Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)

1927-03-01 / nr. 7273

r,mrt zw reppwarie 1927 MfiEÂTDM­âRTâ-|T2Xlfâ Cronica teatrală Teatrul Naţional.­TARTUFFE, comedie în 5 acte, în versuri, de Meliere 1 Pentru sărbătorirea d-lui Ion Li­ Vescu, care, după o activitate artis­tică de treizeci de ani, se retrage din teatrul din Bucureşti, direcţiunea generală a reluat comedia lui Joliére, In care săbătoritul are o prea frumoasă creaţie. E unul din marile succese ale acestui valoros artist, care părăseşte Capitala pentru a conduce teatrul Naţional din Chi­şinău şi întreaga mişcare teatrală din Basarabia. Cu acest prilej am putut revedea, In condiţiuni bune, o piesă din ma­rele repertor clasic, precum şi ex­celenta traducere a poetului Tom­a. Este o minunată tălmăcire a textu­lui, admirabilă transpunere a celor mai delicioase subtilităţi, într’un vers uşor şi curgător. D-lor Toma şi Gesticone (cel care ne-a dat o reuşită traducere a „Şcoalei Femeilor“) ar trebui să li se încredinţeze şi tradu­­cerea celorlalte două capodopere mo­­liereşti: Misantropul şi Femeile Sa­vante. Viaţa, plină de siucium şi de lungă pribegie, a lui Moliere, cu ne­voia absolută de a-şi înnoi reperto­riul, na îngăduit genialului comic să şlefuiască prea mult o parte din opera sa. Aşa se explică, pentru ce scrise in grabă, cu modificări şi a­­flaosuri In repetiţie cu scene în­tregi luate din Plaut şi Terenţiu, cu situaţiuni împrumutate de la „com­­media del'arte“ a italienilor, multe din piesele lui Moliére nu se mai menţin astăzi cu succesul cucerit a­­cum trei sute de ani. Autorul nu putea zăbovi prea mult cu realizarea lor şi din această pri­cină mai toate comediile lui menite să poarte afişul câteva reprezentaţii, sunt scrise în proză. Când, mai târ­ziu, trupa fu adunată de pe drumuri şi regele îi dădu lui Moliére o stabi­litate in „Hotel de Bourgogne“ co­media găsi un adăpost prielnic evo­luţiei ei. Acolo mai furau şi actorii comediei italiene. Suveranul simţi împlinirea unui sfert de mileniu de nevoia unei comedii franceze. Mo- ^ ,0I?artia- *ui, Spinoza — eveniment liere era indicat, să pună temelia sărbătorii in toate centrele cultura e casei care păstrează şi astăzi tradi- i ^ a fost prăznuite. m Bu­ţia, şi iată cum reg&sindu-şi o li-t­eures«, la. Universitatea populară U. nişte relativă, autorul putu să lu­ceze în odihnă şi în acelaș timp, fără să bănuiască, să pună bazele „Comediei franceze“. Nu toate piesele lui în proză sunt lipsite de valoarea care ajută la­ bi­ruinţa vremii; ar fi să uităm Avarul, Bolnavul închipuit, Burghezul Genti­lom. Dar nu e mai puţin adevărat, că realele , capodopere ale lui Moliére sunt scrise în versuri, atunci când le putea da această formă şi când pu­tea gândi mult, în liniştea necesară marilor creaţiuni. Din ele face parte acest Tatuffe, usturătoare satiră împotriva ipocri­ziei, reprezent­ată printr’un preot şar­latan, care sub masca unei false cu­cernicii se strecoară în casa unui naiv îmbrobodit şi care numai prin­­tr-o fericită intervenţie a regelui (o­­magiu adus lui Ludovic al XIV-lea) poate fi gonit şi pedepsit pentru rea credinţă. E încă unul din aspectele şarjelor întrebuinţate de Moliére împotriva medicilor ce-şi bat joc de bolnavi, şi a preoţilor care în numele bisericei batjocorite speculează slăbiciunea credincioşilor. Piesa nici n’a putut fi reprezentată imediat Biserica ceru interzicerea ei. De abea peste câţiva ani, în urma unor insistente inter­venţii din partea nobililor de la curte, Tartuffe putu fi reluat cu un succes nedesminţit nici până azi. Preoţii l-au urmărit pe­autor cu toată ura provocată de un asemenea atac şi sunt cunoscute peripeţiile din care a trecut văduva lui Moliére, ca să poa­tă da un mormînt şi o înmormântare creştinească aceluia, căruia şi după moarte nu i se îngăduia odihna, mă­car în groapa comună. «a Sărbătorirea d-lui Livescu Irescu-Dan din partea teatrelor de la Chişinău şi Craiova, col. Petrescu în numele soc. „Scena“, I. Brezeanu, Talianu, Soare în numele directori­lor de scenă, Cincinal Pavelescu, etc... D. Livescu a primit scrisori şi te­­ler­ame din partea arhiepiscopului Curie şi a d-lor general Răşcanu, Sergiu Niţă, Ciobanu membru al Academiei, Emil Fagure, Dragoş Protopopescu director al teatrului din Cernăuţi. Banchetul s’a sfârşit cu o emo­ţionantă cuvântare a sărbătoritului care a mulţumit pentru calda ma­nifestaţie ce i s’a făcut. A. de HERZ­ A D. I. LIVESCU După reprezentaţia de Vineri sea­ra, elevii şi prietenii d-lui Livescu au aşteptat în faţa teatrului pe cel sărbătorit S-au rostit discursuri, du­pă care artistul fu dus în aclama­ţii până la hotel Boulevard unde avu loc un banchet oferit de direc­ţia generală a teatrului. Au luat parte dna şi d. Al. Ho­­doş, d-na şi d. Ion Marin Sadovea­­nu, d-na şi d. Dem. Theodorescu, d-na şi d. A. de Herz, d-na Livescu cu domnişoara, d-nele: Maria Filotti, Cătuşă Cerchez, Ana Luca, Aura Radovici, Toto Ionescu, Nelly An­­dreescu, Sonia Cluceru, etc... d-nii C. Nottara, Ion Brezeanu, Al. De­­metriad, Cincinal Pavelescu, Ion Sân-Giorgiu, col. Călătorescu, col. Petrescu, G. Plopeanu, Soare, M. Constantinescu, Dem­etrescu-Dan, Pamfil Şeicaru, I. Teodora,­I. Aure­lian, Gregorian, Economu, Branco­­mir, Ionel Ţăranu, Calboreanu, Bră­iloiu, Talianu, Duţulescu, Chirilov. Seria toasturilor a deschis-o d. Hodoş, care a vorbit în numele tea­trului din Bucureşti şi i-au urmat d-nii Ion Sadoveanu în numele mi­nistrului artelor, C. Nottara în nu­mele actorilor, Pamfil Şeicaru, Al. Demetriad în numele „Sindicatului artiştilor“, A. de Herz în numele Societăţii autorilor dramatici, I. Sân-Giorgiu în numele teatrului Popular, Ionel Ţăranu în numele teatrului Mic, I. Teodora şi Deme- Misterul din Cavou .^Pierdute In vâltoarea Parisului, două copile născute d­in aceeaş mamă, trăesc, una In lux şi strălu­cire, alta în lipsuri şi sărăcie, căci greşala unei mame a vrut să fie aşa. Ceea ce copilele nu ştiau­, află duşmanii lor: o moştenire bogată trebue să se Împartă între ele. Nimic nu pare prea îndrăzneţ a­cestor duşmani. Planul lor odios începe să fie pus în practică. Co­pilele vor muri şi milioanele se vor împărţi între ucigaşi. Poliţia întreagă e în picioare. De­tectivii particulari sunt chemaţi în ajutor. Celebra „Ochi de pisică" jură că nu va avea odihnă până ce mâna criminală nu va îi descope­rită. Zilele șî săptămânile trec una după alta fără ca taina să fie pă­trunsă. „Ochi de pisică" veghează. Fi-va soarta atât de crudă pentru ca mama să descopere crimele pro­priului său fiu ? Și dacă „Ochi de pisică" va surprinde secretul celui pe care îl iubeşte mai mult decât orice pe lume, îl va denunţa ea po­liţiei sau va prefera să coboare în mormânt, ducând cu sine taina a­­flată? ! Iată ce veţi afla citind romanul MISTERUL DIN CAVOU, care va apare în curând In fascicole. ’ film Moicolă gratuit, Cronica muzicală CONCERTUL D-ŞOAREI VIO­LETTE­ OPRESCU Vineri seara a avut loc în sala A­­fheneului român concertul de pian al d-şoarei Violette Oprescu. înaintea unui public alcătuit din me­lomani rafinaţi, distinsa pianistă şi-a exteriorizat în cip admirabil, virtu­ţile d-sale muzicale. Cu reale însu­şiri şi cu multiple faţete ale aceluiaş mare talent, d-şoara Oprescu şi-a a­­les un program pe cât de bogat pe atât de superior,­­ executându-l în­tr’un mod impresionant. Haendel, Debussy („Reflets dans l’eau") Ibert („Un petit âne blanc”) etc., au fost puşi la contribuţie de concertistă şi interpretaţi cu subtilitate şi înaltă artă. In bucata — atât de grea a lui Ravel, „Rigandru” — distinsa pia­nistă a dovedit multă precizie. De a­­semenea în realizarea lui „Etude şi Prelude” a lui Rachmaninoff. Artista s-a înfăţişat ca una din cele mai bine dotate în „Ruskaga’'’ I.­ Tre­pak” de Rubinstein care a cucerit pu­blicul. Concertistă a izbutit pe bună drep­tate, să suscite admiraţia generală. ommw&TA Comemorarea lui Spinoza la Universitatea fanm­uirii cultural E. R., prin conferinţa d-lui AL Back. Dr.­­ Caracterul sărbătoresc I'a dat se­rii asistenţa numeroasă care a um­plut până la ultimul Ioc sala Bara­­şeum a şcolii „Iacob şi Carol Loe­bel” şi care a ascultat, cu multă luare- del. **“*• repunerea conferenţiarului ca la viaţa şi opera filozofului . ,Pr A. Beck arată că Lc?1l5 mai trăesc şi astăzi şi rodesc cult­urii Prin­­cipiul cauzalităţii, detv_, , . j p, berta'.ea cercetării bibUer^^T’.“ gândirii sunt temeliile ştiinţă^ moder­ne. Oratorul zugrăveşte viaţa cuv.„rală a oraşului de naştere a lui Spinia Amsterdamul, unde el şi-a căpătat­­ şcoala evreească şi în casa lui Franz­ Van der Eude, prima instrucţiune, a­­minteşte de singurul roman cu Clara Maria Van der Eude, puţin verosimil eroina fiind abia de 12 ani, când Spi­noza a părăsit-o înainte de caterisire, rămasă de altfel fâră urmări pentru filosoful pururi împresurat de prie­teni şi elevi. Singura operă publicată de Spino­za: Tractatul teologic-politic revolu­ţionează spiritele, ca un roman sensa­ţional; fiecare vrea să-l citească şi nimeni nu mărturiseşte că l-a citit. Spinoza rămâne consecvent convin­gerilor sale, nu cedează nimănuia, nu cunoaşte compromisuri; e liber cu a­­devărat, în înţelesul spinozist, credin­cios conştiinţei. Ştiinţa e pentru el o datorie morală, cu care nu se fă­leşte şi­­d­in care nu trage nici un folos. Conferenţiarul analizează „Etica” lui Spinoza, desvoltând cele trei princi­pii fundamentale ale sistemului clă­dit cu multă măestrie; arată că con­secinţa etică a metafizicii spinoziste, după care orice individ nu e decât un mod al substanţei unice universale, e solidarismul social, numit de filozof în limbagiul său cam scolastic: amor SPINOZA Sărbătorirea d-lui prof. dr. Gerota Apelul comitetu­lui de iniţiativa Primim: Dintr’un sentiment de adâncă recunoştinţă şi admiraţie pentru d. prof. d­r. Gerota, un grup din cei care au avut prilegiu! să-şi recapete sănătatea prin părinteas­­ca-i îngrijire s’au hotărît să-l­­săr­­bătorească în ziua de 3 Aprilie a. printr’un festival la „Ateneul Român“ şi o cină în comun. S’a hotărît să se formeze un fond cultural şi să se ofere sărbătoritu­lui o lucrare de artă. Socotind că sunt încă mulţi ani­maţi de aceleaşi simţiminte ca şi noi, îi înştiinţăm pe această cale să ia parte alături cu noi la sărbă­torire. Adeziunile şi cotizaţiile se pot trimite ori­cărui membru al comi­tetului. Participarea la masa comună tre­buie comunicată cu 20 zile înainte de 3 Aprilie a. c. Programul serbă­­rii va fi publicat la timp prin ziare. Cărţile de intrare la Ateneu pentru locurile rezervate se vor trimite la cerere tuturor. Preşedintele comitetului, Gen. Constantin Coandă Membrii: prof. Em. Antonescu, Aurelian D. Mincu, consilier comu­nal, prof. dr. Alex. Obreja, Stelian Popescu, Gr. Perieteanu avocat, Elena col. Poenaru, Şerban Popa, preşedintele Ateneului popular „Dr. C. Anghelescu“, Sofia şi pictor Şte­fan Popescu, Matilda dr. Tetu, dr. Rotman Cerna. ŞTIRI ARTISTICE Astăzi Duminică 27 Februarie crt. Teatrul Naţional reprezintă un ma­tineu „Păianjenul“ de A. de Herz­eu d-ra Puia Ionescu în rolul Mirei Daianu şi d. N. Soreanu şi Băţăteanu în celelalte roluri principala Seara Biruitorul“ de Băbeanu şi Russu Sirianu. * In foaere se repetă zilnic „Hoţii“ de Schiller cu d. Nottara, Vraca şi Bălţîrţeanu în fruntea interpretărei. „Păcala“ de Horia Furtună cu d. Ion Manu şi „Allegro ma non troppo“ de Ion Minulescu, a căror premiere sunt toate fixate pentru prima ju­mătate a lunei Martie. * Compania de operetă de la Bara­şeum reprezintă astăzi în matineu „Kol-Nidre” şi seara „O nevastă în rate“. Luni, 28 Februarie, are loc la teatrul Central, premiera operetei „Iosef în Egipt“, cu subreta Mally Marcon In rolul principal #• Marţi 1 Martie, va avea loc la Ateneu, un concert al maestrului Enescu. Concertul, care va avea un program deosebit se dă în folosul secţiunei de artă şi literă a consi­liului naţional al femeilor române, în vederea adunării unui fond pen­tru organizarea de concerte popu­lare în Capitală. Puţinele bilete care au mai rămas se găsesc de vânzare la magazinul Mozart Joi 10 Martie, la orele 9 seara va avea loc, în sala Liedertafel, un con­cert Coral religios şi popular dat de maestrul de muzică Ştefan Stoicescu. Vor da concursul soliştii de operă: d-ra A. Elefterescu, soprană, d. Oc­­tav Cristescu, tenor, Al. Lupescu, bariton, precum şi d-nii: Ioan I. Fo­­tino, violoncelist şi Carlo Brunetti, pianist Astăzi dimineaţă are loc vernisa­­giul expoziţiilor pictorului Poitevin Skeletti şi a „grupului celor patru“ (Sirato, St. Dumitrescu, N. Tonitza şi sculptorul O. Han). Expoziţia pictorului Poitevin e in sala Mozart din palatul „Indepen­patra“ în sala „Ileana” de la „Cartea Româ­nească“. Luni 28 Februarie, orele 9 seara, va avea loc în sala Ateneului român al 2-lea şi ultimul concert al reputa­tului pianist Nicu Caravia, sub înal­tul patronaj al reginei. Biletele se află depuse spre vân­zare, la agenţia Jean Feder. şt Societatea naturaliştilor din Ro­mânia, ţine şedinţă. Duminică 27 Februarie, ora 11, în amfiteatrul Spiru Haret. Va vorbi de profesor I. Scriban de la Universitatea din Cluj, despre „Factorii diferenţierii celulare“. # * * *• Moartea unei celebre actriţe AGNES SORINA Marea actriţă care a repurtat suc­cese strălucite, în­deosebi în pie­sele lui Ibsen, a murit acum câteva zile. Neues Wiener Journal de vânzare la toţi chioşcariî, la depozitu! chioşcarilor, M. Boga, Str. SL Ionică No. 3, şî la depozitul G­eneral Librăria IG. HERTZ» calea Mabus» Anularea numirii d-lui FI. Sion la Universitatea din laşi [Art 26. — Curtea de apel, secţia l-a, s’a pronunţat astăzi asupra ac­ţiunii In contencios introdusă d­e mai mulţi profesori universitari din Iaşi, printre cari d. Zeuceanu, contra nu­mirii d-lui Florin Sion, la catedra de drept civil de la facultatea de drept din Iași. Curtea a admis acțiunea în conten­cios și a anulat numirea. D. Florin Sion a făcut recurs la Curtea de casație. NOTIŢE La moartea lui C. Miile tot binele ce se ştie ^făP ’­­ mă întrebam, cu ned­imerire mai dii Nu î’am cunoscut decât foarte ţin, acum în urmă, când, înaintat îi, vârstă şi bolnav, părea foarte me­lancolic. Dar, poate era numai desiluzia ide­alistului care, purtând grija tutu­rora pe umerii săi, îşi vede demersu­rile greşit interpretate, şi lupta sa fără folos. Poate, dacă ştia, — pe când trăia, — că şi adversarii săi, îi apreciază nobleţea sufletească — poate, dacă ştia de pildă, că mica elevă, — că­­reia a înlesnit studiile prin procu­­rarea chi­nilor —— este azi directoarea unei şcoli în care, prin îndemnul şi exemplul său a condus mii de su­flete pe drumul bunului şi frumosu­lui,­­ avea şi dânsul mulţumirea sufletească, că munca nu i-a fost za­darnică. Vorba poetului german: „Iubiţi, cât timp puteţi iubi; curând vine vremea să plângeţi pe morminte­“ Iubiţi, şi spuneţi-o, când iubiţii Nu aşteptaţi ca moartea să închidă ochii aceluia, care s-a uitat cu drag la voi! Aduceţi un surâs pe buzele lui, înainte ca moartea să te pecet­luiască pe vecie! Să nu lăsaţi ca teama, de a fi crezuţi linguşitori, să vă împiedice avântul de a lăuda faptele bune! Doar aveţi atâta curaj, când e vorba să criticaţi! Măicuţa de la­­Noua Maternitate“ Palatul Justiţiei Fraudele dela Soc. „Mormintele Eroilor" Aşezământul „Mormintele Eroilor* găsind că în realizarea scopului urmă­rit i-ar fi de folos o publicaţie perio­dică a scos revista „Cultul Eroilor noştri”, iar pentru adunarea fondu­rilor necesare, conducerea societăţii a dispus lansarea unor liste pentru obţinerea de abonamente. Listele au fost încredinţate tână­rului Dan Canner, care avea să pri­mească 40 ,la sută din sumele achizi­ţionate pe baza acelor liste. Având autorizarea din partea societăţii şi dat fiind scopul înălţător preconizat de aşezământ, afacerea nu putea fi de­cât rentabilă, sccontându-se achi­ziţionarea unui mare număr de abo­namente bine plătite. Canner şi-a asociat alţi doi cola­boratori, pe Gr. Platon şi M. Spazer socotiţi specialişti in materie. Aceştia aveau să lucreze, de fapt, urmând să împartă ai Cam­ei, beneficiul de 40 la sută. După trecere de vreme, cerându-se acestora socoteli de că­tre direcţia Societăţii, unii au răspuns că au pierdut listele, alţii au înfăţişat nişte liste ce cuprindeau ştersături şi modificări, în aşa chip că nu se putea ştie în realitate ce s’a încasat şi cu cât a fost frustată societatea. Aceasta a depus plângere la par­­rtiet, iar după o lungă instrucţie, ju­decătorul cab. 6 a trimes în judecata tribunalului corecţional sub inculparea de abuz d­e încredere pe: G. Lungu­­lescu, secretarul societăţii din mâna căruia primiseră achizitorii listele: Dan Kanner şi Spazer. Platon a­ fost trimes alături de ei în judecată şi pentru delictul de fals, constând în aceia că pe listele lui adăogase că are dreptul sâ primească „şi donaţiune graţie cărui fals ar fi primit, de la oameni de bine, bani, pe cari nu i-a mai trecut în liste ci i-a băgat in buzunar. Procesul acestei afaceri — care are o vechime de 4 ani — s’a judecat acum de către trib. Ilfov s. 4, compus din d-nii judecători Ghinea Constan­tinescu și Henri Zamfirescu. Concluziuni de condamnare din par­tea parchetului au fost puse de d. procuror Alevra. Rechizitoriul d-sale şi pledoariile a­­părării au ocupat două şedinţe. După o săptămână de chibzuire tribunalul s-a pronunţat ieri, condamnând pe Platon la 3 luni închisoare, iar pe Spazer şi Kainer la câte o lună. D. Lungulescu a fost achitat, nerezul­­tând din instrucţia urmată înaintea tribunalului, că a avut legături di­recte cu inculpaţii, ci că a lucrat in calitate de funcţionar, conform dis* poziţiilor luate de conducătorii soci»* taţii. Procesul unui fost deputat In cursul mai multor şedinţe ste judecat de către trib. Ilfov s. N­. for­mat din d-nii judecători M. Grădiştea, nu şi Rosnoveanuu, procesul d-lui dr. Const. Popescu fost deputat şi al d-lor Iosef Braunstein şi Avram Isăcescu, comercianţi — toţi din Târgovişte — inculpaţi, primul de trafic de influenţă şi abuz de încredere, iar ceilalţi de abuz de încredere şi escrocherie — cu prilejul aprovizionării oraşului Târgo­vişte cu alimente, în 1923. Reamintim că in această afacere, care a făcut vâlvă in capitala judeţu­lui Dâmboviţa dând loc la deslănţuiul de patimi — şi în care fostul depu­tat şi d. Braunstein am avut să su­fere şi rigorile prevenţiunii. — Curtea­ de Casaţie S. 11, dispusese strămuta­rea procesului de la trib. Dâmboviţa la cel de Ilfov, pe motive de legi­timă suspiciune. Tribunalul, după o lungă chibzuire,­ a rostit ieri sentinţa prin care a a­­chitat pe toţi, în lipsa ori­căror do­vezi de vinovăție. ■iiTi» Hi 99Dimineaţa“ sportivă SKIORII ROMÂNI IN POLONIA Reprezentanţii­ României la con­cursurile militare de ski internaţi­onale de la Zakopane (Polonia) au obţinut rezultate strălucite la pro­bele individuale. Slalom: din 80 concurenţi (7 km.) reprezentanţii noştri au luat locu­rile 3, 6, 8 şi 12. . Fond (18 km.) locurile 3, 6, 10 şi 15. SRI Campionatul Poloniei a fost câş­­tigat de cehoslovacul Nemecky şi compatriotul său Wenda a luat lo­cul al doilea. F. S. S. R. Secretariatul general al Federa­ţiei ne trimite spre ştiinţa tuturor alăturatele două circulări adresate comitetelor regionale şi comisiunilor centrale sportive. Avem onoare a vă ruga să bine­voiţi a alcătui căi mai grabnic şi a depune la secretariatul F. S. S. R. un raport detaliat asupra întreg­ei activităţi a comisiunei dv. pe anul trecut fiind necesar pentru complec­tarea dârei de seamă anuală a F. S. S. R. în vederea adunării gene­rale care va avea loc la 27 Martie a. c. Avem­ onoare a vă aduce la cu­noştinţă că, potrivit prevederilor statutului, adunarea generală a F. S. S. R. s'a hotărît să aibă loc în zua de 27 Martie 1927, orele 3 d. a, în amfiteatrul Fundaţiei Carol I (Piaţa Palatului Regal). In ziua de 26 Martie după amiază, începând de la orele 4, se va face la sediul F. S. S. R. verificarea pro­curilor, înscrierea delegaţilor vo­tând şi celelalte lucrări premergă­toare. INFORMAŢIUNI SPORTIVE Viitoarea conferinţă din ciclul ce­lor organizate pentru discutarea proectului organizării unui campi­onat european de foot-ball asocia­ţie, are loc la 5 şi 6 Martie la Buda­pesta, unde printre alte naţiuni ni se afirmă că a fost de astădată In­vitată şi România. Subcomisiunea de atletism a re­­giunei Bucureşti ţine şedinţă la 22 Martie în bul. Elisabeta 50, când va alcătui programul de primăvară,. Vt Fostul antrenor al lui „Wacker“ şi „Amateur“ din Viena Jenő Kon­rad, fostul jucător internaţional de F. B. A. şi fratele nu mai puţin re­putatului foot­ball­ist Kalman Kon­rad actualmente aflător peste ocean a fost angajat de „Chinezul" din Ti­mişoara, unde a sosit săptămâna trecută. Vineri seara a avut loc, sub pre­şedinţia d. căpitan Slătinescu la sediul F. S. S. R. şedinţa de consti­tuire a comitetului regional Bucu­reşti. S-au luat difi­­te deriziuni cu pri­­c­p la viitoarea activitate în regi­une şi pe cari le vom publica în nu­mărul viitor sub frmă de comunicat oficial al comitetului. D. P. Bolintineanu, care după cum prea puţini ştiu, a publicat o scrisoare ofensatoare la adresa co­mitetului regional, Bucureştii al cărui vice­preşedinte era de curând a fost pus în ultima şedinţă a C. R. B-ului în alternativa de a retracta cele scrise sau a demisiona. D-sa a demisionat şi locul de vice­preşedin­te a fost declarat vacant. La viitoarea şedinţă se va proce­da la o nouă alegere când va­ mai fi cooptat cenzor în comitet d. Ha­ber (azi supleant) în locul d-lui Bol­ton, demisionat. C. R. B. va ţine şedinţe lunare în prima Vineri a fiecărei luni, iar în plenul său (cu preşedinţii diferite­lor sub-comisiuni) se va întruni la fiecare trei luni. Ca urmare a articolelor publicate în ziarul nostru referitor la cluburi­le cari nu-și achită îndatoririle față de F. S. S. R., comitetul regional bucureștean a decis să nu admită în diferitele competitiuni decât gru­pările cari sunt la curent cu plata cotizatiunilor, ceea ce vor dovedi cu ocazia controlului ce-l va exercita subcomisîunea financiară. . Subcomisiunea de F. R. A. din Bucureşti a intrat în tratative cu regiunile Timişoara, Arad şi Gernă­­uţi în vederea unor matchuri in­terregionale care se vor disputa în­tre reprezentativele acestor regiuni şi acea a Capitalei. Timişoara şi A­­radul, cărora li s’a propus spre ale­gere datele de 1, 7, 14 şi 21 Iunie sunt obligate a juca în Bucureşti. Partida cu Cernăuţii se va desfăşu­­ra în capitala Bucovinei. * * Subcomisiunea de turism a regiu­nii Bucureşti organizează pentru Duminică 6 Martie un circuit împre­jurul Capitalei. înscrierile se fac la d. Mişu Ni­­colescu (9, str. Poliţiei). # * „Hockey Club Bucureşti” şi „Ten­nis Club Român“ vor disputa o zi la orele 9 juni. pe patend­r-ul cel mare din Cişmig cu un match de hockey dacă, bine­înţeles, ghiaţa va îi acceptabilă. * # #■ # * * * Esperanto in traficul poştal Administraţia sovietică a poştelor care întrebuinţează limba esperanto în mod oficial, pentru relaţiunile cu străinătatea, a editat două serii de mărci poştale cu inscripţii în aceas­tă limbă. Deasemenea s’au editat cărţi poştale cu text în limba rusă şi esperanto. Pagina »-a Caz de contrabandă Trib. Ilfov S. I, prezidat de d. Jur­decător Sava Radovan, a judecat a­­pelurile făcute de fabricantul francez Baubrand şi d. Gaston Krainik diet Paris, împotriva procesului verbal şi deciziei ministerului de finanţe, prin care numiţii fuseseră condamnaţi in mod solidar la o amendă de 8 mi­lioane, pentru tivta'i­ a c'e contrab­anda. Procesul verbal susţinea că fabri­cantul în complicitate cu d. Krainik, au încercat contrabanda, trimiţ'nd do­ua cufere cu mătăsuri in vama Gării de Nord. Apărătorii apelanţilor au arătat ca acele cufere au fost trimise din eroare la Bucureşti, ele fiind destinate pentru Budapesta. In drept, au susţinut că procesul verbal a fost greşit întoc­mit, deoarece nefiind vorba de fla­grant delict, agenţii vamali nu puteau instrumenta singuri, ci trebuiau ceară concursul organelor poliţieneşti. Tribunalul a admis apelul şi a a­­nulat decizia de condamnare. Confirmarea mandatului studentului Lespezeanu Eri, a venit spre confirmare, man­datul de arestare emis împotriva stu­­dentului I.­ Lespezeanu, îi faţa­se­ţiei I corect a tribunalului ILfov. Tribuna­lul era format din d-nii Coman Nego­­escu, preşedinte şi d. Strelicescu, judo­ de şedinţă." Este vorba "de­ stilcosfish evreu care, mai zilele trecute, a tras un foc de revolver în aer ca să inti­mideze pa un grup de studenţi antise­miţi cari l’au atacat. Interogat, Lespezeanu a relatat îm­pre­ună i­e îi care s’a ţrp­a m­­­­entail, suţinând că a fost urmărit şi amenin­ţat cu bătaia de către agresor­ încă pe când se afla în sala de spectacol a Teatrului Popular, unde fusese în acea seară. Arestat, deşi sub escortă, a fost maltratat de către studenţi pana a­ comisariat. Apoi, studentul a poves­tit tribunalului, cum de ani de zile este hărţuit şi ameninţat cu moartea de către studenţii antisemiţi. In dife­rite împrejurări, numai graţie protec­ţiei d-lui maior Hotîneanu şi a d-lui colonel Bolintineanu, în casa căriii se refugiase, a putut scăpa. Disperat, că de ani de zile, de când frecventează universitatea, nu-şi poate da examenele, cât şi de desele a­­meninţări la tot pasul, a fost nevoit să-şi procure un revolver, pentru a-şi pune la adăpost viaţa. D. avocat Paraschive,cu Bălăceanu, este surprins că în cazul studenţilor Lespezeanu se procedează în mod ex­cepțional, călcându-se legea. Arată cum i s’a interzis d-sale, — apără­torul — de a lua contact cu acuzatul înainte de proces, punându-1, astfel m imposibilitate să poată face o apă­rare reală. Apoi apărătorul fixează a­­cest proces, în cadrul general al tul­burărilor studenţeşti, care procură stai­denţimei evreeşti multă suferinţă. De­­monstrează că gestul lui Lespezeanu nu poate fi în nici un caz condamnat, studentul fiind îi legitimă apărare. Cere infirmarea mandatului de arestare, cu atât mai mult cu cât nimeni n’a suferit nici un fel de prejudiciu. Tribunalul, după câteva ore de de­liberare, pronunţă­ confirmarea man­datului. Studentul Lespezeanu, a declarat a­pel la Camera de punere sub acuzat. Diverse Cercetările făcute de cab. 4 instruc­ţie cu privire la cauzele incendiului de la palatul regal, au fost încheiate. Negăsindu-se nici un vinovat altul de­cât eternul „scurt circuit”, par­chetul a clasat afacerea. — D. judecător Armand Constani­tinescu, titularul cab. 2 instrucţie, e arestat ieri pe comerciantul Sigmund Weisenberg, din bulev. Mărăşeşti 73, pentru bancrută frauduloasă, întrucât după declararea lui în stare de fali­­­ment nu s’au găsit la el nici registre și nici vreo urmă de activ. Creditoru! fraudat este șoc. „Adriatica Alimen­­­taria’ din Triest. — A fost reconfirmat ieri manda­tul de arestare a! falsului avocat Alex Străjescu, instruit la cap. 7 de d. ju­decător Stănescu, pentru faptul de a fi escrocat în stil mare pe ţărână doritori de pământuri de casă. Plângerile victimelor vin mereu îngroaşe dosarul cercetărilor instrac­­ţiei. Citiți revista ..PARDON"

Next