Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)
1927-03-01 / nr. 7273
r,mrt zw reppwarie 1927 MfiEÂTDMâRTâ-|T2Xlfâ Cronica teatrală Teatrul Naţional.TARTUFFE, comedie în 5 acte, în versuri, de Meliere 1 Pentru sărbătorirea d-lui Ion Li Vescu, care, după o activitate artistică de treizeci de ani, se retrage din teatrul din Bucureşti, direcţiunea generală a reluat comedia lui Joliére, In care săbătoritul are o prea frumoasă creaţie. E unul din marile succese ale acestui valoros artist, care părăseşte Capitala pentru a conduce teatrul Naţional din Chişinău şi întreaga mişcare teatrală din Basarabia. Cu acest prilej am putut revedea, In condiţiuni bune, o piesă din marele repertor clasic, precum şi excelenta traducere a poetului Toma. Este o minunată tălmăcire a textului, admirabilă transpunere a celor mai delicioase subtilităţi, într’un vers uşor şi curgător. D-lor Toma şi Gesticone (cel care ne-a dat o reuşită traducere a „Şcoalei Femeilor“) ar trebui să li se încredinţeze şi traducerea celorlalte două capodopere moliereşti: Misantropul şi Femeile Savante. Viaţa, plină de siucium şi de lungă pribegie, a lui Moliere, cu nevoia absolută de a-şi înnoi repertoriul, na îngăduit genialului comic să şlefuiască prea mult o parte din opera sa. Aşa se explică, pentru ce scrise in grabă, cu modificări şi aflaosuri In repetiţie cu scene întregi luate din Plaut şi Terenţiu, cu situaţiuni împrumutate de la „commedia del'arte“ a italienilor, multe din piesele lui Moliére nu se mai menţin astăzi cu succesul cucerit acum trei sute de ani. Autorul nu putea zăbovi prea mult cu realizarea lor şi din această pricină mai toate comediile lui menite să poarte afişul câteva reprezentaţii, sunt scrise în proză. Când, mai târziu, trupa fu adunată de pe drumuri şi regele îi dădu lui Moliére o stabilitate in „Hotel de Bourgogne“ comedia găsi un adăpost prielnic evoluţiei ei. Acolo mai furau şi actorii comediei italiene. Suveranul simţi împlinirea unui sfert de mileniu de nevoia unei comedii franceze. Mo- ^ ,0I?artia- *ui, Spinoza — eveniment liere era indicat, să pună temelia sărbătorii in toate centrele cultura e casei care păstrează şi astăzi tradi- i ^ a fost prăznuite. m Buţia, şi iată cum reg&sindu-şi o li-teures«, la. Universitatea populară U. nişte relativă, autorul putu să luceze în odihnă şi în acelaș timp, fără să bănuiască, să pună bazele „Comediei franceze“. Nu toate piesele lui în proză sunt lipsite de valoarea care ajută la biruinţa vremii; ar fi să uităm Avarul, Bolnavul închipuit, Burghezul Gentilom. Dar nu e mai puţin adevărat, că realele , capodopere ale lui Moliére sunt scrise în versuri, atunci când le putea da această formă şi când putea gândi mult, în liniştea necesară marilor creaţiuni. Din ele face parte acest Tatuffe, usturătoare satiră împotriva ipocriziei, reprezentată printr’un preot şarlatan, care sub masca unei false cucernicii se strecoară în casa unui naiv îmbrobodit şi care numai printr-o fericită intervenţie a regelui (omagiu adus lui Ludovic al XIV-lea) poate fi gonit şi pedepsit pentru rea credinţă. E încă unul din aspectele şarjelor întrebuinţate de Moliére împotriva medicilor ce-şi bat joc de bolnavi, şi a preoţilor care în numele bisericei batjocorite speculează slăbiciunea credincioşilor. Piesa nici n’a putut fi reprezentată imediat Biserica ceru interzicerea ei. De abea peste câţiva ani, în urma unor insistente intervenţii din partea nobililor de la curte, Tartuffe putu fi reluat cu un succes nedesminţit nici până azi. Preoţii l-au urmărit peautor cu toată ura provocată de un asemenea atac şi sunt cunoscute peripeţiile din care a trecut văduva lui Moliére, ca să poată da un mormînt şi o înmormântare creştinească aceluia, căruia şi după moarte nu i se îngăduia odihna, măcar în groapa comună. «a Sărbătorirea d-lui Livescu Irescu-Dan din partea teatrelor de la Chişinău şi Craiova, col. Petrescu în numele soc. „Scena“, I. Brezeanu, Talianu, Soare în numele directorilor de scenă, Cincinal Pavelescu, etc... D. Livescu a primit scrisori şi telerame din partea arhiepiscopului Curie şi a d-lor general Răşcanu, Sergiu Niţă, Ciobanu membru al Academiei, Emil Fagure, Dragoş Protopopescu director al teatrului din Cernăuţi. Banchetul s’a sfârşit cu o emoţionantă cuvântare a sărbătoritului care a mulţumit pentru calda manifestaţie ce i s’a făcut. A. de HERZ A D. I. LIVESCU După reprezentaţia de Vineri seara, elevii şi prietenii d-lui Livescu au aşteptat în faţa teatrului pe cel sărbătorit S-au rostit discursuri, după care artistul fu dus în aclamaţii până la hotel Boulevard unde avu loc un banchet oferit de direcţia generală a teatrului. Au luat parte dna şi d. Al. Hodoş, d-na şi d. Ion Marin Sadoveanu, d-na şi d. Dem. Theodorescu, d-na şi d. A. de Herz, d-na Livescu cu domnişoara, d-nele: Maria Filotti, Cătuşă Cerchez, Ana Luca, Aura Radovici, Toto Ionescu, Nelly Andreescu, Sonia Cluceru, etc... d-nii C. Nottara, Ion Brezeanu, Al. Demetriad, Cincinal Pavelescu, Ion Sân-Giorgiu, col. Călătorescu, col. Petrescu, G. Plopeanu, Soare, M. Constantinescu, Demetrescu-Dan, Pamfil Şeicaru, I. Teodora,I. Aurelian, Gregorian, Economu, Brancomir, Ionel Ţăranu, Calboreanu, Brăiloiu, Talianu, Duţulescu, Chirilov. Seria toasturilor a deschis-o d. Hodoş, care a vorbit în numele teatrului din Bucureşti şi i-au urmat d-nii Ion Sadoveanu în numele ministrului artelor, C. Nottara în numele actorilor, Pamfil Şeicaru, Al. Demetriad în numele „Sindicatului artiştilor“, A. de Herz în numele Societăţii autorilor dramatici, I. Sân-Giorgiu în numele teatrului Popular, Ionel Ţăranu în numele teatrului Mic, I. Teodora şi Deme- Misterul din Cavou .^Pierdute In vâltoarea Parisului, două copile născute din aceeaş mamă, trăesc, una In lux şi strălucire, alta în lipsuri şi sărăcie, căci greşala unei mame a vrut să fie aşa. Ceea ce copilele nu ştiau, află duşmanii lor: o moştenire bogată trebue să se Împartă între ele. Nimic nu pare prea îndrăzneţ acestor duşmani. Planul lor odios începe să fie pus în practică. Copilele vor muri şi milioanele se vor împărţi între ucigaşi. Poliţia întreagă e în picioare. Detectivii particulari sunt chemaţi în ajutor. Celebra „Ochi de pisică" jură că nu va avea odihnă până ce mâna criminală nu va îi descoperită. Zilele șî săptămânile trec una după alta fără ca taina să fie pătrunsă. „Ochi de pisică" veghează. Fi-va soarta atât de crudă pentru ca mama să descopere crimele propriului său fiu ? Și dacă „Ochi de pisică" va surprinde secretul celui pe care îl iubeşte mai mult decât orice pe lume, îl va denunţa ea poliţiei sau va prefera să coboare în mormânt, ducând cu sine taina aflată? ! Iată ce veţi afla citind romanul MISTERUL DIN CAVOU, care va apare în curând In fascicole. ’ film Moicolă gratuit, Cronica muzicală CONCERTUL D-ŞOAREI VIOLETTE OPRESCU Vineri seara a avut loc în sala Afheneului român concertul de pian al d-şoarei Violette Oprescu. înaintea unui public alcătuit din melomani rafinaţi, distinsa pianistă şi-a exteriorizat în cip admirabil, virtuţile d-sale muzicale. Cu reale însuşiri şi cu multiple faţete ale aceluiaş mare talent, d-şoara Oprescu şi-a ales un program pe cât de bogat pe atât de superior, executându-l într’un mod impresionant. Haendel, Debussy („Reflets dans l’eau") Ibert („Un petit âne blanc”) etc., au fost puşi la contribuţie de concertistă şi interpretaţi cu subtilitate şi înaltă artă. In bucata — atât de grea a lui Ravel, „Rigandru” — distinsa pianistă a dovedit multă precizie. De asemenea în realizarea lui „Etude şi Prelude” a lui Rachmaninoff. Artista s-a înfăţişat ca una din cele mai bine dotate în „Ruskaga’'’ I. Trepak” de Rubinstein care a cucerit publicul. Concertistă a izbutit pe bună dreptate, să suscite admiraţia generală. ommw&TA Comemorarea lui Spinoza la Universitatea fanmuirii cultural E. R., prin conferinţa d-lui AL Back. Dr. Caracterul sărbătoresc I'a dat serii asistenţa numeroasă care a umplut până la ultimul Ioc sala Baraşeum a şcolii „Iacob şi Carol Loebel” şi care a ascultat, cu multă luare- del. **“*• repunerea conferenţiarului ca la viaţa şi opera filozofului . ,Pr A. Beck arată că Lc?1l5 mai trăesc şi astăzi şi rodesc culturii Principiul cauzalităţii, detv_, , . j p, berta'.ea cercetării bibUer^^T’.“ gândirii sunt temeliile ştiinţă^ moderne. Oratorul zugrăveşte viaţa cuv.„rală a oraşului de naştere a lui Spinia Amsterdamul, unde el şi-a căpătat şcoala evreească şi în casa lui Franz Van der Eude, prima instrucţiune, aminteşte de singurul roman cu Clara Maria Van der Eude, puţin verosimil eroina fiind abia de 12 ani, când Spinoza a părăsit-o înainte de caterisire, rămasă de altfel fâră urmări pentru filosoful pururi împresurat de prieteni şi elevi. Singura operă publicată de Spinoza: Tractatul teologic-politic revoluţionează spiritele, ca un roman sensaţional; fiecare vrea să-l citească şi nimeni nu mărturiseşte că l-a citit. Spinoza rămâne consecvent convingerilor sale, nu cedează nimănuia, nu cunoaşte compromisuri; e liber cu adevărat, în înţelesul spinozist, credincios conştiinţei. Ştiinţa e pentru el o datorie morală, cu care nu se făleşte şidin care nu trage nici un folos. Conferenţiarul analizează „Etica” lui Spinoza, desvoltând cele trei principii fundamentale ale sistemului clădit cu multă măestrie; arată că consecinţa etică a metafizicii spinoziste, după care orice individ nu e decât un mod al substanţei unice universale, e solidarismul social, numit de filozof în limbagiul său cam scolastic: amor SPINOZA Sărbătorirea d-lui prof. dr. Gerota Apelul comitetului de iniţiativa Primim: Dintr’un sentiment de adâncă recunoştinţă şi admiraţie pentru d. prof. dr. Gerota, un grup din cei care au avut prilegiu! să-şi recapete sănătatea prin părinteasca-i îngrijire s’au hotărît să-lsărbătorească în ziua de 3 Aprilie a. printr’un festival la „Ateneul Român“ şi o cină în comun. S’a hotărît să se formeze un fond cultural şi să se ofere sărbătoritului o lucrare de artă. Socotind că sunt încă mulţi animaţi de aceleaşi simţiminte ca şi noi, îi înştiinţăm pe această cale să ia parte alături cu noi la sărbătorire. Adeziunile şi cotizaţiile se pot trimite oricărui membru al comitetului. Participarea la masa comună trebuie comunicată cu 20 zile înainte de 3 Aprilie a. c. Programul serbării va fi publicat la timp prin ziare. Cărţile de intrare la Ateneu pentru locurile rezervate se vor trimite la cerere tuturor. Preşedintele comitetului, Gen. Constantin Coandă Membrii: prof. Em. Antonescu, Aurelian D. Mincu, consilier comunal, prof. dr. Alex. Obreja, Stelian Popescu, Gr. Perieteanu avocat, Elena col. Poenaru, Şerban Popa, preşedintele Ateneului popular „Dr. C. Anghelescu“, Sofia şi pictor Ştefan Popescu, Matilda dr. Tetu, dr. Rotman Cerna. ŞTIRI ARTISTICE Astăzi Duminică 27 Februarie crt. Teatrul Naţional reprezintă un matineu „Păianjenul“ de A. de Herzeu d-ra Puia Ionescu în rolul Mirei Daianu şi d. N. Soreanu şi Băţăteanu în celelalte roluri principala Seara Biruitorul“ de Băbeanu şi Russu Sirianu. * In foaere se repetă zilnic „Hoţii“ de Schiller cu d. Nottara, Vraca şi Bălţîrţeanu în fruntea interpretărei. „Păcala“ de Horia Furtună cu d. Ion Manu şi „Allegro ma non troppo“ de Ion Minulescu, a căror premiere sunt toate fixate pentru prima jumătate a lunei Martie. * Compania de operetă de la Baraşeum reprezintă astăzi în matineu „Kol-Nidre” şi seara „O nevastă în rate“. Luni, 28 Februarie, are loc la teatrul Central, premiera operetei „Iosef în Egipt“, cu subreta Mally Marcon In rolul principal #• Marţi 1 Martie, va avea loc la Ateneu, un concert al maestrului Enescu. Concertul, care va avea un program deosebit se dă în folosul secţiunei de artă şi literă a consiliului naţional al femeilor române, în vederea adunării unui fond pentru organizarea de concerte populare în Capitală. Puţinele bilete care au mai rămas se găsesc de vânzare la magazinul Mozart Joi 10 Martie, la orele 9 seara va avea loc, în sala Liedertafel, un concert Coral religios şi popular dat de maestrul de muzică Ştefan Stoicescu. Vor da concursul soliştii de operă: d-ra A. Elefterescu, soprană, d. Octav Cristescu, tenor, Al. Lupescu, bariton, precum şi d-nii: Ioan I. Fotino, violoncelist şi Carlo Brunetti, pianist Astăzi dimineaţă are loc vernisagiul expoziţiilor pictorului Poitevin Skeletti şi a „grupului celor patru“ (Sirato, St. Dumitrescu, N. Tonitza şi sculptorul O. Han). Expoziţia pictorului Poitevin e in sala Mozart din palatul „Indepenpatra“ în sala „Ileana” de la „Cartea Românească“. Luni 28 Februarie, orele 9 seara, va avea loc în sala Ateneului român al 2-lea şi ultimul concert al reputatului pianist Nicu Caravia, sub înaltul patronaj al reginei. Biletele se află depuse spre vânzare, la agenţia Jean Feder. şt Societatea naturaliştilor din România, ţine şedinţă. Duminică 27 Februarie, ora 11, în amfiteatrul Spiru Haret. Va vorbi de profesor I. Scriban de la Universitatea din Cluj, despre „Factorii diferenţierii celulare“. # * * *• Moartea unei celebre actriţe AGNES SORINA Marea actriţă care a repurtat succese strălucite, îndeosebi în piesele lui Ibsen, a murit acum câteva zile. Neues Wiener Journal de vânzare la toţi chioşcariî, la depozitu! chioşcarilor, M. Boga, Str. SL Ionică No. 3, şî la depozitul General Librăria IG. HERTZ» calea Mabus» Anularea numirii d-lui FI. Sion la Universitatea din laşi [Art 26. — Curtea de apel, secţia l-a, s’a pronunţat astăzi asupra acţiunii In contencios introdusă de mai mulţi profesori universitari din Iaşi, printre cari d. Zeuceanu, contra numirii d-lui Florin Sion, la catedra de drept civil de la facultatea de drept din Iași. Curtea a admis acțiunea în contencios și a anulat numirea. D. Florin Sion a făcut recurs la Curtea de casație. NOTIŢE La moartea lui C. Miile tot binele ce se ştie ^făP ’ mă întrebam, cu nedimerire mai dii Nu î’am cunoscut decât foarte ţin, acum în urmă, când, înaintat îi, vârstă şi bolnav, părea foarte melancolic. Dar, poate era numai desiluzia idealistului care, purtând grija tuturora pe umerii săi, îşi vede demersurile greşit interpretate, şi lupta sa fără folos. Poate, dacă ştia, — pe când trăia, — că şi adversarii săi, îi apreciază nobleţea sufletească — poate, dacă ştia de pildă, că mica elevă, — căreia a înlesnit studiile prin procurarea chinilor —— este azi directoarea unei şcoli în care, prin îndemnul şi exemplul său a condus mii de suflete pe drumul bunului şi frumosului, avea şi dânsul mulţumirea sufletească, că munca nu i-a fost zadarnică. Vorba poetului german: „Iubiţi, cât timp puteţi iubi; curând vine vremea să plângeţi pe morminte“ Iubiţi, şi spuneţi-o, când iubiţii Nu aşteptaţi ca moartea să închidă ochii aceluia, care s-a uitat cu drag la voi! Aduceţi un surâs pe buzele lui, înainte ca moartea să te pecetluiască pe vecie! Să nu lăsaţi ca teama, de a fi crezuţi linguşitori, să vă împiedice avântul de a lăuda faptele bune! Doar aveţi atâta curaj, când e vorba să criticaţi! Măicuţa de laNoua Maternitate“ Palatul Justiţiei Fraudele dela Soc. „Mormintele Eroilor" Aşezământul „Mormintele Eroilor* găsind că în realizarea scopului urmărit i-ar fi de folos o publicaţie periodică a scos revista „Cultul Eroilor noştri”, iar pentru adunarea fondurilor necesare, conducerea societăţii a dispus lansarea unor liste pentru obţinerea de abonamente. Listele au fost încredinţate tânărului Dan Canner, care avea să primească 40 ,la sută din sumele achiziţionate pe baza acelor liste. Având autorizarea din partea societăţii şi dat fiind scopul înălţător preconizat de aşezământ, afacerea nu putea fi decât rentabilă, sccontându-se achiziţionarea unui mare număr de abonamente bine plătite. Canner şi-a asociat alţi doi colaboratori, pe Gr. Platon şi M. Spazer socotiţi specialişti in materie. Aceştia aveau să lucreze, de fapt, urmând să împartă ai Camei, beneficiul de 40 la sută. După trecere de vreme, cerându-se acestora socoteli de către direcţia Societăţii, unii au răspuns că au pierdut listele, alţii au înfăţişat nişte liste ce cuprindeau ştersături şi modificări, în aşa chip că nu se putea ştie în realitate ce s’a încasat şi cu cât a fost frustată societatea. Aceasta a depus plângere la parrtiet, iar după o lungă instrucţie, judecătorul cab. 6 a trimes în judecata tribunalului corecţional sub inculparea de abuz de încredere pe: G. Lungulescu, secretarul societăţii din mâna căruia primiseră achizitorii listele: Dan Kanner şi Spazer. Platon a fost trimes alături de ei în judecată şi pentru delictul de fals, constând în aceia că pe listele lui adăogase că are dreptul sâ primească „şi donaţiune graţie cărui fals ar fi primit, de la oameni de bine, bani, pe cari nu i-a mai trecut în liste ci i-a băgat in buzunar. Procesul acestei afaceri — care are o vechime de 4 ani — s’a judecat acum de către trib. Ilfov s. 4, compus din d-nii judecători Ghinea Constantinescu și Henri Zamfirescu. Concluziuni de condamnare din partea parchetului au fost puse de d. procuror Alevra. Rechizitoriul d-sale şi pledoariile apărării au ocupat două şedinţe. După o săptămână de chibzuire tribunalul s-a pronunţat ieri, condamnând pe Platon la 3 luni închisoare, iar pe Spazer şi Kainer la câte o lună. D. Lungulescu a fost achitat, nerezultând din instrucţia urmată înaintea tribunalului, că a avut legături directe cu inculpaţii, ci că a lucrat in calitate de funcţionar, conform dis* poziţiilor luate de conducătorii soci»* taţii. Procesul unui fost deputat In cursul mai multor şedinţe ste judecat de către trib. Ilfov s. N. format din d-nii judecători M. Grădiştea, nu şi Rosnoveanuu, procesul d-lui dr. Const. Popescu fost deputat şi al d-lor Iosef Braunstein şi Avram Isăcescu, comercianţi — toţi din Târgovişte — inculpaţi, primul de trafic de influenţă şi abuz de încredere, iar ceilalţi de abuz de încredere şi escrocherie — cu prilejul aprovizionării oraşului Târgovişte cu alimente, în 1923. Reamintim că in această afacere, care a făcut vâlvă in capitala judeţului Dâmboviţa dând loc la deslănţuiul de patimi — şi în care fostul deputat şi d. Braunstein am avut să sufere şi rigorile prevenţiunii. — Curtea de Casaţie S. 11, dispusese strămutarea procesului de la trib. Dâmboviţa la cel de Ilfov, pe motive de legitimă suspiciune. Tribunalul, după o lungă chibzuire, a rostit ieri sentinţa prin care a achitat pe toţi, în lipsa oricăror dovezi de vinovăție. ■iiTi» Hi 99Dimineaţa“ sportivă SKIORII ROMÂNI IN POLONIA Reprezentanţii României la concursurile militare de ski internaţionale de la Zakopane (Polonia) au obţinut rezultate strălucite la probele individuale. Slalom: din 80 concurenţi (7 km.) reprezentanţii noştri au luat locurile 3, 6, 8 şi 12. . Fond (18 km.) locurile 3, 6, 10 şi 15. SRI Campionatul Poloniei a fost câştigat de cehoslovacul Nemecky şi compatriotul său Wenda a luat locul al doilea. F. S. S. R. Secretariatul general al Federaţiei ne trimite spre ştiinţa tuturor alăturatele două circulări adresate comitetelor regionale şi comisiunilor centrale sportive. Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a alcătui căi mai grabnic şi a depune la secretariatul F. S. S. R. un raport detaliat asupra întregei activităţi a comisiunei dv. pe anul trecut fiind necesar pentru complectarea dârei de seamă anuală a F. S. S. R. în vederea adunării generale care va avea loc la 27 Martie a. c. Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că, potrivit prevederilor statutului, adunarea generală a F. S. S. R. s'a hotărît să aibă loc în zua de 27 Martie 1927, orele 3 d. a, în amfiteatrul Fundaţiei Carol I (Piaţa Palatului Regal). In ziua de 26 Martie după amiază, începând de la orele 4, se va face la sediul F. S. S. R. verificarea procurilor, înscrierea delegaţilor votând şi celelalte lucrări premergătoare. INFORMAŢIUNI SPORTIVE Viitoarea conferinţă din ciclul celor organizate pentru discutarea proectului organizării unui campionat european de foot-ball asociaţie, are loc la 5 şi 6 Martie la Budapesta, unde printre alte naţiuni ni se afirmă că a fost de astădată Invitată şi România. Subcomisiunea de atletism a regiunei Bucureşti ţine şedinţă la 22 Martie în bul. Elisabeta 50, când va alcătui programul de primăvară,. Vt Fostul antrenor al lui „Wacker“ şi „Amateur“ din Viena Jenő Konrad, fostul jucător internaţional de F. B. A. şi fratele nu mai puţin reputatului footballist Kalman Konrad actualmente aflător peste ocean a fost angajat de „Chinezul" din Timişoara, unde a sosit săptămâna trecută. Vineri seara a avut loc, sub preşedinţia d. căpitan Slătinescu la sediul F. S. S. R. şedinţa de constituire a comitetului regional Bucureşti. S-au luat difite deriziuni cu pricp la viitoarea activitate în regiune şi pe cari le vom publica în numărul viitor sub frmă de comunicat oficial al comitetului. D. P. Bolintineanu, care după cum prea puţini ştiu, a publicat o scrisoare ofensatoare la adresa comitetului regional, Bucureştii al cărui vicepreşedinte era de curând a fost pus în ultima şedinţă a C. R. B-ului în alternativa de a retracta cele scrise sau a demisiona. D-sa a demisionat şi locul de vicepreşedinte a fost declarat vacant. La viitoarea şedinţă se va proceda la o nouă alegere când va mai fi cooptat cenzor în comitet d. Haber (azi supleant) în locul d-lui Bolton, demisionat. C. R. B. va ţine şedinţe lunare în prima Vineri a fiecărei luni, iar în plenul său (cu preşedinţii diferitelor sub-comisiuni) se va întruni la fiecare trei luni. Ca urmare a articolelor publicate în ziarul nostru referitor la cluburile cari nu-și achită îndatoririle față de F. S. S. R., comitetul regional bucureștean a decis să nu admită în diferitele competitiuni decât grupările cari sunt la curent cu plata cotizatiunilor, ceea ce vor dovedi cu ocazia controlului ce-l va exercita subcomisîunea financiară. . Subcomisiunea de F. R. A. din Bucureşti a intrat în tratative cu regiunile Timişoara, Arad şi Gernăuţi în vederea unor matchuri interregionale care se vor disputa între reprezentativele acestor regiuni şi acea a Capitalei. Timişoara şi Aradul, cărora li s’a propus spre alegere datele de 1, 7, 14 şi 21 Iunie sunt obligate a juca în Bucureşti. Partida cu Cernăuţii se va desfăşura în capitala Bucovinei. * * Subcomisiunea de turism a regiunii Bucureşti organizează pentru Duminică 6 Martie un circuit împrejurul Capitalei. înscrierile se fac la d. Mişu Nicolescu (9, str. Poliţiei). # * „Hockey Club Bucureşti” şi „Tennis Club Român“ vor disputa o zi la orele 9 juni. pe patendr-ul cel mare din Cişmig cu un match de hockey dacă, bineînţeles, ghiaţa va îi acceptabilă. * # #■ # * * * Esperanto in traficul poştal Administraţia sovietică a poştelor care întrebuinţează limba esperanto în mod oficial, pentru relaţiunile cu străinătatea, a editat două serii de mărci poştale cu inscripţii în această limbă. Deasemenea s’au editat cărţi poştale cu text în limba rusă şi esperanto. Pagina »-a Caz de contrabandă Trib. Ilfov S. I, prezidat de d. Jurdecător Sava Radovan, a judecat apelurile făcute de fabricantul francez Baubrand şi d. Gaston Krainik diet Paris, împotriva procesului verbal şi deciziei ministerului de finanţe, prin care numiţii fuseseră condamnaţi in mod solidar la o amendă de 8 milioane, pentru tivta'i a c'e contrabanda. Procesul verbal susţinea că fabricantul în complicitate cu d. Krainik, au încercat contrabanda, trimiţ'nd doua cufere cu mătăsuri in vama Gării de Nord. Apărătorii apelanţilor au arătat ca acele cufere au fost trimise din eroare la Bucureşti, ele fiind destinate pentru Budapesta. In drept, au susţinut că procesul verbal a fost greşit întocmit, deoarece nefiind vorba de flagrant delict, agenţii vamali nu puteau instrumenta singuri, ci trebuiau ceară concursul organelor poliţieneşti. Tribunalul a admis apelul şi a anulat decizia de condamnare. Confirmarea mandatului studentului Lespezeanu Eri, a venit spre confirmare, mandatul de arestare emis împotriva studentului I. Lespezeanu, îi faţaseţiei I corect a tribunalului ILfov. Tribunalul era format din d-nii Coman Negoescu, preşedinte şi d. Strelicescu, judo de şedinţă." Este vorba "de stilcosfish evreu care, mai zilele trecute, a tras un foc de revolver în aer ca să intimideze pa un grup de studenţi antisemiţi cari l’au atacat. Interogat, Lespezeanu a relatat împreună ie îi care s’a ţrpa mentail, suţinând că a fost urmărit şi ameninţat cu bătaia de către agresor încă pe când se afla în sala de spectacol a Teatrului Popular, unde fusese în acea seară. Arestat, deşi sub escortă, a fost maltratat de către studenţi pana a comisariat. Apoi, studentul a povestit tribunalului, cum de ani de zile este hărţuit şi ameninţat cu moartea de către studenţii antisemiţi. In diferite împrejurări, numai graţie protecţiei d-lui maior Hotîneanu şi a d-lui colonel Bolintineanu, în casa căriii se refugiase, a putut scăpa. Disperat, că de ani de zile, de când frecventează universitatea, nu-şi poate da examenele, cât şi de desele ameninţări la tot pasul, a fost nevoit să-şi procure un revolver, pentru a-şi pune la adăpost viaţa. D. avocat Paraschive,cu Bălăceanu, este surprins că în cazul studenţilor Lespezeanu se procedează în mod excepțional, călcându-se legea. Arată cum i s’a interzis d-sale, — apărătorul — de a lua contact cu acuzatul înainte de proces, punându-1, astfel m imposibilitate să poată face o apărare reală. Apoi apărătorul fixează acest proces, în cadrul general al tulburărilor studenţeşti, care procură staidenţimei evreeşti multă suferinţă. Demonstrează că gestul lui Lespezeanu nu poate fi în nici un caz condamnat, studentul fiind îi legitimă apărare. Cere infirmarea mandatului de arestare, cu atât mai mult cu cât nimeni n’a suferit nici un fel de prejudiciu. Tribunalul, după câteva ore de deliberare, pronunţă confirmarea mandatului. Studentul Lespezeanu, a declarat apel la Camera de punere sub acuzat. Diverse Cercetările făcute de cab. 4 instrucţie cu privire la cauzele incendiului de la palatul regal, au fost încheiate. Negăsindu-se nici un vinovat altul decât eternul „scurt circuit”, parchetul a clasat afacerea. — D. judecător Armand Constanitinescu, titularul cab. 2 instrucţie, e arestat ieri pe comerciantul Sigmund Weisenberg, din bulev. Mărăşeşti 73, pentru bancrută frauduloasă, întrucât după declararea lui în stare de faliment nu s’au găsit la el nici registre și nici vreo urmă de activ. Creditoru! fraudat este șoc. „Adriatica Alimentaria’ din Triest. — A fost reconfirmat ieri mandatul de arestare a! falsului avocat Alex Străjescu, instruit la cap. 7 de d. judecător Stănescu, pentru faptul de a fi escrocat în stil mare pe ţărână doritori de pământuri de casă. Plângerile victimelor vin mereu îngroaşe dosarul cercetărilor instracţiei. Citiți revista ..PARDON"