Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)
1928-07-22 / nr. 7763
IO PAGINI Anul XXIV No. 7592 DUMINICA 22 IULIE 1928 Fondată in 1904 de consti nuție || 3 LEI || BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7 9-11 || 3 IEI \\ (Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția: 357/72. Atta 307/69. Provincia 310/68 Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an ii 380— ii ii ii 6 luni ii 200— ii ii ii 3 ii In străinătate dublu Apeluri pentru Dobrogea Zicem „apeluri“, fiindcă n’avem înaintea noastră mai puţin decât trei, primite toate în una şi aceiaşi zi. Trimiţătorii sunt, desigur, autorii lor. Iar autorii sunt, precum se indică pe coperta broşurilor conţinând cele trei apeluri, „Asociaţia bulgară pentru pace şi pentru Societatea Naţiunilor“. Redactate în limba franceză, tipărite pe hârtie velină şi în bune condiţiuni tehnice, apelurile acestea adresate Societăţii Naţiunilor şi opiniei publice mondiale, se ocupă de situaţia care ar fi „disperată, imposibilă, vrednică de plâns“ a populaţiei bulgare din Dobrogea de Sud. Armată, jandarmerie, poliţie, celelalte autorităţi ale statului, colonişti, simpli particulari români, într’un cuvânt toată lumea s’ar fi luat, care de care la întrecere, ca să extermine, ca să şteargă de pe faţa pământului pe bulgarii din Cadrilater. Aşa afirmă „Asociaţia bulgară“ de care am pomenit. In această situaţie, concluziile şi cererile formulate de dânsa se înţeleg de la sine. După ce conchide că nu e decât vreme ca unei asemenea stări de lucruri să i se pună definitiv capăt, cere intervenţia energică şi eficace a Societăţii Naţiunilor, precum şi a opiniei publice din toate ţările civilizate. Intervenţie pentru a se pune capăt unui regim, aşa cum nu s’ar vedea în nici o altă ţară din Europa. Autorii celor trei broşuri, dintre cari una este răspuns la un expozeu al guvernului român în aceiaşi chestiune, nu se mărginesc, fireşte, la simple afirmaţiuni, la formularea de acuzaţii vagi şi cu caracter general. Citează fapte şi caută argumente în sprijinul lor. Le iau cum pot şi de unde pot, îndeosebi din articolele de presă. Bineînţeles, nu reproduc articolul citat în întregime, ci extrag dintr’însul fie pasagii izolate, fie crâmpeie de fraze, aranjate şi ticluite aşa ca să impresioneze şi să producă efectul dorit. E un sistem care s’a banalizat prin abuzul ce s’a făcut de dânsul. Călăuziţi de aceiaşi pornire, se silesc să prezinte într’altă lumină lucruri şi fapte de o evidenţă izbitoare. Caută, de pildă, să arunce tot în spinarea autorităţilor române răspunderea pentru bandele de comitagii, bande formate şi echipate în Bulgaria, venite din Bulgaria şi cari tot în Bulgaria îşi găsesc sprijin şi adăpost. Neavând nici o îndoială în privinţa lipsei de eficacitate a unor apeluri, cari urmăresc alte scopuri decât bunăstarea populaţiei din Cadrilater, ţinem să spunem din partea noastră câteva cuvinte şi să ne permitem chiar unele sfaturi. O facem aceasta nu din pornirea vreunei bulgarofobii, sentiment de care suntem cu desăvârşire străini, ci dintr’un sentiment cu totul contrariu. Anume din dorinţa sinceră ce avem de a vedea înjghebându-se între cele două state şi popoare raporturi de o prietenie, pe care nimic să nu o tulbure. Ii cunoaştem pe bulgari şi-i apreciem pentru însuşirile lor. De aceea, le spunem cât mai lămurit : renunţaţi în primul rând la visul că veţi putea recuceri Cadrilaterul şi că acţiunea bandelor de comitagii v’ar putea fi de vreun folos. începeţi prin a dizolva definitiv şi cinstit toate organizaţiile dobrogene mai mult sau mai puţin revoluţionare şi încetaţi cu campania sistematică împotriva României pe tema situaţiei populaţiei bulgare din Dobrogea. In al doilea rând, dovediţi cu fapte că d-voastră nu faceţi ceea ce imputaţi altora. Oare nu ştim noi şi odată cu noi nu ştie acea opinie publică la care vă adresaţi, că pe când bulgarii din Cadrilater au mai multe şcoli bulgăreşti, numeroşii români din judeţele Vidin, Rahova, etc., n’au o singură şcoală română ? Şi să mai ştiţi ceva. Oricât de mult s’ar certa românii între dânşii, cu toţii însă sunt în cel mai deplin acord în ce priveşte integritatea teritorială a ţării, aşa că vor sări cu toţii la caz de se iveşte vre-o primejdie. Ştiind şi făcând acestea şi punând mai mult respect pentru adevăr, s’ar putea ajunge la situaţii mai bune şi la raporturi mai prieteneşte N. BATZARIA ÎNCASAREA IMPOZITELOR ! Aşa cum încasaţi impozitele, pe căldura asta, e o adevărată binefacere... Cele 57 miliarde din America Cine ar putea da lămuriri Am arătat stadiul în care se găseşte faimoasa moştenire din America 57 miliarde lei. N’am putut vedea până azi pe părintele I. Pascu din com. Turcheş (Satul Lung, Braşov), care pare a deţine cele mai „ample“ detalii asupra acestei moşteniri fantastice. Până la sosirea răspunsului de la consulatul american din Budapesta, părintele I. Pascu pare a fi singurul în măsură să dea detalii, menite să clarifice situaţia juridică a acestei moşteniri. Am scris în America, mai multor prieteni, cari pot interveni direct la „Biroul de moşteniri“ şi aştept răspunsul. Dar până la sosirea acolo a scrisorilor, până la facerea investigaţiilor, necesare spre a stabili faptele exacte, şi până la răspuns, va mai trece măcar o lună, dacă nu şi mai mult de două. De aceea cred că singurul, şi cel mai practic lucru, ar fi să răspundă părintele I. Pascu din Turcheş, direct ziarului. Trebue să clarific aci, că unii cariemi-au scris, în această chestie, au vorbit de părintele Saftu. Acest preot este însă socrul preotului I. Pascu , aşa că nu este nici o legătură, decât de rudenie, între aceşti doi. „Misterul moştenirii“ fiind deţinut de pr. I. Pascu, în sensul în care am scris mai zilele trecute. O MOŞTENIRE SAU SUNT MAI MULTE . Recentele fraude şi escrocherii, despre cari s-au scris prin gazete, în chestia moştenirilor din America, arată că sunt sute de asemenea „moşteniri“. Şi mai arată că mulţi din acei cari au luat cunoştinţă prin biroul respectiv, s-au pus pe lucru şi au şi încasat bani, ca să pună pe moştenitori în posesia averilor pe cari le administrează Statele Unite. Unii cred că o mare piedecă în calea punerii în posesie a acestei sau acestor moşteniri, este dorinţa guvernului american de a reţine şi expolata în folosul său produsul acestor averi. E o eroare. Şi aşi putea spune, o jignire ce se aduce Statelor Unite. Nu cred că există pe glob o ţară în care să se judece oamenii, ca acolo. Bunăoară la noi, când ai de făcut o afacere, fiecare te judecă de la început ca pe un pungaş. Şi abia după ce, ani dealungul ai făcut io ţ .* proba că eşti om cinstit, se admite că nu eşti un escroc. : Acolo „overthere”, întâi te primeşte oricine ca pe un om onorabil, şi abia după ce-ţi dai în petic, îţi taie creditul. Dar ţi-l taie pe veci. La fel s’ar putea spune că se poartă şi guvernul american, în materie de cinste. Şi mai ales când e vorba de generozitate, americanii nu au rivali pe întreg globul. Americanii, după armistiţiu au propus ideia de a se ierta datoria de,război a Franţei, a Poloniei şi a României. Dar când au văzut că şi englezii vor să beneficieze de această „formulă”, au renunţat, fiindcă americanii, în special Statele Unite, au avut mult de suferit din partea englezilor. Şi, bisericoşi cum sunt, pot erta multe, dar de uitat e mai greu. Insă ca să revin la moştenirea de care e vorba, e foarte sigur că dacă ea există, este în bună păstrare, şi va fi restituită celor în drept, fără nici o dificultate dacă vor putea dovedi pe cale legală că sunt... „cei in drept”. CE SA FACA MOSTENITORII Ca încheere până la sosirea răspunsurilor din America aş da un sfat tuturor celor cari se cred nedreptăţiţi la această moştenire . Să-şi facă actele de filiaţie, să se prepare cu toate documentele posibile de dovedire a înrudirii cu miliardarul născut in comuna Turcheş, şi caute a se informa pe căile de cari pot dispune de tot ceea ce-i interesează De la mine să nu se aştepte la mare lucru, deoarece eu nu sunt destul de bogat ca să pot întreprinde singur, sau chiar şi în unire cu alţii cercetări şi călătorii costisitoare. Aşa că... fiecare din aspiranţii la moştenirea lui Gărstocea, sau Dăianu, să-şi facă socotelile şi să nu aştepte ca eu să le scot miliardele şi să li le dau peşcheş. V. POP — Ploeşti Opera de salvare a naufragiaţilor de la Pol ROMA, 19. — Agenţia Ştefani anunţă că în urma instrucţiunilor date de d. Mussolini, naufragiaţii salvaţi de pe „Italia” vor fi imediat repatriaţi. Ei vor fi transportaţi de „Cita di Milano’’ până la portul Narwick iar de aci vor veni cu trena în Italia. „Cita di Milano” se va înapoia la Kingslay spre a colabora la expediţia de salvare. Membrii salvaţi ai expediţiei au primit instrucţiuni să se abţină de la declaraţiuni sau interviewuri. * PARIS, 19 — Preşedintele comitului de salvare din Moscova care convins că Guilbaud și Amundsen găsesc împreună cu grupul Alesadrini, anunță că s’au intensificat ăsurile de căutare. Ziariştii italieni vor să se bată un duel pentru Nobile VIENA. Ziarul „Neue Freie Presse“ anunţă din Korpa că polemica internaţională în legătură cu critica adusă generalului Nobile s-a încordat în mod simţitor. Cei doi directori ai ziarului fascist „Impero“, au provocat la duel pe directorul ziarului „Matin“. Ziarul fascist spune că e vorba de un duel puţin obişnuit între ziariştii italieni şi ziariştii francezi. El doreşte ca 6 sau 12 ziarişti italieni să se bată cu tot atâţi ziarişti francezi. Un juriu internaţional pentru judecarea lui Nobile BERLIN, 19. — Din Copenhaga se anunţă ca guvernul italian acceptă propunerea daneză pentru formarea unui juriu de onoare internaţional care să-l judece pe Nobile. . Identitatea cadavrului lui Loewenstein a fost definitiv stabilită telegrama”particulara — PARIS, 20. — Asupra găsirii cadavrului lui Loewen- Istein se anunţă că el a fost zărit de pescari la 10 mile depărtare de coastă. Deoarece cadavrul era în stare de putrefacţie, el plutea la suprafaţa apei. Părţi din corp lipseau şi cadavrul nu mai aveau nici cămaşă, nici pantaloni. Din această cauză, pescarii n’au putut să-l ia pe bord, ci l-au transporat luându-l în re- Imorcă. La Boulogne sur Mer, cadavrul a fost aşezat într’o poziţie naturală şi transportat apoi în morga de la Calais. Soţia bancherului Loewenstein a fost anunţată telegrafic despre această descope- I rire. PARIS, 20. — Din Calais se anunţă că identitatea cadavrului a fost definitiv stabilită. Stomacul cadavrului e plesnit în urma căderii de la o mare înălţime. Identitatea a fost constatată graţie ceasului de aur pe care îl purta la mâna dreaptă şi care avea nu numai iniţialele ci şi adresa bancherului. La autopsie s-a dovedit din nou identitatea cadavrului după dinţi. Ştirea despre găsirea cadavrului a provocat o uşurare la Bruxelles, în cercurile juridice, deoarece după dispoziţiile legilor belgiene, ar fi fost foarte dificilă declararea de mort a lui Loewenstei fără să i se fi găsit cadavrul. PARIS 20 (Rador). — Cadavrul lui Loewenstein a fost găsit plutind la o distanță de zece mile de la capul Griznez. Cadavrul era intrat în descompunere. Abdomenul era deschis, picioarele fracturate, capul mâncat de crabi. Ca îmbrăcăminte mai avea numai indispensabilii, ciorapii şi pantofii. La mână s’a găsit o brăţară cu o placă de identitate. Cadavrul a fost adus la Calais unde parchetul a constatat oficial identitatea. * In jurul asasinării lui Protogheroff Un comunicat iugoslav BELGRAD, 20 (Rador). — Agenţia „Avala“ este autorizată din sursă I competentă să publice declaraţia ur- I mătoare: ,,Unele ziare iugoslave au înregis- I trat svonurile că Italia n'ar fi străină de asasinarea generalului Proto- Igheroff la Sofia. In acelaş timp unele ziare italien I ne au anunţat că asasinatul ar fi I fost organizat în Iugoslavia. Aceste zvonuri tind să ascundă I motivul adevărat al asasinatului, motiv care rezidă în disensiunile din sânul comitetului Pro-macedonean şi care dă pe faţă încă o dată caracterul criminal al acestei organizaţiuni. „Regretăm cu atât mai mult faptul că unele ziare iugoslave au înregistrat asemenea zvonuri, care în mod vădit sunt răspândite cu scopul tendenţios cu cât publicarea unor astfel de ştiri poate avea o repercusiune defavorabilă asupra bunelor şi amicalelor relaţiuni între Italia şi Iugoslavia, relaţiuni dorite sincer în ţara noastră“. Desminţire iugoslavă BELGRAD 20 (Rador). — Ziarul „Zora” din Sofia publică o ştire pretinzând că autorul atentatului comis contra lui Lazici, şeful Siguranţei din Belgrad, ar fi fost trimis mai înainte în Bulgaria, cu misiunea de a asasina pe regele Boris şi pe anumiţi oameni politici bulgari, şi că în acest scop ar fi primit anumite recompense. Ministerul de Interne al Iugoslaviei desminte în modul cel mai categoric această ştire, pe deantregul inventată, fantezistă şi tendențioasă. La Doom, Ex-kaiserul primind pe aviatorii germani care au trecut cu „Bremen” Oceanul Atlantic in sbor In. jurul ratificării convenţiilor dala Neituno — Telegramă particulară — BELGRAD, 20. —Ziarul „Politika“ publică azi o declaraţie a ministrului de externe Marincovici care polemizează cu d. Pribicevici, şeful democraţilor independenţi. D. Marincovici accentuiază din nou că ratificarea convenţiunii de la Nettuno n’a fost cerută de Italia şi că d-sa personal, din proprie iniţiativă, o consideră ca o necesitate imperativă pentru Iugoslavia. Mica înţelegere şi pactul Kellogg „Journal des Débats“ ocupânduse de politica externă a Cehoslovaciei, constată cu satisfacţie că ea a fost invitată să adere la pactul Kellogg. Ziarul spune că opinia cehoslovacă a stăruit asupra întăririi Micii înţelegeri şi a aplaudat creiarea unei delegaţiuni însărcinată să pregătească apropierea economică între cele trei state şi ţările vecine. Invitaţia de a adera la pactul Kellogg s’a făcut imediat după conferinţa Micii înţelegeri ţinută la Bucureşti şi poate fi considerată ca o consacrare a politicii de consolidare a păcii. Trenul-fantomă ÎNTREGUL PERSONAL DOARME IN TIMP CE TRENUL E IN PLINĂ VITEZĂ Ori, în zorii zilei, personalul din staţia Brăneşti a văzut trecând, în plină viteză, trenul de marfă No. 9402. Personalul, alarmat de viteza neobişnuită a trenului de marfă, a pus în mişcare toate semnalele şi, în cele din urmă, locomotiva a fost oprită. S-a stabilit că mecanicul mașinei Canacov Iacob, adormise în timpul mersului. Ancheta a constatat că întregul personal al garniturii ațipise în timp ce trenul de marfă se afla în plină viteză.