Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)
1927-07-22 / nr. 7411
Consiliul de regenţă Dispoziţiile constituţionale privitoare la succesiunea tronului au fost îndeplinite ori in fata ambelor Corpuri legiuitoare strânse in Adunare Naţională. Membrii consiliului de regenţă numiţi prin legeade la 4 ianuarie 1926 au depus Jurământul şi au intrat astfel în funcţia lor, care e aceea de a exercita puterile regale în timpul minorităţii noului rege Mihai . Cele săvârşite ori, în liniştea dorită şi cu toată seriozitatea cerută de împrejurări, nu fac decât să dea expresie continuităţii principiului monarhic. Căci regenţa nu-şi asumă drepturile şi prerogativele regale decât vremelnic şi spre a le transmite noului rege, atunci când copilul de astăzi va fi bărbat şi în stare de a le exercita singur. Sarcina e dificilă, fără îndoială, grea de răspunderi şi încărcată de mari obligaţii faţă de acest popor care are atâta nevoe de linişte. Fi-va in stare consiliul de regentă s’o îndeplinească spre pacea şi mulţumirea obştească ? Iată ce se întreabă, iată ce doreşte din tot sufletul tara în momentele grele prin care trecem. Dar regenta nu-şi va putea îndeplini sarcina decât dacă va fi pătrunsă adânc de spiritul legalităţii şi-şi va lua ca permanent îndreptar la toate actele ei, cumpăna dreptăţii. Arbitru nepărtinitor în competiţiuriile politice, va fi un mare merit pentru ea dacă, din locul înalt unde a fost aşezată, regenta va şti să imprime erei care începe un caracter de pace, de linişte, de dezarmare a pasiunilor şi de obştească mulţumire, şi dacă, ferind ţara de frământări şi de zguduiri în perioada aceasta de tranziţie, va face ca schimbarea domnilor să nu fie bucuria nebunilor. DIM. Un manifest al guvernului către ţară —----ecoo— Iată manifestul către ţară lansat ori de guvern: români Primul Rege al României întregite a încetat dîn viaţă. O boală crudă i-a răpit, punând astfel capăt, înainte de vreme, celei mai glorioase domnii, sub care s’a întruchipat visul de veacuri al Neamului nostru. Urcând treptele Tronului, Regele Ferdinand a făgăduit solemn, în faţa Reprezentanţei Naţionale, că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit cu prisosinţă că şi-a împlinit pe deaîntregul făgăduinţa şi astăzi plângem nemângâiaţi moartea celui mai mare şi celui mai bun dintre români Dealungul veacurilor, românii nu vor putea niciodată să uite că n’a fost jertfă, pe care Ferdinand I sa n’o fi făcut pentru fericirea ţării sale. Neclintit în credinţă şî hotărîre în timp de război, înţelegător ş! blând, înţelept şi drept în timp de pace, Ferdinand I va rămâne pururea Regele întregirii Neamului şi al marilor reforme cari au adus Statului dreptate, putere şi linişte. Nu putem rămâne mai statornici credincioşi marelui gând, căruia El i-a închinat toată viaţa sa, decât fiind strâns uniţi pentru liniştea şi propăşirea patriei Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu respect faţă de Constituţie şi de legile Ţării, să înconjurăm cu dragoste şi cu încredere în menirea ţării pe Regele Mihai şi să ne încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României Întregite, azi, așa de greu încercată. (Urmează semnăturile miniștrilor) PROCLAMAREA NOULUI REGE Şedinţa solemnă a Adunării Naţionale dii dimineaţă primul ministru a procedat la convocarea Adunării Naţionale pentru Jurământul regenţilor şi proclamarea noului rege. Iată rapoartele prin care s-a făcut această convocare: Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Ferdinand încetând din viaţă astăzi 20 Iulie, ora 2,15, membrii Regentei numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 83 din Constituţiune, să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris de art. 83 din Constitutiune. Pe baza acestor dispozitiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate intro singură Adunare pentru ca să primească jurământul A. S. R. Principelui Nicolae. I. P. S. S. Sanctităţii Sale Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-ld George Buzdugan, Prim-Preşedinte al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre semnare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri, ION I. C. BRATIANU No. 4768. 1927, Iulie 20. JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 iulie 1927, orele 2.15, A. S. R. Principele Nicolae, S. S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d. George Buzdugan, prim-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, care compun regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926, urmează să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris de art 83 din Constituţiune. In consecinţă, Consiliul de miniştri, Decide: Se vor invita Corpurile legiuitoare a se întruni în ziua de 20 Iulie, orele 16, pentru depunerea La orele 2.40 după amiază trenul special a sosit in halta Cotroceni. Din tren au coborăt Regele Mihai, Principesa mamă Elena şi Principele Nicolae. Din acelaş tren au mai coborât d-nii: I. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, Stelian Popescu, ministrul justiţiei, C. Hiott, ministrul Casei Regale, precum şi ajutanţii regali: colonel Iacobici, maior Skelett şi Mardare, şi d-na de onoare Colette. Pe peronul haltei Cotroceni au fost primiţi de către patriarhul Miron Cristea şi d. Buzdugan, preşedintele înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, membri ai consiliului de regenţă. Apoi d-nii miniştri: Vintilă Brătianu, I. G. Duca, C. Argetoianu, prof. dr. C. Angelescu, Nistor, Inculei dr. N. Lupu, Mrazec, Titulescu, AL Lapedatu, Dimitriu, subsecretarii de stat Cipăianu, Perieţeanu şi Franasovici, general Toma Dimitrescu, secretar general al ministerului de război, general Condeescu, şeful Casei princiare, baron Stârcea, general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, Romulus Volpescu, directorul general al siguranţei statului, Mihail Berceanu, ajutor de primar, D. Vladimirescu şi V. Parizianu, inspector general al siguranţei statului, etc. După prezentările de rigoare au trecut prin salonul de recepţie al haltei Cotroceni şi apoi într-un automobil regal au luat loc regele Mihai, împreună cu principesa mamă Elena şi principele Nicolae, ducându-se la palatul regal de la Cotroceni, urmaţi de membrii consiliului de regenţă, de membrii guvernului şi ceilalţi înalţi demnitari. CORTEGIUL La orele 3 jumătate după amiazi, au început să sosească, la palatul Adunării deputaţilor şi luând loc în faţa intrării, în aşteptarea cortegiului regal, toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. I. C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, înalţii demnitari militari şi civili, adjutanţii regali, corpul diplomatic şi ataşaţii militari străini. La orele 3.45, fluerele sergenţilor jurământului de către membrii regenţei. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Angelescu, I. G. Duca, Vintilă I. C. Brătianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, L Inculat, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, Al. Lapedatu, general de divizie ajutant Paul Angelescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazov. No. 1721, 1927, Iulie 20. DECRET In numele poporului român, Consiliul de" miniștri," exercitând in temeiul art. 81 din Constituțiune puterile constituționale ale Regelui. Având în vedere art. 82 și 83 din Constituțiune, Decretează: Corpurile legiuitoare se vor întruni într’o singură Adunare în ziua de 20 Iulie 1927, ora 18, pentru a primi jurământul Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu decretul No. 14 din 4 Ianuarie 1928, spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Angelescu, L G. Duca, Vintilă , C. Brătianu, N. Titulescu, C. Argetoianu, L Inculeţ, L Nistor, dr. N. Lupu, Stelian Popescu, Al. Lapedata, general de divizie ajutant Paul Angelescu, C. D. Dimitriu, L. Mrazec. No. 2450, 1927, Iulie 20. Bucureşti de oraş au anunţat plecarea cortegiului de la palatul Cotroceni. La orele 4, clopotele au anunţat sosirea cortegiului in curtea patriarhiei. Cortegiul era alcătuit în ordinea următoare: In frunte doi jandarmi călări, trăsura cu prefectul poliţiei Capitalei, un escadron călare din regimentul de escortă regală. Vedea, apoi, prima trăsura regală a la Daumont, în care se afla regele Mihai, împreuna cu principesa mamă Elena și principele Nicolae, trăsura fiind escortată de dnii generali: Popescu Ion, comandantul corpului 2 de armată și Alimanescu, comandantul diviziei a 4-a. .In a doua trăsură , la Daumont, escortată de d-nii colonei: Ilasievici, comandantul regimentului de escortă regală şi Cantea ajutorul său, se aflau: Patriarhul României şi Buzdugan, membri ai consiliului de regenţă. La orele 4, cortegiul s’a oprit în faţa palatului Adunării deputaţilor şi din prima trăsură a la Daumont au descins regele Mihai, principesa mamă Elena şi principele Nicolae, iar din a doua trăsură patriarhul şi d. Buzdugan. La descinderea din trăsuri, ei au fost salutaţi de către membrii guvernului, în frunte cu d. I. I. C. Brătianu şi de către ceilalţi demnitari militari şi civili. Sosirea cortegiului regal la Cameră a fost salutată prin 101 lovituri de tun trase de pe Dealul Spirei. CONTROLUL încă de la orele 3 tribunele Camerii se populează, de invitaţi şi oficialităţi. Biletele pentru tribunele publice s’au dat cu multă parcimonie. Şi controlat este sever... Un cordon de jandarmi barează trecerea spre Cameră, in piaţa Bibescu-Vodă. Vehiculele sunt oprite şi poliţiştii fac controlat. Intrarea publică a Camerei este deasemenea barată de jandarmi. Aci, câţiva deputaţi, cu delegaţie de chestori fac iarăşi controluL IN SALĂ Tribunele oficiale sunt slab populate. Doamnele sunt îmbrăcate în negru. Domnii, în ţinută de gală, cu mănuşi negre Diplomaţii în costumele de gală. In incintă majoritatea sunt In frac. Restul în haine negre. Sus, pe tribuna preşidenţială, s’a dat la o parte draperiile cari acopereau tronul regal. La mijloc, tribuna este împărţită în trei. Intr’una din despărţiri la stânga se află o masă pe care se află: crucea, evanghelia şi un sfeşnic cu lumânări aprinse. Mitropolitul Pimen al Moldovei asistat de doi diaconi, aşteaptă. La mijloc e loc rezervat pentru ca regele să vie în faţa Adunării. Despărţitura dela dreapta este rezervată pentru membrii guvernului. E 4 fără 15. Toate privirile se aţintesc spre uşile dela intrarea tribunei preşidenţiale. La 4 fără 10 minute intră d. I. Brătianu.’’Se face linişte. D. Brătianu vine la d. Maniu căruia ii comunică programul solemnităţii şi 11 consultă dacă scoate oportun să se rostească discursuri. Se despart înţeleşi. Nu se vor rosti discursuri. D. general Averescu, civil se află în incintă, ca senator de drept. REGELE— La orele 4 fără 5 min. generalii şi colonelii din garnizoana Capitalei, îşi fac apariţia în incintă şi ocupă banca ministerială. A sosit regele! Câteva momente şi iau loc la tribuna preşidenţială în locul rezervat lor, membrii guvernului. Apar apoi, d. I. Brătianu şi d-nii C. Nicolaescu, preşedintele Senatului şi N. N. Săveanu preşedintele Camerei. Preşedinţii Corpurilor Legiuitoare iau loc pe treptele tribunei preşidenţiale. Se face o linişte desăvârşită. Intră, imediat, d. Al. Brătescu- Voineşti, secretarul general al Camerei, care anunţă: — M. S. Regele Mihai! Şi noul rege intră in incintă condus de principesa mamă Elena in mare domin şi urmat de regent şi principele Nicolae, dr. Miron Cristea, patriarhul României şi d. Gh. Buzdugan. Senatorii şi deputaţii aclamă frenetic pe regele Mihai: — Trăiască regelel Ural Să trăiască. CUVÂNTAREA PREŞEDINTELUI D. C. NICOLAESClpreşedintele Senatului şi preşedinte al Adunării naţionale întrunite, spune: — Domnilor Senatori şi domnilor deputaţi, sunteţi constituiţi ca Adunare întrunită să primiţi jurământul Regenţei numită conform art. 83 din Constituţiune spre a exercita puterile regale in timpul minorităţii Majestăţii Sale regelui Mihai I. Declar şedinţa deschisă. Trăiască regele Mihai I (urale prelungite şi strigăte de trăiască regele Mihai). Jurământul Principele Nicolae, în uniformă de marină, şi cu epoleţii Îmbrăcaţi un zăbranic păşeşte primul spre mitropolitul Pimenei Moldovei care îi întinde crucea şi formula de jurământ. Cu mâna dreaptă pe cruce, principele Nicolae rosteşte cu glas sonor: — Jur credinţă M. S. Regelui IVlchsi I. Jur a păzi Constituţia şi legile poporului român va menţine drepturile lui naţionale şi integritatea teritoriului. După aceea se închină, sărută crucea şi evanghelia şi semnează actul de jurământ. Depun apoi, acelaş jurământ, pe rând, Patriarhul României, dr. Miron Christea şi DL Gh. Buzdugan. Mitropolitul Pimen al Moldovei atestă: — Acest jurământ s’a săvârşit In prezenţa mea. Şi semnează actul de jurământ al celor trei regenţi. După aceea «L C. Nicolaescu atestă: — Prestat conform art. 82 din Constituţie, tn faţa ambelor Adunări Întrunite. Şi semnează această formulă. * Solemnitatea s'a terminat. Cei trei membri ai Regelții au depus jurământul. Prin aceasta regele Mihai I este proclamat rege al României. D. președinte Nicolaescu strigă: — Trăiască regele Mihai I! Regele Mihai I ,într’un costum alb, foarte modest, înaintează dela tronul regal, de unde asistase la depunerea jurământului spre membrii Adunării pe care ii salută, dar când milităreşte, mâna la cap. Adunarea izbucneşte In urale frenetice. — Trăiască regele Mihail Ural Trăiască! ’ . Regele Mihai condus de principesa mamă Elena şi urmat de membrii regentei şi de membrii guvernului, părăsesc Incinta. Şedinţa Adunărilor întrunite la, terminat. REGINA MARIA PF A PARTICIPAT LA ADUNAREA NAŢIONALĂ Dii dimineaţă înainte de a se întruni regenta s’a transmis din Sinaia următoarea comunicare: M. S. Regina, îndurerată şi nevoind să se despartă de corpul neînsufleţit al augustului ei soţ, nu va asista la solemnitatea de astăzi a depunerii jurământului regenţii DEMISIA GUVERNULUI După terminarea serviciului religios, oficiat la Patriarhie, membrii guvernului, în frunte cu d. L Brătianu, preşedintele consiliului, s’au prezentat la palatul Cotroceni, membrilor regenţii. D. I. BRĂTIANU, preşedintele consiliului a rostit o scurtă alocuţiune în care a arătat durerea mare pe care o încearcă ţara, prin pierderea iubitului ei rege Ferdinand I. A descris rolul uriaş pe care l’a jucat el în istoria neamului nostru şi deci moartea lui lasă un gol i- mens. Apoi conform uzanţelor d. I. Brătianu a prezentat demisia guvernului. Patriarhul dr. MIRON CRISTEA în numele regenţilor, a respins demisia guvernului, arătând că regenţa are toată încrederea în experienţa şi patriotismul d-lui I. Brătianu. Patriarhul regent a rugat pe d. Brătianu să continue guvernarea. REGENTA LA LUCRU Luni 25 col., membrii regenţii îşi vor începe activitatea la palatul regal din Calea Victoriei, unde va fi cancelaria regentei. Se va înfiinţa şi un secretariat de regenţă, mimindu-se un secretar general. Regenţii vor primi, cu începere de Luni pe miniştrii cari vor avea lucrări. Deocamdată nu s’au fixat zîle da audienţă. Regenţii vor primi, treptat, pe miniştri cari vor avea lucrări de rezolvat. Sosirea familiei regale D. G. BUZDUGAN PATRIARHUL MIRON CRISTEA PRINŢUL NICOLAE ADUNAREA NAŢIONALĂ, PREŞEDINTELE ROSTIND CUVÂNTAREA SA "IN PLECAREA REGELUI DUPĂ ŞEDINŢA ADUNĂRII NAŢIONALE