pentru lumea noastră muzi­cală: prin vârsta ei,­­ ca şi prin virtuozitatea pe care o doved­esc. * In curând LA ?... Iu­ovus Rătăcitor de Eugene Sue Unde ?... Când ?... Prrim­a 3-a VIDOCQ SAU OCNAŞUL POLIŢIST „Aş­ putea să pun oamenii mei să preţ să vadă pe preotul Dubois ca să te dea d­e rostogolul pe scări, dar Arista nu poate pedepsi pe Vidocq în chip aşa de vulgar în casa mar­chizului de la Roche-Bernard. „Poţi dar să te retragi, cât despre fii tăi află... Manon cea Blondă nu mai respira tot sufletul ei li era un ochi... — Ei bine, incheiă Aristo cu un râ*)jel grozav... află «.& fiii t&i sum doi asasini. Şi ţinându-i mereu In respect cu pistohri încărcat, banditul arătă cu un­ gest poruncitor uşa, lui Vidocq, care ieşind şopti printre dinţi: — Ai câştigat al doilea tur, dar îndată va fi rândul meu să joc şi vom vedea... Rămaşi singuri, Arista povesti Yo­­landei, chipul îndrăzneţ cum reuşise să scape împreună cu Tamburul de sub mâna lui Coco şi Bibi care avu­seseră imprudenţa d’a se da jos îna­intea lor, odată ajunşi în faţa închi­­soarei. Aci,vizitiul trăsurei rechiziţionate, care era un tovarăş deghizat, dădu­se bice cailor, lăsând pe cei doi po­liţişti să alerge după trăsură. — Adina inchetă Arista, ceea ce mă preocupă mai mult e chestia că­sătoriei mele cu Maria-Tereza, de ale cărei milioane aşi avea o urgentă nevoe. — Te înțeleg... răspunse Yolanda, numai nu știu cum o să faci, căci ea e amorezată nebună după Aubin Dermont — Se poate, dar mâine când va citi tn toate ziarele că Aubin Der­mont nu e numai un hoţ ordinar, ci şi Un asasin, sper că-i va trece cu desăvârşire acest amor. — Cum? Un asasin? — Da, sc­umpă soră, da, vei afla mâine detalii. „Acuma mă duc să mă culc, noap­te bună— se consulte cu ei tn privința lui Au­­bin pe care-1 credea nevinovat şi cum sar fi dus singură, am crezut că e mai bine s’o însoţesc... „Ajunse la Auteuil nu am putut vedea pe părintele Dubois... „El fusese victima unei Încercări de asasinat și ucigaşul care a dis­părut nu e altul decât Aubin­.. — Auzi d-ta, auzi? strigă d-nul Champtocé, fiicei sale. — Tată, zise aceasta suspinând. „Fie-ţi milă. „Scutește-mă de reproşurile tale. „Lasă-m­ă să mă retrag in camera mea, să mă rog, să plâng... — Da, vino, nepoată, zise d-ra­ma la Vaupallière pătrunsă de compă­timire. Când ele pășiră pragul salonului, d-nul de Champtocé rămase înfipt locului, pe când Arista, își șoptea încet: — Acuma­., ea este a mea! O RAZA DE LUMINA în mijlocul unor teancuri de do­sare, Vidocq sta în dimineaţa aceea pe gânduri, când primi un bilet con­fidenţial din partea prefectului de poliţie. Biletul suna cum urmează: „Abatele Dubois, preot la Auteur a fost asasinat astă noapte. El a recunoscut în ucigaş pe nepotul lui Aubin Dermont. „Ordonăm şefului siguranţei să ancheteze faptul.Prefect de poliție „Angles" Vidocq mai citi odată biletul apoi adresându-se credincioasei lui Ma­nón, care venise după ordine, li șopti: — Aci stă cheia misterului, Imi pare că o rază de lumină se Între­vede un fine... să mer­gem Manón... Urcați amândoui într o trâsuric­ă, sosiră de grabă la casa preotului unde aflară cu bui­urie că rana nu e gravă și că nefericitul va scăpa u­­șor.Doctorul care îi tntâmpină le spu­se Insă că rănitul e Intro stare de gătea să plece, când mătușa ei d­ra plâns, din pricina loviturei uhu ala tună3 ^aupa^Iliere, intră ca o fur­­j primite în clipa când a recunoscut Ea rămase pe nepoata ei cu pălăria în cap şi mai cu seamă când auzi nestrămnu­ MARIA TEREZA Către nouă ceasuri dimineaţa, în camera ei luminoasă şi elegantă din castelul Chérisy, Maria-Tereza, se sculase şi gata îmbrăcată se pre­. . Ipe nepotul lui în ucigașul care voise încremenită văzând s&-i omoare tata ei hotărâre de a se duce la Au­­teuil la părintele Dubois. — Dar pentru ce vrei să faci asta, D-zeule? Pentru ce? — Pentru că am convingerea că unchiul lui Aubin ca și mine, va găsi de datoria lui să ia apărarea unui nevinovat. — Dar ce o să zică ducele? excla­mă d-ra de la Vaupallière, ne mai ştiind ce să facă. — Nu o să zică nimic, scumpă mătuşică, m­ai cu seamă fiindcă d-ta care eşti o credincioasă, o fiinţă care ţii cu toate cauzele drepte şi sfinte, nu o să­­ spui nimic. Şi apărarea „Totuşi la insistenţele lui Vidocq, doctorul se înduplecă şi-i dete voie să stea câteva clipe de vorbă cu­­ră­nitul. Acesta, la ştirea că şeful siguran­ţei In persoană a venit să ancheteze cazul a început să tremure. El primi pe V­idocq cu deosebită emoţie şi ne mai aşteptând întrebările poliţistu­lui ii zise: — D-nule, văd că autorităţile se ocupă mult de cazul meu, deşi nu am adresat nici o plângere­„E drept că In momentul atenta­tului a cărui victimă era să cad, am strigat pe nepotul meu Aubin Dermont, crezând că el era acela ce ţinui artist nevinovat, victimă a­u­ probabil în prada unui acces de ne­noi intrigi infame, e o datorie pen­tru d-ta. Să plecăm deci. Convinsă de argumentele nepoatei sale şi mai cu seamă de mângâerile ei, d-ra de la Vaupallière se coborî pe stăriţa de din dos a castelului în curtea unde aştepta cabrioleta parti­culară a Mariei­ Tereza şi ambele a­­junseră in scurt timp la Auteuil. Aci, in fata bisericuţii, efe găsiră bunie mă atacase. „Astăzi innâ când mi-am venit bine în fire, după ce am cugetat a­­dâne, sunt sigur că nu Aubin Der­mont m'a atacat.. Nu. Aubin Der­mont, copilul blând crescut de mine nu e nici hot nici asasin... — Dar bine, cum explicați dv. fap­tul că a fost văzut­, rei­unuscui . Mi-1 explic foarte bine prin un grup mare de oameni ce discutau îî?Stea asemânare cu cu'„ cef cu aprindere. Maria-Tereza vru să treacă, agenții îi opriră calea. — Nu e voe... — Dar ce s'a întâmplat? — Părintele Dubois e pe moarte. — Cum? abia putu şopti fiica du­celui. laut jj­-1 Cellalt! Ce mister mai era să se­­ dezvăluiască tn clipa asta tn orbii lui Vidocq şi ai soţiei sale, c­are transformată şi rec­omandată de po­liţist ca secretara sa, nu fusese re­cunoscută de preot­­. — Aţi spus cellalt, reluă Vidocq Da, el a fost asasinat azi noap-1fonvo''bi,rta ‘)ar bine cln' te de chiar nepotul lui, pe care nu- ;««. trebue sâ foniene cu Aubin a suși preotul fu recunoscut ,două puături de apă pentru ca iă Aceasta fu prea mult pentru nefe- ^eufafS, a vă ,'onul[!,lSe chiar ricita fiică a ducelui. Dând un țipăt de vî v°riutb pentru D-zeu... Înfiorător, ea căzu leșinată tn bra­țele d-rei de la Vaupalliere rare murmura: De, nu era bine de rămâneam asft?...’ LOVITURA DE TEATRU După câteva clipe de reculegere preotul Dubois continuă: — Aubin Dermont avea un frate ______ _____ .. _ _____ pe care i] luasem d'asemeni la nune, MARILE GRIJI ALE DUCELUI DE­­ când amândoi erau mici de tot CHAMPTOCÉ ! „Ei semănau așa de tare unul cu In rabinetul lui, tapisat cu mătase 1 altul, incât de multe 011 li contur verde, brodată cu aur, ducele de dam. Champtocé se plimba nervos de colo până colo. El trimisese deja de vreo două ori după nepoata lui și Finism, feciorul se Întorsese mereu impasibil, spu­­nându-i că d-ta nu a­- venit fncă... Aceasta era cât p’aci să scoată din „Această asemănare nu făcu decât să se mărească cu vremea. — Încep să tnțereg, șopti Vidocq la urechea lui Mamin, care asculta Încremenită pe preot-Dar pe cât Aubin era blând, a fire pe duce, când marchizul de la Tiua,l­oi, Pe atal Ioan-Iteche-Bernard se anunţă.­­ LOU la se arata răulă Z­iua. leneş cel Frumos, elegant, cu manierele cele lare, mai alese în aparenţă. Aristo, veni­se să facă o vizită aceluia pe care continua să-l privească drept socru. FJ fu admirabil primit și Intr'o clipă de expansiune, ducele exclamă: — Ah! scumpe marchize, ce­ feri­cit ași fi să te pot strânge In brate ca pe copilul meu... numai cu fe­meile astea nu e de înțeles. Acuma iată că şi sora mea a trecut de par­tea Mariei-Tereza şi ambele susţin morţiş că Aubin e nevinovat şi el trebue reabilitat­. Dar ce sgomot s aude? adăugă ducele.­. Înaintând spre uşa pe care intră dodată d-ra de la Vaupalliere susţinând, aproa­pe ducând pe sus, pe Maria-Tereza galbenă ca o moartă, cu ochii cer­­tuiţi de umbre viorii. — De unde veniţi? strigă ducele speriat. — De la abatele Dubois. — Unchiul lui Aubin Dermont? — Da, frate. — Dar bine, aţi lnebunit amân­două?­.. — Ascultă-ne mai Întâi frate. Iţi voi povesti totul tn două vorbe. „Negoada mea a vrut cu aricis (Va urma]. In ziua când se făcu cam de vrei cincisprezece ani, el dispăru dir, casă; și n'am­ mai ştiut num­' de dânsul. „Iată de ce d-nule Vidocq imi în­chipui că el trebue să fie autorul furtului din castelul Clien­sy cum şi ucigaşul de eri noapte, iar nu Aubin al meu care cine ştie unde se află în­chis de puternicii duşmani. Vidoc, care ascultase fără un cu­vânt spusele preotului, părea că ur­măreşte o idee. El văzuse dasem­eni portretul lui Aubin Dermont care ii amintea o figură, cinică, nu zdrenţe, dar foarte asemănătoare. Aceea a Tamburului, a hoţului prins in jurul castelului In noaptea furtului. Tamburul, locotenentul lui Aristo! O lumină mare se făcu d'o dată in creerul lui Vidocq şi el se adresă preotului din nou... — Părinte, aceşti ,doui copii cres­cuţi de d-ta, nu-ti erau de loc ru­da? — Nu; de fapt, i-am găsit tn t­im­pul revoluţiei în satul Sft. Agbirt, rătăciţi amândoi pe drum. ---------- 12

Next

/
Thumbnails
Contents