Dimineaţa, septembrie 1928 (Anul 24, nr. 7804-7833)
1928-09-01 / nr. 7804
SamKXH TMbJlife PALATUL JUSTIŢIEI Fraudele petrolifere.Mersul instrucţiei O linişte neobişnuită a domnit ! La ora 6, în mod cu totul neoeri la cabinetul de instrucţie al obişnuit, d. consilier Enescu părăd-lui consilier Enescu, deşi cercesea calm palatul justiţiei, după ce ţările erau în curs! — Atmosfera audiase câţiva martori şi informaera totuşi încărcată şi parcă preveteri. O singură „veste”, destul de sutoare de furtună, pe culoare se puţin importantă: o nouă comisie vorbea de descinderi şi apropiate rogatorie la Dâmboviţa pentru aunoi arestări. Adierea altei serii de informatori ! Rezultatul cercetărilor asupra neregulilor de la „Văcăreşti” *Cei trei excroci, Ion Sichitiu, Sorin Rădulescu şi Niculae Forun, liberaţi de la „Văcăreşti” pe baza recipiselor de cauţiune falsificate, au fost aduşi pe ziua de eri în faţa d-lui jude instructor Stănescu. Cu această ocazie ei au recunoscut complect faptele lor arătând ca autor al falsurilor pe Sorin Rădulescu, care la rândul său a recunoscut net afirmaţiunile „colegilor” săi. In legătură cu aceste falsuri, instrucţia a dovedit culpa unui gardian, acum în concediu, care făcea consemnaţiunile la Casa de Depuneri. Curios e faptul că funcţionarii Casei de Depuneri nu au fost surprinşi de faptul că se depuneau garanţii de liberarea deţinuţilor sume modice de 10—20 lei. Sorin servindu-se de „cunoştinţele specialiştilor” în materie de falsificări de dolari aflaţi la Văcăreşti, ştergea cu clar numai sumele pe cari ulterior le modifica după necesitate. Dat fiind că liberarea lor nu mai poate fi anulată pe nici o cale de drept, s’a hotărât rearestarea lor, nu pentru faptele cele vechi, ci pentru falsul Cară le-a Servit la... liberare! In acest scop parchetul a deschis ori acţiune publică pentru fals, contra lui Sorin Rădulescu şi pentru uz de fals contra lui I. Sichitiu şi a lui Nicolae Forun. Nefiind încă emise contra lor mandatele de arestare, au fost „reţinuţi” şi eri seară la prefectură până azi când urmează a fi formal arestaţi. De la stânga la dreapta: Sichitiu, Sorin Rădulescu, N. Feran zis Florescu și N. Stoicescu Lucrările consiliului technic superior Ultimele hotărîri ale consiliului Major, în ce priveşte apărarea naţiotechnic superior ţinut sub prezidenţia d-lui ing. inspect general Elie Radu. Examinându-se actele licitaţiei ţinută la primăria comunei Carnat, jud. Braşov, pentru darea în antrepriză a alimentării cu apă a acestei comune şi contestaţiile firmelor Gh. Dumitrescu şi Tors C. Armai, consiliul a fost de părere să se infirme rezultatul licitaţiei, întrucât nu a fost ţinută în regulă, şi să se publice alta nouă, într’un termen scurt — 15 zile ■ — introducându-se în prealabil în deviz modificările ce urmează a fi aduse proectului. Valoarea lucrărilor e de 4.536.456 lei. S-au infirmat de asemenea, rezultatele licitaţiilor ţinute la primăria municipiului Galaţi, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de pavare a străzilor Covurlui, Unirei şi Zefirului, în valoare totală de 12.710.000 lei, şi se vor ţine altele, într-un termen scurt,, fără a se mai cere concurenţilor analiza preţurilor şi nici scrisori de angajare a materialelor. A fost aprobat proectul pentru alimentarea cu apă a comunei PoianaiTapului, cu condiţia ca lucrările prevăzute în deviz, să nu fie începute înainte ca primăria să fi obţinut concesiunea utilizării isvorului „Urlătoarea" şi captarea lui. Valoarea lucrării e de 5.523.000 lei. A fost aprobat, cu unele observaţiuni, proectul mariei hotelului comunal din comuna Mediaş, jud. Tîrnava Mare, în valoare de 1.072.000 lei. A fost aprobat, de asemenea cu unele modificări, proectul pentru construirea liniei ferate normale Ploeşti-Târgovişte, în valoare de 57.250.000 lei. Modificările indicate vor fi făcute atât în scopul îmbunătăţirilor necesare proectului, cât şi al punerii sale ca punct cu cerinţele Marelui Stat filcil. A fost aprobat proectul lucrărilor de consolidare a malului stâng al râului Olteţ, în oraşul Balş, jud. Romanaţi, în valoare de 260.000 lei. Cercetându-se actele referitoare la cedarea sectorului şoselei naţionale Cluj-Bucovina, între gară şi podul cel mare, peste râul Someş, comunei urbane Dej, consiliul a fost de părere ca propunerea să fie soluţionată odată cu întocmirea planului de sistematizare a acestui oraş. Examinând raportul primăriei Bacău relativ la amplasamentul noului abator ce urmează a fi construit în acest oraş, a fost găsit bun şi aprobat. Proectul uzinei electrice întocmit de firma Victor Gartner pentru comuna Jelna din judeţul Năsăud, a fost înapoiat, pentru că primăria respectivă să se conformeze mai întâi prevederilor legii energiei. Cercetându-se actele licitaţiei ţinută la primăria oraşului R.Vâlcea, pentru repararea băilor comunale şi contestaţia societăţii „Astra", consiliul a opinat să se aprobe oferta acestei societăţi pentru înlocuirea cazanelor şi a d-lui Rovelli pentru celelalte lucrări. A opinat de asemenea să se aprobe oferta societăţii industriale Img pentru procurarea unei autopompe necesară oraşului R.Vâlcea, în valoare de lei 635.000 lei. A APĂRUT: LECTURA No. 186 CERȘETORII DE MAXIM GORKI Genialul scriitor sărbătorit de curând în toată lumea 5 LeL — La chioșcuri și depozitar;; de .zttun. - • *~***i-i*m. Cum au călătorit leproşii dela R.Vâlcea până la Lărgeanca In dimineaţa zieli de 12 August bolnavii au fost îmbarcaţi într’un vagon special (Gheren) In Italia r.Vâlcea. Vagonul a fost pus sub controlul direct, pe tot drumul, al agentului sanitar Gh. Negrea şi al caporalului jandarm Popa Ştefan. Vagonul a fost închis pe tot parcursul pe ambele părţi având cartoane cu inscripţia: „boală molipsitoare“. Publicul este rugat a nu se urca în vagon. Bolnavii erau toţi cu rănile cicatrizate încât nu aveau nevoe să aibă asupra lor bandaje sau cârpe. Ajunşi la Galaţi, bolnavii au fost duşi pentru moment la spitalul de izolare din Galaţi, iar vagonul a fost dezinfectat de serv. sanitar al oraşului Galaţi. Din ordinul inspectorului general sanitar din Galaţi au fost apoi urcaţi într-un autobus al inspectoratului şi trimişi la Lărgeanca unde fură primiți de d-rul Siokrski, medicul leprozeriei. Pelagroși nu s’au aflat între leproși. Alte recolte incendiate CRAIOVA, 30. — Prin ce împrejurăd’i nu se știe s’a aprins garnitura de treerat a d-lui Ion Constantinescu din« com. Sopot, arzând împreună cu 4 vagoane de grâu. Pagubele se urcă la 400 mii lei. . Se fac eejft&t&rL • dimineaţa „Dimineaţa“ sportivă Un succes românesc La Zagreb s-au disputat campionatele Iugoslaviei de tennis şi au participat mai mulţi jucători străini între cari şi românii dr. Luppu şi Dörner. Compatrioţii noştri au obţinut un frumos succes. In dublui domni şi-au însuşit campionatul Iugoslaviei, dispunând în finală de perechea austriacă dr. Albrecht-Winterstein, iar în simplu domni, Dörner a ajuns până în finală. Rezultatele technice ale finalelor sunt următoarele: Simplu domni : Winterstein bate Dörner 5—7; 6—0; 6—1; 8—6. Dublu domni: Luppu-Dörner bate Winterstein-dr. Albrecht 6—2; 7—5 ; 6—4. Dublu mixt: d-na Neppach (Ger— mania)-dr. Albrecht bate d-na Costisa-PodVinec (Jug.) 6—4; 6—0. Dublu doamne: d-na Neppach bate d-na Costisa 6—2; 4—6; 6—3. Dublu doamne: d-na Neppach-d-ra Ribolli (Italia) bate dnele Costisa- Pandakovic 6—2; 6—2. »o cm; record german; 2) Moelle 7.37 m.; 3) Hamm (St. Unite) 7 m. 3,0. Al treilea clasat e campion Olympic. Ştafeta olympică: S. K. Bochum 3 min. 41 sec. 2/10. Ștafeta 4+100: 1) S. C. Charlotenburg 42 sec. 4/10; 2) Statele Unite. 110 m. garduri: 1) Leistener (St. Unite) 14 sec. 8/10; 2) Baskins (St. Unite). CAMPIONATELE SUEDIEI Campionatele Suediei de atletism, la a căror desfășurare au asistat 14000 spectatori, s’au disputat la Stockholm. Prăjină: Svndblad 4 metri: record suedez. 100 metri: Bjoestroem 11 sec. 400 metri: Teterson 49 sec. 7/10. 1500 m.: Wide 4 min. 2/10 sec. 10000 m.: Lindgreen 32 min. 30 sec. 1/10. 110 m. garduri: Anderson 15 sec. sec. 7/10. Suliță: 1) Lundquist 67.39 metri; 2) Lindstroem 66.46 m. Primul e campion Olympic de anul acesta Lindstroem s-a clasat primul la olympiada din 1924. Disc.: Karlson 4366 metri. înălțime: Hultkrantz 1.90 m. 400 m. garduri: Peterson 56 sec 1110. Aruncarea ciocanului: Skold 51.85 metri. Nataţie Meetingul nautic internaţional ce se dispută la Viena, şi la care participă mai mulţi campioni olympici a dat în continuare următoarele rezultate: 100 m. liber: 1) Kojac (St. Unite); 1 m. 2 sec. 4/10; 2) Borg (Suedia); 1 min. 2 sec. 6/10. 400 m. liber (doamne): 1) Marta Novelitis (St Unite) 5 tdî(St. Unite) 5 minute/ 39 sec. 2-10. Acest timp este mai bun decât recordul mondial (55 min. 42 sec. 8-10) dar deoarece a fost obţinut contra unei ştafete nu va fi omologat 2) Hakoah 5 min. sec. 5-10. 200 m. înot pe spate: Kojac (st. Unite) 2 m. 40 sec. 2-10. 200 m. înot liber: Borg (Suedia) 2 min. 24 sec. 400 m. înot pe spate: Kojac (St.Unite) 5 min. 43 sec. 2-10; record mondial. Hellas-Magdeburg a câștigat campionatul Germaniei de iwaterpolo, învingând in finală pe Wasserfreunde (Hannover) cu 5—2 (2—1). * înotători olympici japonezi au participat la un concurs la Altona-Namburg, învingătorul lui Rademacher, Tsuruta a câștigat proba pe 200 m. înot pe piept în 2 min. 53 sec. 2-10, înaintea germanului Sietas. Takaishi a câștigat proba pe 100 metri stil liber în 1 minut 1 sec. 7-10. * Olimpiada de la Amsterdam Atletism MEETINGUL INTERNAŢIONAL DIN GERMANIA La Bochum (Germania) a avut loc un meeting de atletism, la cari au participat mai mulţi atleţi germani şi americani, cari au reprezentat ţările lor şi la jocurile olympice. Cu această ocazie, germanul Hirschfeld a stabilit un nou record mondial la aruncarea greutăţii, reuşind extraordinară performanţă de 16 metri 4 jum. cm. Celelalte probe au dat următoarele rezultate 1500 metri: Krause (Germ.) 4 min. 1 sec. 8/10. Prăjina: Wegener (Germ) 3 metri 70 cm. 800 metri. Böcher (Germ.) 2 minute. Disc.: Hirscbfeld 43.62 metri. 100 metri: 1) Houben 10 sec. 7-10. 2) Schüller; 3) Ha. (St. Unite). 5000 metri: Kilp (Germ.) 15 min. 30 sec. 6/10. înălţime: Koepke (Germ.) 1 m. 92 Suliţă: Schnapper (G.) 59 m. 11 cm. 400 metri: 1) Spencer (St. Unite) 47 sec. 8/10; 2) Taylor (St. Unite); 3) Storz (Germ.). 200 metri: 1 Koernig (Germ.) 21 secunde; 2) Houben 21 sec. 1/10; 3) Schueller. 400 m. garduri: Leistner (St. Unite) 55 sec. 5/10. Lupanap; I Usm 2 M’jk.îflteWUtjft D. GRIGORE CARACOSTEA Şeful misiunii române Adunarea generală extraordinară a regiunei „Oltenia” Duminică a avut loc în localitate adunarea generală extraordinară a regiunii „Oltenia“, cu scopul de a se alege noul comitet regional. Şedinţa este prezidată de d. Dinu Cesianu, secretar general F. S. S. R., încă de la ora 8 sălile liceului „Carol I“, sub al cărui acoperământ s-a ţinut adunarea, erau cutreerate de foarte mul public, membri ai diverselor cluburi regionale. La ora 9, d. Cesianu, îşi face apariţia în sală urmat de d. Balaban, Cosina şi Oancea, fiind primiţi cu aplauze de asistenţă. D. Cesianu deschide şedinţa printr-o cu- Väiytäin nuft'/innnnn,. D-sa întâi arată că a venit la Craiova să prezideze această adunare, nu numai pentru că colegi de la Bucureşti îi trimiseseră, dar fiind îndemnat de sentimentele sale pentru Oltenia, al cărui fiu este. In continuare, oratorul, arată locul de frunte ce-l ocupă Oltenia în ramurele: culturale, financiare, etc. dar este regretabil că activitatea sportivă este redusă faţă de alte regiuni. Citează numeroase oraşe din Oltenia unde nu există nici o şoc. afiliată. Oratorul face apel la cei ce s'au ocupat până acum de mişcarea sportivă, şi-i roagă, să continuie şi în viitor pentru desvoltarea sportului După ce arată greutăţile ce dăinuesc mai în toate regiunile, şi neatenţia autorităţilor noastre faţă de ceea ce se numeşte „educaţie fizică“, în opoziţie cu cele mai mici state din occident, intră tot mai mult în fond, documentând orice afirmaţie cu exemple bine alese. Rând pe rând trece în revistă o mulţime de chestiuni importante pentru viaţa sportivă. După ce fiecare chestiune este discutată amănunţit, oratorul termină exprimându-şi mulţumirea pentru corectitudinea la care de altfelt e aşteptat din partea Olteniei. Apoi, d-sa dă cuvânt asupra situaţiei morale d-lui Balaban, preşed. comitetului regional, directorul liceului „Carol I“, care cere voie ca atât în numele tuturor cât şi al d-sale, să salute prezenţa în mijlocul reg. Oltenia a celei mai distinse figuri din sportul românesc,, a d-lui D. Cesianu, secretarul general al F. S. S. R-ului. D-sa arată progresul realizat de reg în acest an şi promite că la adunarea generală numărul soc. afiliate va fi cel puţin dublu celui de azi. Mai departe arată felul cum se făcea sportul odinioară în şcoli, afirmând că azi, datorită d-lui ministru dr. Angelescu, programul de gimnastică în şcoli a fost dublat. D. N. Oancea, secretarul comitetului, citeşte raportul comitetului faţă de adunare, arătând activitatea din cursul anului. In continuare arată sporturile ce se practică de regiune şi dragostea ce există pentru atletică, dar care din cauza lipsei unui teren sportiv nu se poate practica. Singurul teren existent amenajat acum un an de Rovine Griviţa, nu este accesibil decât foot-ballului D. M. Nedeianu, expune situaţia financiară iar d. Bică Iliescu, citeşte raportul subcomis de F. R. A. S-au disputat în cursul anului 92 match-uri de categ I. oficiale, amicale şi pentru diferite coupe, iar la categ secundă 62. Arată concursul şi ajutorul dat de A. A . A R.-ului regional, căruia îi aduce vii mulţumiri. D. Cesianu deschide discuţia asupra celor ce s’au vorbit. Se confirmă descărcarea fără nici o opunere. D. Balaban citeşte o scrisoare a d-lui colonel Gagiu, care fiind bolnav, trimite salutul său d-lui Cesianu. In chestiunea terenurilor, care este foarte arzătoare, d. Cesianu spune că ne aflăm într'o situaţie şi bună şi rea bună pentru că printr'o lege anterioară toate comunele (chiar cele rurale) au fost înzestrate cu terenuri de sport, şi rea pentru că din cauze multiple, aceste terenuri «nu au fost puse la dispoziţia societăţilor, dându-li-se alte destinaţii Ordinea de zi fiind închisă, se procedează la alegeri. Şedinţa ia sfârşit la ora 13, după ce tot timpul domnise cea mai perfectă linişte. Nouii conducători sunt dornici de muncă şi pot afirma dinnainte că un pas simţitor s-a făcut pentru sportul oltean. Realegerea d-lui N. Oancea la subcomis, de F R. A. constituie un mare progres pentru anul în curs Urăm la toţi succes desăvârşit. G- D. târâri în legătură cu această competiţiune. Hungaria şi Rapid (Viena) se întâlnesc în al treilea match decisiv Sâmbătă la Viena pe un teren neutru. Se ştie că în primele două matchuri a învins odată Rapid cu 6—4 şi apoi Hungaria cu 3—1, aşa că ambele echipe învingând cu câte diferenţă de două puncte au ajuns la egalitate Ferencváros (Budapeta) care în primul tur a eliminat pe Beogradsky (Belgrad) şi Admira Viena) învingătoarea Slaviei din Praga se întâlnesc în primul match la 9 Septembrie la Viena. învingătorul din matchul Victoria Ziskov (Cehosl.)-Gradjansky (Iugoslavia) se întâlneşte tot la 9 Septembrie cu învingătorul din matchul Rapid-Hungaria. Maraconini, fostul campion al Franței de categorie cocos a fost învins la Manchester de englezul Greenwood prin abandon în repriza noua. In aceiaș seară Petit Biquet, campionul Belgiei de categorie muscă a fost declarat învins la puncte de către Billy Hindley (englez) cu toate că Biquet condusese tot timpul lupta și manifestase o superioritate vădită. Francezul Drouhini și germanul Ensel au terminat la egalitate într’un matic disputat la Köln. * Faimoasa afacere Tiden pare că s’a terminat. Intr’adevăr iată ce ne vestește cablul: ţ» ,y _ ,Comitetul Federaţiei de tennis a Statelor Unite, a examinat cazul lui Tilden și a dat următoarea decizie: Tilden este recunoscut vinovat că a violat regulele amatorismului, scriind articole asupra campionatului de la Wimbledon. Ii este interzis deacum încolo de a mai lua parte la matchuri în calitate de amator. Helen Wills a câștigat din nou campionatul Americei de tennis învingând în finala pe d-ra Helen Iacobs cu 6—2, 6—1. * * Știri din străinătate Comitetul Cupei Europei centrale informaţiuni sportive Comitetul central al F. S. S. R(membrii aleşi) e convocat pentru ziua de 5 Septembrie orele 6 jum. d. a. la sediul F. S. S. R. * Cu ocazia adunării generale a arbitrilor din Braşov au fost ridicaţi la gradul de arbitrii de onoare d-nii Davilla Tudor şi Covaci Niculae ambii din regiunea Muntenia. # Noua carte de Regulamente A. A. F. A. R. va apare la 1 Noembrie a. c. #■ Duminică 2 Septembrie vor avea loc campionatele regiunei Muntenia la notație. * In interview-ul pe care d. M. Savuhi l-a dat referitor la Jocurile Olympice și care a apărut în coloanele noastre nu au apărut următoarele rânduri pe cari ne facem «o datorie le reproduce azi: „ George Caranfil a fost la probele de floretă pe echipă cel mai bun; d-sa a obţinut rezultate bune şi dacă nu atât cât se putea spera e datorită în parte şi juriului şi reaclimatizârii, cauze cari au lovit la fel şi pe ceilalţi camarazi concurenţi“. Bacalaureatul EXAMENUL DE TOAMNA — Ministerul Instrucţiunii prin ultima sa decizie a fixat pentru interogaţia elevilor secţiei reale şi moderne, materia de fizică şi chimie. Pentru serioasa pregătire a acestui obiect, candidaţii la examenul din toamnă al bacalaureatului au la îndemână admirabilul Manual sintetic de FIZICA ŞI CHIMIE, alcătuit în strictă conformitate cu programa analitică de D-na Adina Ghiaţă, profesoară. Majoritatea profesorilor din comisii au examinat elevii, călăuzindu se de indicele materiei acestui manual. iată pentru ce toate cercurile profesorale o recomandă în vederea temeinicei asimilări a cunoştinţelor fizico-chimice, concentrate clar şi metodic în 100 de pagini. De vânzare la toate librăriile din ţară. N. B. — Manualul de fizică şi chimie se poate obţine urgent direct de la autoare, trimiţând lei 100 prin mandat poştal — pe adresa: Adina Ghiaţă, Str.,C. Dişespu, 2 —București, ■ M & Wi Pagina 7-a Spre Polul Nord Expediţia lui Nansen A doua zi dimineaţa suntem a-aproape de tot de coastă. Un pământ gol, întru nimic mai simpatic decât cel pe care l-am lăsat în urmă în ceţurile oceanului îngheţat. Dar este Norvegia, întâlnim mai multe corăbii şi schimbăm cu ele salutul pavilioanelor. Pe urmă ne încrucişăm cu vasul de vamă. Nu avem nimic de a face cu această instituţie. Totuşi pilotul se urcă pe bord. întâi se miră când aude vorbind norvegiana pe bordul unui vas englezesc, apoi nu se mai uită la noi, până ce Brown îi spune cine sunt. Atunci rămâne ca împietrit. Pe urmă, tot sângele îi năvăleşte în obraji şi întregul chip i se aprinde de o bucurie de nedescris. Apoi mă apucă de amândouă mâinile şi mă felicitează că am scăpat de moarte. De multă vreme oamenii mă cred in mormânt. Framul încă n’a sosit! La auzul acestei ştiri mă simt scăpat de o măre povară. O grijă teribilă a fost cruţată alor noştri. Peste puţin Windwardul intră încet în portul Wardo, fără să atragă atenţia nimănui. înainte de a ancora, Johansen şi cu mine sărim într’o barcă ca să ne ducem repede la biroul de telegraf. După câteva minute suntem pe chei. Prea mai avem încă mina de piraţi, ca să ne recunoască cineva. Trecătorii îşi urmează drumul fără măcar să se uite la noi. Singura fiinţă care pare că bănueşte întoarcerea a doi exploratori, este o vacă inteligentă, care într’o stradelă se opreşte şi se uită lung la noi, cu un aer mirat. Vederea acestui animal ne da senzaţie aşa de plăcută, încât un moment am ideea să mă opresc sau mângâi. Acuma am în adevăr impresia că sunt în Norvegia. Aduc la telegraf vreo sută de telegrame, dintre care una sau două de vreo mie de cuvinte. Văzând aceasta, funcţionarul îmi aruncă o privire prea puţin amabilă. Dar când îi alunecă ochii la iscălitură, înfăţişarea i se schimbă deodată, întreaga figură îi străluceşte şi îmi adresează o urare prietenească de bună sosire. Immediat după aceea instrumentele telegrafului îşi încep tic-tacul ca să anunţe sosirea a doi membri ai expediţiei polare norvegiene şi probabila întoarcere a Framului în cursul verii. Primele telegrame fură adresate soţiei mele, regelui Norvegiei şi guvernului. . «: .* iv«. Ştirea despre debarcarea noastră se răspândeşte imediat In oraş, îndată toate clasele şi toate corăbiile se împodobesc cu drapele şi populaţia ne urează bun venit cu aclamaţii. In curând încep să curgă telegramele din toate părţile. Toate ne aduc ştiri bune. Acuma suferinţele sunt uitate. Numai să vie şi hramul cât mai curând, şi bucuria noastră va fi complectă. La 16 August Windward ridică ancora ca să neducă la Hammerfest. Bunul Căpitan Brown ţine numaidecât să mă prezinte soţiei mele, care trebue să-mi iasă în cale în portul acesta. La 21 ajungem în acest oraş, cel mai de nord din toată ţara. Şi aici ni se face o primire entusiastă. Spre marea mea bucurie, găsesc pe sir George Baden-Powel pe yachtul său Otaria, ancorat în port. Prietenul meu vine din Noua Zembria, unde a fost ca să observe eclipsa de soare din 9 August. Imediat pune confortabilul său vapor la dispoziţia mea. In cursul serii soseşte şi soţia mea şi după o serbare dată de oraşul Hammerfest în cinstea noastră, ne instalăm pe bordul lui Otaria. Din toate punctele globului, este o năvală de telegrame de felicitare. Dar tot nu avem știri deja, Fram. Dacă nu i s’a întâmplat nici un accident, trebue să fie acuma dincoace de gheţuri. Dacă nu vine, ce griji teribile pentru noi! In dimineața de 26 August, sunt deșteptat brusc de sir George. A venit un om care stărue foarte mult să mă vadă. — Vin imediat, răspund eu, mă îmbrac. — Nu face nimic, vino așa cum ești, îmi răspunde prietenul meu. Cam mirat, întreb cine e omul acela. El îmi spune că nu ştie. Se vede că trebue să fie vreo ştire importantă; îmi pun repede hainele şi mă duc în salon. Este şeful biroului de telegraf. Are în mână o telegramă. — Este o telegramă foarte interesantă pentru dumneata, îmi spune el şi de aceea am ţinut să o aduc chiar eu. — Ce este ? Un singur lucru în lume poate să mă preocupe acuma. Tremur când desfac telegrama şi citesc : Fridjof Nansen. Framul a sosit în stare perfectă. Totul este bine pe bord, plecăm peste câteva ceasuri spre Tromso. Vrări de bun sosit Otto Sverdin. Emoţia mea este aşa de mare, încât nu pot vorbi. — A sosit Framul! exclam în cele din urmă. Citesc și răscitesc telegrama. Mă îndoesc de cele citite cu ochii mei. Atunci este o bucurie generală, nu numai pe bord, ci în tot oraşul. A doua zi intrăm și moi la Tromso, unde Framul este deja ancorat. Ultima oară când l’am văzut, era pe jumătate îngropat în ghiaţă. Uralele isbucnesc vesele şi răsunătoare, tot Sc hjfiftgiul From^ sg jtstg. _7M . de pe bordul Otaliei. Scena întâlnirii, renunţ să o mai descriu. Acum suntem cu toţii în Norvegia. Expediţia şi-a îndeplinit misiunea! Atunci pornim spre sud. In frunte merge un remorcher, pus la dispoziţie de guvern, apoi hramul escortat de Otalia. Ce impresie plăcută să stai degeaba, liniştit şi fără nici o grijă. In timp ce alţii efectuiază mersul pentru noi! In trecerea noastră, toată populaţia năvăleşte să ne vadă. Bătrâna mamă Norvegia, mândră de opera noastră, pare că ar vrea să ne strângă la pieptul ei şi să ne mulţumească pentru truda pe care am depus-o. Şi doar nu ne-am făcut decât datoria, îndeplinind sarcina pe care am întreprins-o. Iată-ne redaţi vieţii. Acuma se întinde înaintea noastră viaţa plină de lumină şi de speranţă. E seară. Soarele apune pe marea albastră şi melancolia pătrunzătoare a toamnei se aşterne pe întinderea apelor. Da, e prea frumos... Oare nu este un vis? Nu! în lumina amurgului silueta soţiei mele mult iubite se desprinde cu putere, aducându-mi sentimentul păcii şi siguranţei în viaţă. Călătoria noastră dealungul coastei Norvegiei nu este decât un marş triumfal. La 9 Septembrie Framul intră în fiordul Cristianiei. Capitala Norvegiei ne face o primire de care şi un prinţ ar fi mândru. Tunul bubuc, aclamaţiile răsună din toate părţile, urapeiele fâlfâie pretutindeni in vânt.. Seara, sunt pe malul fiordului. Ecourile au tăcut şi pădurea neagră de brazi rămâne tăcută. Focurile de bucurie aprinse pe mal se sting şi clipocitul apei la picioarele mele pare a-mi zice: — Acuma te-ai întors acasă. Pacea adâncă a unei seri de toamnă coboară bine făcătoare asupra spiritului obosit. îmi aduc aminte de dimineaţa ploioasă de Iunie, când am călcat pentru ultima oară pământul acestui mal. De atunci au trecut trei ani. Am lucrat, am semănat Acum a sosit timpul secerişului. In inima mea, plâng de bucurie şi de recunoştinţă. . . „ Gheaţa şi lungile nopţi cu lună plină dela pol mi se par un vis îndepărtat de pe altă lume, un vis care s’a risipt. . „ Dar ce ar fi viaţa fără vise? — SFÂRŞIT — îndureraţii Paul şi Ecaterina Negulescu, părinţi; Paul P. Negulescu cu copilul, frate şi nepot precum şi familiile Gogu Negulescu, Dimitrie Negulescu, Paulina Eliade, Smaranda general Năsturel, Theodor Eliade, Tasse Eliade, Florica general Popescu, colonel Slăniceanu, Gogu Popescu, Nicolae Boicescu, Nicolae Nicolescu, Vasile Nicolaescu, Şerban Năsturel, Pascal Mareş, Pârvu Năsturel şi Ath- Eliade unchi, mătuşe şi veri au durerea să anunţe pierderea scumpului lor Dan P. Negulescu (Ki Ki) in vârstă de 21 ani mort în urma unui accident pe munţii Făgăraşului în ziua de 26 cor Slujba religioasă a înmormântării a avut loc joi 30 Aug. ora 5 d. a. la biserica Sf. Visarion unde se afla depus corpul şi de unde a pornit cortegiul spre cimitirul Sf. Vineri. „DR. IULIU BARASCH“ Societate de Binefacere, Cultură şi Ajutor Invită pe toţi fraţii Barasişti să binevoiască a lua parte la Requiemul Anual pentru comemorarea Fraţilor şi Surorilor noştri decedaţi în cursul anului precum şi pentru toţi ceilalţi decedaţi ai Societăţei, care se va oficia Duminică 2 Septembrie 1928 ora 10 jum. a. m. precis în Sala Societăţei din str. Bis. Udricani 8. Rugăm cu insistentă a nu lipsi de la această pioasă ceremonie făcându-ne datoria fată de cei ce au dispărut dintre noi. COMITETUL Citiţi CEI TP.EI MOSCHIIARI Roman de AL. DUMAS OPERA "O’DIPLECTA LEIT"-