Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)

1927-07-22 / nr. 7411

Consiliul de regenţă Dispoziţiile constituţionale pri­vitoare la succesiunea tronului au fost îndeplinite ori in fata ambelor Corpuri legiuitoare strânse in A­­dunare Naţională. Membrii consi­liului de regenţă numiţi prin legea­­de la 4 ianuarie 1926 au depus Jură­mântul şi au intrat astfel în func­ţia lor, care e aceea de a exercita puterile regale în timpul minorită­ţii noului rege Mihai . Cele săvârşite ori, în liniştea dorită şi cu toată seriozitatea ce­rută de împrejurări, nu fac decât să dea expresie continuităţii prin­cipiului monarhic. Căci regenţa nu-şi asumă drepturile şi preroga­tivele regale decât vremelnic şi spre a le transmite noului rege, a­­tunci când copilul de astăzi va fi bărbat şi în stare de a le exercita singur. Sarcina e dificilă, fără îndoială, grea de răspunderi şi încărcată de mari obligaţii faţă de acest popor care are atâta nevoe de linişte. Fi-va in stare consiliul de regentă s’o îndeplinească spre pacea şi mulţumirea obştească ? Iată ce se întreabă, iată ce doreşte din tot sufletul tara în momentele grele prin care trecem. Dar regenta nu-şi va putea îndeplini sarcina de­cât dacă va fi pătrunsă adânc de spiritul legalităţii şi-şi va lua ca permanent îndreptar la toate acte­le ei, cumpăna dreptăţii. Arbitru nepărtinitor în competi­­ţiuriile politice, va fi un mare me­rit pentru ea dacă, din locul înalt unde a fost aşezată, regenta va şti să imprime erei care începe un ca­racter de pace, de linişte, de de­zarmare a pasiunilor şi de obşteas­că mulţumire, şi dacă, ferind ţara de frământări şi de zguduiri în pe­rioada aceasta de tranziţie, va fa­ce ca schimbarea domnilor să nu fie bucuria nebunilor. DIM. Un manifest al guvernului către ţară —----ecoo— Iată manifestul către ţară lansat ori de guvern: români Primul Rege al României întregite a încetat dîn viaţă. O boală crudă i-a răpit, punâ­nd astfel capăt, înainte de vreme, celei mai glorioase domnii, sub care s’a întruchipat visul de veacuri al Neamului nostru. Urcând treptele Tronului, Regele Ferdinand a făgăduit solemn, în faţa Reprezentanţei Naţionale, că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit cu prisosinţă că şi-a împlinit pe deaîntregul făgăduinţa şi astăzi plângem nemângâiaţi moartea celui mai mare şi celui mai bun dintre români Dealungul veacurilor, românii nu vor putea niciodată să uite că n’a fost jertfă, pe care Ferdinand I sa n’o fi făcut pentru fericirea ţării sale. Neclintit în credinţă şî hotărî­re în timp de război, înţelegător ş! blând, înţelept şi drept în timp de pace, Ferdinand I va rămâne pururea Regele întregirii Neamului şi al marilor reforme cari au adus Statului dreptate, putere şi linişte. Nu putem rămâne mai statornici credincioşi marelui gând, că­ruia El i-a închinat toată viaţa sa, decât fiind strâns uniţi pentru li­niştea şi propăşirea patriei Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu respect faţă de Constituţie şi de legile Ţării, să înconjurăm cu dragoste şi cu în­­credere în menirea ţării pe Regele Mihai şi să ne încordăm toate pu­terile pentru asigurarea viitorului strălucit al României Întregite, azi, așa de greu încercată. (Urmează semnăturile miniștrilor) PROCLAMAREA NOULUI REGE Şedinţa solemnă a Adunării Naţionale dii dimineaţă primul minis­tru a procedat la convocarea Adu­nării Naţionale pentru Jurământul regenţilor şi proclamarea noului rege. Iată rapoartele prin care s-a fă­cut această convocare: Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Ferdinand­­ încetând din viaţă astăzi 20 Iulie, ora 2,15, membrii Regentei numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Na­ţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 83 din Constituţiune, să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, jură­mântul prescris de art. 83 din Con­­stitutiune. Pe baza acestor dispozitiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate intro singură Adunare pentru ca să primească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae. I. P. S. S. Sanctităţii Sale Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-ld George Buzdugan, Prim-Pre­­şedinte al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre sem­nare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri, ION I. C. BRATIANU No. 4768. 1927, Iulie 20. JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 iulie 1927, orele 2.15, A. S. R. Principe­le Nicolae, S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d. George Buzdugan, prim-preşedinte al înal­tei Curţi de casaţie şi justiţie, care compun regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmea­ză să depună, înaintea ambelor A­­dunări întrunite, jurământul pre­scris de art 83 din Constituţiune. In consecinţă, Consiliul de mi­niştri, Decide: Se vor invita Corpurile legiui­toare a se întruni în ziua de 20 Iulie, orele 16, pentru depunerea La orele 2.40 după amiază trenul special a sosit in halta Cotroceni. Din tren au coborăt Regele Mihai, Principesa mamă Elena şi Princi­pele Nicolae. Din acelaş tren au mai coborât d-nii: I. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, Stelian Po­pescu, ministrul justiţiei, C. Hiott, ministrul Casei Regale, precum şi ajutanţii regali: colonel Iacobici, maior Skelett­ şi Mardare, şi d-na de onoare Colette. Pe peronul haltei Cotroceni au fost primiţi de către patriarhul Miron Cristea şi d. Buzdugan, preşe­dintele înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, membri ai consiliului de regenţă. Apoi d-nii miniştri: Vintilă Brătia­nu, I. G. Duca, C. Argetoianu, prof. dr. C. Angelescu, Nistor, Inculei dr. N. Lupu, Mrazec, Titulescu, AL La­­pedatu, Dimitriu, subsecretarii de stat Cipăianu, Perieţeanu şi Frana­­sovici, general Tom­a Dimitrescu, se­cretar general al ministerului de război, general Condeescu, şeful Ca­sei princiare, baron Stârcea, gene­ral Nicoleanu, prefectul poliţiei Ca­pitalei, Romulus Volpescu, directo­rul general al siguranţei statului, Mihail Berceanu, ajutor de primar, D. Vladimirescu şi V. Parizianu, in­spector general al siguranţei statu­lui, etc. După prezentările de rigoare au trecut prin salonul de recepţie al haltei Cotroceni şi apoi într-un au­tomobil regal au luat loc regele Mi­hai, împreună cu principesa mamă Elena şi principele Nicolae, ducân­­du-se la palatul regal de la Cotroceni, urmaţi de membrii consiliului de regenţă, de membrii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari. CORTEGIUL La orele 3 jumătate după amiazi, au început să sosească, la palatul A­­dunării deputaţilor şi luând loc în faţa intrării, în aşteptarea cortegiu­lui regal, toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, înalţii demnitari militari şi civili, adjutanţii regali, corpul diplomatic şi ataşaţii militari străini. La orele 3.45, fluerele sergenţilor jurământului de către membrii re­genţei. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Ange­­lescu, I. G. Duca, Vintilă I. C. Bră­­tianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, L Inculat, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, Al. Lapedatu, ge­neral de divizie ajutant Paul Ange­­lescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazov. No. 1721, 1927, Iulie 20. DECRET In numele poporului ro­mân, Consiliul de" miniștri," e­­xercitând in temeiul art. 81 din Constituțiune puterile con­stituționale ale Regelui. Având în vedere art. 82 și 83 din Constituțiune, Decretează: Corpurile legiuitoare se vor întruni într’o singură Aduna­re în ziua de 20 Iulie 1927, ora 18, pentru a primi jurământul Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu de­cretul No. 14 din 4 Ianuarie 1928, spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale Regelui Mi­hai I. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Ange­lescu, L G. Duca, Vintilă , C. Bră­­tianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, L Inculeţ, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, Al. Lapedata, ge­neral de divizie ajutant Paul Ange­­lescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazec. No. 2450, 1927, Iulie 20. Bucureşti de oraş au anunţat plecarea corte­giului de la palatul Cotroceni. La orele 4, clopotele au anunţat sosi­rea cortegiului in curtea patriarhi­ei. Cortegiul era alcătuit în ordinea următoare: In frunte doi jandarmi călări, tră­sura cu prefectul poliţiei Capitalei, un escadron călare din regimentul de escortă regală. Vedea, apoi, pri­ma trăsura regală a la Daumont, în care se a­fla regele Mihai, îm­preuna cu principesa­ mamă Elena și principele Nicolae, trăsura fiind escortată de d­nii generali: Popes­cu Ion, comandantul corpului 2 de armată și Alim­anescu, comandan­tul diviziei a 4-a. .In a doua trăsură , la Daumont, escortată de d-nii colonei: Ilasie­­vici, comandantul regimentului de escortă regală şi Cantea ajutorul său, se aflau: Patriarhul României şi­­ Buzdugan, membri ai consi­liului de regenţă. La orele 4, cortegiul s’a oprit în faţa palatului Adunării deputaţilor şi din prima trăsură a la Daumont au descins regele Mihai, principesa mamă Elena şi principele Nicolae, iar din a doua trăsură patriarhul şi d. Buzdugan. La descinderea din trăsuri, ei au fost salutaţi de către membrii gu­vernului, în frunte cu d. I. I. C. Bră­tianu şi de către ceilalţi demnitari militari şi civili. Sosirea cortegiului regal la Ca­meră a fost salutată prin 101 lovituri de tun trase de pe Dealul Spirei. CONTROLUL încă de la orele 3 tribunele Ca­merii se populează, de invitaţi şi oficialităţi. Biletele pentru tribunele publice s’au dat cu multă parcimonie. Şi controlat este sever... Un cordon de jandarmi barează trecerea spre Cameră, in piaţa Bi­­bescu-Vodă. Vehiculele sunt oprite şi poliţiştii fac controlat. Intrarea publică a Camerei este deasemenea barată de jandarmi. Aci, câţiva deputaţi, cu delegaţie de chestori fac iarăşi controluL IN SALĂ Tribunele oficiale sunt slab popu­late. Doamnele sunt îmbrăcate în negru. Domnii, în ţinută de gală, cu mănuşi negre Diplomaţii în cos­tumele de gală. In incintă majo­ritatea sunt In frac. Restul în hai­ne negre. Sus, pe tribuna preşidenţială, s’a dat la o parte draperiile cari aco­pereau tronul regal. La mijloc, tri­buna este împărţită în trei. In­­tr’una din despărţiri la stânga se află o masă pe care se află: cru­cea, evanghelia şi un sfeşnic cu lumânări aprinse. Mitropolitul Pimen al Moldovei asistat de doi diaconi, aşteaptă. La mijloc e loc rezervat pentru ca regele să vie în faţa Adunării. Despărţitura dela dreapta este re­zervată pentru membrii guvernului. E 4 fără 15. Toate privirile se a­­ţintesc spre uşile dela intrarea tri­bunei preşidenţiale. La 4 fără 10 minute intră d. I. Brătianu.’’Se face linişte. D. Brătia­nu vine la d. Maniu căruia ii co­munică programul solemnităţii şi 11 consultă dacă s­­coate oportun să se rostească discursuri. Se despart înţeleşi. Nu se vor rosti discursuri. D. general Averescu, civil se a­­flă în incintă, ca senator de drept. REGELE— La orele 4 fără 5 min. generalii şi colonelii din garnizoana Capita­lei, îşi fac apariţia în incintă şi o­­cupă banca ministerială. A sosit regele! Câteva momente şi iau loc la tri­buna preşidenţială în locul rezer­vat lor, membrii guvernului. Apar apoi, d. I. Brătianu şi d-nii C. Nicolaescu, preşedintele Senatu­lui şi N. N. Săveanu preşedintele Camerei. Preşedinţii Corpurilor Legiuitoa­re iau loc pe treptele tribunei pre­­şidenţiale. Se face o linişte desăvârşită. Intră, imediat, d. Al. Brătescu- Voineşti, secretarul general al Ca­­merei, care anunţă: — M. S. Regele Mihai! Şi noul rege intră in incintă con­dus de principesa mamă Elena in mare domin şi urmat de regent şi principele Nicolae, dr. Miron Cris­tea, patriarhul României şi d. Gh. Buzdugan. Senatorii şi deputaţii aclamă frenetic pe regele Mihai: — Trăiască regelel Ural Să tră­iască. CUVÂNTAREA PREŞEDIN­TELUI D. C. NICOLAESClpreşedintele Senatului şi preşedinte al Adunării naţionale întrunite, spune: — Domnilor Senatori şi domni­lor deputaţi, sunteţi constituiţi ca A­­dunare întrunită să primiţi jură­mântul Regenţei numită conform art. 83 din Constituţiune spre a exercita puterile regale in timpul minorităţii Majestăţii Sale regelui Mihai I. Declar şedinţa deschisă. Trăiască regele Mihai I (urale prelungite şi strigăte de trăiască regele Mihai). Jurământul Principele Nicolae, în uniformă de marină, şi cu epoleţii Îmbrăcaţi un zăbranic păşeşte primul spre mitropolitul Pimen­ei Moldovei care îi întinde crucea şi formula de jurământ. Cu mâna dreaptă pe cruce, prin­cipele Nicolae rosteşte cu glas sonor: —­ Jur credinţă M. S. Regel­ui IVlchsi I. Jur a păzi Constituţia şi legile poporului ro­mân v­a menţine drepturi­le lui naţionale şi integri­tatea teritoriului. După aceea se închină, sărută crucea şi evanghelia şi semnează actul de jurământ. Depun apoi, acelaş jurământ, pe rând, Patriarhul României, dr. Mi­ron Christea şi DL Gh. Buzdugan. Mitropolitul Pimen al Moldovei atestă: — Acest jurământ s’a săvârşit In prezenţa mea. Şi semnează actul de jurământ al celor trei regenţi. După aceea «L C. Nicolaescu a­­testă: — Prestat conform art. 82 din Con­stituţie, tn faţa ambelor Adunări Întrunite. Şi semnează această formulă. * Solemnitatea s'a terminat. Cei trei membri ai Regelții au depus jurământul. Prin aceasta re­gele Mihai I este proclamat rege al României. D. președinte Nicolaescu strigă: — Trăiască regele Mihai I! Regele Mihai I ,într’un costum alb, foarte modest, înaintează dela tronul regal, de unde asistase la depunerea jurământului spre mem­brii Adunării pe care ii salută, dar când milităreşte, mâna la cap. Adunarea izbucneşte In urale fre­netice. — Trăiască regele Mihail Ural Trăiască! ’ . Regele Mihai condus de principe­sa mamă Elena şi urmat de mem­brii regentei şi de membrii guvern­­ului, părăsesc Incinta. Şedinţa Adunărilor întrunite la, terminat. REGINA MARIA PF A PARTICI­PAT LA ADUNAREA NAŢIO­NALĂ Dii dimineaţă înainte de a se în­truni regenta s’a transmis din Si­naia următoarea comunicare: M. S. Regina, îndurerată şi ne­voind să se despartă de corpul ne­însufleţit al augustului ei soţ, nu va asista la solemnitatea de astăzi a depunerii jurământului regenţii DEMISIA GUVERNULUI După terminarea serviciului re­ligios, oficiat la Patriarhie, mem­brii guvernului, în frunte cu d. L Brătianu, preşedintele consiliului, s’au prezentat la palatul Cotro­ceni, membrilor regenţii. D. I. BRĂTIANU, preşedintele consiliului a rostit o scurtă alocu­ţiune în c­are a arătat durerea ma­re pe care o încearcă ţara, prin pierderea iubitului ei rege Ferdi­nand I. A descris rolul uriaş pe care l’a jucat el în istoria neamului nostru şi deci moartea lui lasă un gol i- m­ens. Apoi conform uzanţelor d. I. Brătianu a prezentat demisia gu­vernului. Patriarhul dr. MIRON CRISTEA în numele regenţilor, a respins de­misia guvernului, arătând că re­genţa are toată încrederea în ex­perienţa şi patriotismul d-lui I. Brătianu. Patriarhul regent a rugat pe d. Brătianu să continue guvernarea. REGENTA LA LUCRU Luni 25 col., membrii regenţii îşi vor începe activitatea la palatul regal din Calea Victoriei, unde va fi cancelaria regentei. Se va înfiinţa şi un secretariat de regenţă, mimindu-se un secretar ge­neral. Regenţii vor primi, cu începere de Luni pe miniştrii cari vor avea lucrări. Deocamdată nu s’au fixat zîle da audienţă. Regenţii vor primi, treptat, pe mi­niştri cari vor avea lucrări de re­zolvat. Sosirea familiei regale D. G. BUZDUGAN PATRIARHUL MIRON CRISTEA PRINŢUL NICOLAE ADUNAREA NAŢIONALĂ, PREŞEDINTELE ROSTIND CUVÂNTAREA SA "IN PLECAREA REGELUI DUPĂ ŞEDINŢA ADUNĂRII NAŢIONALE

Next