Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)
1927-02-02 / nr. 7246
Miercuri * retor. 19XT VIAȚA CULTURALĂ ACTIVITATEA „ATENEULUI GOLESCU" Şezătoare culturală Ateneul popular „General Golescu" din str. Azilul de noapte No. 8, care stă in fruntea nouilor organizaţiuni culturale ale cartierelor Capitalei, a organizat şi Duminica aceasta o frumoasă şezătoare. După amiază, la orele 3, au rulat filme speciale pentru copii. Deşi şezătoarea era anunţată pentru orele 4 luni, o mulţime de cetăţeni din cartierele Rahova, Mihai-Vodă şi Arsenal au început să se adune cu o oră înainte, luând cu asalt intrarea. In faţa unei săli arhipline, d-na Mariu Ileiu-Patadi, directoarea şcoalei de fete „Popa Rusu“, a dezvoltat o interesantă conferinţă, tratând despre „Tăria şi slăbiciunea omului“. D-ra Nutzi Negrea, o bună diletanţă, a cântat frumos arii româneşti cu acompaniamentul la piano al d-lui T. Bogacu. Au urmat câteva bucăţi cântate de baritonul C. Teodorian, cu acelaş acompaniament. După ce „ Ipsylante a cântat la balalaică, au ridat actele 4 şi 5 din filmul ,,Juanita“. Aceasta a dat prilej corului societăţii ,,Nora‘ să se releve încă odată, cântând în timpul filmului „Doamne sfinte" şi . Psal■ mul 96 David“ de JuarezMovilă, directorul şcoalei şi ateneului „Goleriu“ şi ,Antatite" de G. Muzicescu. Şezătoarea a luat sfârşit la orele 7am, cu dansuri naţionale, admirabil executate de un grup de 2001° membre ale Ligii culturale femeninomerţia „Hora“. IA „UNIUNEA ARTĂ ŞI ISTORIA NATURALĂ" DESPRE COSTACHI NEGRI reeluându şi activitatea la şcoala de pe şoseaua Kiseleff. „Uniunea Arta şi istoria naţională“ a organizat Sâmbătă 29 Ianuarie o adunare cultură, la care au luat parte numeroşi profesori şi profesoare. D. V. Robeanu, membru al Ateneului român, a vorbit într’o frumoasă limbă şi formă literară despre „Viaţa şi opera lui Costarhi Negri". Conferenţiarul a arătat lupta uriaşă desfăşurată de Negri la Paris şi Constantinopole, pentru înlănţuirea Unirii Principatelor. A vorbit apoi despre marea lui abnegaţie, despre renunţarea la tron şi la măriri deşarte. Costarhi Negri a murit sărac, dar in istoria ţării româneşti, cu cât vremea se depărtează figura lui rămâne mai măreaţă Conferenţiarul termină simnfind că acest mare băbat de stat şi Imn român trebue să fie pildă generaţiilor viitoare. Apoi d-na Smara a citit versuri din „Spade strămoşeşti“. CGNfflNTELE INSTITUTULUI ITALIAN Institutul de cultură italiană organizează pentru acest an un ciclu de conferinţe de cultură generală, pentru care şi-a asigurat concursul d-lor prof. Tzigara Samurraş, M. lonescu, Em Panaitesiu, A. Belciugăreanu, Gh. Taşcă, Em. Bucuţă, N. Petresiu, Ortiz, etc. Duminică 6 Februarie la ora 5 d. prof. Al. Tzigara Samurras, va inaugura acest ciclu, vorbind despre „Madona in arta Renaşterii italiene“ (cu proecţiuni). Conferinţele au loc in aula Fundaţiei universitare „Carol I“ V- CEIARCA ANTANTĂ FEMEII D C ARCETOIANU LE3PRE STABIRIZAREA tIONETEI Duminică s'au întrunit în saloanele d-nei Alex G. Cantacuzino, membrele Micei Antante femenine, secţia ecomomică pentru a asculta disertaţia d-lui C. Agetoianu despre stabilizarea muridei. U sa a dat explicaţiuni asupra originei monetei altoi despre moneta nomială şi cea bolnavă. A arătat cum o ţară care nu produce, care are anarhie în guvernământ legi eti poate căpăta o monetf bolnavă care nu se va restabili de cât când starea generală a ţârii rerotive se va însănătoşi Revenind la problema valutară, d-nul Argerittanu susţine stabilizarea uionetei la cursul de 2 centime j ifttan* aur Afun ă că aceaste nu ar tntâmpina aşa mari greutăţi deoarece lumea de aproape cinci anii s a adaptat deja cu aceasta- O stabilizare oficială şi permanentă de 2 ct. jum., pentru un leu ar părea deci normală de azi înainte şi ne-ar feri de fluctuaţiile care nu pot aduce decât rău, comerţului şi tuturor In general. T CASA ŞCOALELOR.1N PROVINCIE SĂ D. I. Petrovici, ministrul Instrucţiei publice, în urmărirea programului său de ridicare culturală a maselor, după lungi consfătuiri ţinute şi prezidate de d-sa la Casa Şcoalelor a hotărât, la începând de la 1 Februarie, diferite personalităţi de litere să conferenţieze conducând campania de propagandă culturală. Astfel ţara a fost împărţită pe regiuni şi au fost numiţi d-nii: Radu Cosmin, G. Tutoveanu, Avocatul D. Curea, Ifrim-Iaşi. . Pentru regiunea Banat şi Oltenia, d. Gh. Mariniu, a binevoit să primească conducerea campaniei de propagandă culturală în calitate de şef conferenţiar al regiunii INSTITUTUL SOCIAL ROMÂN D. DR. BANU DESPRE „BIOLOGIA SATULUI“ Duminică, la Fundaţia Carol, d. dr. Bariu, secretarul ministerului sănătăţii, a vorbit despre „Biologia satului". După ce a delimitat, printr-o definiţie, sfera de noţiuni şi de acţiune a biologiei sociale, de cea a igienei sociale, conferenţiarul a făcut o expunere detaliată şi continuu interesantă a întregii biologii a mediului nostru rural. Rând de rând trecură înaintea auditorului atent, descrierea componentelor rasei române, vitalitatea şi prolificitatea acestei rase, marea natalitate şi excedentele de fiecare an şi pe serii de ani a acestei natalităţi. Conferenţiarul arată, comparativ cu alte ţări, treapta pe care stă România în această privinţă şi apoi arată şi marea mortalitate, mai cu seamă în satele noastre. El studiază cauzele acestei mortalităţi şi cu acest prilej analizează toţi factorii biologici şi patologici care-şi exercită acţiunea nefastă In mediul nostru rural. Arată aci locuinţa mizerabilă a săteanului, deşi in privinţa alimentaţiei se vede azi o îmbunătăţire. Descrie alimentaţia într'un sat de deal, de munte şi de şes şi cu acest prilej arată şi ravagiile alcoolismului. Boalele medico-sociale, care decimează populaţia rurală, sunt descrise pe rând şi între ele, sifilisul contrariat de săteni în armată for,mează obiectul unui studiu special al conferenţiarului. Toate spusele conferenţiarului au fost ilustrate foarte sugestiv prin planşe colorate care erau afişate pe peretele de lângă tribună şi bine vizibile la distanţă. Conferenţiarul şi-a sfârşit confeinţa printr’o sinteză generală cu totul pesimistă, dovedind printr'un grafic interesant, că din numărul elor născuţi in ţara românească, numai jumătate ajung să poată fi utilizaţi pentru apărarea ţăriigrafiul recrutărilor, sala ateneului fiind totdeauna arhiplină. In şedinţa culturală de Duminică 30 Ianuarie c. a vorbit d-ra CERCHEZ, despre „Rolul Socieăţii Naţiunilor“, — o interesantă conferinţă, prin care s'au arătat scopurile acestei societăţi şi binefacerile ce ea revarsă asupra lumii întregi. D-ra Cerchez s'a achitat cât se poate de bine de sarcina d-sale de conferenţiară, în faţa unui public ales şi a poporului. D. ŞERBAN DOPA, preşedintele ateneului vorbeşte despre „Puterea A , în SSSV- a «a,,,,,», din creştinismul, a altoit în sufletele oamenilor unuilt optimism. Citează câteva nume de femei, dintre cari uitele s'au ridicat la rang de sfinte şi muceniţe. Laudă activitatea femeilor din Găvăiţescu, Jitianu, Dragu, colone Livezegmu și alții. ATENEUL J. SORGA“ CUNOŞTINŢEI E ŞI PROBLEME-! T E ACTUALE IN TUBERCULOZA Conferinţă ţinută de d. dr. L Puţurianu La această conferinţă a asistat ui public numeros in deosebi studenţi, atraşi de discuţia care a avut pe anii teraţi in ju ai serului descoperit de conferen iar De astă dat. d dr. Puţureanu a vorbit numai in tr. atăt de serul curativ, şi s’a mulţumit să expuie teoriile saie asupra bacimei tuberculozei şi a vaccin, r.lor pre ventive. După confetinţar. ceeace ce se chiamă azi tu midicină la ilul Koch este numai forma de evoluţie la apogeu a acistui bacil. Astfel, racilul se formează din nişte stoi invizibili şi filtrabili; din aceştia se formează nişte „germeni" neacidoresistenţi, cari abia mai târziu, devenind acidoresistenţi, sunt barilii Kochof da iar in urină vine faza de degenerare, în care barilii prezintă vacuola, cari conţin sporii invizibili. Fără să intre în amănunte asupra metodelor sae de cercetare,, conferenţiarul ne spune că „germenii“, chiar morii, au proprietate de a în voia imunitatea aşa că pot fi întrebuinţaţi, fără cea mai mic urmă de prirol, pentru a vaccina preventiv, prin injecţii la copii, mici, ori chiar prin injecţia mamei aceste fapte sânt decoperite de dânsul şi confirmate de prof. Bezmion şi de dr. Vaudremer din Paris. IN CARTIERUL IZVOR ȘEZĂTOAREA DELA OPLER UN NOU ATENEU POPULAR Duminică 30 ianuarie a. c. a luat fiinţăateneul popular „Cioplea" cu sediul la şcoala primară de fete Conferiţa d-sale, mult aplaudată din comuna Cioplea, alegându-s la sfârşit, a avut şi o concluzie de udine practică. Pentru ameliorarea şi perfecţionară biologiei satului, e nevoe de ounternică organizaţie sanitară in diecţia modernă a medicinei sociale. mătorul, comitet: preşedinte. I. Nicolescu Frumuşani, membri: d-na Petrescu, d-ra Tanti Negulescu şi d-nii D. T. Pantăzi, Rona, Petre Ambrozi, Ilie Matei, Niculae Bernard, Iarovescu, Matei Hie Banciu, H. P. Ganovici, I. Ceanulescu, P. I. Baniciu Vladimir Prodovschi şi preotul parohiei. DIVERSE Liceul Mihai Viteazul din Bucureşti a organizat in scopul strângerii de fonduri pentru înzestrarea sălii de gimnastică un festival în sala Teatrului Popular in ziua de Miercuri 2 Februarie orele 3 p. m. Va da concursul trupa teatrului care va jura Doctorul fărdme şi elevii cu diferite producţiuni artistice. Bilete la cassa teatrului. # Astăseară Marţi 1 Februarie orele 9 va avea loc in sala Teatrului Popular o serată de dansuri româneşti din ciclul organiat de d-nele din Comitetul Ligii Culturale în folosul palatul uiirii. D. prof. J. Ortiz şi-a inaugurat cursul de liteatură italiană la Facultatea de Litere, vorbind despre „Capodoperile liricei italiene“. Cursul va continua în fiecare Sâmbătă (de la 6-7), paralel cu interpretarea „Purgatoriului“ lui Daniel Vinerea dela 5—6). - DIMINEAȚA NOU! MODIFICĂRI INTRODUSE IN LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SECUNDAR Un împrumut pentru clinicii® universitate.Valuta pentru studii Opinia publică urmăreşte cu unstudiat-o cu amănuntul in mod deosebit interes discuţiunile anga- comparativ cu alte legiuiri străine date în jurul legii învăţământului şi cu celelalte legi ale ţării. secundar. . . Miercuri ,legea va fi restituită In şedinţa de Sâmbătă, comisul- ministerului de instrucţie, Urmând „ . „„ .. - nea specială instituită de ministea fi prezentată apoi consiliului de nou proectul, introducând o serie de modificări. In conformitate cu nouile dispoziţiuni legea va fi examinată mai întrebând ,"e nn,... dintre mem- întâi de către noul organ creiat de buni autorizaţi ai comisiunii, am d. general Averescu şi anume ca căutat să obţin oarecun preciziuni I misiunea social-culturală. Numa, societatea ortodoxă română şi în asupra caracterului ce urmează să , după ce această comisiune îşi vi. deosebi evidenţiază, merite la bio.in-c . deosebi evidenţiază meritele distinsei doamne Alexandrina Cantacuzino, care e şi membră de onoare sprijinitoare a acestui ateneu. Părintele POPESCU-MOŞIOAIA a vorbit despre „Lupta contra păcatului". Puterea cuvântului sf. sale a stăpânit miliţiinda şi a interesat-o în cel mai inart grad, prin exemplele citate acest punct de vedere, ca absolut neîntemeiate. Prin filozofie şinu prin ceea ce spun adversarii proectului, se vor găsi fundamente solide pentru ideia naţională. Ea va fi întemeiată prin sociofilele acestea d. L Petrovici, ministrul instrucţiunii, a avut o lungă A urmat apoi programul artistic întocmit de d. Fr. Paulman-Vera, proffesor de piano. , De asemenea sa prevăzut in întrevedere cu d. I. Lapedatu, nn-A cântat d-ra holzen. proect că un profesor^ să aibă canistrul finanţelor. Unele ziare s’au o adevărată artistă este d-ra tec*ra la aceiaşi şcoală şi unde să grăbit să afirme că această între-Gisa Koneczky, din Praga care se predea aceiaşi materie. Aceasta vedere ar fi în legătură cu marele prin măstria cu care mânui ştear- spre deosebire de proectul d-lui dr. cuşul, sa ridicat la o adevărată Angelescu, care păstra sistemul odontisa'oate fi & fermecat publicul retor în sensul că un profesor poa-Maestru Paulman-Vero, a execute breda 10‘ felul..de. materii și la tat cu un deosebit brio Polonaise scot' secundare diferite, de Tchawencko. In ce priveste materiile filozofice D. Leonard a declamat cu mult s’a introdus vreo schimbare ? humor diferite anecdote din autorii) — „Absolut nici una ! Atât dramam. 1 ministru cât și întreaga comisiune Altimul" de"‘a 10 milioane, necesar Intre nouti membri înscriși la a- care a lucrat la acest proect concretării si înzestrării clinicilor unicestv ateneu, _sunt domnii gene aii, sideră critic,ie cari s’au adus din acre,‘'r" S' mzeStranI CUnlU,°r U îlversitare. împrumutul va fi contractat de Eforia spitalelor civile din Bucureşti şi de Eforia Sf. Spiridon din Iaşi, iar ministerul garantează plata. S’au şi luat măsuri de a trece în logie şi etică, cari-i vor da baze bugetul ministerului de instrucţie teoretice. Sub numele de filozofie, anuităţile împrumutului, se ascunde nevoia de a coordona. Tot cu prilejul acestei întrevetoate materiile într’un sistem de deri s’a luat deciziunea^ ca valuta lucru împotriva căruia nu se ridică pentru studiile în străinătate să se nici o obiecţîune. Numai pe naivi, repartizeze tot la ministerul de fiîi poate speria cuvântul filozofie. CÂND VA TRECE LEGEA Actualmente legea se găseşte, la consiliul superior legislativ, care amante. Ministerul de instrucţie va desemna însă trei reprezentanţi. L NEDELEA mi-a spus : — „In afară de câteva rectificări de amănunt, modificarea cea mai importantă este reducerea orelor cari compun catedra unui profesor. Ele au fost reduse de la 15 ore cât erau înainte, la 12 ore. Tipul de catedră de 12 ore, a existat până la C. C. Arion, care l-a mărit la 15 ore, împrumut cultural ce urmează a fi contractat în străinătate de ministerul instrucţiunii. In realitate s’a tranşat cu acel prilej o altă chestiune tot atât de importantă. Guvernul şi-a dat asentimentul ca Banca Naţională şi Casa de Depuneri să acorde un im se dea acelor modificări: D-sa da avizul legea va trece prin consiliu. Imediat apoi d. I. Petrovici va depune proiectul de lege pe biroul Senatului. UN ÎMPRUMUT DE 200 MILIOANE PENTRU CLINICILE UNIVERSITARE Un ziarist german face ocolul pământuu pe jos E! a ajuns în România Eri ne-a vizitat la redacţie d. In anul 1930 — la terminarea că Waldemar Herzberger, ziarist interlătoriei — d. Herzberger va incasa national, redactor la ziarele din un premiu de300.000 mărci aur in Frankfurt si Krefeld, care a întreprins ocolul ruinei pe jos în timp de opt ani, situit de mai multe ziare din Germania, Franţa şi Anglia. Unul din scopurile călătoriei sale D. Herzberger, care a plecat din constituie studierea întreprinde- Germania în 1922, a străbătut până un nor industriale de pe glob. Rezulacum 2000 de km. si a parcurs totul anchetei ce o întreprinde la Africa si o bună parte din Europa. fi publicat, după terminarea călătoriei, în toate ziarele europene. D. Waldemar Herzberger este si reprezentantul mai multor întreprinderi industriale din Germania in folosul cărora face propagandă prin ţările pe cari le cutreeră. D-sa furnizează marilor reviste In pasagiul Imobiliara, calea 5‘ ziare străine fotografii cu vederi Victoriei expoziţia pictorului Ilies din toată lumea, formându-şi asteu-Vdicea obţine un frumos sunces, fel fondul de susţinere. * J In România, originalul călător ră- Pictorul Al- Georgescu expune în mâne numai 14 zile. De aci pleacă Lompartimen tu! No 8 din galeriile Spre Bulgaria, Turcia, Rusia. Chi- Blanduziei opera artistică rare na |an,,llia „i Amorma de unde «e stârneşte admiraţia cunoscătorilor. na-' .Japonia 51. Amenca, de unde se In deosebi tablourile reprez. nbmd reîntoarce prin Ang.ia in Germatoamne şi natură moartă cum şi una'spre a incasa premiul de 300 admirabilele lucrări de artă decomii mărci aur. rativă sânt mul, apreciate. j in primii patru ani de călătorie * ja realizat un venit de 8 milioane D-raTVanglina întoarsă după doi mărci aur. ani de studii la Paris anunță pen- El poartă asupra sa un bagaj de tru Duminică 5 Februarie, deschi- 35 kilograme, un carnet în care sa'a ,,C,WuiSa Arttioî“ni!stra,lire aut-0grafele personalităţilor Maria" din calea Victoriei , mai cu vara la can găzdueşte pre* ' Icum şi un carnet în cari reprezen-Un număr restrâns de pânze ex- tanţii autorităţilor pun vizele de se pune pietonii Pelin In sala No. 4 sire şi plecare, de la Ateneu. Deşi a publicat în toate ziarele * țărilor pe cari le-a străbătut anun- Superbul bal al ^Infernului* pr-jţuri mari prin cari arăta că are El speră că vagăsi în România o tânără secretară hotărîtă să-l însoţească de acum încolo în călătoria sa. ŞTIRI ARTISTICE Astă seară Marţi 1 Februarie crt. In timpul gravidităţi sau a doicei pe scena Teatrului Naţional se rein timpul alăptatului. Aceată vae prezintă din nou comedia dramatici care ar fi superioară celeia a lui că a d-lui Caton Teodorian „Gre- Calmette, care intrebuinţază barili sala lui D-zeu" cu aceiaşi interpreţi atenuaţi, deci totuşi încă in viaţ ă dela premieră, şi ca atare capabili să fac rău. Se- 9. rul oamenilor vaccinaţi astfel, are in scenă se fac sub direcţia de in efecte curative la bolnavii Ince- scen^ a d-lui Soare Z. Soare ultipători ’ „ . mele repetiţii ale piesei „Enric al Conferenţiarul pretinde că toate lv.,ea„ de Pirandello a cârei puls flinta, e.int rtarmartfa na n ,T1 . , , ..... » mieră a fost irevocabil fixată pentru seara de Vineri 4 Februarie ch. Costume şi decoruri după schiţele pictorului Traian Cornescu. * In foaier se repetă „Biruitorul" de Bâbeanu si Russu Sirianu In direcția de scenă a d-lui Victor Bum-Insa a fostei berării Opler d.n dealul Izvoruri s'a organizat pmbeȘti”tru Duminică la ora 4 d. a, o s*oia 3 Febru,ane cor. orele 6 seara D-nii G Folisc,r,iCUIsSanitscu toc la Fundaţia univers,tară Cadela Oftera Română au cântat, iar 80 a conferinţă din ciclul d. G. Baldovin d,la teatrul Naţio- „Vieţi eroice organizat de grupanat s a produs cu câteva decla-, rea „Poesis I D. Emilioil Bucuţa va vorbi des- a produs apoi corul de sub con pre Leon Tolstoi, ducerea d- ui G. Seinescu. Bilete la Feder, librăria Pavel Poeţii Victor Eftimiu şi V. Mihi Suru, iar tn seara conferinţei la ta.ru au citit din operile lor, cassa Fundaţiei. La urmă au luat cuvântul d-nii I t. T. Castrişanu şi L. Hiesu. | Joi 3 Februarie orele 9 jum. seara. III ninTirnni fiori ! are loc in localul asociaţiei titrattllt anKlitllUL UCU11lor „Unirea", din pasiagiul Imobi.___ . ..................... Ilara o serată artistică urmată de ȘEZĂTOAREA ATENEULUI DR. dans. C. ANGELESCU Programul artistic va Începe Condus cu pricepere de un corni-" Printr’o conferinţă a d-lui Eugen tot ales şi sârguitor, ateneul „Dr. Reigis. C. Angelescu" din strada Maşina Intrarea numiai cu Invitaţii ce se de pâine, realizează adevărate mi- pot procura la localul cercului, num. ! " Şedinţele ce se ţin la acest ate- In sala Mozart se află deschisă neu sunt, pe cât de interesante, pe expoziţia de mult succes a picturiiatât de instructive si entuziaste, ai lui Pan loatiio.ganizat. de .„or Prin, inele Micrea“, nevoie de o secretară stenodactilo- AS5A.1 SSS"* cunoscătoare a Umbel *. El va avea loc în seara de Dumi-mane care să-l însoţească in cătânică fi şi Luni 7 Februarie in salaria sa, până în prezent d. Herz- F.foriei. berger nu a primit nici un răspuns. Prima seară intrarea va fi de 400 lei iar in seara 2.a de 300) lei de persoană. Pluton cu soţia lni Proserpina va prezida în persoană acest bal Un adevărat fenomen muzical 11 constitue apariţia micei Lola Bobescu, un etate de 6 ani, care va da un concert de violoncel, cântând din Korely, Wiecowsky şi Kessler. Lola Bobescu prezintă o dublă atracţie pentru lumea noastră muzicală: prin vârsta ei, ca şi prin virtuozitatea pe care o dovedesc. * In curând LA ?... Iuovus Rătăcitor de Eugene Sue Unde ?... Când ?... Prrima 3-a VIDOCQ SAU OCNAŞUL POLIŢIST „Aş putea să pun oamenii mei să preţ să vadă pe preotul Dubois ca să te dea de rostogolul pe scări, dar Arista nu poate pedepsi pe Vidocq în chip aşa de vulgar în casa marchizului de la Roche-Bernard. „Poţi dar să te retragi, cât despre fii tăi află... Manon cea Blondă nu mai respira tot sufletul ei li era un ochi... — Ei bine, incheiă Aristo cu un râ*)jel grozav... află «.& fiii t&i sum doi asasini. Şi ţinându-i mereu In respect cu pistohri încărcat, banditul arătă cu un gest poruncitor uşa, lui Vidocq, care ieşind şopti printre dinţi: — Ai câştigat al doilea tur, dar îndată va fi rândul meu să joc şi vom vedea... Rămaşi singuri, Arista povesti Yolandei, chipul îndrăzneţ cum reuşise să scape împreună cu Tamburul de sub mâna lui Coco şi Bibi care avuseseră imprudenţa d’a se da jos înaintea lor, odată ajunşi în faţa închisoarei. Aci,vizitiul trăsurei rechiziţionate, care era un tovarăş deghizat, dăduse bice cailor, lăsând pe cei doi poliţişti să alerge după trăsură. — Adina inchetă Arista, ceea ce mă preocupă mai mult e chestia căsătoriei mele cu Maria-Tereza, de ale cărei milioane aşi avea o urgentă nevoe. — Te înțeleg... răspunse Yolanda, numai nu știu cum o să faci, căci ea e amorezată nebună după Aubin Dermont — Se poate, dar mâine când va citi tn toate ziarele că Aubin Dermont nu e numai un hoţ ordinar, ci şi Un asasin, sper că-i va trece cu desăvârşire acest amor. — Cum? Un asasin? — Da, scumpă soră, da, vei afla mâine detalii. „Acuma mă duc să mă culc, noapte bună— se consulte cu ei tn privința lui Aubin pe care-1 credea nevinovat şi cum sar fi dus singură, am crezut că e mai bine s’o însoţesc... „Ajunse la Auteuil nu am putut vedea pe părintele Dubois... „El fusese victima unei Încercări de asasinat și ucigaşul care a dispărut nu e altul decât Aubin.. — Auzi d-ta, auzi? strigă d-nul Champtocé, fiicei sale. — Tată, zise aceasta suspinând. „Fie-ţi milă. „Scutește-mă de reproşurile tale. „Lasă-mă să mă retrag in camera mea, să mă rog, să plâng... — Da, vino, nepoată, zise d-rama la Vaupallière pătrunsă de compătimire. Când ele pășiră pragul salonului, d-nul de Champtocé rămase înfipt locului, pe când Arista, își șoptea încet: — Acuma., ea este a mea! O RAZA DE LUMINA în mijlocul unor teancuri de dosare, Vidocq sta în dimineaţa aceea pe gânduri, când primi un bilet confidenţial din partea prefectului de poliţie. Biletul suna cum urmează: „Abatele Dubois, preot la Auteur a fost asasinat astă noapte. El a recunoscut în ucigaş pe nepotul lui Aubin Dermont. „Ordonăm şefului siguranţei să ancheteze faptul.Prefect de poliție „Angles" Vidocq mai citi odată biletul apoi adresându-se credincioasei lui Manón, care venise după ordine, li șopti: — Aci stă cheia misterului, Imi pare că o rază de lumină se Întrevede un fine... să mergem Manón... Urcați amândoui într o trâsurică, sosiră de grabă la casa preotului unde aflară cu buiurie că rana nu e gravă și că nefericitul va scăpa ușor.Doctorul care îi tntâmpină le spuse Insă că rănitul e Intro stare de gătea să plece, când mătușa ei dra plâns, din pricina loviturei uhu ala tună3 ^aupa^Iliere, intră ca o furj primite în clipa când a recunoscut Ea rămase pe nepoata ei cu pălăria în cap şi mai cu seamă când auzi nestrămnu MARIA TEREZA Către nouă ceasuri dimineaţa, în camera ei luminoasă şi elegantă din castelul Chérisy, Maria-Tereza, se sculase şi gata îmbrăcată se pre. . Ipe nepotul lui în ucigașul care voise încremenită văzând s&-i omoare tata ei hotărâre de a se duce la Auteuil la părintele Dubois. — Dar pentru ce vrei să faci asta, D-zeule? Pentru ce? — Pentru că am convingerea că unchiul lui Aubin ca și mine, va găsi de datoria lui să ia apărarea unui nevinovat. — Dar ce o să zică ducele? exclamă d-ra de la Vaupallière, ne mai ştiind ce să facă. — Nu o să zică nimic, scumpă mătuşică, mai cu seamă fiindcă d-ta care eşti o credincioasă, o fiinţă care ţii cu toate cauzele drepte şi sfinte, nu o să spui nimic. Şi apărarea „Totuşi la insistenţele lui Vidocq, doctorul se înduplecă şi-i dete voie să stea câteva clipe de vorbă curănitul. Acesta, la ştirea că şeful siguranţei In persoană a venit să ancheteze cazul a început să tremure. El primi pe Vidocq cu deosebită emoţie şi ne mai aşteptând întrebările poliţistului ii zise: — D-nule, văd că autorităţile se ocupă mult de cazul meu, deşi nu am adresat nici o plângere„E drept că In momentul atentatului a cărui victimă era să cad, am strigat pe nepotul meu Aubin Dermont, crezând că el era acela ce ţinui artist nevinovat, victimă au probabil în prada unui acces de nenoi intrigi infame, e o datorie pentru d-ta. Să plecăm deci. Convinsă de argumentele nepoatei sale şi mai cu seamă de mângâerile ei, d-ra de la Vaupallière se coborî pe stăriţa de din dos a castelului în curtea unde aştepta cabrioleta particulară a Mariei Tereza şi ambele ajunseră in scurt timp la Auteuil. Aci, in fata bisericuţii, efe găsiră bunie mă atacase. „Astăzi innâ când mi-am venit bine în fire, după ce am cugetat adâne, sunt sigur că nu Aubin Dermont m'a atacat.. Nu. Aubin Dermont, copilul blând crescut de mine nu e nici hot nici asasin... — Dar bine, cum explicați dv. faptul că a fost văzut, reiunuscui . Mi-1 explic foarte bine prin un grup mare de oameni ce discutau îî?Stea asemânare cu cu'„ cef cu aprindere. Maria-Tereza vru să treacă, agenții îi opriră calea. — Nu e voe... — Dar ce s'a întâmplat? — Părintele Dubois e pe moarte. — Cum? abia putu şopti fiica ducelui. laut jj-1 Cellalt! Ce mister mai era să se dezvăluiască tn clipa asta tn orbii lui Vidocq şi ai soţiei sale, care transformată şi recomandată de poliţist ca secretara sa, nu fusese recunoscută de preot. — Aţi spus cellalt, reluă Vidocq Da, el a fost asasinat azi noap-1fonvo''bi,rta ‘)ar bine cln' te de chiar nepotul lui, pe care nu- ;««. trebue sâ foniene cu Aubin a suși preotul fu recunoscut ,două puături de apă pentru ca iă Aceasta fu prea mult pentru nefe- ^eufafS, a vă ,'onul[!,lSe chiar ricita fiică a ducelui. Dând un țipăt de vî v°riutb pentru D-zeu... Înfiorător, ea căzu leșinată tn brațele d-rei de la Vaupalliere rare murmura: De, nu era bine de rămâneam asft?...’ LOVITURA DE TEATRU După câteva clipe de reculegere preotul Dubois continuă: — Aubin Dermont avea un frate ______ _____ .. _ _____ pe care i] luasem d'asemeni la nune, MARILE GRIJI ALE DUCELUI DE când amândoi erau mici de tot CHAMPTOCÉ ! „Ei semănau așa de tare unul cu In rabinetul lui, tapisat cu mătase 1 altul, incât de multe 011 li contur verde, brodată cu aur, ducele de dam. Champtocé se plimba nervos de colo până colo. El trimisese deja de vreo două ori după nepoata lui și Finism, feciorul se Întorsese mereu impasibil, spunându-i că d-ta nu a- venit fncă... Aceasta era cât p’aci să scoată din „Această asemănare nu făcu decât să se mărească cu vremea. — Încep să tnțereg, șopti Vidocq la urechea lui Mamin, care asculta Încremenită pe preot-Dar pe cât Aubin era blând, a fire pe duce, când marchizul de la Tiua,loi, Pe atal Ioan-Iteche-Bernard se anunţă. LOU la se arata răulă Ziua. leneş cel Frumos, elegant, cu manierele cele lare, mai alese în aparenţă. Aristo, venise să facă o vizită aceluia pe care continua să-l privească drept socru. FJ fu admirabil primit și Intr'o clipă de expansiune, ducele exclamă: — Ah! scumpe marchize, ce fericit ași fi să te pot strânge In brate ca pe copilul meu... numai cu femeile astea nu e de înțeles. Acuma iată că şi sora mea a trecut de partea Mariei-Tereza şi ambele susţin morţiş că Aubin e nevinovat şi el trebue reabilitat. Dar ce sgomot s aude? adăugă ducele.. Înaintând spre uşa pe care intră dodată d-ra de la Vaupalliere susţinând, aproape ducând pe sus, pe Maria-Tereza galbenă ca o moartă, cu ochii certuiţi de umbre viorii. — De unde veniţi? strigă ducele speriat. — De la abatele Dubois. — Unchiul lui Aubin Dermont? — Da, frate. — Dar bine, aţi lnebunit amândouă?.. — Ascultă-ne mai Întâi frate. Iţi voi povesti totul tn două vorbe. „Negoada mea a vrut cu aricis (Va urma]. In ziua când se făcu cam de vrei cincisprezece ani, el dispăru dir, casă; și n'am mai ştiut num' de dânsul. „Iată de ce d-nule Vidocq imi închipui că el trebue să fie autorul furtului din castelul Cliensy cum şi ucigaşul de eri noapte, iar nu Aubin al meu care cine ştie unde se află închis de puternicii duşmani. Vidoc, care ascultase fără un cuvânt spusele preotului, părea că urmăreşte o idee. El văzuse dasemeni portretul lui Aubin Dermont care ii amintea o figură, cinică, nu zdrenţe, dar foarte asemănătoare. Aceea a Tamburului, a hoţului prins in jurul castelului In noaptea furtului. Tamburul, locotenentul lui Aristo! O lumină mare se făcu d'o dată in creerul lui Vidocq şi el se adresă preotului din nou... — Părinte, aceşti ,doui copii crescuţi de d-ta, nu-ti erau de loc ruda? — Nu; de fapt, i-am găsit tn timpul revoluţiei în satul Sft. Agbirt, rătăciţi amândoi pe drum. ---------- 12