Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)

1928-09-01 / nr. 7804

SamKXH TMbJlife PALATUL JUSTIŢIEI Fraudele petrolifere.­Mersul instrucţiei O linişte neobişnuită a domnit ! La ora 6, în mod cu totul neo­­eri la cabinetul de instrucţie al o­bişnuit, d. consilier Enescu pără­­d-lui consilier Enescu, deşi cerce­­sea calm palatul justiţiei, după ce ţările erau în curs! — Atmosfera audiase câţiva martori şi informa­­era totuşi încărcată şi par­că preve­­teri. O singură „veste”, destul de su­toare de furtună, pe culoare se puţin importantă: o nouă comisie vorbea de descinderi şi apropiate rogatorie la Dâmboviţa pentru au­­noi arestări. A­dierea altei serii de informatori ! Rezultatul cercetărilor asupra neregulilor de la „Văcăreşti” *Cei trei excroci, Ion Sichitiu, So­rin Rădulescu şi Niculae Forun, liberaţi de la „Văcăreşti” pe baza recipiselor de cauţiune falsificate, au fost aduşi pe ziua de eri în faţa d-lui jude instructor Stănescu. Cu această ocazie ei au recuno­scut complect faptele lor arătând ca autor al falsurilor pe Sorin Ră­dulescu, care la rândul său a recu­noscut net afirmaţiunile „colegi­lor” săi. In legătură cu aceste falsuri, in­strucţia a dovedit culpa unui gar­dian, acum în concediu, care făcea consemnaţiunile la Casa de Depu­neri. Curios e faptul că funcţionarii Casei de Depuneri nu au fost sur­prinşi de faptul că se depuneau ga­ranţii de liberarea deţinuţilor su­me modice de 10—20 lei. Sorin ser­vindu-se de „cunoştinţele specialiş­tilor” în materie de falsificări de dolari aflaţi la Văcăreşti, ştergea cu clar numai sumele pe cari ulte­rior le modifica după necesitate. Dat fiind că liberarea lor nu mai poate fi anulată pe nici o cale de drept, s’a hotărât rearestarea lor, nu pentru faptele cele vechi, ci pentru falsul Cară le-a Servit la... liberare! In acest scop parchetul a de­schis ori acţiune publică pentru fals, contra lui Sorin Rădulescu şi pentru uz de fals contra lui I. Si­chitiu şi a lui Nicolae Forun. Nefiind încă emise contra lor mandatele de arestare, au fost „re­ţinuţi” şi eri seară la prefectură pâ­nă azi când urmează a fi formal arestaţi. De la stânga la dreapta: Sichitiu, Sorin Rădulescu, N. Feran zis Florescu și N. Stoicescu Lucrările consiliului technic superior Ultimele hotărîri ale consiliului Major, în ce priveşte apărarea naţio­technic superior ţinut sub preziden­ţia d-lui ing. inspect general Elie Radu. Examinându-se actele licitaţiei ţi­nută la primăria comunei Carnat, jud. Braşov, pentru darea în antre­priză a alimentării cu apă a acestei comune şi contestaţiile firmelor Gh. Dumitrescu şi Tors C. Armai, consi­liul a fost de părere să se infirme rezultatul licitaţiei, întrucât nu a fost ţinută în regulă, şi să se publice alta nouă, într’un termen scurt — 15 zile ■ — introducându-se în prealabil în de­viz modificările ce urmează a fi a­­duse proectului. Valoarea lucrărilor e de 4.536.456 lei. S-au infirmat de asemenea, rezul­tatele licitaţiilor ţinute la primăria municipiului Galaţi, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de pavare a străzilor Covurlui, Unirei şi Zefi­rului, în valoare totală de 12.710.000 lei, şi se vor ţine altele, într-un ter­men scurt,, fără a se mai cere con­curenţilor analiza preţurilor şi nici scrisori de angajare a materialelor. A fost aprobat proectul pentru ali­mentarea cu apă a comunei Poiana­­iTapului, cu condiţia ca lucrările pre­văzute în deviz, să nu fie începute înainte ca primăria să fi obţinut concesiunea utilizării isvorului „Ur­­lătoarea" şi captarea lui. Valoarea lucrării e de 5.523.000 lei. A fost aprobat, cu unele observa­­ţiuni, proectul mari­ei hotelului co­munal din comuna Mediaş, jud. Tîr­­nava Mare, în valoare de 1.072.000 lei. A fost aprobat, de asemenea cu unele modificări, proectul pentru con­struirea liniei ferate normale Plo­­eşti-Târgovişte, în valoare de 57.250.000 lei. Modificările indicate vor fi făcute atât în scopul îmbunătăţirilor nece­sare proectului, cât şi al punerii sale ca punct cu cerinţele Marelui Stat fi­lcil.­­ A fost­ aprobat proectul lucrărilor de consolidare a malului stâng al râului Olteţ, în oraşul Balş, jud. Ro­­manaţi, în valoare de 260.000 lei. Cercetându-se actele referitoare la cedarea sectorului şoselei naţionale Cluj-Bucovina, între gară şi podul cel mare, peste râul Someş, comunei urbane Dej, consiliul a fost de părere ca propunerea să fie soluţionată o­­dată cu întocmirea planului de sis­tematizare a acestui oraş. Examinând raportul primăriei Bacău relativ la amplasamentul no­ului abator ce urmează a fi construit în acest oraş, a fost găsit bun şi a­­probat. Proectul uzinei electrice întocmit de firma Victor Gartner pentru co­muna Jelna din judeţul Năsăud, a fost înapoiat, pentru că primăria res­pectivă să se conformeze mai întâi prevederilor legii energiei. Cercetându-se actele licitaţiei ţi­nută la primăria oraşului R.­Vâlcea, pentru repararea băilor comunale şi contestaţia societăţii „Astra", consili­ul a opinat să se aprobe oferta aces­tei societăţi pentru înlocuirea caza­­nelor şi a d-lui Rovelli pentru cele­lalte lucrări. A opinat de asemenea să se apro­be oferta societăţii industriale Img pentru procurarea unei auto­pompe necesară oraşului R.­Vâlcea, în va­loare de lei 635.000 lei. A APĂRUT: LECTURA No. 186 CERȘETORII DE MAXIM GORKI Genialul scriitor sărbătorit de cu­rând în toată lumea 5 LeL — La chioșcuri și depozitar;; de .zttun. - • *~***i-i*m. Cum au călătorit leproşii dela R.­Vâlcea până la Lărgeanca In dimineaţa zieli de 12 August bolnavii au fost îmbarcaţi într’un vagon special (Gheren) In Italia r­.­­Vâlcea. Vagonul a fost pus sub con­trolul direct, pe tot drumul, al agen­tului sanitar Gh. Negrea şi al capo­ralului jandarm Popa Ştefan. Vago­nul a fost închis pe tot parcursul pe ambele părţi având cartoane cu in­scripţia: „boală molipsitoare“. Publi­cul este rugat a nu se urca în vagon. Bolnavii erau toţi cu rănile cicatri­zate încât nu aveau nevoe să aibă a­­supra lor bandaje sau cârpe. Ajunşi la Galaţi, bolnavii au fost duşi pentru moment la spitalul de izolare din Galaţi, iar vagonul a fost dezinfectat de serv. sanitar al oraşu­lui Galaţi. Din ordinul inspectorului general sanitar din Galaţi au fost apoi urcaţi într-un autobus al inspectoratului şi trimişi la Lărgeanca unde fură pri­miți de d-rul Siokrski, medicul le­prozeriei. Pelagroși nu s’au aflat între le­proși. Alte recolte incendiate CRAIOVA, 30. — Prin ce împre­jurăd’i nu se știe s’a aprins garni­tura de treerat a d-lui Ion Constan­­tinescu din« com. Sopot, arzând îm­preună cu 4 vagoane de grâu. Pagubele se urcă la 400 mii lei. . Se fac eejft&t&rL • dimineaţa „Dimineaţa“ sportivă Un succes românesc La Zagreb s-au disputat campio­natele Iugoslaviei de tennis şi au participat mai mulţi jucători străini între cari şi românii dr. Luppu şi Dörner. Compatrioţii noştri au obţinut un frumos succes. In dublui domni şi-au însuşit campionatul Iugoslaviei, dis­punând în finală de perechea aus­triacă dr. Albrecht-Winterstein, iar în simplu domni, Dörner a ajuns până în finală. Rezultatele technice ale finalelor sunt­ următoarele: Simplu domni : Winterstein bate Dörner 5—7; 6—0; 6—1; 8—6. Dublu domni: Luppu-Dörner bate Winterstein-dr. Albrecht 6—2; 7—5 ; 6—4. Dublu mixt: d-na Neppach (Ger— mania)-dr. Albrecht bate d-na Cos­­tisa-PodVinec (Jug.) 6—4; 6—0. Dublu doamne: d-na Neppach bate d-na Costisa 6—2; 4—6; 6—3. Dublu doamne: d-na Neppach-d-ra Ribolli (Italia) bate dnele Costisa- Pandakovic 6—2; 6—2. »o cm; record german; 2) Moelle 7.37 m.; 3) Hamm (St. Unite) 7 m. 3,0. Al treilea clasat e campion Olym­pic. Ştafeta olympică: S. K. Bochum 3 min. 41 sec. 2/10. Ștafeta 4+100: 1) S. C. Charloten­­burg 42 sec. 4/10; 2) Statele Unite. 110 m. garduri: 1) Leistener (St. Unite) 14 sec. 8/10; 2) Baskins (St. Unite). CAMPIONATELE SUEDIEI Campionatele Suediei de atletism, la a căror desfășurare au asistat 14000 spectatori, s’au disputat la Stockholm. Prăjină: Svndblad 4 metri: re­cord suedez. 100 metri: Bjoestroem 11 sec. 400 metri: Teterson 49 sec. 7/10. 1500 m.: Wide 4 min. 2/10 sec. 10000 m.: Lindgreen 32 min. 30 sec. 1/10. 110 m. garduri: Anderson 15 sec. sec. 7/10. Suliță: 1) Lundquist 67.39 metri; 2) Lindstroem 66.46 m. Primul e campion Olympic de anul acesta Lindstroem s-a clasat primul la olympiada din 1924. Disc.: Karlson 4366 metri. înălțime: Hultkrantz 1.90 m. 400 m. garduri: Peterson 56 sec 1110. Aruncarea ciocanului: Skold 51.85 metri. Nataţie Meetingul nautic internaţional ce se dispută la Viena, şi la care par­ticipă mai mulţi campioni olympici a dat în continuare următoarele re­zultate: 100 m. liber: 1) Kojac (St. Unite); 1 m. 2 sec. 4/10; 2) Borg (Suedia); 1 min. 2 sec. 6/10. 400 m. liber (doamne): 1) Marta Novelitis (St Unite) 5 tdî­­(St. Unite) 5 minute/ 39 sec. 2-10. A­­cest timp este mai bun decât recor­dul mondial (55 min. 42 sec. 8-10) dar deoarece a fost obţinut contra unei ştafete nu va fi omologat 2) Hakoah 5 min. sec. 5-10. 200 m. înot pe spate: Kojac (st. Unite) 2 m. 40 sec. 2-10. 200 m. înot liber: Borg (Suedia) 2 min. 24 sec. 400 m. înot pe spate: Kojac (St.­­Unite) 5 min. 43 sec. 2-10; record mondial. Hellas-Magdeburg a câștigat cam­pionatul Germaniei de iwaterpolo, în­vingând in finală pe Wasserfreunde (Hannover) cu 5—2 (2—1). * înotători olympici japonezi au par­ticipat la un concurs la Altona-N­am­­burg, învingătorul lui Rademacher, Tsuruta a câștigat proba pe 200 m. înot pe piept în 2 min. 53 sec. 2-10, înaintea germanului Sietas. Takais­­hi a câștigat proba pe 100 metri stil liber în 1 minut 1 sec. 7-10. * Olimpiada de la Amsterdam Atletism MEETINGUL INTERNAŢIONAL DIN GERMANIA La Bochum (Germania) a avut loc un meeting de atletism, la cari au participat mai mulţi atleţi germani şi americani, cari au reprezentat ţă­rile lor şi la jocurile olympice. Cu a­­ceastă ocazie, germanul Hirschfeld a stabilit un nou record mondial la a­­runcarea greutăţii, reuşind extraor­dinară performanţă de 16 metri 4 jum. cm. Celelalte probe au dat următoarele rezultate 1500 metri: Krause (Germ.) 4 min. 1 sec. 8/10. Prăjina: Wegener (Germ) 3 metri 70 cm. 800 metri. Böcher (Germ.) 2 mi­nute. Disc.: Hirscbfeld 43.62 metri. 100 metri: 1) Houben 10 sec. 7-10. 2) Schüller; 3) Ha. (St. Unite). 5000 metri: Kilp (Germ.) 15 min. 30 sec. 6/10. înălţime: Koepke (Germ.) 1 m. 92 Suliţă: Schnapper (G.) 59 m. 11 cm. 400 metri: 1) Spencer (St. Unite) 47 sec. 8/10; 2) Taylor (St. Unite); 3) Storz (Germ.). 200 metri: 1 Koernig (Germ.) 21 secunde; 2) Houben 21 sec. 1/10; 3) Schueller. 400 m. garduri: Leistner (St. Uni­­te) 55 sec. 5/10. Lupanap; I Usm 2 M’jk.îflteWUtjft D. GRIGORE CARACOSTEA Şeful misiunii române Adunarea generală extraordinară a regiunei „Oltenia” Duminică a avut loc în localitate adunarea generală extraordinară a regiunii „Oltenia“, cu scopul de a se alege noul comitet regional. Şe­dinţa este prezidată de d. Dinu Ce­­sianu, secretar general F. S. S. R., încă de la ora 8 sălile liceului „Carol I“, sub al cărui acoperământ s-a ţinut adunarea, erau cutreerate de foarte mul public, membri ai di­verselor cluburi regionale. La ora 9, d. Cesianu, îşi face a­­pariţia în sală urmat de d. Bala­ban, Cosina şi Oancea, fiind pri­miţi cu aplauze de asistenţă. D. Ce­sianu deschide şedinţa printr-o cu- Väiytäin nuft'/innnnn,. D-sa întâi arată că a venit la Cra­iova să prezideze această adunare, nu numai pentru că colegi de la Bu­cureşti îi trimiseseră, dar fiind în­demnat de sentimentele sale pentru Oltenia, al cărui fiu este. In continuare, oratorul, arată lo­cul de frunte ce-l ocupă Oltenia în ramurele: culturale, financiare, etc. dar este regretabil că activitatea sportivă este redusă faţă de alte regiuni. Citează numeroase oraşe din Oltenia unde nu există nici o şoc. afiliată. Oratorul face apel la cei ce s'au ocupat până acum de mişcarea spor­tivă, şi-i roagă, să continuie şi în viitor pentru desvoltarea sportului După ce arată greutăţile ce dăinuesc mai în toate regiunile, şi neatenţia autorităţilor noastre faţă de ceea ce se numeşte „educaţie fizică“, în o­­poziţie cu cele mai mici state din occident, intră tot mai mult în fond, documentând orice afirmaţie cu e­­xemple bine alese. Rând pe rând tre­ce în revistă o mulţime de chestiuni importante pentru viaţa sportivă. După ce fiecare chestiune este dis­cutată amănunţit, oratorul termină exprimându-şi­ mulţumirea pentru corectitudinea la care de altfe­lt e aşteptat din partea Olteniei. Apoi, d-sa dă cuvânt asupra situaţiei mo­rale d-lui Balaban, preşed. comitetu­lui regional, directorul liceului „Ca­rol I“, care cere voie ca atât în nu­mele tuturor cât şi al d-sale, să sa­lute prezenţa în mijlocul reg. Olte­nia a celei mai distinse figuri din sportul românesc,, a d-lui D. Cesianu, secretarul general al F. S. S. R-ului. D-sa arată progresul realizat de reg­ în acest an şi promite că la a­­dunarea generală numărul soc. afi­liate va fi cel puţin dublu celui de azi. Mai departe arată felul cum se făcea sportul odinioară în şcoli, afirmând că azi, datorită d-lui mi­nistru dr. Angelescu, programul de gimnastică în şcoli a fost dublat. D. N. Oancea, secretarul comite­tului, citeşte raportul comitetului fa­­ţă de adunare, arătând activitatea din cursul anului. In continuare a­rată sporturile ce se practică de re­giune şi dragostea ce există pentru atletică, dar care din cauza lipsei unui teren sportiv nu se poate prac­tica. Singurul teren existent amena­jat acum un an de Rovine Griviţa, nu este accesibil decât foot-ballului D. M. Nedeianu, expune situaţia financiară iar d. Bică Iliescu, cite­şte raportul subcomis­ de F. R. A. S-au disputat în cursul anului 92 match-uri de categ I. oficiale, ami­cale şi pentru diferite coupe, iar la categ secundă 62. Arată concursul şi ajutorul dat de A. A . A­ R.-ului regional, că­ruia îi aduce vii mulţumiri. D. Cesianu deschide discuţia asu­pra celor ce s’au vorbit. Se confirmă descărcarea fără nici o opunere. D. Balaban citeşte o scrisoare a d-lui colonel Gagiu, care fiind bol­nav, trimite salutul său d-lui Ce­sianu. In chestiunea terenurilor, ca­re este foarte arzătoare, d. Cesianu spune că ne aflăm într'o situaţie şi bună şi rea­ bună pentru că printr'o lege anterioară toate comunele (chiar cele rurale) au fost înzestrate cu terenuri de sport, şi rea pentru că din cauze multiple, aceste terenuri «nu au fost puse la dispoziţia socie­tăţilor, dându-li-se alte destinaţii Ordinea de zi fiind închisă, se pro­cedează la alegeri. Şedinţa ia sfârşit la ora 13, după ce tot timpul domnise cea mai per­­fectă linişte. Nouii conducători sunt dornici de muncă şi pot afirma din­­nainte că un pas simţitor s-a făcut pentru sportul oltean. Realegerea d-lui N. Oancea la sub­comis, de F R. A. constituie un mare progres pentru anul în curs Urăm la toţi succes desăvârşit. G- D. târâri în legătură cu această com­petiţiune. Hungaria şi Rapid (Viena) se în­tâlnesc în al treilea match decisiv Sâmbătă la Viena pe un teren neu­tru. Se ştie că în primele două mat­­churi a învins odată Rapid cu 6—4 şi apoi Hungaria cu 3—1, aşa că ambele echipe învingând cu câte diferenţă de două puncte au ajuns la egalitate Ferencváros (Budapeta) care în primul tur a eliminat pe Beograd­­sky (Belgrad) şi Admira Viena) în­­vingătoarea Slaviei din Praga se în­tâlnesc în primul match la 9 Sep­tembrie la Viena. învingătorul din matchul Victoria Ziskov (Cehosl.)-Gradjansky (Iugo­slavia) se întâlneşte tot la 9 Septem­brie cu învingătorul din matchul Rapid-Hungaria. Maraconini, fostul campion al Fran­ței de categorie cocos a fost învins la Manchester de englezul Green­­wood prin abandon în repriza noua. In aceiaș seară Petit Biquet, cam­pionul Belgiei de categorie muscă a fost declarat învins la puncte de că­tre Billy Hindley (englez) cu toate că Biquet condusese tot timpul lupta și manifestase o superioritate vă­dită. Francezul Drouhini și germanul Ensel au terminat la egalitate în­tr’un matic disputat la Köln. * Faimoasa afacere Ti­den pare că s’a terminat. Intr’adevăr iată ce ne vestește cablul: ţ» ,y _ ,­Comitetul Federaţiei de tennis a Statelor­ Unite, a examinat cazul lui Tilden și a dat următoarea decizie: Tilden este recunoscut vinovat că a violat regulele amatorismului, scri­ind articole asupra campionatului de la Wimbledon. Ii este interzis de­­acum încolo de a mai lua parte la matchuri în calitate de amator. Helen Wills a câștigat din nou campionatul Americei de tennis în­vingând în finala pe d-ra Helen Ia­­cobs cu 6—2, 6—1. * * Știri din străinătate Comitetul Cupei Europei centrale informaţiuni sportive Comitetul central al F. S. S. R­­(membrii aleşi) e convocat pentru ziua de 5 Septembrie orele 6 jum. d. a. la sediul F. S. S. R. * Cu ocazia adunării generale a ar­bitrilor din Braşov au fost ridicaţi la gradul de arbitrii de onoare d-nii Davilla Tudor şi Covaci Niculae am­bii din regiunea Muntenia. # Noua carte de Regulamente A. A. F. A. R. va apare la 1 Noembrie a. c. #■ Duminică 2 Septembrie vor avea loc campionatele regiunei Muntenia la notație. * In interview-ul pe care d. M. Savu­hi l-a dat referitor la Jocurile Olym­pice și care a apărut în coloanele noastre nu au apărut următoarele rânduri pe cari ne facem «o datorie le reproduce azi: „­ George Ca­­ranfil a fost la probele de floretă pe echipă cel mai bun; d-sa a obţinut rezultate bune şi dacă nu atât cât se putea spera e datorită în parte şi ju­riului şi reaclimatizârii, cauze cari au lovit la fel şi pe ceilalţi camarazi concurenţi“. Bacalaureatul­ ­ EXAMENUL DE TOAMNA — Ministerul Instrucţiunii prin ulti­ma sa decizie a fixat pentru intero­gaţia elevilor secţiei reale şi moder­ne, materia de fizică şi chimie. Pentru serioasa pregătire a acestui obiect, candidaţii la examenul din toamnă al bacalaureatului au la în­demână admirabilul Manual sintetic de FIZICA ŞI CHIMIE, alcătuit în strictă conformitate cu programa a­­nalitică de D-na Adina Ghiaţă, pro­fesoară. Majoritatea profesorilor din com­i­sii au examinat elevii, călăuzindu se de indicele materiei acestui ma­nual. iată pentru ce toate cercurile profesorale o recomandă în vederea temeinicei asimilări a cunoştinţelor fizico-chimice, concentrate clar şi metodic în 100 de pagini. De vânzare la toate librăriile din ţară. N. B. — Manualul de fizică şi chi­mie se poate obţine urgent direct de la autoare, trimiţând lei 100 prin mandat poştal — pe adresa: Adina Ghiaţă, Str.,C. Dişespu, 2 —Bucu­rești,­­ ■ M & W­i Pagina 7-a Spre Polul Nord Expediţia lui Nansen A doua zi dimineaţa suntem a-a­proape de tot de coastă. Un pământ gol, întru nimic mai simpatic decât cel pe­ care l-am lăsat în urmă în ceţurile oceanului îngheţat. Dar este Norvegia, întâlnim mai multe corăbii şi schimbăm cu ele salutul pavilioa­nelor. Pe urmă ne încrucişăm cu vasul de vamă. Nu avem nimic de­ a face cu această instituţie. Totuşi pilotul se urcă pe bord. întâi se mi­ră când aude vorbind norvegiana pe bordul unui vas englezesc, apoi nu se mai uită la noi, până ce Brown îi spune cine sunt. Atunci rămâne ca împietrit. Pe urmă, tot sângele îi năvăleşte în obraji şi în­tregul chip i se aprinde de o bu­curie de nedescris. Apoi mă apucă de amândouă mâinile şi mă felicitează că am scăpat de moarte. De multă vreme oamenii mă cred in mormânt. Framul încă n’a sosit! La auzul acestei ştiri mă simt scăpat de o măre povară. O grijă teribilă a fost cruţată a­lor noştri. Peste puţin Windwardul intră în­cet în portul Wardo, fără să atragă atenţia nimănui. înainte de a an­cora, Johansen şi cu mine sărim în­­tr’o barcă ca să ne ducem repede la biroul de telegraf. După câteva minute suntem­ pe chei. Prea mai avem încă mina de piraţi, ca să ne recunoască cineva. Trecătorii îşi urmează drumul fără măcar să se uite la noi. Singura fiin­­ţă care pare că bănueşte întoarcerea a doi exploratori, este o vacă inteli­gentă, care într’o stradelă se opreşte şi se uită lung la noi, cu un aer mirat. Vederea acestui animal ne da senzaţie aşa de plăcută, încât un moment am ideea să mă opresc sa­u mângâi. Acuma am în adevăr im­presia că sunt în Norvegia. Aduc la telegraf vreo sută de tele­grame, dintre care una sau două de vreo mie de cuvinte. Văzând acea­sta, funcţionarul îmi aruncă o pri­vire prea puţin amabilă. Dar când îi alunecă ochii la iscălitură, înfăţişa­rea i se schimbă deodată, întreaga figură îi străluceşte şi îmi adresea­ză o urare prietenească de bună so­sire. Immediat după aceea instrumentele telegrafului îşi încep tic-tacul ca să anunţe sosirea a doi membri ai ex­pediţiei polare norvegiene şi proba­bila întoarcere a Framului în cursul verii. Primele telegrame fură adre­sate soţiei mele, regelui Norvegiei şi guvernului. . «: .* iv«. Ştirea despre debarcarea noastră se răspândeşte imediat In oraş, în­dată toate clasele şi toate corăbiile se împodobesc cu drapele şi popula­ţia ne urează bun venit cu aclamaţii. In curând încep să curgă telegra­mele din toate părţile. Toate ne a­­duc ştiri bune. Acuma suferinţele sunt uitate. Numai să vie şi hramul cât mai curând, şi bucuria noastră va fi complectă. La 16 August Windward ridică an­cora ca să ne­­ducă la Hammerfest. Bunul Căpitan Brown ţine numai­de­cât să mă prezinte soţiei mele, care trebue să-mi iasă în cale în portul acesta. La 21 ajungem în acest oraş, cel mai de nord din toată ţara. Şi aici ni se face o primire entusiastă. Spre marea mea bucurie, găsesc pe sir George Baden-Powel pe yachtul său Otaria, ancorat în port. Priete­nul meu vine din Noua Zembria, unde a fost ca să observe eclipsa de soare din 9 August. Imediat pune confortabilul său vapor la dispoziţia mea. In cursul serii soseşte şi soţia mea şi după o serbare dată de oraşul Hammerfest în cinstea noastră, ne instalăm pe bordul lui Otaria. Din toate punctele globului, este o năvală de telegrame de felicitare. Dar tot nu avem știri deja, Fram. Dacă nu i s’a întâmplat nici un ac­cident, trebue să fie acuma dincoace de gheţuri. Dacă nu vine, ce griji te­ribile pentru noi! In dimineața de 26 August, sunt deșteptat brusc de sir George. A ve­nit un om care stărue foarte mult să mă vadă. — Vin imediat, răspund eu, mă îmbrac. — Nu face nimic, vino așa cum ești, îmi răspunde prietenul meu. Cam mirat, întreb cine e omul a­­cela. El îmi spune că nu ştie. Se vede că trebue să fie vreo ştire im­portantă; îmi pun repede hainele şi mă duc în salon. Este şeful biroului de telegraf. Are în mână o tele­gramă. — Este o telegramă foarte intere­santă pentru dumneata, îmi spune el şi de aceea am ţinut să o aduc chiar eu. — Ce este ? Un singur lucru în lume poate să mă preocupe acuma. Tremur când desfac telegrama şi citesc : Fridjof Nansen. Framul a sosit în stare perfectă. Totul este bine pe bord, plecăm peste câteva ceasuri spre Tromso. V­­rări de bun sosit Otto Sverdin. Emoţia mea este aşa de mare, în­cât nu pot vorbi. — A sosit Framul! exclam în cele din urmă. Citesc și răscitesc telegrama. Mă îndoesc de cele citite cu ochii mei. Atunci este o bucurie generală, nu numai pe bord, ci în tot oraşul. A doua zi intrăm și moi la Trom­so, unde Framul este deja ancorat. Ultima oară când l’am văzut, era pe jumătate îngropat în ghiaţă. U­­ralele isbucnesc vesele şi răsunătoare, tot Sc hjfiftgiul From^ sg jtstg. _­7M . de pe bordul Otaliei. Scena întâl­nirii, renunţ să o mai descriu. Acum suntem cu toţii în Norve­gia. Expediţia şi-a îndeplinit mi­siunea! Atunci pornim spre sud. In frun­te merge un remorcher, pus la dis­poziţie de guvern, apoi hramul es­cortat de Otalia. Ce impresie plăcută să stai de­geaba, liniştit şi fără nici o grijă. In timp ce alţii efectuiază mersul pentru noi! In trecerea noastră, toată po­pulaţia năvăleşte să ne vadă. Bă­trâna mamă Norvegia, mândră de opera noastră, pare că ar vrea să ne strângă la pieptul ei şi să ne mulţumească pentru truda pe care am depus-o. Şi doar nu ne-am făcut decât datoria, îndeplinind sarcina pe care am întreprins-o. Iată-ne redaţi vieţii. Acuma se întinde înaintea noastră viaţa pli­nă de lumină şi de speranţă. E seară. Soarele apune pe marea albastră şi melancolia pătrunzătoa­re a toamnei se aşterne pe întinde­rea apelor. Da, e prea frumos... Oare nu este un vis? Nu! în lumina a­­murgului silueta soţiei mele mult iubite se desprinde cu putere, adu­­cându-mi sentimentul păcii şi si­guranţei în viaţă. Călătoria noastră dealungul coas­tei Norvegiei nu este decât un marş triumfal. La 9 Septembrie Framul intră în fiordul Cristianiei. Capitala Norve­giei ne face o primire de care şi un prinţ ar fi mândru. Tunul bubuc, aclamaţiile răsună din toate părţi­le, urapeiele fâlfâie pretutindeni in vânt.. Seara, sunt pe malul fiordului. Ecourile au tăcut şi pădurea nea­gră de brazi rămâne tăcută. Focu­rile de bucurie aprinse pe mal se sting şi clipocitul apei la picioarele mele pare a-mi zice: —­ Acuma te-ai întors acasă. Pacea adâncă a unei seri de toam­nă coboară bine făcătoare asupra spiritului obosit. îmi aduc aminte de dimineaţa ploioasă de Iunie, când am călcat pentru ultima oară pământul aces­tui mal. De atunci au trecut trei ani. Am lucrat, am semănat Acum a sosit timpul secerişului. In inima mea, plâng de bucurie şi de recu­noştinţă. . . „ Gheaţa şi lungile nopţi cu lună plină dela pol mi se par un vis îndepărtat de pe altă lume, un vis care s’a risi­pt. . „ Dar ce ar fi viaţa fără vise? — SFÂRŞIT — îndureraţii Paul şi Ecaterina Ne­­gulescu, părinţi; Paul P. Negulescu cu copilul, frate şi nepot precum şi familiile Gogu Negulescu, Dimitrie Negulescu, Paulina Eliade, Sma­­randa general Năsturel, Theodor Eliade, Tasse Eliade, Florica ge­neral Popescu, colonel Slănicea­­nu, Gogu Popescu, Nicolae Boi­­cescu, Nicolae Nicolescu, Vasile Ni­­colaescu, Şerban Năsturel, Pascal Mareş, Pârvu Năsturel şi Ath- Elia­de unchi, mătuşe şi veri au durerea să anunţe pierderea scumpului lor Dan P. Negulescu (Ki Ki) in vârstă de 21 ani mort în urma unui accident pe mun­ţii Făgăraşului în ziua de 26 cor Slujba religioasă a înmormântării a avut loc joi 30 Aug. ora 5 d. a. la biserica Sf. Visarion unde se afla depus corpul şi de unde a pornit cortegiul spre cimitirul Sf. Vineri. „DR. IULIU BARASCH“ Societate de Binefacere, Cultură şi Ajutor Invită pe toţi fraţii Barasişti să binevoiască a lua parte la Requiemul Anual pentru comemorarea Fraţilor şi Su­rorilor noştri decedaţi în cursul a­­nului precum şi pentru toţi ceilalţi decedaţi ai Societăţei, care se va o­­ficia Duminică 2 Septembrie 1928 ora 10 jum. a. m. precis în Sala So­cietăţei din str. Bis. Udricani 8. Rugăm cu insistentă a nu lipsi de la această pioasă ceremonie făcân­­du-ne datoria fată de cei ce au dis­părut dintre noi. COMITETUL Citiţi CEI TP.EI MOSCHIIARI Roman de AL. DUMAS OPERA "O’DIPLECTA LEIT"-

Next