Dimineaţa, februarie 1930 (Anul 26, nr. 8305-8332)
1930-02-01 / nr. 8305
Una din cele mai valoroase opere literare franceze, a fost filmată pentru ecran de către doi regizori renumiţi : este vorba de romanul „Fécondité" al lui Emile Zola, realizat de Henri Ellevant şi Nikolai Evreinoff. Acei cari erau interesat de nenorocita problemă a depopulării din Franţa, cari erau cutremurat de dezastnul pricinuit de pervertirea sexuală şi desfrâul tuturor claselor sociale din acea ţară, cari au fost dornici de a cunoaşte ceea ce însemna dezastrul moral al timpurilor trecute, minunat descrise da pana unuia dintre cei mai umanitari scriitori ai lumii, toţi aceştia cunosc şi au cetit romanul „Fécondicé“ al lui Emile Zola. De o valoare literară incontestabilă, „Fécondicé“ este strigătul unui om disperat de dezastrul ţării sale; este strigătul acelei pături franceze de „oameni de treabă“, de patrioţi netrâmbiţaţi, cari făceau sforţări pentru a împiedica prăbuşirea Franţei. Este îndeajuns de cunoscută lupta ce s’a dus în această ţară şi care se duce şi astăzi pentru a umple golul pricinuit de unul din cei mai periculoşi inamici interni ai unui stat depopulates. Opera cinematografică, atât de dificilă şi atât de valoroasă pe care au realizat-o cei doi regizori, este într’adevăr o operă specific franceză: regia, interpretarea, interiorurile, exteriorurile, dar mai ales subiectul, sunt franceze. Şi cine ar fi putut, să filmeze mai minunat această capodoperă a literaturii universale, decât acel mănuchiu de francezi cari au dus la bun sfârşit un început şi o muncă atât de anevoioase ? Gustul şi simţul artistic al realizatorilor, a împăcat rigiditatea operei lui Zola cu cele mai pretenţioase cerinţe ale cinematografiei de astăzi şi a spectatorului exigent, iubitor de fast, lux, montare şi interpretare ideală. Rolurile principale au fost distribuite unui ansamblu minunat ales, în: Andrée Lafayette, Diana Karenne, Michéle Verly, Gabriel Gabrio, Albert Préjean, José Davert, Alex. Alfin şi Ravet de la Comedia Franceză. Al. Mihalescu, compatriotul nostru, interpretează rolul contabilului, confidentul și sfătuitorul lui Constance Beauchêne. Acesta este unul din cele mai însemnate roluri în care apare pe ecran Mihalescu. Realizat într-un cadru ultra-modern, filmul „Fécondité“ a făcut să nască interesul tuturor specialiştilor şi spectatorilor cari au avut ocaziunea să-l admire şi să-l decreteze ca unul din cele mai bune realizări ale ecranului francez. In „Fécondité“ retrăim tot aşa de bine timpurile descrise de Zola ca şi cele de astăzi. Dacă filmul sonor şi-a asigurat existenţa mai mult sau mai puţin vremelnică, apoi producțiuni mute de talia umanitarismului cuprins în filmul francez de artă „Fécondité" asigură un succes de lungă serie. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ Un film de artă Cinemalux Fécondité, 10 acte după romanul lui Emile Zola e la uuniunea Camerelor de comerţ înfiinţarea contenciosului fiscal Din iniţiativa d-lui M. Manoilescu, consiliul de administraţie al Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie, în şedinţa sa de la 16 Ianuarie 1930, a hotărât înfiinţarea unui serviciu de contencios fiscal, care să funcţioneze, în mod permanent, la sediul Uniunii. Compus din elemente cunoscătoare ale legiuirilor fiscale, acest serviciu e pus sub"7isxfei?Uîrî3 Tşi" conducerea d-lui Const. Mardalescu, avocat, fost inspector general de finanţe. înfiinţarea serviciului de contencios a fost determinată de multiplele conflicte dintre contribuabili, comercianţi, industriaşi sau meseriaşi şi fisc, conflicte provenind din diversitatea legiunilor fiscale ce s-au elaborat în ultimii ani şi din defectuoasa lor interpretare şi aplicare. In aceste vremuri de accentuată criză economică, resimţită mai dureros de către comercianţi şi industriaşi, când asupra contribuabililor apasă grele sarcini fiscale este locul să se vegheze de aproape ca cel puţin să se prevină abuzurile şi ilegalităţile ce s-ar desprinde din complexitatea legilor fiscale, în aplicarea lor. Aceste argumente, ce pledau încă de mult pentru crearea unui asemenea Oficiu de contencios, a determinat Uniunea să păşească la imediata lui înfiinţare. Măsura aceasta corespunde unei necesităţi reale de mult simţită pentru apărarea dreaptă a cauzelor ce interesează de aproape industria şi Comerţul ţării. Aci se vor discuta şi soluţiona, toate chestiunile nelămurite derivând din legile fiscale, urmărindu-se o aplicare uniformă pentru toată ţara, în speţe similare. Contenciosul va ţine contact apropiat şi cu departamentul finanţelor, pentru ca prin circulari, instrucţiuni de serviciu, sau deci£iuni ale comisiunii centrale fiscale, să se lămurească orice echivoc din taxele ce se aplică cu privire la industrie şi comerţ, pentru că la baza impunerilor să nu guverneze decât dreptatea şi imparţialitatea. Aucând aceasta la cunoştinţa Camerelor de comerţ şi de industrie, Uniunea le roagă să ia măsuri ca prin organele lor, să facă cunosput celor interesaţi cele ce preced,şi ori de câte ori li s’ar prezenta cazuri dificile de impuneri, taxări,etc., de pe urma cărora comercianţii sau industriaşii s’ar crede năpăstuiţi, să le comunice Uniunii spre a le supune soluţionării contenciosului său. Este vorba de soluţionări de principii ce privesc aplicarea anumitor texte de lege, cât şi speţe individuale, prin a căror deslegare însă s’ar soluţiona numeroase speţe similare. Camerele sunt rugate, ca toate cazurile ce li s’ar aduce la cunoştinţă de cei interesaţi să fie, în prealabil, luate în cercetare şi triate de organele lor, reţinându-se numai cazurile ce prezintă un caracter de generalitate. Acestea din urmă urmează să fie înaintate, spre a fi soluţionate uniform, interesul fiind ca acelaş tratament de echitate şi legalitate să se aplice fiecărui contribuabil, comerciant sau industriaş. In afară de aceasta orice referinţe sau informaţiuni s’ar cere în legătură cu cele ce preced, li se ■*— ’ *“ * întârziere de Uniune* «AM Uniunea a adus la cunoştinţa Camerelor de comerţ şi de industrie că ministerul finanţelor studiază in momentul de faţă problema revizuirii bilanţurilor întreprinderilor comerciale şi industriale. Cum această chestiune interesează în cel mai înalt grad comerţul şi industria ţării, Uniunea a socotit necesar să-şi formuleze şi ea pe Lictut‘ilenacddie in miluţionarea problemei. Consiliul de adminisralie al instituţiei, în şedinţa de la 16 Ianuarie ch., ocupându-se de chestiune, a hotărât ca, înainte de a se pronunţa ea să fie supusă examinării şi avizului Camerelor de comerţ şi de industrie. In scopul acesta, Uniunea a toamintat Camerelor de comerţ şi de industrie un chestionar, la care urmează să răspundă cât mai curând cu putinţă, precum şi două studii de documentare, întocmite de birourile Uniunii în această chestiune. ŞEDINŢA COMITETULUI DE DIRECŢIE Pentru ziua de Vineri 31 Ianuarie ora 16 juni. a fost convocat comitetul de direcţie al Uniunei la ordinea zilei au fost puse următoarele chestiuni: Propunerea mai multor Camere de comerţ şi de industrie, de a se convoca o adunare generală extraordinară a Uniunii; Chestiunea târgurilor de cereale şi vite; Punerea în aplicare a art. 38 din legea Camerele de comerţ şi de industrie, aşa cum a fost modificat prin legea din 9 Ianuarie 1930; Problema concordatului preventiv; Stadiul lucrărilor comisiunii pentru stabilirea valorilor medii, asupra cărora urmează a se calcula impozitul pe lux şi cifra de afaceri; Proiectul de convenţie internaţională pentru reglementarea conflictelor de legi în materia contractelor de vânzare; Propunerea Camerei de comerţ şi de industrie din Galaţi, referitoare la consultarea Camerelor de comerţ şi de industrie, asupra proiectelor de legi cu caracter economic. V COPIL MINUNE In atmosfera prozaică a redacţiei, în mijlocul ţăcănitului enervant al maşinilor de scris, în sbârnâitul strident al clopoţelului telefonului şi al vociferărilor mai mult sau mai puţin motivate ale mai marilor şi mai micilor redacţiei, a răsunat deunăzi un glas cristalin, melodic, al unui copil cu păr bălaiu şi priviri întunecate. Ţăcănitul maşinilor s’a întrerupt, sbârnâitul telefonului s’a oprit cu un sughiţ, iar membrilor redacţiei li-au înţepenit maxilarele de mirare. Ce se întâmplase? Dacă voiţi să ştiţi, citiţi „Realitatea Ilustrată“ No 157, apărută eri. A APARUT ALMANACHUL REALITATEA ILUSTRATĂ O adevărată eniclopedie ★ Frumos S. Printre cei scoşi la pensie — dintre funcţionarii telegrafo-poştali — pe temeiul legii nouei organizări a ministerelor, a fost şi d. ing. Mih. Roşea, subdirectorul general de la P. T. T. Decretul de pensionare fiind atacat de d. Roşea prin acţiune intentată la Contenciosul Administrativ împotriva ministerului de comunicări, — procesul s’a judecat, cu largi desbateri, de către Curtea de apel secţia 4-a. S’a invocat de către reclamant că: legea de organizare a ministerelor nu se aplică instituţiei P. T. T., car© este o regie autonomă şi are un regim special, după cum rezultă din legea organică recent votată; că în tot cazul, dacă s’ar admite că legea ministerelor se aplică şi funcţionarilor telegrafo-poştali, ea încă a fost călcată, întru cât după art. 203 trebuia ca operaţiunea încadrării să preceadă pe acea a pensionării, iar nu vice-versa, în fine că s’ar fi socotit greşit anii de serviciu ai reclamantului, (contându-i-se şi 3 ani — în care funcţionase ca diurnist şi minor fiind), spre a se ajunge la suma de 30 de ani serviţi. După deliberare de aproape 10 zile, Curtea s’a pronunţat ieri, admiind acţiunea d-lui Roşca şi anulând decretul de pensionare, dispunându-se reintegrarea d-sale in funcţia avută. Tot ieri şi tot aceeaşi Curte, s’a pronnţat şi asupra cazului similar al d-lui P. Istrate, inspector la P. T. T. Decretul de pensionare a fost anulat, dispunându-se reintegrarea d-lui Istrate. Care anume din motivele invocate de reclamanţi au fost reţinute de justiţie spre a da soluţia de mai sus, rămâne să se vadă după ce deciziile vor fi redactate. Contenciosul anulează pensionarea unui avocat de la C. F. R. Un proces intrând în strânsă legătură cu cele de mai sus fiindcă derivă din aceeaş cauză, aplicarea legii de organizare a ministerelor — de data aceasta la personalul instituţiei C. F. R., — a fost rezolvat ieri de altă instanță a Contenciosului Administrativ, Curtea de apel secţia 111-a. Reclamantul era d. avocat I. Dinescu-Bărzan, din serviciul contenciosului C. F. R., care fusese scos la pensie, în virtutea aceluiaş art. 203 al legii, ca având 30 de ani de serviciu, deşi în vârstă numai de 58 de ani. Acţiunea desvoltată de d. avocat H. Azmavorian, avea aceleşi temeiuri: legea nu se aplică instituţiei C. F. R., care este autonomă şi în tot cazul, după chiar această lege, trebuia să se facă în prealabil încadrarea de către comisiunile respective şi numai după fixarea cadrelor se putea proceda la pensionarea funcţionarilor cari, deşi în vârstă sub 60 de ani, au 30 de ani de serviciu împliniţi, căci până la încadrare nu se putea şti dacă parte din aceştia nu erau necesari complectării cadrelor, ţinându-se seama că scoaterea la pensie a unui funcţionar din această categorie nu este obligatorie după lege, ci facultativă, putându-se face de la caz la caz şi în raport cu necesităţile serviciilor respective, deci ale fixării cadrelor de către comisiunile competente. Lupta s’a dat pe chestiunea de principiu că legea se aplică tuturor serviciilor statului şi că, deşi din lege s’ar părea că pensionarea avea să se facă după încadrare, totuşi , autoritatea administrativă la a cărei latitudine neţărmurită este lăsată fixarea cadrelor, putea să proceadă mai întâi la pensionarea funcţionarilor „pensionabili“, căci şi acest act face parte din opera de încadrare. Cu atât mai mult cu cât, urmărind şi scopul celălalt al legii, — reducerea numărului funcţionarilor — autoritatea administrativă a luat o măsură cu caracter general, scoţând la pensie pe toţi cei cari au 30 de ani de serviciu şi vârsta între 57 şi 60 de ani (deşi legea lăsa la facultatea guvernului de a decide individual, de la caz la caz, în privinţa acestei categorii)". Teza guvernului a fost susţinută de d-nii avocaţi Perieţeanu, Victor Dumitrescu şi Cristea. Curtea, după lungă deliberare, rostindu-se ieri decizia, a admis acţiunea d-lui avocat Bărzan şi a anulat decretul, dispunând reintegrarea. re în tot cursul Instrucţiei şi n’au făcut opoziţia, deci au trecut peste termen. Opoziţiile le au fost deci respinse, aşa că încercarea de a scăpa de acest preventiv pe cale machiavelic juridică, nu le-a izbutit. Strămutare înalta Curte de Casaţie s. N. a admis ieri cererea făcută de d. căpit, Pascal Dumitrescu, de a se strămuta procesul d-sale în care figurează ca inculpat de ultraj adus unui comisar regal. Procesul a fost strămutat de la consiliul de război al corpului II la consiliul corpului V armată. Diverse Avram Herscu, unul din atentatorii cari au încercat să tâlhărească pe casierul făbricei de -o hârtie „Letea“, reuşise să fugă de sub escortă pe când era adus de la Văcăreşti la Palatul Justiţiei. A fugit în Bulgaria de unde s-a întors in ţară şi a fost prins de poliţie. D. judecător Papadopol, care instruise pe Herşcu şi pe complicele său Izi Rosental, atât pentru atentatul din str. Matei Milo, cât şi pentru seria lor de furturi anterioare, primind ieri pe Herşcu Avram, i-a luat interogatorul asupra împrejură-sor din aventuroasa viaţă a spărgătorului, emigrând în Palestina s-a dedat şi acolo la hoţii, din care pricină a făcut 9 luni de puşcărie. — Judecătorul cab. 7 instrucţie a dat ordonanţa definitivă prin care trimite în judecată pe Isac Blumenfeld, din calea Dudeşti 8, pentru escrocarea mai multor negustori, cărora le-a luat 50—60 mii lei spre a le procura spirt denaturat. PALATUL JUSTIȚIEI Reintegrarea subdirectorului general de la P. T. T. Z~\ (/ A Sâmbătă 1 Februarie Asociaţia dăunaţilor de război Pentru apărarea drepturilor lor, nesocotite sub toate guvernele, dăunaţii de război s’au văzut nevoiţi, după 10 ani de lamentări inutile, să se asocieze. Şi am format „Asociaţia generală a dăunaţilor de război“, adresându-se l în prim loc justiţiei spre a obţine autorizaţia de a funcţiona adică să i se recunoască personalitatea juridică. Avizul ministerului de finanţe cerut în asemenea materie, a fost — fireşte — nefavorabil (căci acţiunea asociaţiei avea să se îndrepte tocmai împotriva acestui departament). Totuşi, tribunalul Ilfov, secţia I, a găsit că asociaţia intră în cadrul legii persoanelor juridice, şi i-a acordat autorizaţia de funcţionare. Ministerul a atacat cu apel sentinţa tribunalului, referindu-se la avizul în chestiune şi susţinând că asociaţia urmărind scopuri pecuniare, ea nu intră în sfera legii de mai sus, astfel că tribunalul a călcat textul articolelor respective — 31 şi 89 — când a recunoscut asociaţia drept persoană juridică pe baza acestei legi. Apelul ministerului a fost respins ieri de către Curtea secţia I, care a menţinut sentinţa tribunalului. Afacerea Wilderman-Stinnes Chestiunea este cunoscută. D. dr. Wilderman, profesor chimist, aflându-se în proces cu Hugo Stinnes în faţa tribunalului arbitrar mixt româno-german din Paris, — obţinuse de la guvernul român recunoaşterea naionalităţii române, pe baza tratabilii de alipire a Basarabiei şi a legii respective, ca unul ce dovedea că s’a născut în Basarabia. După câţiva ani, acelaş minister de interne (nu însă şi acelaş ministru) care dăduse decizia de recunoaştere a cetăţeniei române, a modificat regulamentul legii şi a dat o altă decizie prin care anulează pe cea dintâi lăsându-l pe dr. Wilderman fără naţionalitate şi provocând prin această retragere (ace buba) desfiinţarea competenţei tribunalului mixt de la Paris în privinţa procesului formidabil angajat între dr. Wilderman şi Stinnes (înlocuit acesta din urmă prin societatea engleză „Pulp“, cumpărătoarea drepturilor lui Stinnes). Reclamaţie în Contencios Administrativ din partea d-lui dr. Wilderman, împotriva ministerului de interne şi a deciziei sale. Proces cu foarte interesante desbateri, car se termină cu admiterea, de către Curtea de apel, secţia 4-a, a acţiunii d-lui Wilderman şi anularea ca ilegală a deciziei prin care se anihilase prima decizie de recunoaşterea naţionalităţii române. Recurs din partea ministerului de interne contra hotărîrii Curţii de apel. De trei şedinţe de când se judecă recursul, în faţa înaltei Curţi de casaţie secţia IlI-a şi desbaterile tot nu s-au terminat. In şedinţa de ieri a mai pledat din partea recurenţilor (ministerul are ca parte alăturată pe soc. „Pulp“), d. avocat Mircea Djuvara, care a desvoltat câteva din motivele de casare, conchizând la admiterea recursului. Desbaterile vor continua la 5 Februarie. Mai au de pledat: d. C. Xeni din partea soc. „Pulp“, iar din partea adversă, în combaterea recursului, d-nii C. Sipsom, Jean Th. Florescu și Istrate Micescu, încercări disperate ale unor infractori Octavian Russu, care a fraudat casa regală cu peste 6 milioane de lei prin falsuri, se află la Văcăreşti în aşteptarea judecării apelului său contra sentinţei tribunalului prin care este condamnat la 5 ani închi s Tiberiu Romanov, care prin falsificare de ordonanţe a fraudat tezaurul public — unde era funcţionar — cu peste 3 milioane lei, se află deţinut la penitenciar, în aşteptarea judecării de către tribunal, a procesului său. Şi unul şi celălalt au avut năstruşnica idee să încerce a obţine libertatea, încălecând pe chestiuni de principiu, cari amintesc adagiul latin „piară lumea, numai justiţie să se facă“ („justiţie“ luat în înţelesul respectării cu sfinţenie a formelor de procedură). In acest, scop au invocat un episod din cursul instrucţiei, deşi acest capitol este de mult închis, iar procesele lor se află în faţa instanţelor de judecată în fond. Şi anume au găsit că prima reconfirmare a mandatelor lor de arestarea se făcuse nu după 30 de zile de la emiterea mandatelor, ci după 32 de zile, şi deşi toate reconfirmările ulterioare s-au făcut în termen legal, totuşi, întrucât din pricina primei reconfirmări mandatul a devenit caduc (a încetat de a avea fiinţă legală), toate reconfirmările ulterioare nu l-au putut reînvia. Aceste susţineri le-au aşternut în opoziţiile pe care cei doi infractori le adresează Camerei de acuzare, împotriva... primei reconfirmări. Această instanţă a luat ieri în cercetare opoziţiile. Ele au fost combătute de procurorul de Curte, d. Tuliu Dautte, care a relevat că din moment ce afacerea nu se mai află în faza instrucţiei, competinţa Camerei de acuzare privitoare mai ales la deţinerea în prevenţie a inculpatului, a încetat. Cu atât mai mult cu cât instanţele de fond, în faţa cărora se află pendinte procesele, au fost solicitate de către inculpaţi să le admită liberarea pe cauţiune, iar ele au refuzat. In faţa Camerei s’a mai pus chestiunea dacă, în tot cazul, inculpaţii mai sunt în termen să facă opoziţie contra jurnalului de reconfirmare. Inculpaţii sprijinindu-se pe dispoziţia de procedură, că termenul curge de la notificarea jurnalului de confirmare, au susţinut că din moment ce o atare încunoştiinţare nu li s-a făcut, ei sunt oricând în termen să introducă opoziţia. Camera a apreciat însă că nu este nevoe de o notificare formală, ci de o încunoştiinţare efectivă. Or, inculpaţii au luat cunoştinţă cu ixoti.jă. iBasa&t Ja tm.mssim. 0 alsacieni la Paris PARIS, 29 (Rador).— Consiliul municipal al Parisului a primit cu deosebită solemnitate, o delegație a primarilor din Alsacia, aflați în voiaj la Paris. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAȚIONAL SÂMBĂTĂ: matineu: Heidelbergul de altă dată; (seara) Marele Duhovnic. DUMINICĂ: matineu: Heidelbergul de altă dată; seara: Marele Duhovnic. OPERA ROMÂNĂ SÂMBĂTĂ: Bărbierul din Sevilla. DUMINICĂ: matineu: M-me Buterfly; seara: Rigoletto. TEATRUL VENTURA ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Sfârşitul d-nei Cheney. TEATRUL „FANTASIO" ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Cafeneaua cea mică. TEATRUL REGINA MARIA SÂMBĂTĂ: matineu: Cel care primeşte palme; seara: Topaze. DUMINICA: matineu: Marius; seara: Cel care primeşte palme. TEATRUL MIC (Studio Naţional) ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Care din ele şi Dardamelle. TEATRUL „FANTOME ŞI PAIAŢE“ SĂMBĂTA şi DUMINICĂ: Groaza cea mare. TEATRUL LIRIC ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Opereta „Obligado“. Ortotrox: Sfţii doctori Gini şi loan Catolic: Sf. Petru Noisac Guraic; 2 Ssvat 5690 [ie INFORMAŢIUNI Avem plăcerea de a informa pe cititorii noştri că, în ziua de 5 Februarie a. c. se va face, la sediul societăţei de asigurare ,,Steaua României“ în Bucureşti, Bul. Elisabeta No. 10, obişnuita tragere la sorţi pentru amortizarea unei asigurări populare asupra vieţei şi contra accidentelor de lei 20.000 oferită gratuit de zisa societate de asigurare abonaţilor ziarului „Dimineaţa”. Cititorii noştri, cari nu s’au abonat încă la ziarul „Dimineaţa“, mai au timp să o facă pentru a putea participa la tragerea de la 5 Februarie a. c. care le dă posibilitatea de a obţine imediat întreaga sumă asigurată de lei 20.000, în cazul când poliţa respectivă ese la sorţi. Ţinem să precizăm că avantagiile asigurării oferită gratuit de societatea „Steaua României“ abonaţilor ziarului nostru nu constau numai în posibilitatea de a le eşi la sorţi poliţa şi a-i pune astfel în posesiunea întregei sume asigurate de lei 20.000, ci şi în faptul că acea asigurare este una din cele mai practice asigurări asupra vieţei, fără examen medical şi contra accidentelor. De altfel cititorii noştrii pot obţine toate lămuririle direct de la societatea „Steaua României“ la sediul eloilor evadării şi apoi l-a trimes la din Bucureşti, Bul. Elisabeta 10, atât Văcăreşti sub pază mai atentă, emis în privinţa asigurării gratuite, cât ţând contra lui mandat de arestare, şi în privinţa tuturor ramurilor de S’a mai aflat cu acest prilej un epi- asigurări, pe cari zisa societate este în măsură să le ofere cititorilor noştri în condiţiuni excepţional de avantagioase. Vindecaţi GUTURAIUL, preveniţi Gripa, numai cu Rhinol Electra. Lei 20 tubul original la farmacii şi drognerii. „CONTENCIOSUL“, birou de Informaţiuni judiciare şi administrative, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, în palatul ziarelor „Adeveriri“ şi „Dimineaţa“, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. DE INFLUENŢĂ, GUTURAIU, CATAR şi LARINGITĂ scăpaţi prinpastilele Anacot. Preţul unei fiole Iei 37. Un grup de 40-50 comunişti, mai toţi băeţi de 15-16 ani au organizat o demonstraţie de simpatie pentru comuniştii ce se află în arestul în-chisorii din Cernăuţi. Gardienii dând alarma au venit poliţiştii dar comuniştii fugiseră de mai înainte. Marele ziar literar parisian „Les Nouvelles Literraires“ publică, în număru-i de la 25 ianuarie, un interesant articol asupra d-lui Nicolae Iorga, semnat de d. Henri Hauser, profesor la Sorbonna. , In acest articol eminentul profesor francez aduce mari elogii personalităţii savantului român a cărui activitate ştiinţifică şi culturală o preamăreşte în cuvinte entuziaste. Eri s’a judecat, în continuare, acţiunea disciplinară în contra d-lui Ottulescu şi ceilalţi de către comisiunea disciplinară a C. F. R. Comisiunea disciplinară luând cunoştinţă de procesul verbal al consiliului de adminisraţie a Casei Muncii semnat de d. general Maori ca director general, proces verbal care contrazice declarația făcută de acesta cu ocazia anchetei, a dispus citarea sa ca martor, spre a explica această contrazicere. II . ———,, ANUNŢ torsurile preparatoare pentru examenul de bacalaureat sub conducerea d-lor profesori Petre V. Haneş şi I. Răşcanu, vor începe neapărat la 1 Februarie a. c., ora 4 d. a., In localul liceului „Mihai Viteazul" din bulevardul Pake No. 74, înscrierile la cancelaria liceului D. ministru I. Mihelache a primit Luni 27 Ian. pe d. C. Bontilă care i-a înmânat un memoriu al Asociaţiei generale a inginerilor hotărnici din România, prin care se cere ca la alcătuirea ante-proectului de lege al Cadastrului să se ţină seama şi de ante-proectul de lege pentru înfiinţarea corpului inginerilor hotărnici respectându-se drepturile câştigate şi să nu se mai facă nici o deosebire între promoţiile dinnainte şi după 1920. Memoriul a fost trimis comisiunei însărcinate cu alcătuirea anteproectului. PARIS 30 (Rador). — Ministerul de externe confirmă ştirea că d. Briand va sosi la Paris VinerL Schelly Moses Moritz Avu die Logodiţi Galaţi Felicitările se primesc Duminică 2 Februarie 1930 în casele d-lui Moses str. Sf. Spiridon No. 23. — Galaţi Concursul de frumuseţe al revistei REALITATEA. Premii: In America 1.000.000 va S5 „PREMIUL SINAIA44 de 50.000 lei, se va înmâna „Miss României44 1930 în ziua de vot Febr. Ia Sinaia. Premii importante primi şi celelalte alese regionale. Alegerile frumuseţilor judeţene vor avea loc In toată ţara până la 10 Februarie. Alegerea pentru Capitală şi judeţul Ilfov va avea loc la Bucureşti, Duminică 2 Februarie. La 14 Februarie, cele 71 frumuseţi judeţene, se vor prezenta la Sinaia, unde se va proceda la alegerea a nouă frumuseţi regionale. Dintre acestea se vor alege, în aceiași zi cea mai frumoasă fată din România, „Miss România 1830“, care va pleca apoi la Galveston (Statele Unite ale Americii). Fetele frumoase să nu se lase împiedicate de o modestie — de la locul ei în această împrejurare, ca să se prezinte la concurs. Le îndemnăm să ia parte la întrecere, dorinţa noastră fiind, ca România să fie strălucit reprezentată la concursul din Galveston - Texas. Dacă „Miss România“ va obţine titlul de „Miss Univers“ gloria ei se va resfrânge şi asupra ţării. Toate amănuntele în ,,idealitatea ilustrată“ Rochia lungă sau scurtă? „Capriciul model“ a creiat şi mai creiază şi astăzi scuza soţiei, spaima soţului şi vecinicul motiv de, cheltuială, mai mult sau mai puţin motivată. Din punct de vedere estetic, dar, mai ales dintr’un sentiment de admiraţie faţă de trecut, dintr’un romantism, care orice s’ar spune dăinueşte în sufletele noastre, preferăm rochia lungă. In special pentru petreceri fastuoase. Dar in toate manifestările artistice ale vremii noastre se vede tendinţa către linia simplă. Deaceea şi rochiile lungi sunt in linii simple. S’a organizat şi la noi un plebiscit pentru stabilirea unei norme în modă şi rezultatul este publicat In „Realitatea Ilustrată“ No. 157, apărută azi. Un vot contra guvernului englez LONDRA 28. (Rador). — Camera Lorzilor a adoptat cu 36 contra 10 voturi un amendament la noua lege a circulaţiei. Guvernul era împotriva acestui amendament. Votul nu are însă nici o consecință politică. Dominioanele engleze şi problema armistiţiului vamal DECLARAŢIILE D-LUI GRAHAM, MINSTRUL COMERŢULUI LONDRA, 29. (Rador). — D. Graham, ministrul Comerţului şi Industriei, a fost întrebat în Camera Comunelor, care este atitudinea guvernelor dominioanelor privitor la armistiţiul vamal. D. Graham a precizat că guvernul Indiei şi acel al Africei de Sud, au comunicat Ligei Naţiunilor decizia lor de a nu participa la acest act, pe când guvernul statului liber irlandez s a pronunţat în favoarea lui D. Graham, a fost întrebat atunci dacă intenţionează să continue cu propunerile referitoare la armistiţiul vamal, după opiniile exprimate de dominioane. D. Graham a răspuns: „Da, fireşte, căci 26 sau 27 de ţări din Europa şi alte continente s au pronunţat favorabil şi la viitoarea conferinţă de la Geneva, oricât de mari vor fi dificultăţile, eu voiu face tot ce voiu putea în această direcţie. i întristaţi: Elena D. Neniţescu, Costin şi Anny Neniţescu, Jeana şi Tudorel Teodorini cu copii, Draga Grigoriu, Ecaterina şi Ion Socec, Ana ,şi Chiriac Druţu Mircea şi Eufrosina Neniţescu, Irina Neniţescu, Ştefan Neniţescu, Mihnea Socec, Netica Socec, Viorica şi Ion Evian, Florica Druţu, Şerban Druţu, Adrian Neniţescu, Grigore Grigoriu, Melanie Schina, Emanoil şi Lizica Hagi Anton, George şi Matilda Grigoriu, Sultana Dedu, Niculae şi Maria Ursulescu, Natalia Slivici, arhimandritul Scriban, colonel Nicolae Păun, Ana Maori, Virginia Guţu, Eufrosina Elian, George Fermic, George Deciu, Ecaterina Similache precum şi familiile Bonaki Soare, Manolescu, Hagi-Pandele anunţă rudelor şi prietenilor pierderea iubitului lor Dimitrie S. Neniţescu fost ministru încetat din viaţă în ziua de 28 ianuarie. Ceremonia religioasă a avut loc in ziua de 30 Ianuarie ora 2 luni, la locuința defunctului din strada Școalei , de unde cortegiul a pornit la cimitirul Belu.