Dimineaţa, aprilie 1928 (Anul 24, nr. 7658-7683)
1928-04-01 / nr. 7658
Sfirşitul şedinţei de la 23 martie 1320 După legea organizării bisericii ortodoxe şi înfiinţarea patriarhatului, Veniră în mod firesc acum cu legea cultelor. Această lege nu se putea amâna şi ea este de o reală necesitate la noi, ca la toate statele interconfesionale şi fără o tradiţie care să stabilească raporturile dintre culte şi stat. Era de asemeni o necesitatea de unificare a tuturor legilor şi măsurilor locale din fiecare provincie. Ordinea in stat cerea această lege, căci s'au înfiinţat episcopii fără ca să fie consultat statul, sau s'au făcut numiri din afară. Aceasta nu a fost cu putinţă decât din cauza haosului administrativ. S’au făcut modificări in statute, cu dela sine putere, vizând dreptul de control asupra averilor bisericeşti şi sfidând autoritatea statului. Această situaţie nu mai putea dăinui. S’au făcut şi abuzuri, chiar cu Încadrările şi plata personalului bisericesc sau cu incompatibilitatea funcţiunilor, tocmai fiindcă nu am avut o lege care să reglementeze raporturile dintre culte şi stat. Se călcau astfel, nu numai Constituţia ci şi canoanele. Dar mai ales din cauza activităţii nefaste a unor secte, legea de faţă este necesară, căci ea pune zăgaz şi interzice propagandele dăunătoare Statului. Celelalte, vor trebui să fie autorizate de către Stat şi să se supună unor anumite condiţiuni. In fine, chestiunea ordinelor şi congregaţiilor, pentru regularea căreia legea cere membrilor lor cetăţenia română. Apoi chestiunea patronatului, a acestei instituţiuni medievale, pe seama şi în folosul Bisericii catolice, chestiune care cerea o soluţiune, nu mai putea fi îngăduit ca Statul să susţină o atare instituire pentru folosul unei singure Biserici, atunci când el venea cu regimul egalei îndreptăţiri a tuturor cultelor. În caz de desfiinţare a unei comunităţi religioase, Statul îşi rezervă dreptul de a interveni pentru noua destinaţie ce se va da bisericii. Controlul Statului era platonic până acum. Reglementăm, în fine, ajutoarele de stat, stabilind norme juste. Era de asemeni necesară reglementarea învăţământului teologiei Legea vorbeşte şi de organizarea cultelor mahomedan şi mozaic. E în interesul Statului ca aceste Culte sa fie organizate în aşa fel încât să nu fie pulverizate sub conducerea a, diferiţi şefi. Este cu totul inexact că proectul ar urmări desfiinţarea bisericii Unite. Ni a fost deasemenea atribuita tendinţa de a o degrada, punând-o în rândul Bisericilor minoritari Poate, dacă Uniţii ar fi cerut, li s-ar fi făcut o lege specială. D. VINTILA BRATIANU: In convorbirile pe care le am avut cu Mitropolitul Blajului, eu am fost pentru aducerea unei legi speciale. MITROPOLITUL V. SUCIU: Eram de părere că toate cultele nu pot fi ’■egulamentate prin una şi aceiaşi lege. D. VINTILA BRATIANU: D-voastră aţi fi trebuit să cereţi, pentru însăşi interesele naţionale ale Bisericii Unite, să aveţi o lege specială spre a nu fi socotiţi la un loc cu cultele minoritare. MITROPOLITUL BĂLAN: Primim cu plăcerea legea aceasta dacă e cerută de fraţii din cealaltă strană. D. AL. LAPEDATU: S’a mai spus că Concordatul ar prejudica intereselor noastre naţionale. Ori, concordatul e un act absolut nedăunător satului nostru. MITROPOLITUL BĂLAN: Nu prin Concordat, ci prin lege trebuiau stabilite raporturile dintre Stat şi Biserica Unită. D. AL. LAPEDATU abordează apoi chestiunea articolului 47. Oratorul rezumă tezele adverse : ortodoxii susţin că averile bisericeşti aparţin comunităţii; catolicii— dar nu toţi — că ele aparţin cultului. Am propus, spune d. Lapedatu, o formulă neutră, dar constat, cu regret, că ambele părţi sunt intransigente în punctele lor de vedere. Statul este dispus să facă biserică credincioşilor ce rămân în minoritate şi parohie în caz de trecere. Ampropus de asemenea ca cei ce doresc să meargă în justiţie, să poată face aceasta.. Nici una din formulele tranzacţionale n’a fost acceptată. Agitaţia produsă în Ardeal este regretabilă; ea trebuie să fie condamnată is de prelaţii Uniţi, mai aes că în sânul poporului, nu există ură, dovadă că’n Ardeal sunt bi-firici în care se î nchină şi Uniţii şi ortodoxii. Dacă reunirea se va face între Uiţi şi Ortodoxi ea va veni în chip fresc, prin forţa lucrurilor. BAPTISMUL Ministrul Cultelor abordează apoi chestiunea baptismului. Arată că organizarea acestui cult s-a făcut respectându-se drepturile câştigate de baptism, sub regimul maghiar. Aceasta, în ce priveşte numai pe bapinii din Ardeal. Ceilalţi nu intră în prevderile legii. D. Lapedatu crede că acţiunea împotriva sectelor nu trebueşte dusă prin contrapropaganda preoţilor ceorlalte culte, printr’o reacţiune spirituală. Nu trebueşte ignorat că baptismul e un cult foarte puternic în unele state dar forţa lui acolo e întemeind pe cultura predicatorilor baptişti şi chiar pe aceea a credincioşilor.ba noi, predicatorii sunt semidocţi cari jignesc celelalte confesiuni. Oratorul se ocupă apoi de agitalele Uniţilor în Ardeal şi găseşte că ^mindere® acestor agitaţii cade in sarcina prelaţilor streco catolici cari au alimentat zbuciumul credincioşilor prin circulările şi pastoralele lor. Oamenii, în simplitatea lor neavând discernământ critic, nici posibiltate de control, cred tot ceea ce se spune, de către şefii lor spirituali: ei cred că este adevărat atunci când li se spune că guvernul vrea desfiinţarea Bisericii Unite. Prin urmare se înţelege de ce agitaţiile au dăinuit în dauna liniştei ţării şi în opunere cu realitatea. MITROPOLITUL SUCIU: Nu cred că guvernul ar avea intenţii rele faţă de noi. REGIMUL BISERICII ROMANOCATOLICE D. AL. LAPEDATU răspunde apoi d-lui Gyárfás cu privire la regimul Bisericii romano-catolice, recunoscând că d. Gyárfás s’a arătat totuşi înţelegător al economiei proectului de lege. D. Lapedatu răspunde apoi celorlalţi oratori minoritari, încheie, afirmând că pentru desvoltarea misionară a fiecărui cult era nevoie de acest proect de lege. (aplauze vii). 70% din masa credincioşilor. EPISCOPUL HOSSU: Acest articol regulează relaţiile dintre culte şi stat şi de aceea îl socotesc de cea mai mare importanţă. Noi cerem să se respecte Constituţia care trebue să stea la baza oricărei legiferări, precum la baza bisericei sau Evangheliile. La sfârşitul articolelor a cerut să se redacteze astfel: „fiind reprezentate prin autorităţile lor legitime în conformitate cu sistemul lor de organizare“ pentru a-i lărgi cuprinsul şi a-l face valabil pentru toate punctele. A propus apoi următorul aliniat final : „Personalitatea juridică încetează când ele (eparhii, comunităţi etc.) se desfiinţează potrivit sistemului lor de organizare. D. Gyárfás se asociază la acest amendament, în numele cultelor minoritare-D. ministru AL. LAPEDATU arată pe larg motivele pentru care nu se pot accepta amendamentele propuse la primul aliniat. D-sa a propus această nouă redactare : Organizaţiile cultelor istorice, create şi reprezentate în conformitate cu sistemul lor de organizare şi prevăzute în statute (parohii, comunităţi, etc.) sunt persoane juridice. Despre desfiinţarea parohiilor nu s-a prevăzut nimic în lege, nici pentru biserica ortodoxă, fiindcă parohiile sunt socotite de esenţă permanentă. Amendamentul propus de episcopul Hossu a fost respins. Articolul 9 devenit 11, s’a votat în redactarea propusă de d. ministru. La art. 28 devenit 30, d-nii M. POLICRAT şi N. POPOVICI au arătat că contribuţiile ce pot impune cultele credincioşilor lor, nu pot fi stătutate prin legea cultelor. Articolul ar fi anticonstituţional. La acest punct de vedere s’a alăturat şi mitropolitul PIMEN, spunând că această măsură nu e în tradiţia poporului român D. GYÁRFÁS spune că contribuţiile sunt benevole. Şedinţa continuă. La redeschidere, se dă cuvântul d-lui preşedinte al Consiliului. D. VINTILA BRATIANU spune că statul român se găseşte in condiţii noui de trai şi ca atare îşi face o aşezare în concordanţă cu nevoile şi interesele sale. O atare lege e deci importantă cu atât mai mult cu cât fiecare cult crede că punctul lui de vedere e cât mai bine întemeiat. A fost aici o mărturisire a Bisericilor înaintea României Mari, o mărturisire care a avut şi părţi dureroase prin evocarea luptelor confesionale dinte fraţi. Trebuie de la început, ca şef al guvernului, să arăt care e concepţia noastră şi ca guvern şi ca partid, cu privire la rostul Bisericelor în Stat. Ele trebuesc să fie instrumente puternice pentru propăşirea ţării, (aplauze). Statul român e Stat liber, democrat, laic. Noi înţelegem c„ legea cultelor să nu fie numai o lege de reglementare a organizării şi funcţionării Cultelor ci şi o lege de îndrumare pentru o acţiune a Bisericelor in folosul ţării. Statul modern e în contrazicere cu statul medieval, clerical, pur politic. E e un stat economic şi mai ales un stat cultural, şi la accentuarea acestui din urmă caracter Biserica e chemată să contribue în largă măsură. REGLEMENTAREA CULTELOR Secretul poporului nostru de a fi putut rezista de-a lungul veacurilor e că a înţeles evoluţia timpurilor şi că s’a adaptat el. Cum foarte bine a spus Mitrop. Bălan în foarte frumosul său discurs care a fost pentru noi o mare mulţumire sufletească, — deegaba îşi întăreşte un popor partea materială dacă nu-şi cultivă iş întăreşte sufletul. Solidaritatea generală e un simbol al vieţii noul care a început pentru noi. Solidaritatea interconfesională e necesară şi utilă. Când a fost vorba să se reglementeze situaţia bisericei basarabene, după alipirea Basarabiei a fost un moment de nelămurire. 100 de ani de dominaţie străină înrâuriseră Biserica. A trebuit să venim cu o lege de unificare a Bisericei ortodoxe Spre a face netezirea unor dificultăţi şi apropierea integrală. Cu atât mai mult a fost nevoie de o lege de reglementare a tuturor celorlalte culte. O lege care nu se amestecă însă în canoane şi în organizarea internă a Bisericilor. CONCORDATUL Legea concordatului nu poate veni decât după legea cultelor şi nu e în concordat nimic potrivnic acestei legi. Concordatul e necesar şi pentru educaţia de care vă vorbeam pentru ca Biserica catolică să ştie că trebuie să facă cetăţeni buni şi cinstiţi ai acestei ţări. Bunul simţ politic trebuie să ne arate că nu putem merge împotriva evoluţiei vreunei noui. Biserica catolică îşi săvârşeşte şi ea evoluţia ei în acest sens iş a constată un perfect înţeles încheierii Concordatului. Eu doresc Bisericii noastre ortodoxe să fie cât mai vie şi mai adaptată, vieţi noui. Ea trebuie să înţeleagă, tocmai ca biserica dominantă, că nu trebuie să se închidă în formule strâmte. Ocupându-se de cele două Biserici Naţionale, primul ministru arată cât datoreşte renaşterea vieţii naţionale din Principate influenţii ambelor aceste Biserici. Nu avem interes să avem lupte confesionale. Trebueşte ca să nu se accentueze deosebirile între unniţi şi ortodoxi şi pentru aceasta e nevoie ca toţi să fie mai înainte de toate buni români. Scăparea poporului nostru în viitor pe desvoltarea naturală a însuşirilor sale. Azi, mai cu seamă, când văd că suntem liberi să ne aşezăm viaţa liberă în ţara noastră, nu e nevoie de nici o influenţă de prisos care să ne arate ce trebueşte să facem. Puterea noastră nu va sta in distrugerea celorlalte culte, ci în întărirea poporului şi în ridicarea Bisericii noastre ortodoxe. Din întărirea ţării întregi, vor profita. In egală măsură cultele minoritare. Politica externă a unui stat e manifestarea psihologiei poporului din acel stat. UN SIMŢĂMÂNT RAPACE Bunul simţ al poporului nostru ne-a făcut să mergem totdeauna pe calea cea bună, fiindcă am armonizat totdeauna interesele noastre cu marile interese europene. Am înţeles să ne adaptăm vremurilor nouă, să avem o politică liberală şi paşnică. Şeful guvernului actual, care era socotit excesiv în sentimentele sale naţionale, ţine să spună că această politică de împăciuire şi de libertate e necesară de-acum României noui. (Aplauze). ARHIEPISCOPUL GURIE al Basarabiei face o declaraţie în sensul că Biserica ortodoxă basarabeană e de la Unire deplin credincioasă ţării Se votează apoi, în unanimitate, luarea în considerare a legii cultelor. Şedinţa se suspendă 5 minute. Cuvântarea d-luî Vintilă Brătianu Se deschide la ora 9.45. Prezidează d. I. Purcăreanu, vicepreşedintele Senatului. Pe banca ministerială d. AL Lapedatu , DISCUŢIA PE ARTICOLE LA LEGEA CULTELOR D. AL. LAPEDATU, cere şi Senatul admite ca discuţia articolelor 8, 28, 45 şi 55 să se amâne pentru şedinţa de astăzi. MITROPOLITUL BĂLAN, al Ardealului, la art. 5 devenit 7, spune că îşi menţine motivele pentru care a cerut suprimarea aliniatului al doilea al acestui articol, deoarece acest aliniat este şi în contradicţie cu art. 22 din Constituţie, care a exclus posibilitatea încheierii Concordatului. Concordatul este o convenţie a Statului şi nu o lege, pentru că legea este expresia Corpurilor legiuitoare. Nefiind lege, Concordatul nu poate reglementa legătura Statului cu cultele, pe altă cale decât legea. Consiliul legislativ, nu a găsit contradicţie cu Constituţia, dar nu el este ultima instanţă, ci Parlamentul. Declară că îşi menţine punctul d-sale de vedere, cerând suprimarea aliniatului citat. D. ministru LAPEDATU declară că regretă de a nu putea fi de acord cu punctul de vedere al mitropolitului Bălan. Primul-ministru — continuă d-sa — a explicat suficient rostul Concordatului, care deşi e convenţie, după ce va fi votat de Parlament va deveni lege. Art. 7, devenit 9, se modifică printr’un amendament care îi lărgeşte cuprinsul. D. ŞEF RABIN NIEMEROVER, face o întrebare d-lui ministru al cultelor. In legătură cu diferiţi servanţi ai cultelor, cari n’au avut posibilitatea până în prezent să devină cetăţeni români şi cari doresc să devină cetăţeni, cerând lămuriri asupra situaţiei lor. D. MINISTRU LAPEDATU: Până la o definitivă tranşare a legii care e un studiu, ... D. BOGDAN-DUICA Întrerupe . D. MINISTRU LAPEDATU: Cei ce sunt în slujba cultelor vor avea dreptul să continue profesia, până când prin lege se va clarifica definitiv situaţia lor. La art. 14, privitor la instrucţia religioasă a elevilor, d. Gyarfas propune un amendament, care este respins, fiind în contrazicere cu legea învăţământului public. La art. 32, devenit 34, se adaugă un aliniat prin care se prevede că, controlul conturilor se va face pe baza unui regulament întocmit de ministerul cultelor de acord cu cel al finanţelor. La art. 33, devenit 35, d. TANASESCU cere ca la numirile membrilor clerului şi funcţionarilor de orice categorie, ai cultelor, în posturi subvenţionate de stat, să se menţină redactarea originală, care cere consimţământul ministerului cultelor. Amendamentul este respins. La art. 46, devenit 48, se admite un aliniat prin care este interzis cultelor să admită înscrieri printre credincioşii lor, dacă aceşti noui credincioşi n’au respectat toate formele legale pentru trecerile dela un cult la altul. La art. 54 ia cuvântul EPISCOPUL COMSA, al Aradului, care atacă, bazat pe cele spuse în altă şedinţă, privilegiile acordate baptiştilor. Şedinţa e ridicată la ora 7,15. Şedinţa de noapte 1 Şedinţa dela 30 Martie 1928 Prezidează d. C. Nicolaescu prese- la art. 9 (11) cere să se suprime cudinte. Pe banca ministerială d-nivintele „fiind reprezentate prin au- Al. Lapedatu şi dr. C. Airgelescu- .......... juridice“ propuse de torităţile lor comisiune. EPISCOPUL IVAN a propus ca personalitatea juridică a unei eparhii încetează prin trecerea la alt cult a IEȘEA SULTELOR EPISCOPUL CIOROGARU vorbind L * Legea cultelor la Senat Cuvântarea d-lui Lapedatu -•«sspss^ Falimentul băncii Eiiro-Române Instrucţia bancrutei legată de falimentul băncii Eiiro-Române ce a produs sguduirea cunoscută şi sinuciderea directorului centralei, ea urmează la cabinetul de instrucţie de pe lângă trib. Brăila-Judecătorul de instrucţie respectiv, având nevoe de stabilirea unor fapte petrecute la sucursala din București a băncii falite, a cerut prin comisie rogatorie, parchetului de Ilfov, ascultarea unui mare număr de informatori. Cu aducerea la îndeplinire a comisiunei rogatorii, a fost însărcinat de jude consilier Eug. Enescu, titularul cab. 3. D-sa va audia in acest scop, 25 de persoane, unl din zarafii avertizaţi, doi ţărani cu nişte monede, cari în adevăr proveneau din salba dispărută. Erau chiar vecinii bătrânei, ţăranii Gh. Dima şi Scarlat Ursan. Luaţi din scurt, după ce căutării să scape prin diverse explicaţiuni, nu mai putură da nici un răspuns când se ajunse a se identifica monedele, ca fiind provenite din salbă. Ţăranii sunt ţinuţi sub pază şi acum parchetul de Ilfov, care a fost sesizat cu deslegarea m misterului, urmează să procedeze la cercetările necesare. D. judecător de instrucţie Niculescu-Bolintin, primind însărcinarea, —■ a şi plecat astăi în comună — spre a proceda la desgroparea cadavrului bătrânei şi a constatat prin medicul legist, adevărata cauză a morţii. Diverse D. cabe. prin judecător Mînculescu, de la 4, a dat ordonanţă definitivă care trimete în judecată pe comerciantul Maer Marcovici, falit din strada, Decebal 9, pentru bancrută frauduloasă. Falitul fiind dispărut, ordonanţa definitivă cuprinde şi mandatul de arestare contra lui. Acelaş cabinet de instrucţie a dat ordonanţă definitivă prin care clasează ca nedovedită reclamaţia făcută de d. Gr. Manoilescu împotriva d-lui Beldie, cu privire la întrebuinţarea sumei de 500.000 lei ce i-o încredinţase în vederea cheltuelilor de instalare şi administrare, în vederea apariţiei ziarului proectat de d. Manoilescu pe acea vrajpe l („Craiu Nouri .„ ) Moarte misterioasă In ziua de 4 Martie muri bătrâna Anica Dragne, în comuna Malu Spart (Ilfov) şi fu îngropată, în credinţa că femeia a murit de moarte bună. Curând însă fiul prinse bănueli, când văzu că nu se găseşte salba de monede, de aur de mare preţ, a mamei sale. Fără a, face zarvă, recurse la un mijloc tainic şi isteţ, spre a da de urma hoţilor, ca după aceia să se meargă mai departe cu cercetările şi să verifice dacă nu cumva moartea bătrânei n’o fi cu bănuială. Dânsul se repezi la Bucureşti şi preveni pe toţi zarafii, să fie atenţi şi să cerceteze şi denunţe pe ţăranul care va veni să se vândă monede de aur din salbă — căci el a înştiinţat şi poliţia. Acţiunea fiului avu succes, căci, după câteva zile se prezintă laţi Prelungirea sesiunei parlamentare Camerei de la 30 Martie Se deschide la orele 3 jura., sub preşedinţia d-lui N. N. SAVEANU. Pe banca ministerială d-nii : Vintilă Brătianu, I. G. Duca, C. Argetoianu, I. Inculeţ, C. Dimitriu, dr. N. Lupu, I. Nistor şi G. Tătărescu. D. VINTILA BRĂTIANU spune că a ţinut să asiste la desvoltarea interpelării d-lui dr. W. Filderman, dar fiind reţinut la Senat, unde a vorbit la legea cultelor, va răspunde d-lui Filderman într’una din şedinţele viitoare. D. I. FLOREA, lupist, aduce la cunoştinţa d-lui ministru de finanţe tratamentul vitreg la care sunt supuşi de către organele fiscale, cultivatorii de tutun din Sălaj. Roagă pe d. ministru de finanţe să instituie o anchetă şi să ia măsuri pentru îndreptarea situaţiei. D. VINTILA BRĂTIANU răspunde că va lua măsuri ca locuitorii cultivatori de tutun, nedreptăţiţi, să nu mai aibă a suferi de acum înainte. D. VESPASIAN PELA, liberal, depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară, prin care se dă referenţilor stagiari de la consiliul legislativ posibilitatea avansării pe loc, în urma unui examen. D. GOGU ZAMFIRESCU, liberal, roagă pe d. preşedinte al Adunării, să-l fixeze o zi pentru desvoltarea interpelării adresată d-lui ministru al muncii, cu privire la modificarea repauzului duminical. VOCI : La toamnă ! La toamnă ! D. dr. N. LUPU : Doleanţele susţinute de către d. Zamfirescu, chiar dacă sunt juste, nu pot fi soluţionate până ce nu va veni cu codul legii. D. VINTILA BRATIANU citeşte mesagiul regal, prin care Corpurile legiuitoare sunt prelungite până la 6 Aprilie. D. I. BERCEA, lupist, spune că are misiunea dată de muncitorii din judeţul Bacău, de a mulţumi guvernului şi în special d-lui ministru al muncii pentru atenţia acordată intereselor muncitoreşti, dovedită prin votarea proectului de lege a ocrotirii şi duratei muncii. D. I. G. DUCA depune proectul de lege prin care România aderă la convenţia de la Geneva, prin care se constituie uniunea statelor europenepentru ajutorarea reciprocă, în cazuri de calamităţi ale naturii. D. preşedinte SAVEANU anunţă că seara, la orele 9, adunarea ţine şedinţă. D. IRIMESCU-CÂNDEŞTI, liberal, aduce la cunoştinţa d-lui ministru al domeniilor că sătenii din Dâmboviţa şi desigur sătenii din întreaga ţară, sunt îngrijoraţi de lipsa păşunelor şi a stării rele în care se găsesc păşunele existente. D. C. ARGETOIANU, răspunzând d-lui Irimescu-Ciindeşti, spune că e gata să creieze, sau să întindă păşunele existente, dar bineînţeles în marginea posibilităţilor. Sunt conştient de nevoile sătenilor din Dâmboviţa, continuă d. Argetoianu, şi le voiu satisface, dar le cer să fie liniştiţi, căci pe mine nu mă sperie agitaţiile nimănui. (Apl.). D. IRIMESCU-CÂNDEŞTI, în replică, spune că situaţia este mult mai rea decât şi-o Închipuie d. Argetoianu, că nu numai în Dâmboviţa e lipsă de islazuri, ci în toată ţara. Din cauza lipsei islazurilor — adaugă d. Cândeşti — observăm azi o degenerescenţă grozavă a vitelor, ceea ce are ca efect şi îngreuiarea muncii agricole. Este încredinţat că d. Argetoianu va găsi soluţia cuvenită pentru a îndrepta această stare rea. D. ADRIAN BRUDARIU, lupist, aduce la cunoştinţa d-lui prim-ministru şi a d-lui ministru de domenii starea de mizerie fiziologică în care se zbat coloniştii din Timiş-Torontal. D. C. ARGETOIANU răspunde că sunt multe colonii foarte înfloritoare, dar sunt şi altele — de pildă din Banat — cari se află în mizerie. Guvernul e în căutarea unei soluţiuni cât mai bune pentru a veni în ajutorul acestor colonii. PALATUL JUSTIŢIEI Destituirea unui magistrat Ajutorul de judecător de la jude- dintele tribunalului respectiv, în ucătoria mixtă din Tighina, d. Nichitarna din inspecţiile făcute în virtutea Tatras, fusese destituit în Iulie 1926 pe baza unui raport al ministerului justiţiei, care la rândul său ,se întemeiau pe constatările făcute de preşedintele tribunalului respectiv. Curtea de apel din Cernăuţi, ca instanţă de Contencios Administrativ, respingând acţiunea făcută de magistratul destituit, acesta făcu recurs la Curtea de Casaţie. Motivele invocate de d. Tatras, spre a obţine anularea ca ilegală a actului de destituire, sunt două : unul referitor la depăşirea puterii ce acordă legea de organizare judecătorească ministrului, care nu poate aplica cea mai gravă pedeapsă, destituirea (adică distrugerea carierii) nici chiar unui magistrat imovibil, fără judecată; al doiea, care vine pentru prima dată in discuţia Contenciosului, se referă la greşita interpretare a art. 192, 139, 193 şi 204 din legea de oganizare judecătorească şi anume : pentru ca ministrul să ia o măsură de pedepsire sau de mutare a unui magistrat amovibil, trebue negreşit să se facă în prealabil o anchetă, de către inspectorul judecătoresc sau de un magistrat delegat anume, care să depună un raport constatator al abaterilor săvârşite. Cum în cazul de faţă nu s-a făcut o anchetă anume ordonată în condiţiile arătate, ci pre deart. 192 (care obligă pe şefii erarhici să privigheze activitatea inferiorilor), a făcut un raport prin care făcea cunoscut ministerului că l-a găsit pe d. Tatras vinovat de numeroase abateri şi necorectitudini, ministrul nu putea lua măsura de pedepsire. Un atare raport de inspecţie, făcut din iniţiativa magistratului erarhic în exerctarea îndatoririi legale de privighere, nu poate ţine locul unui raport de anchetă prevăzut de lege ca trebuind să fie făcut de un inspector judecătoresc, sau de un magistrat superior delegat anume. Cu alte cuvinte iniţiativa anchetării trebue să vină din partea ministerului , iar Curtea de Apel respingând acţiunea în anularea destituirii, a greşit când a confundat raportul făcut pe baza art. 192 cu cel cerut de art. 193 şi 204. Recurentul se mai plânsese în re cursul său că instanţa primă a omis să se pronunţe şi asupra altor argumente aduse în apărarea sa şi anume : că nu mai putea fi destituit deoarece-şi dăduse demisia anterior — şi că ancheta a fost făcută cu pornire. înalta Curte de Casaţie s. III, judecând recursul, a rămas în deliberare până la 4 Aprilie, când se va pronunţa asupra lui şi va rezolva implicit chestiunea de drept ce stă la baza procesului. fatiousS-ai Declaraţiile d-lui N. Iorga D. prof. N. IORGA : Vorbesc dela locul pe care l-am ocupat de zeci de ani. Vorbesc de aci, dela locul unde atâta vreme am fost de prisos. Călătorind în străinătate, am fost întrebat de străini care este calitatea de căpeteni a poporului român? Am răspuns că această calitate AC,de omenia. Voiu vorbi dlar cu omenie. E nevoe să vorbească şi înţelepciunea dezinteresată, care nu strică niciodată. Mulţumesc de aci celor Cari fiind cetăţeni români au socotit necesară prezenţa mea aci. LA GENEVA Situaţia României la Geneva este aşa cum trebue să fie, bună. S’a recunoscut acolo dreptatea noastră. Liga Naţiunilor nu poate da ordine unui tribunal Dar teza politică favorabilă nouă a fost menţinută. România a fost bine reprezentată la Geneva. Datoria unui reprezentant al ţării este să servească interesele guvernului care l-a primit şi din care face parte. Un stat nu poate avea două politici. POLITICA ROMÂNIEI Politica României este alături de cei cu cari a câştigat războiul şi cari apără tratatele izvorâte din acest războiu. Şi mai poate face o politică de rasă, sentimentală, care poate da atât cât se poate da- Nu e rolul nostru de a împăca Belgradul cu Roma, nici Roma cu Parisul. Altfel, indispui pe aliaţi. Căci e o regulă că să nu dai sfaturi cui nu ţi le cere. Rămâi apoi în situaţii ridicole de a ţi se fi refuzat acele sfaturi. Amestecându-ne unde nu trebuia, ne-am ales cu o lovitură a intereselor noastre. Să ne fie aceasta de învăţătură. N’am venit azi aci să ofer spectacolul unei şedinţe senzaţionale. Am tot fost acuzat de romantism. Nu voiu sprijini o cauză, care nu e a mea. N’am de satisfăcut ambiţii personale. Doresc izbânda unei cauze, insă o doresc sprijinită de legalitate, pe sfânta linişte a ţării mele. îngrijorat pentru conştiinţa mea, voiu examina ce e da făcut ca să ajungem la o situaţie bună. Eu cred că şi alte puteri decât acele din partide trebuesc puse la contribuţie pentru izbăvirea, ţârii. Se cere insă puţin sacrificiu din partea tuturor. Să se lase ambiţiile unor încrezuţi. Vedeţi dar ce puţin se cere ca să izbăvim ţara aceasta. E nevoe, de aceasta ? CE SE CREDE IN STRĂINĂTATE DESPRE NOI Ce se crede in străinătate despre noi ? Avem e drept o presă bună in străinătate, dar avem o opinie publică rea. De ce ? E neîncredere in vitalitatea noastră, in indestructibilitatea situaţiei noastre politice, in posibilitatea noastră. Am ajuns ca încrederea in consolidarea noastră să se clatine. E întemeiată aceasta? Evident, nu. Dar sunt si lucruri cari ne dau de gândit, la noi in ţară. O situaţie economică înfăţişată prin falimente. Şi armata noastră constituie o criză permanentă pentru orice om politic serios. Am avut faţă de contrabanda de mitraliere o atitudine de burzuluir® şi apoi de şovăire. Sa ne burzuluim pe Liga Naţiunilor, căci ea ne-a dat dreptate de atâtea ori şi ne va mai ajuta ? ATITUDINEA NOASTRĂ Alta să fie atitudinea noastră, să ne înarmăm şi noi. Să ne înarmăm cu orice sacrificii , chiar cu bucăţica dela gura copiilor. Să nu fie iertat cel care ne neglijează această înarmare. Care e situaţia noastră ? N’avem siguranţa ţării. Cine poartă vina ? Cine a guvernat ţara mai mult. Să nu se păstreze o situaţie pe care nu o mai poate ţine şi să se pregătească pentru o situaţie viitoare. Sunteţi un guvern fără orizont. Şi dincolo o opoziţie care e încurcată în lupta cu dvs. E nevoe de concursul tuturor spre a se îndrepta o ţară cu puteri frumoase. Nu se poate guverna azi pe bazele unei ideologii, fie liberalismul, fie democraţia. Nimic din acestea n'au rămas nezdruncinate. Criterii omeneşti şi adevărate. Muncind onest în afară de interese de partid. Trebue lăsate la o parte ideologiile, toate firmele. Un singur mijloc poate conduce şi stăpâni o societate omenească : este omul de ispravă. Toate sistemele, toate concepţiile, toate partidele sunt în funcţie de aceasta. Să renunţăm clar la sistemul lui Mussolini. Suntem o generaţie mediocră, pentru moment nu se vede nici la cei tineri omul dictator. Nu suntem în stare ca azi un partid, ori un om să conducă ţara. Ţara are o credinţă şi un suflet onest de acolo aştept eu izbava. In partide nu se găsesc puterile de a izbăvi această ţară. D-voastră printr’un egoist simţ de partid aţi zădărnicit toate încercările de a se strânge împreună forțele naționale. Ședința continuă. Un vapor suedez scufundat lângă Gibraltar PARIS. — Se anunţă din Gibraltar: vasal suedez „Clios“, care se ducea dela New-Orleans la Alexandria, s’a scufundat în largul localităţii Tarifa. Una din şalupele de salvare, cuprinzând 12 mateloţi ai echipagiului, s’a răsturnat în momentul când se apropia de coastă. Căpitanul vasului „Gitos“ s-a înecat, împreună cu un mecanic și un marinar. Reducerea impozitelor in America PARIS. — Se anunţă din Washington, la eşirea dela o consfătuire ce a avut-o cu preşedintele Coolidge, d. Mellon, secretar de Stat al tezaurului, a anunţat că totul permite acum a se compta pe o reducere simţitoare a impozitelor. Ministrul n’a precizat totalul acestor reduceri, dar in cercurile autorizate se crede in genere că el va atinge 225 de milioane de dolari. Agitaţia profesorilor din Iaşi contra reformei învăţământului secundar IAŞI, 30. După ce legea reformei Învăţământului secundar a fost votată de Cameră, s-a aflat că, această lege conţine un amendament, de ultimă oră, care prevede că ea se va aplica în întregime, în loc de parţial şi treptat. Acest amendament a provocat agitaţie în rândurile profesorilor din Iaşi şi întrucât legea n’a trecut încă prin Senat, se vor face interveni imit pe lângă membrii maturului corp in vederea suprimării amendamentului în chestiune. Este interesant de menţionat că tot o acţiune a profesorilor de la Iaşi pornită anul Trecut a determinat modificarea legii d-lui Petrovici. A APARUT: LECTURA TAINA FEMEILOR — Ai dreptul să pretinzi fiinţei iubite su'etul cel mai intim al sufletului ei ? — DE HERBERT BOLENERO Lei 5. Scrierea complect»