Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)

1927-03-01 / nr. 7273

rag. 2­ 9 dimineata“ San fora p-na Hăuftury in Basarabia Actu­aleSa problems basarabens La Belgrad i s’a făcut o primire frumoasă BOLGRAD. — Prefectura jude- 1 crează pe ascuns in toate tarile ci­tului a anuntat politia si primăria oraşului cu două zile mai înainte, de a lua măsuri urgente de recep­ţia oficială a doamnei Muntbury, din în­al­a societate engleză- venită CHIŞINĂU. 26. — După cum am vi­­zato, pregătesc revoluţii, cu bani organizează sindicate printre lucră., relatat la timp, d. F. Lapedatu.­tori şi minieri, cu scop de a dezor­­ministul finanţelor, a fost deunăzi ga ni­za industria si paraliza viata in Chinină,t „«do „ economică. Acesta-i scopul vizitei L‘, " ri, , , . . u, °..C(fPs^' Clin m i. asociem« ei.K.«a- vw..,,a .mele I­ lJS.irnbin si Bucovina. Con-1 CP *ot‘ a“lStratorii finali, mtr o. misiune politica, trimisa de)8ttttărie r­ere ,0 trimit H.,10(ipG ,n.,clan al Basarabiei, in prezenta si guvernul englez cu asentimentul nic mare]Ui cotida­n „Times“. Fiţi a d-lor C. Simionescu secretar ge­­d-lui ministru plenipotenţiar Titu­: siguri, că vă voi pune în culorile «erai al ministerului, A. Cos­tin­­escu. La Bucureşti,d intr un consiliu cele mai luminoase, ca să formăm de miniştri, sa hotarat sa i se dea un front unic în contra acestui duş, un vagon ministerial $i să se anun­ man comun. Ridic acest pahar pen.1 minister, etc. te prefecturile de judeţ din Rusa­­tru prosperitatea României Mari nn înainte de a pleca din localitate, raî niV şi Bucovina, ca această vi- 'sănătatea naţiunii şi dinastiei ro­­zitatoare să fie primită cât mai ro­­mâne“. Muzica a* intonat .Tonul recra’: Tră­­iască regele. Dineul s'a terminat la c­ele 3 lumi Pub ici- s'a st- ■ urat d. Lapedatu a binevoit să ne de­clare următoarele asupra­ scopului vizitei: — Cum în prezent sunt o seamă de probleme locale, ce interesează apoi in sala de serbări a liceului de de aproape ministerul de finanţe, atui am venit încoace, să dau unele ex­plicaţii administratorilor financiari. CÂTEVA PRECIZĂRI Am găsit că impozitele s’au în­casat într'o proporţie destul de mulţumitoare anul trecut. Totuşi, deoarece dela tribuna Camerei s’au adus relatări asupra modului cum sunt urmăriţi şi exe­cutaţi ţăranii la încasarea dărilor, LA CIŞMEAUA VĂRUITĂ Distinsa doamnă s’a oprit la Cis ifteaua Văruită- Aici a intrat în câ-, fete peni ni a particia­at , i teva case ţărăneşti şi a rămas a*, dat in onoarea d-nei Hamburg, dune surprinsa de fetele îmbujora-­j FESTIVALUL lAu Astete vlnjipjf nínJ Intrarea în liceu, coridoare şi retuiui si de feNdevioaie$i pline ^ de festivităţi a­ liceului ern­u sătenilor* harnici, muncitori şi pavoazate cu jerbe de brădet şi iede. sana oşi. lata ce a spus doamna verde, cu steguleţe naţionale şi eu­gleză,­­ engleze. Scena era împodobită cu ■ „Se vede Că la dv. se munceşte covoare şi ciu­limuri ţărăneşti. Ală­­ma­t, ca fiecare din voi să aibă turi, o măsuţă rotundă pe care era astfel de gospodării bogate și mân• j „Curtea de aur“ a i­eimri de faler­ire. Ce inimoase sunt aceste sto- unde d-na Ilamburg își depuse is-­am d­at ordin ca dânșii să fie pă­duri de covoare, de lăicer& de per- ^ »tuni. i»m p­ost* (Ar1^. !'; jsuiţi şi să nu li se mai facă secr­e­­te — ele sunt o nepreţuită zestre, m» • I) „Trăiască regele cor mixt, j stre Acest lucru nu Vam văzut In Rusia 2) Are mama fată mare,­Marş de ex­. . j Sovietică, unde am fost şi am trăit, cursie şi Trăiască România Mare,' Jt.-nln n’nm zărit vci un zâmbet pe corul liceului d-n **eti: 3) Tos Pâc-. ■ - , ^ mTp ^nniilnr -nrivirVe tuturor e- heurs; 4) Visul lui Mihai, declamaţie,f loturilor, urmând ca norodul sa a. ?hite numai cotele de 80 lei, la 91 -IZ?} iZufi 1, Ziăfî" Mi-e dor şi Mândruliţa mea, corul dăruitelor mizerii, boli şi suf­erinţi , j­ete de fete. 1) Piramida, executat SOSIREA LA BOLGRAD (te eţevele clasei Vl-a ; 8) Conseils • Oraşul Întreg a fost pavoazat cu a un enfant, poesie, 9) Dan­drapele naţionale. Primăria, ca­di­suri naţionale româneşti executate de, catedrala, liceul de băeţi şi de fete elevele ,jc_ fete; 10) Exerciţii de gim­­şi clubul „Unirea au fost pavoazate nag^jc^ executate de elevele cl. VIII; eil drapele engleze, alături de cari jqj dans naţional executat de eleve­­fâlfâie tricolorul românesc, je mţcj, exerciţii de gimnastică .La orele 11 jum. a. m., a sosit executate de elevele cl. VIII; 13' primul automobil, din care a des­ Hora Unirii şi Potpouri national des Mrs. Hambury, orchestra de balalaici a liceului de D-na Ha­mbury care e soţia a- băeţi; 14) Vals şi Marşul Călăraşi­­nui lord deputat din Dorchester, cu­­iar orchestra elevilor; 15) Les pha­­ngaste perfect limba franceză, ger­­ses de la vie tablou vivant, mână şi rusă. A fost în Rusia sa­ Distinsa doamnă a rămas adânc vietică acum doi ani şi toate memo- sat­sfăcută de această serbare aran. (iile m­e-a tipărit în ..Times“, iată în pripă şi foarte bine reuşită • D-na Hamburg e însoţită de d. a a­puS d-nei directoare cele mai vii mulţumiri. La ieşire directoarea i-a oferit spre amintire o per nu­ţă cusit­ă cu , , . mftinsă cu motive nari­ma “ d-na Jumbaru de la marele Stat major Hamburg îşi luă rămas bun deja în­ Chişinău şi d. Husărescu, inspecto- treaga adunare şi din cauza onoseiii nil general al siguranţei din Ba- renunţă la ceaiul oferit la Club. Ble­­sarabia,­­ când cu automobilul la gară şi ur­- ECRITTA OFTITAT.A­­ nnind drumul spre Cetatea Albă d­in faţa clubului „Unirea“ erau pui spre Tatarbunar.. itrânse cele două licee cu drapelele, eta întreg corpul didactic, autorită­ţile civile şi militare şi un imens public. Muzica militară a reg. 3 vâ­nători a intonat imnul rega. englez, in­ numele primăriei a vorbit in limba franceză d. D. Goldenthal, uvând bun sosit distinsei gqinotfile calde ale elevei şi de ieri a 1$ flori naturale, i-a mulţumit şi i-a strâns mâna. CONVOIUL S^FR CATEDRALA Publicul, autorităţile locale şi şcolile secundare au forrrat un im­punător convoiu până la C­atredrală oraşului, parcurgând distanţa pe jos. Tot ce are Belgradul mai vr.d- fost po’îtaî al acestui oraş. a fost nic de vizitat e .oborul, care deşi­ num­i{ jip nou ţn aceeas calitate în ffur e cea mai mare şi cea mai spa- A i„­ tioasă biserică din tară- Arest la- ,oc,L! ,f-hn Gogu Tanasescu, mutat sSs divin i-a plăcut foarte mult,*3 Lonstanța. î-nei Hamburg. Dela biserică per­soanele cu invitaţii speciale s'au reîntors în sala clubului „Unirea". ' ' BANCHETUL La orele 13 s’a oferit un banchet in sala cubului „Unirea” dat de primăria oraşului. La acest­­banchet au perf­­inat: d. prefect I­emotescu, d-na Dorothy Hambury, d-na Sylvia Boncescu, d. co.. Poi-Uu but­u, d. tiu. jgreecu,­ d. ’t. col onel Stoika, d. ÎL .jd­. Schwab cu d-na, DL maior Ro­­settî, d-na Maria Cancel, direct. Re. fete, d. M. Vuluţă, director Fc. bă­lţi cu d-na, dr. poliţai Antonescu, preot Mihai Novacov, d. Davii Go­­burg urmărea cu o deosebită luare e cercul de recrutare să aminte cântecele naţionale şi iu spe­ria! „doinele şi horele”. .. La ban bet d. prefect Lamotescu n a rostit câteva cuvinte la adresa po­porului şi dinastiei engleze. Muzica militară a intonat imnul englez. A răspuns d-na Hanbury astfel: .Sunt foarte mişcată de cordiala ospitali, cate ce mi-o man­festaţi — drept ca­re vă mulţumesc din suflet La noi, spre regret, se vorbeşte altfel de­­-voastră, dar acum văd cu ochi­ ce lobii e poporu’ românesc. Noi, en­glezii, trăind singuratici în insula noastră, p’avem­ contact cu altă lu­me şi nu-i de mirare atunci, că a­­vem­ păreri eronate despre lumea în. •Conjurătoare, Bosbul meu e să aru­ncă Sovietele au lăsat urme şi in­­fluenţe aici în Basarabia. El»­lu­găraş, va începe recrutarea tineri­lor născuţi în anul 1906, amânaţi­lor din contingentul 1926 — 1927, verificarea actelor celor­­dispensaţi născuţi în 1903 — 1905, Itinera­rul comisiei de recrutare după cum urmează : Plasa Árpásul în zilele de 2, 3, 4, 5 şi 6 Martie; plasa Be­­clean în zilele de 8, 9,10 şi 11 Mar­tie; Plasa Şercala — în zilele de 13, 14, 15, 16, 17 şi 18 Martie; Plasa Cincu.Mine: In zilele de 20, 21, 22 şi 23 Martie, oraşul Făgă­raş în zilele de 25, 26 şi 27 Martie şi tot în oraşul Făgăraş pentru ve­rificare în zilele de 28, 29, 30, 31 Martie, 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 Aprilie. emn, prefect Lamotescu, şi de d-na Syl­­viu. Bapcescu, al t­ării,soţ e cores­pondent la ziarul „Times“. In al doilea automobil au sosit d. col. Ro­ De vorbă cu tr. I. Lapedstu, ministru! finanţelor inspector financiar general al Ba­sarabiei, G. Antoniu director în Am mai dat ordin ca să se sus­pectar. Această chestie d­e asemenea fost ridicată la Cameră. Culturale. — Duminică 20 s’a ţinut în corn. Vad (Maramureş) şedinţa cer­­cului cultural a învăţătorilor de pe valea Izei. In urna instrucţiunilor pri­mite re ent de la Bu­­reşti pentru în- i „„..1 _ t ^ !„ fiin area diferitelor „cen re culturale” întrucât anul trecut a fost prima,cu scopul de a se intensifica propa­­recolta bună in Basarabia, şi din gric­a culturală la sate, învăţătorii d­e cauza abundenţei porumbului şi a lipsei transporturilor ţărănimea n'a putut să-şi valorifice produsele sale, am luat măsura de mai sus. In fine am explicat celor pre­zenţi unele particularităţi ale impo­zitului agricol cât şi acele asupra clădiri’or, dând instrucţiuni cum să procedeze.­­ Se munceşte mult , cercul sus numit, pentru a da mai mare fa­­ serbării, au continuat în a­­ceeaşi zi, şedinţa „cercului cultural” cu şedinţa „centrului cultural”. A au fost prezenţi toţi învăţătorii din acra circom cricţie, precum şi câte­va per­oane din Sighet. D n partea revizoratului, a fost pre­zent d. sub revizor Cleja. La ora 9 dim., s’a ţinut la şcoala de stat No. 1 de către Danc­u dir. Se munceşte mult a'i toate direc- şcoalei o lecţie modei foarte reuî'ă­­ţiunile ce depind de if.misteru! meu In urmă elevii conduri de învăţă­­de inspecţia şi am fost mulţumit făcută. NU SE VA FACE UN SCHIMB DE RUBLE —■ Se zvoneşte că se va face un alt schimb de ruble ? — Zvonul care persisă în unele cercuri basarabene în jurul acestui schimb, nu are Ia baza nimic ade­vărat. Nu se va face nici un schimb de ruble şi nici nu ne gândim la aşa ceva. O MĂSURA DREAPTĂ — Dar cu amenzile ţăranilor în ceea ce priveşte taxele succesorale? — Am fost pus în cunoştinţă de acestă problemă specific basara­beană şi am decis să nu mai fie im­­pruşi la asemenea amenzi, iar ca­zurile de până acum să fie exami- D , . . . , tiate şi pe cât se poate condamnaţii d c pmnira s ,ra^: 7~ S®m-»Ată 19 cx ov * vv damnam Februarie seara s a dat in saloanele sa ne iertaţi „Palatului Prefecturi” un mare ba Rpw CĂLĂRAŞI Tăiat de tren. — Eri trenul Bu­­doaVnTie,­­cureşti-Constanţa a călcat în sta­­căruia d-ra" Hamburg i-a răspuns ţia Mărculeşti pe impiegatul de vot în franţuzeşte, mişcare Dabija. Nenorocirea se Eleva Davidot Alexandra fiin­d­, datoreşte imprudenţii. In timpul Vfl a rostit o nucă şi călduroasă , , , ..­­C. iuvântare în urimele elevelor şi di­­ft':nu* trenu* Pornise din staţie. Da­­ecţiunii liceului de fete, oferindu i I1 *a alerga pe lângă tren sa cum­pere un ziar dela un vânzător ce o jerbă de flori de garoafe roze zambile albe. şi se găsea în tren. Impe­dicându-se.­­D­ na Hamburg adânc mişcată de a fost băgat sub roate şi tăiat in două peste mijloc. Ştirea a produs o impresie pro­fundă în oraş, victima fiind cu­noscută ca un om bun, funcţionar conştiincios. Dabija se însurase în oraşul nostru acum câteva luni. Numere. — D. Panaît­­onescu. FĂGĂRAŞ Moarte subită. — Medicul vete­rinar Clima Roşu de 70 ani, pe când voia să ia trenul către Sibiu, a încetat subit din viaţă pe peronul gării Árpasul de jos. Numitul sufe­rea de cord. Nefiind nici o bănuială s’a autorizat înmormântarea. Inspecţie judecătorească. — D. inspector judecătoresc Al. Petro­­niu a făcut inspecţie zilele acestea centhal consil... com., d. Filip Sto-Ua tribunal, corpul de portărei şi ‘rt cons. com., d. I. Panov, cons, judecătoria din oraşul nostru, D-sa, tom., d. P. Zanet şi d. avocat Şerbă. Priscu. In tot timpul banchetului a cântat muz ca reg. 3 Vânători p.«n l'am­multumit de felul cum a găsit pes­te tot, va părăsi mâine orașul Itinerarul recrutării contingentu­lui 1928. — Cu începere de la 1 D­I MINCAT­A BÂRLAD Balul spitalului Israelit de la tea­ şi Rachel Moscoviţi; cavalerii: lt. Po­­n­trul „Carol"— Cu organizarea baiu- pescu. ÎL Dornescu, sub­ lt Angel, lt. lui şi strângerea obiectelor pentru dr. Rrul, sublocot. Cabană, farmacist bazar şi bufet, au fost însărcinaţi Berman, avocat Poli Falkembaum, d-nii: Ilie Istric, Henri Grunberg, Isac Zissu, Isidor Gătlan, luju Rabi- Ilaim Davidovici, Iosif Edelstein, H. novici, Mişu Urseanu, Jaques Berco- Rozenbaum și Chaim David. Cu con- . viei, Veve Cohn, Jaques Goldenstein, cursul d-nelor Roza Grunberg, Estera Istric, Paulina Edelstein şi Davidta­­vici.____ Sala a fost decorată şi ornată cu mult gust şi feeric luminată, mulţu­mită muncei demise de d-nii: Inginer Şaraga, Carol Ilie şi Saul Lobel. Bufetul condus de d-nele Rader, Isobel şi Camil. S'a petrecut minunat de bine până la orele 6 dimineaţa. Elias Wilder, Jaques Grunberg,, Hu­­şanu, Iancu Vexter, Jaques Leibo­­vici, Micu Goldstein, Juju, Mosrovici, Smilovici, A. Rubin, Mişu I­eibovici, Carol Herşcovici, David Mirenberg, Fraţii Faibiş, Leon Solomon, Avram Hagnom­, Iosef Averbuch, Isac .Şefer, Iosif I­cibovici, Milu Abramovici şi Zissu Leibovici. Incendiu. — In ziua de 22 curent, un incendiu, a distrus locuinţa lui com. Suseni In asistenţă am remarcat pe d-nii: Vasile Stoica prefectul judeţului cu­­ D-tru Cărăuşi, “din d-na, avocatul Jean Ionescu, prima­rul oraşului Bârlad cu d-na, avocat Georgescu-Bârlad, avocat Victor Stoi­­nescu, fost deputat Herman Camil, preşedintele comunităţii cu d-na. dr. Herşcovici, preşedintele comitetului şcolar cu d-na. Pineu Zissu preşedin­tele comitetului cu d-na. Herman Ro­zenbaum, preşedintele societăţii sa­cre, Henri Grunberg şi Ilaim Davido­vici, vice-preşedinţi ai comitetului şcolar cu d-nele, M. A. Burichovici, casierul comunităţii cu d-na, David cu d-na Max Rosner cu d-na, Lupu Moscovici cu d-na Rubin Rauf­­fman, dr. Feissilber cu d-na, dr. Fridmann cu d-na şi d-ra, dr. Weiner cu d-na şi d-soara. Rappaport. Osias Rader cu d-na. Zeilig Şaraga cu d­-na. dr. Silvian cu d-na. Adolf Lober cu d-na. Ozias Herşcovici cu d-na şi d-soara. Izidor Perlman cu d-na. far­macistul Perlmuter cu d-na. Juju Beer cu d-na. Carol Zissm­ann cu d-na, in Focul a luat naştere de la coşul ca­sei. d-na, Carol Ilie cu d-na, Carol Oren­­stein cu d-na şi d-şoarele. Lazăr Fin­­chelstein cu d-na. Ianiu Goldenberg cu d-na, David Manole cu d-na şi d-şoarele, Hirch Edelstein cu d-na. Leon Raiter cu d-na, Iulius Finchel­­stein cu d-na. Libman­n cu d-na Emil Vexler cu d-na, Lazar Clleiman cu d-na, Iancu Litman cu d-na şi d-şoa­­ra, Marcu H. Grunberg cu d-na Alter Kirchen cu d-na, Samuil Abramovici cu d-na şi d-şoara. dentist Blumen­feld cu d-na. Moise Tsmaller cu d-na David Carniol cu d-na. Martin Strik cu d-na. Lupu Rosenfeld cu d-na Sa­muel Mendelovici cu d-na, Bereu Herşcovici cu d-na, Milu Svartz cu d-na, Jacob Dulberg cu d-na şi d-şoa­­rele Heim Finchelman cu d-na şi d-Soarele, Manasse Zu­ber cu d-na şi d-şoarele, Max Abramovici cu d-na, Marcovici cerealist cu d-na şi d-şoa­rele, Haim Grecenar cu d-na şi d-şoa­ra, Miremberg cu d-na, Sandu Smilo­­vici cu d-na, Solomon Iacobescu cu d-na, Iosif Halpern cu d-na, Zalman Bereu cu d-na şi d-soarele, Urseanu cu d-na, Duţă Lamm cu d-na, Avram Tulbure cu d-na, Saul Raihhuh cu d-na, Iosif Abtug cu d-na, Svartz, Se­­gall, Iţic Rosner, Isac Camil, Micu Kaufmann, Snail Raisburg şi Moise primare*200 Kitler cu d-nele, d-na Smil Natan­­sohn, d-na Hasral Rosner şi d-şoara, d-na Haim Halpern şi d-şoara, d-na Herman Gătlan şi d-ra, d-na Solomon Natan şi d-şoara, d-na Solomon Ro­­zenberg şi d-şoarele, d-na Iser Roten­­chtraih, Hese Aronovici, d-na Iţic Al­­pern, Esthera Grunbaum şi d-na Marcu Zissu; d-soarele: Langmantel, Flaimovici, Marica Mina şi Luci Das­căl, Şaraga, Kaufman, Crasnins­ki, Bereu, Lazarof, Haislup, Mathilda Goldstein, Kaufman, Solomon, Svartz Gropper, Smilovici, Iliescu, Cuper­mann, Grunberg, Leibovici, Wilder, *JM»Temborg și German, d-soareleLReau teafeau alarm», Paguba ») Nu era nimic asigurat. Galex. Sighetul­ Marmaţiei tarii respectivi au mers la biserică unde au a..cu­tat şi la slujbă. Ceea ce avem de remarcat e că bi­serica era tixită de lume fiind pre­zenţi câte­ va sute de oameni. După slujbă, aproape toată lumea s’a îndreptat către ş­oala de stat, unc­e d. pro-’. Vornicu dela şcoala normală, în cuvinte bine simţite a vorbit des­pre foloasele învăţăturii aducând in­teresante exemple. Au mai vorbit de sub­ revizor Cleja şi studentul teolog Petrescu. Ca în­­cheere a vorbit părintele protopop­ Dragoş parohul comunei, care mulţu­meşte vorbitorilor pent­u sictiriţe fru­moase şi folositoare date sătenilor, indemn­ând tot­odată pe săteni să ur­meze învăţăturile cuziste. Astra. — Preşedintele „Il trei” d. Dr. Iiea însoţit de către d. consi­lier agricol Ber­ceanu şi alţii au mers în corn. Săcăriţa in z­ua de 25 and cu ţinut d­erite conferinţe folositoare sătenilor, masca­ in folosul si­rstraţiior, sub pa­tronajul d. pre­­ot Dr. Titu Doroş. Este cel mai reuşit bal din câte s'a dat în oraş, de câţi­va ani, ve­niturile nu trecând cu mult aşteptările. Centenarul lui Pes­alozzi — Centena­­ru! mirelui pedagog Pestalozzi a fost s­ărbâtorit la şcoala normală cu mare fast întrucât ord. ministerului la direc­ţia şcoalei a sosit după ziua de 17 s’a ales o altă zi de sărbătorire. D. prof. de pedagogie Laşiţa a ţi­­nut o conferinţă în faţa elevHor ară­­tând sm­mr opera marelui d­epărut in­sistând mai ales asupra id al­smului dastău’ui din mi ui orăşel Furgdor­, a cărui şcoală devine un loc de pele­­rinagiu pentru înirea a Eu-p­ă. Conferinţa d-lui prof. Lasi ă a pă-­ truns adânc în su­le­ul elevilor, fi nd soură cu multă înscu­leţire, mai ales că d-’u. a colindat mult prin străină­tate şi deci, şi p' n patria şi locul unde simplul învăţător a rruncit atât de mult pentru ridicarea morală şi materială a ţărănimii. Timpel. — De mai bine de o săp­tămână s’a lăsat un ger foarte mare. Bătrânii spun că de mai bine de 10 ani n'au mai pomenit aşa ger. BOLGRAD Bugetul Epitropiei liceului de hă­ţi pe 1927. — Impozite agricole 3.050 000, Haim Sa a.'iile pro eforilor Li 'etar 2.9.0X0 Ajutoare pen r.i pensionari 36X00. Di­ferenţe de ch rie şi ore supt me. i tare 240.000, sa'a ii şi diurne pentru per­­sona ul dela clasele pa alee 301.320. Ilutrinatul şi încă zi­ul 1 ccu ui 220.000, Chintu­li gospodăreşti şi intreţ nerea cancelariei 53.000, Mobilierul 50.000, Aparate şi ma eriale pentru laboratoa­rele fizico-chi n­ce 40 000, Mărirea bi­­bliotecei româneşti 40.000, S.­rcări şco­lare 13. 0 , E­­ursii mi­i 25.000, Tipă­rirea istori­­u­i de a 1858—1918 și a ginei Şaraga cu d-na. Max Şaraga cu d-na. Iosif Horodniceanu cu d-na I muaru’ui 30.000, Aparate de gimnas- Max Rader cu d-na. Saul Lobei cu 15 ă 35 000, flsign. ar.a liceulu’ 15X03, Cărți didactice pentru ecv. 35 030, A­jutoare și burse în bani 203.000, Aju­toare unor pro esori pen­ru combusti­bil 100.000, Salari­le personalului In­ternatului de băeţi 272.795, Hrană a 250 elevi şi 13 membri pedagogi ori profesori 1.700.000, Chiria localului Internatului 100 000, Combast­alul ş­iluminatul Internatului 150 000, Intre­ţinerea gospodăriei Internat, de bact. 60.000, Salariile personalului Internat, de fete 37 696, Chiria loca ului Inter­­natului de fete 33 000, Hrana a 32 eleve bursiere şi 3 persoane 215 000, Combustibilul Internatului de fete 10.000, 40 burse â 6000 lei pentru Şcoala de arte şi meserii din Bol­­ga­r-iinda­ia: „Feodora Ilbagi­va”, 240 000, Ajutoare pen­tru îmbrăcămintea elevilor săraci ai şcoalei de arte şi meserii 40 000, Ajutoare pen­ru între­ţinerea şi procurarea materialelor de lucru ale şcolii de arte şi meserii 22000, ajutoare în burse pentru mate­rialele şcoalei de meserii de fete din Ismail 40 000, Burse pentru studenţii colonişt­­­i 23 000, subvenţie com­­etului de construcţie unui cămin pentru ele­vii liceului la Piatra Neamţ 50.000, subvenţie catedralei din Bolgrad pen­tru reparaţie 30 000, subvenţiei comi­sie-o 50 030 lei. La sosirea pompieri­lor, focul era deja stins de lumea a­­flată in loc­alul restaurantului. O nouă victimă a scar­la vnei. — Scar­latina care mai bântue în oraşul no­stru ca şi orei anul şi gripa apanic­ă, a secerat via,a gingaşei copăiţe a d-lui maior Nabenm­âi din reg. 22 artil., care a indurat crude Şi lungi su­erinţi. Tifosul exantematic. — D'n satele învecinate unde's Incuibărite toate e­­pidemiile in­ecţioase, a fost a­rs la noi şi Uleiul exantematic. D na Eu­­dochia Caleva, moaşă, soţia d-luiui. Dandiş — zace greu bolnavă de tifos exante­malic, transmis printrun para­zit adus de o femee dela ţară. Greva brutarilor. — La Bolgrad pre­ţul grâului scade, dar pâinea se scum­peşie. Brutarii au reuşit iară, dint' o scurtă grevă, să ridice preţul pâinei albe cu 3 Iei la kgr., iar al celei negre cu 2 lei la kgr. Acelaşi lucru s’a întâmplat şi cu carnea, care s’a scumpit cu 5 lei la kgr- cea de vila 35 Ui kgr., iar de mascul 45—50 le. kgr. te­ului şcolar^ud. Ismail pentru şcoli Incendiu. — Eri seară pe ia orele 8 jum., la restaurantul d-lui Petre Bal­­tacov, str. Bulevardului, pe când oas­peţii beau şi mâncau lampa cea mare din salon a aprins plafonul de ş’pci. La un moment dat focul ce ardea mocnit, a izbucnit cu toată furia,­ cu­prinzând întreg plafonul. S’a produs după care o panică de nedescris. Lumea se Im- sfârşit, bulzea să iasă afară, alţii, curioşi din-j Diverse, trau înăuntru să vadă ce s’a întâmp,Q* transform Plafonul inceptț să se prăb­u’au spart servicii, sticle,­­ conserva etc. In vrimea ace­tele dela Sobor si Sf. podul­ îLoaei Sfinfirea unei biserici.­­ Cu un fast deosebit s'a sfinţit Duminică, biserica din nou reparată din satul Oso. Au luat parte toţi sătenii din a­­cest sat şi din împrejurimi. Slujba religioasă a fost săvârşită de vica­rul Grigore, asistat de preoţii G- Ni­­culea, protoereul judeţului Iaşi, Va­lerie Iordaches­cu, V. Kirica, din Măcăreşti şi diaconii Marţian şi Oprişan. In timpul slujbei religioase, s-a făcut şi hirotonisirea preotului din Mânjeşti. După terminarea serviciului di­vin, a vorbit sătenilor vicarul Gri­­gore despre insemnătatea acestor solemnităţi. Părintele protoereu Ni­­culea, a împărţit credincioşilor gra­tuit diferita broşuri cu sfaturi pri­vitoare la sănătate şi credinţă. D sa mai sfătueşte pe săteni să citească cât mai ţinit. S’a mai ţinut diferite cuvântări, această serbare a luat In curând va avea Ioc transformarea palatului din satul ă,jErbiceni, într’un sanatoriu pentru» u i tuberculoși- Acest palat, a fost cum- { «{părat anul trecut de către ministe-­­ rul sănătăjjă, cu suma de 4 milioane i taiiX' * ~~ -------A Ştiri din bucovina FALSIFIC­ATOR* DE BANCNOTE LA * *.1T­ULUNG CERNĂUŢI. 21. — Acum câteva zile Spiridon Cozaci din comuna Fundul Moldoviţe! s’a prezentat la Banca Na­ţională din oraşul Câmpulung vo’nd să schimbe 150 bancnote a 500 lei. Directorul băncii a constatat ime­diat că bancnotele sunt falsificate şi a anunţat poliţ­a. Subcomisarul C­âr­ţu a arestat pe tânăr şi l-a­­ redat tr­­ienalului. Ime­diat au început cercetările. Până in prezent nu s-a stabilit de unde şi-a procurat acel tânăr hârtiile de 500 lei. Cercetările continuă. OTRĂVIŢI CU CEAI D­I Purulenta directorul şcoale! din Ma­rtineţ s’a îmbolnăvit cl­au împreu­nă cu soţia sa şi cu servitoarea, pre­zentând simptomele unei otrăviri, întrucât toţi trei băuseră ceai şi cum s’a con­ta’at că cea­u! era bun, rămâne su­­ziţia că ana de izvor cu care au făcut cea­u! a fost otrăvită. Autorităţile şi-au îndreptat cercetă­rile în acea­să direcţie. BĂTAIE GRAVĂ Jandarmul Puguruş D. din comuna Dorn­şoara la o cercetare a bă­ut atât de crunt pe lucrătorul Vasile Sirot, încât acesta a rămas în nesimţire. In urma acestei isprăvi jandarmul bătăuş a dispărut şi n a mai fost gă­sit până în prezent. UN MIRE ESCROC Tânăra Natalia Rîtco din Rădăuţi strânsese ceva bani ca servitoare şi era nespus de mulţumită că se căsă­toreşte cu un oarecare Robert Barcher In bucuria ei o făcuse haine şi-i cumpărase lingerie. In ziua nuntei mi­rele i-a cerut 3000 lei pentru a face faţă cheltueiilor. Fata i-a dat banii imediat. Tânărul mire a spus că pleacă să angajeze muzică militară şi nu s’a mai întors. Abia atunci tânăra şi-a dat seamă că a avut de a face cu un escroc şi a reclamat cazul poliţiei. ŞEZĂTORI CULTURALE LA RĂDĂUŢI In cadrele şezătorilor orgai­zate de Aro­maile tro­nsorilor secundar, şi Cer­cul Militar din Rădăuţi va conferenţia în ziua de 27 Februarie din partea Insti­utului pentru istorie şi lira­m din Cernăuţi domnul prof. un­g. I. Nistor despre: „Războiul Românilor pentru Independenţă. După conferinţă urmea­ză — ca de obiceiu — programul ar­tistic. SERBAREA CASELOR NAŢIO­­NALE DIN SELETIN Societatea Casei Naţionale din Se­­­etin a apaniet un bal in folosul Ca­sei Naţionale in seara de 12 Februarie. Doatinele din societate au contribuit la b­um­a­a reuş­tă a balului. Com­ierul a fost compus din d-nul preşedinte dr. Kriţchi, vice preşed­ine Căpitan Epureanu, membri: dr­ Spâ­na, inginer silv­e, Tabl­a şef de gară Morearu, dim­-in e poş al Senech.s, di­rector şcolar E.halz şi no­.al Sorodac. Venitul ma.er.ai a fost cât se poate de satisfăcător. T.-MAGURELE Pentru monumentul Infanteriei.—In-1 că de acum şase ani s’a format în Bucureşti un comitet pentru ridicarea în capitala ţării a ttr­ ui grandios m nu­­ment al in anteriei. Int u­ât fondur­ile care s’au strâns până astăzi, nu sunt suficiente, comitetul central a fă­ut un apel lătra locuitorii ţăr­i rugându-i să se constr­uie in subcomitete şi să proce­deze la strângerea fondurilor. In judeţul Teleorman s a şi alcătuit un ast­el de comitet judeţean­ în frun­­­te cu heobo­­­u! colonel Tr­­an Nicu­­lescu, comandantul regimentului 23 in­fanterie. Preşedinte de onoare al acestui co­mitet este d. C. Iliescu prefec­ti­­u­l deţuui. Alai fac parte din comitet şi dau mult concurs d-nii maior Negul, căpitan Emil Finulescu din infante­rie, Vasile Micu director al băncii Na­­ţionale, Al. Cochintu de la Banca de Scont şi alţii. Pentru strângerea fondurilor — ca prim început s’a organizat un mare bal popu­ar, cu concursul muzicei mi­litare. Balul va avea loc în saloanele soc. Comerciala în seara de 5 Mar­tie — sub preşidenţ­a de onoare a d-lui prefect al judeţului. Curtea cu furaţi. — Curtea cu juraţi din judeţul Teleorman pentru sesiun­a de primăvară se deschide la 1 Martie în localul Tribunalului. In sesiunea a­easta curtea este com­­pusă din d. Al. Liciu cons.fier la curtea d­e apel din Bucureşti — ca preşedinte d-nii Cezar Bănescu şi Ch N. Ru.u asesori, grefier al curţii va fi d. H. Gazibar, gref era­­seri­ei în­tâia din Trib. Teleorman. Fo o­iul mi­­nisterului public va fi ocupat de d-l prim procuror Gh. Vasiliu. Lista ju at lor este urmâtoaea: Ma In Popescu pensl n­r via T.­Mă­­gurnic, Pre­a Gheor­he come, sânt Ro­şiorii de Vede, Bu­t ocescu N Du­­m­itra Zimnitea, O. re. cu D. loan co­mersant Principele F.rdinant, Hara­lembe C. Velicu. bă an, Alexandra Su­rd­u Petre com­ rsan,­Roşiori, Florea. S. D . ,uşin cârc­um r din Alexa dia Niculescu Zaharia, pat n­ar comun. Be­­tori, loan Petrescu, taretaş Turnu Măgurele, Linca Constant in comer­­sant Roşiori, Marin Angelescu chi iis­igiu d.n Alexa..dria, Carol Mail.r mecanic T.­Magure.e, Dum.­.ru G. Tiu Alexandria, Neșu I. Dum tru Princi­­prie Ferd­ina..d, M.hail P. f­lore cu co­­mersant Roșiorii de Vede, Marin I. Radu proprietar comuna Răduieasa, teodor S­rbănescu ctrogh­­ Alexan­dria, Costea Velicescu comersant T.­­Măgurele, Aurel Popescu comersanu Roşiorii de Vede, Petre Filip pro­prietar Bărtea­n, I­lre Stoenescu Zim­­iticea, Ale­a­­dra A. Tudorache indus­triaş comuna U­ssa, loan V. Albule­­scu cerealist Alexandria, Hugo Sal­iher mecanic Roşiorii de Vede, Ma­rin Rădulescu com.rciant. Bogdana Cristaln­e R. Olaru depozitar de vi­nuri in Alexandria, Marin I. Duică a­gricu­tor și indusiriaş com­. Saetz; Ra­du Ra­fulesen cârciumar T.­Măgureli Marin I. Daraalan comerciant com. Spătărei; Alexandra D. Pieteanu a­­g­­­uit r Alexandria, Toma C. Ch­or­­ghiu mirar Zimnicea; Mihai lonescu Industriaş comuna Ologi; Nae Nico­­lescu comerciant în Roşiori de Vede; Grig. Fi­rescu com­­rciant Roşiori; Du­mitra F. D cu proprietar com. Pia­tra şi Teodoriu Paraschiv proprietar comuna Odaia. Dispensarul societăţii principele Mircea”. — Joi 24 Februarie a. c. s'a năugit a­ dispensarul societăţii „Pri­n­­cipele Mircea”. Dispensarul este in­stalat în două camere din fostul ho­tel Zoi­tu. S’a oficiat un serviciu religios de către preo­t­ I. Anca. D-l I. Pandelescu decanul barou­lui a ţinut o cuvântare, prin care a­­rată scopul societăţii „Principele Mir­cea” şi rolul ei în oraşul nostru-D-na Victoria Altinovici profesoa­ră, a arătat activitatea filalei Turnu Măgurele mulţumind celor care i-au dat sprijin, dela înfiinţarea ei până «la*»-' ~---------— - - ^ D-nii doctori I. Pleşa şi căni­­ar, Bă’.an s’au oferit să servească societa­tea, dând consul­sțiuni gratu­ie, la se­diul dispensarului, în fiecare joi în­tre orele 3—5 după amiază. ORŞOVA Recrutarea.— Operaţiunile consi­liului de recrutare vor incepe la 1 Martie după itinerariul de mai jos : Se vor prezenta în faţa consiliu­lui de recrutare: 1. Toţi tinerii născuţi 1906, toţi a­­cei caii din diferite motive nu s au putut prezenta spre recrutare, năs­cuţi 1860—iuu5 inclusiv, toţi cei năs­cuţi in anii 1880—-1898 inclusiv, cari au fost clasaţi, scutiţi şi neapţi şi cei cari au fost absenţi la consiliul de recrutare clasa 1677. Deasen­enea se vor mai prezenta şi toţi dispensa­ţii din anii 1904, 1L5 şi 19­0. Ordi­­nea de prezentare în faţa consiliu­lui Orşova. 3 Aprilie: Orşova, Pârdova, Şu­ra­iţa, Lăpuşniţel. 4 Aprilie: Băile Furculane, T’er­niş­­ca, Mehadia, Sablariţa, Globu Cra­iova, I­etnic, I­lugova, Globu râu, Valea Polvaşniţa 5 Aprilie: Idfiniţa, Topleţ, Borza, Jupalnic, Tufări, Coralnic. 6 Aprilie: Eşalniţa tigrădeance veche, Ogrădeanca nouă, I 'iaşc­uiţa, Tişoviţa, Dubova, Eben'.K­al, Contrabanda.­­In ziua de 22 e.. a. sosit în portul nostru reraorcberul ..Trutte“ sub pavilion olandez, care neindeplinand formai­­­lăţi­le van­ala a fost supus unui control de d. Ma­­rinescu şeful vămii. Ca delegaţi au fost­: d- Codu­r im­piegat la vamă şi d. Moguş din par­tea căpităniei portului, can­dix­i­­zând c­e vas au­ găsit circa 15000 de ţigări bulgăreşti. Căpitanul vasului împreună cu ţigările au fost aduşi la vamă unde d. Malinesen şeful vămii i-a aplicat amenda cuvenită-Furi.— Senirmarea Elisabeta !M ar­caș furând dela d. Korner 7 litălpi, vulpe şi dihor, a fost prinsă și ans­­tată. Lucrurile au fost predate pă­gubaşului. ROMAN Alegerile dela Comun'ta'e.­­— Ale­gerile dela Comurt'la ea ii rari tă vor avea ioc in ziua de 27 Februarie. In urma a or.’u ui Intervenit între comu­ni a ea israe ită și societatea „S eră” s’a stabi li de in tiv a matacr­a tistă. Secţia adm nistra' va S lommn Jo­seph, Carol Brand, Moise Abramov’ci, Meter Săehter, Leon Friedman, Smaie Aizic. Secţia cultu’ui: A­rţ’c Weistu­h, GUI itozarovici, Leon Goktenberg, Iancu Grunberg, Filip Nadler. Asi.t n’a: Saul Herscovic, avocat, Haim Smilovîci, Smon Moscovici, M. Fiinter, Leon Su­ ovici. Secţia CuVu­a ă d. Hu­movici, leon Ştein, Ghe­oare Marcovici, hac Herşco­vici, Buium Marcu. Aducerea In­­ară a lui Cantacu­zino Paşcaniu. — Suntem into­maţi că cor­pul neînsufleţit al lui Cantacuzino­ Paşcanu va sosi peste câteva zile în ţară. El va fi înmormâ­tat la Roman. De la Cercul de recrutare. — C­ercul de recrutare publică o comunitate semnată de d-l comandant colonel Gheorghiu T. prin care o­rorii de re­zervă combatanţi şi asimiliţi, indie­­rent cărui corp de trapă sau servi­ciu aparţin, sunt oblgaţi a prezenta sau a trimite carnetul Mod. E 1 la viză în t­opul de la 19 31 Martie. Fiecare ofiţer va lămuri corpul de trud­ă căruia aparţ'ne, dom'ciliul, dacă corpului din care face parte i s’a co­municat adresa, dacă posedă ech’rpa­­ment, dacă posedă carnet Mod. E I .............. ..................ab­srrr

Next