Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)

1928-07-22 / nr. 7763

IO PAGINI Anul XXIV No. 7592 DUMINICA 22 IULIE 1928 Fondată in 1904 de consti nuție || 3 LEI || BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 || 3 I­EI \\ (Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția: 357/72. A­tta 307/69. Provincia 310/68 Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an ii 380— ii ii ii 6 luni ii 200— ii ii ii 3 ii In străinătate dublu Apeluri pentru Dobrogea Zicem „apeluri“, fiindcă n’avem înaintea noastră mai puţin decât trei, primite toate în una şi aceiaşi zi. Trimiţătorii sunt, de­sigur, au­torii lor. Iar autorii sunt, precum se indică pe coperta broşurilor conţinând cele trei apeluri, „Aso­ciaţia bulgară pentru pace şi pen­tru Societatea Naţiunilor“. Redactate în limba franceză, ti­părite pe hârtie velină şi în bune condiţiuni tehnice, apelurile aces­tea adresate Societăţii Naţiunilor şi opiniei publice mondiale, se ocupă de situaţia care ar fi „disperată, imposibilă, vrednică de plâns“ a populaţiei bulgare din Dobrogea de Sud. Armată, jandarmerie, poli­ţie, celelalte autorităţi ale statului, colonişti, simpli particulari români, într’un cuvânt toată lumea s’ar fi luat, care de care la întrecere, ca să extermine, ca să şteargă de pe faţa pământului pe bulgarii din Ca­­drilater. Aşa afirmă „Asociaţia bulgară“ de care am pomenit. In această situaţie, concluziile şi cererile formulate de dânsa se în­ţeleg de la sine. După ce conchide că nu e decât vreme ca unei ase­menea stări de lucruri să i se pună definitiv capăt, cere intervenţia e­­nergică şi eficace a Societăţii Na­ţiunilor, precum şi a opiniei publi­ce din toate ţările civilizate. Intervenţie pentru a se pune ca­păt unui regim, aşa cum­ nu s’ar vedea în nici o altă ţară din Eu­ropa. Autorii celor trei broşuri, dintre cari una este răspuns la un expo­zeu al guvernului român în aceiaşi chestiune, nu se mărginesc, fireşte, la simple afirmaţiuni, la formula­rea de acuzaţii vagi şi cu caracter general. Citează fapte şi caută argumen­te în sprijinul lor. Le iau cum pot şi de unde pot, în­deosebi din arti­colele de presă. Bine­înţeles, nu reproduc articolul citat în întregi­me, ci extrag dintr’însul fie pasagii izolate, fie crâmpeie de fraze, a­­ranjate şi ticluite aşa ca să impre­sioneze şi să producă efectul dorit. E un sistem care s’a banalizat prin abuzul ce s’a făcut de dânsul. Călăuziţi de aceiaşi pornire, se silesc să prezinte într’altă lumină lucruri şi fapte de o evidenţă izbi­toare. Caută, de pildă, să arunce tot în spinarea autorităţilor româ­ne răspunderea pentru bandele de comitagii, bande formate şi echi­pate în Bulgaria, venite din Bulga­ria şi cari tot în Bulgaria îşi găsesc sprijin şi adăpost. Neavând nici o îndoială în pri­vinţa lipsei de eficacitate a unor apeluri, cari urmăresc alte scopuri decât bunăstarea populaţiei din Cadrilater, ţinem să spunem din partea noastră câteva cuvinte şi să ne permitem chiar unele sfaturi. O facem aceasta nu din pornirea vreunei bulgarofobii, sentiment de care suntem cu desăvârşire stră­ini, ci dintr’un sentiment cu totul contrariu. Anume din dorinţa sin­ceră ce avem de a vedea înjghe­­bându-se între cele două state şi popoare raporturi de o prietenie, pe care nimic să nu o tulbure. Ii cunoaştem pe bulgari şi-i apreciem pentru însuşirile lor. De aceea, le spunem cât mai lă­murit : renunţaţi în primul rând la visul că veţi putea recuceri Cadri­­laterul şi că acţiunea bandelor de­ comitagii v’ar putea fi de vre­un folos. începeţi prin a dizolva definitiv şi cinstit toate organizaţiile dobro­gene mai mult sau mai puţin revo­luţionare şi încetaţi cu campania sistematică împotriva României pe tema situaţiei populaţiei bulgare din Dobrogea. In al doilea rând, dovediţi cu fapte că d-voastră nu faceţi ceea ce imputaţi altora. Oare nu ştim noi şi odată cu noi nu ştie acea opinie publică la care vă adresaţi, că pe când bulgarii din Cadrilater au mai multe şcoli bul­găreşti, numeroşii români din ju­deţele Vidin, Rahova, etc., n’a­u o singură şcoală română ? Şi să mai ştiţi ceva. Oricât de mult s’ar certa românii între dân­şii, cu toţii însă sunt în cel mai de­plin acord în ce priveşte integrita­tea teritorială a ţării, aşa că vor sări cu toţii la caz de se iveşte vre-o primejdie. Ştiind şi făcând acestea şi pu­nând mai mult respect pentru ade­văr, s’ar putea ajunge la situaţii mai bune şi la raporturi mai prie­teneşte N. BATZARIA ÎNCASAREA IMPOZIT­ELOR ! Aşa cum încasaţi impozitele, pe căldura asta, e o adevărată binefacere... Cele 57 miliarde din America Cine ar putea da lămuriri Am arătat stadiul în care se gă­seşte faimoasa moştenire din Ame­rica 57 miliarde lei. N’am putut vedea până azi pe pă­rintele I. Pascu din com. Turcheş (Satul Lung, Braşov), care pare a deţine cele mai „ample“ detalii a­­supra acestei moşteniri fantastice. Până la sosirea răspunsului de la consulatul american din Budapesta, părintele I. Pascu pare a fi singurul în măsură să dea detalii, menite să clarifice situaţia juridică a acestei moşteniri. Am scris în America, mai multor prieteni, cari pot interveni direct la „Biroul de moşteniri“ şi aştept răs­punsul. Dar până la sosirea acolo a scri­sorilor, până la facerea investigaţii­lor, necesare spre a stabili faptele exacte, şi până la răspuns, va mai trece măcar o lună, dacă nu şi mai mult de două. De aceea cred că singurul, şi cel mai practic lucru, ar fi să răspundă părintele I. Pascu din Turcheş, di­rect ziarului. Trebue să clarific aci, că unii cari­em­i-au scris, în această chestie, au vorbit de părintele Saftu. Acest preot este însă socrul preotului I. Pascu , aşa că nu este nici o legă­tură, decât de rudenie, între aceşti doi. „Misterul moştenirii“ fiind de­ţinut de pr. I. Pascu, în sensul în care am scris mai zilele trecute. O MOŞTENIRE SAU SUNT MAI MULTE . Recentele fraude şi escrocherii, despre cari s-au scris prin gazete, în chestia moştenirilor din Ameri­ca, arată că sunt sute de asemenea „moşteniri“. Şi mai arată că mulţi din acei cari au luat cunoştinţă prin biroul respectiv, s-au pus pe lucru şi au şi încasat bani, ca să pună pe moştenitori în posesia ave­rilor pe cari le administrează Sta­tele­ Unite. Unii cred că o mare piedecă în calea punerii în posesie a acestei sau acestor moşteniri, este dorinţa guvernului american de a reţine şi expolata în folosul său produsul acestor averi. E o eroare. Şi aşi putea spune, o jignire ce se aduce Statelor Unite. Nu cred că există pe glob o ţară în care să se judece oamenii, ca acolo. Bunăoară la noi, când ai de fă­cut o afacere, fiecare te judecă de la început ca pe un pungaş. Şi a­­bia după ce, ani dealungul ai făcut io ţ .* proba că eşti om cinstit, se admite că nu eşti un escroc. : Acolo „overthere”, întâi te pri­meşte oricine ca pe un om ono­rabil, şi abia după ce-ţi dai în pe­tic, îţi taie creditul. Dar ţi-l taie pe veci. La fel s’ar putea spune că se poartă şi guvernul american, în materie de cinste. Şi mai ales când e vorba de generozitate, americanii nu au rivali pe întreg globul. Americanii, după armistiţiu au propus ideia de a se ierta datoria de,război a Franţei, a Poloniei şi a României. Dar când au văzut că şi englezii vor să beneficieze de a­­ceastă „formulă”, au renunţat, fiind­că americanii, în special Statele­ Unite, au avut mult de suferit din partea englezilor. Şi, bisericoşi cum sunt, pot erta multe, dar de uitat e mai greu. Insă ca să revin la moştenirea de care e vorba, e foarte sigur că dacă ea există, este în bună păs­trare, şi va fi restituită celor în drept, fără nici o dificultate dacă vor putea dovedi pe cale legală că­ sunt... „cei in drept”. CE SA FACA MOSTENITORII Ca­­ încheere până la sosirea răs­punsurilor din America aş da un sfat tuturor celor cari se cred nedreptă­ţiţi la această moştenire . Să-şi facă actele de filiaţie, să se prepare cu toate documentele posibile de do­vedire a înrudirii cu miliardarul născut in comuna Turcheş, şi caute a se informa pe căile de cari pot dispune de tot ceea ce-i intere­sează­ De la mine să nu se aştepte la mare lucru, deoarece eu nu sunt destul de bogat ca să pot întreprin­de singur, sau chiar şi în unire cu alţii cercetări şi călătorii costi­sitoare. Aşa că... fiecare din aspiranţii la moştenirea lui Gărstocea, sau Dăianu, să-şi facă socotelile şi să nu aştepte ca eu să le scot miliar­dele şi să li le dau peşcheş. V. POP — Ploeşti Opera de salvare a naufragiaţilor de la Pol ROMA, 19. — Agenţia Ştefani a­­nunţă că în urma instrucţiunilor date de d. Mussolini, naufragiaţii salvaţi de pe „Italia” vor fi imediat repatriaţi. Ei vor fi transportaţi de „Cita di Milano’’ până la portul Narwick iar de aci vor veni cu tre­na­ în Italia. „Cita di Milano” se va înapoia la Kingslay spre a colabora la ex­pediţia de salvare. Membrii salvaţi ai expediţiei au primit instrucţiuni să se abţină de la declaraţiuni sau interviewuri. * PARIS, 19­ — Preşedintele com­i­­tului de salvare din Moscova care convins că Guilbaud și Amundsen­­ găsesc împreună cu grupul Ales­­adrini, anunță că s’au intensificat ăsurile de căutare. Ziariştii italieni vor să se bată un duel pentru Nobile VIENA.­­ Ziarul „Neue Freie Presse“ anunţă din Korpa că pole­mica internaţională în legătură cu critica adusă generalului Nobile s-a încordat în mod simţitor. Cei doi directori ai ziarului fas­cist „Impero“, au provocat la duel pe directorul ziarului „Matin“. Ziarul fascist spune că e vorba de un duel puţin obişnuit între zia­riştii italieni şi ziariştii francezi. El doreşte ca 6 sau 12 ziarişti italieni să se bată cu tot atâţi ziarişti fran­cezi. Un juriu internaţional pentru judecarea lui Nobile BERLIN, 19. — Din Copenhaga se anunţă ca guvernul italian ac­ceptă propunerea daneză pentru formarea unui juriu de onoare in­­ternaţional care să-l judece pe No­bile. . Identitatea cadavrului lui Loewenstein a fost definitiv stabilită telegrama”particulara — PARIS, 20. — Asupra găsi­rii cadavrului lui Loewen- I­stein se anunţă că el a fost ză­rit de pescari la 10 mile de­părtare de coastă. De­oarece cadavrul era în stare de pu­trefacţie, el plutea la supra­faţa apei. Părţi din corp lip­­­seau şi cadavrul nu mai avea­u nici cămaşă, nici pantaloni. Din această cauză, pescarii n’au putut să-l ia pe bord, ci l-au transporat luându-l în re- Imorcă. La Boulogne sur Mer, cada­vrul a fost aşezat într’o pozi­ţie naturală şi transportat a­­­poi în morga de la Calais. Soţia bancherului Loewen­stein a fost anunţată telegra­fic despre această descope- I rire. PARIS, 20. — Din Calais se anunţă că identitatea cada­vrului a fost definitiv stabili­tă. Stomacul cadavrului e plesnit în urma căderii de la o mare înălţime. Identitatea a fost constatată graţie ceasu­lui de aur pe care îl purta la mâna dreaptă şi care avea nu numai iniţialele ci şi adresa bancherului. La autopsie s-a dovedit din nou identitatea cadavrului după dinţi. Ştirea despre gă­sirea cadavrului a provocat o uşurare la Bruxelles, în cer­curile juridice, de­oarece du­pă dispoziţiile legilor belgie­ne, ar fi fost foarte dificilă de­clararea de mort a lui Loe­­wenstei­ fără să­ i se fi găsit cadavrul. PARIS 20 (Rador). — Cadavrul lui Loewenstein a fost găsit plutind la o distanță de zece mile de la capul Griznez. Cadavrul era intrat în des­compunere. Abdomenul era deschis, picioarele fracturate, capul mâncat de crabi. Ca îmbrăcăminte mai a­­vea numai indispensabilii, ciorapii şi pantofii. La mână s’a găsit o brăţară cu o placă de identitate. Cadavrul a fost adus la Calais unde parchetul a constatat oficial identitatea. * In jurul asasinării lui Protogheroff Un comunicat iugoslav BELGRAD, 20 (Rador). — Agenţia „Avala“ este autorizată din sursă I competentă să publice declaraţia ur- I mătoare: ,,Unele ziare iugoslave au înregis- I trat svonurile că Italia n'ar fi străi­nă de asasinarea generalului Proto- I­gheroff la Sofia. In acel­aş timp unele ziare italien I ne au anunţat că asasinatul ar fi I fost organizat în Iugoslavia. Aceste zvonuri tind să ascundă I motivul adevărat al asasinatului, motiv care rezidă în disensiunile din sânul comitetului Pro-macedonean şi care dă pe faţă încă o dată carac­terul criminal al acestei organiza­­ţiuni. „Regretăm cu atât mai mult faptul că unele ziare iugoslave au înregis­trat asemenea zvonuri, care în mod vădit sunt răspândite cu scopul ten­denţios cu cât publicarea unor ast­fel de ştiri poate avea o repercusiu­ne defavorabilă asupra bunelor şi a­­micalelor relaţiuni între Italia şi Iu­goslavia, relaţiuni dorite sincer în ţara noastră“. Desminţire iugoslavă BELGRAD 20 (Rador). — Ziarul „Zora” din Sofia publică o ştire pre­tinzând că autorul atentatului co­mis contra lui Lazici, şeful Siguran­ţei din Belgrad, ar fi fost trimis mai înainte în Bulgaria, cu misiu­nea de a asasina pe regele Boris şi pe anumiţi oameni politici bulgari, şi că în acest scop ar fi primit anu­mite recompense. Ministerul de Interne al Iugosla­viei desminte în modul cel mai ca­tegoric această ştire, pe deantregul inventată, fantezistă şi tendenți­oasă. La Doom, Ex-kaiserul primind pe aviatorii germani car­e au trecut cu „Bre­men” Oceanul Atlantic in sbor In. jurul ratificării conven­ţiilor dala Neituno — Telegramă particulară — BELGRAD, 20. —Ziarul „Po­­litika“ publică azi o declaraţie a ministrului de externe Ma­­rincovici care polemizează cu d. Pribicevici, şeful democra­ţilor independenţi. D. Marincovici accentuiază din nou că ratificarea conven­­ţiunii de la Nettuno n’a fost cerută de Italia şi că d-sa personal, din proprie iniţiati­vă, o consideră ca o necesita­te imperativă pentru Iugosla­via. Mica înţelegere şi pactul Kellogg „Journal des Débats“ ocupându­­se de politica externă a Cehoslo­vaciei, constată cu satisfacţie că ea a fost invitată să adere la pac­tul Kellogg. Ziarul spune că opinia cehoslo­vacă a stăruit asupra întăririi Mi­cii înţelegeri şi a aplaudat creia­­rea unei delegaţiuni însărcinată să pregătească apropierea economică între cele trei state şi ţările vecine. Invitaţia de a adera la pactul Kellogg s’a făcut imediat după con­ferinţa Micii înţelegeri ţinută la Bucureşti şi poate fi considerată ca o consacrare a politicii de con­solidare a păcii. Trenul-fantomă ÎNTREGUL PERSONAL DOARME IN TIMP CE TRENUL E IN PLINĂ VITEZĂ Ori, în zorii zilei, personalul din staţia Brăneşti a văzut trecând, în plină viteză, trenul de marfă No. 9402. Personalul, alarmat de viteza ne­obişnuită a trenului de marfă, a pus în mişcare toate semnalele şi, în cele din urmă, locomotiva a fost oprită. S-a stabilit că mecanicul mașinei Canacov Iacob, adormise în timpul mersului. Ancheta a constatat că întregul personal al garniturii ațipise în timp ce trenul de marfă se­ afla în plină viteză.

Next