Dimineaţa, februarie 1930 (Anul 26, nr. 8305-8332)

1930-02-01 / nr. 8305

Una din cele mai valoroase opere literare franceze, a fost filmată pen­tru ecran de către doi regizori renu­miţi : este vorba de romanul „Fécon­­dité" al lui Emile Zola, realizat de Henri Ellevant şi Nikolai Evreinoff. Acei cari erau interesat de nenoro­cita problemă a depo­pulării din Franţa, cari erau cutremurat de de­­zastnul pricinuit de pervertirea sexu­ală şi desfrâul tuturor claselor soci­ale din acea ţară, cari a­u fost dor­nici de a cunoaşte ceea ce însemna dezastrul moral al timpurilor trecu­te, minunat descrise da pana unuia dintre cei mai umanitari scriitori ai lumii, toţi aceştia cunosc şi au cetit romanul „Fécondicé“ al lui Emile Zola. De o valoare literară incontesta­bilă, „Fécondicé“ este strigătul unui om disperat de dezastrul ţării sale; este strigătul acelei pături franceze de „oameni de treabă“, de patrioţi netrâmbiţaţi, cari făceau sforţări pentru a împiedica prăbuşirea Fran­ţei. Este îndeajuns de cunoscută lup­ta ce s’a dus în această ţară şi care se duce şi astăzi pentru a umple go­lul pricinuit de unul din cei mai pe­riculoşi inamici interni ai unui stat­ depopulates. Opera cinematografică, atât de di­ficilă şi atât de valoroasă pe care au realizat-o cei doi regizori, este în­­tr’adevăr o operă specific franceză: regia, interpretarea, interiorurile, exteriorurile, dar mai ales subiectul, sunt franceze. Şi cine ar fi putut, să filmeze mai minunat această capodoperă a lite­raturii universale, decât acel mănu­­chiu de francezi cari au dus la bun sfârşit un început şi o muncă atât de anevoioase ? Gustul şi simţul artistic al realiza­torilor, a împăcat rigiditatea operei lui Zola cu cele mai pretenţioase ce­rinţe ale cinematografiei de astăzi şi a spectatorului exigent, iubitor de fast, lux, montare şi interpretare ideală. Rolurile principale au fost distri­buite unui ansamblu minunat ales, în: Andrée Lafayette, Diana Ka­renne, Michéle Verly, Gabriel Gabrio, Albert Préjean, José Davert, Alex. Alfin şi Ravet de la Comedia Fran­ceză. Al. Mihalescu, compatriotul nostru, interpretează rolul contabilului, con­fidentul și sfătuitorul lui Constance Beauchêne. Acesta este unul din cele mai în­semnate roluri în care apare pe e­­cran Mihalescu. Realizat într-un cadru ultra-mo­dern, filmul „Fécondité“ a făcut să nască interesul tuturor specialiştilor şi spectatorilor cari au avut ocaziu­­nea să-l admire şi să-l decreteze ca unul din cele mai bune realizări ale ecranului francez. In „Fécondité“ retrăim tot aşa de bine timpurile descrise de Zola ca şi cele de astăzi. Dacă filmul sonor şi-a asigurat exi­stenţa mai mult sau mai puţin vre­melnică, apoi producțiuni mute de talia umanitarismului cuprins în fil­mul francez de artă „Fécondité" asi­gură un succes de lungă serie. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ Un film de artă Cinemalux Fécondité, 10 acte după romanul lui Emile Zola ­e la uuniunea Camerelor de comerţ înfiinţarea contenciosului fiscal Din iniţiativa d-lui M. Manoilescu,­ consiliul de administraţie al Uni­unii Camerelor de comerţ şi de in­dustrie, în şedinţa sa de la 16 Ia­nuarie 1930, a hotărât înfiinţarea unui serviciu de contencios fiscal, care să funcţioneze, în mod perma­nent, la sediul Uniunii. Compus din elemente cunoscă­toare ale legiuirilor fiscale, acest ser­viciu e pus sub"7isxfei?U­îrî3 Tşi" con­ducerea d-lui Const. Mardal­escu, avocat, fost inspector general de fi­nanţe. înfiinţarea serviciului de conten­cios a fost determinată de multi­plele conflicte dintre contribuabili, comercianţi, industriaşi sau mese­riaşi şi fisc, conflicte provenind din diversitatea legiunilor fiscale ce s-au elaborat în ultimii ani şi din defectuoasa lor interpretare şi apli­care. In aceste vremuri de accentuată criză economică, resimţită mai du­reros de către comercianţi şi indus­triaşi, când asupra contribuabililor apasă grele sarcini fiscale este lo­cul să se vegheze de aproape ca cel puţin să se prevină abuzurile şi ile­galităţile ce s-ar desprinde din com­plexitatea legilor fiscale, în aplica­rea lor. Aceste argumente, ce pledau încă de mult pentru crearea unui ase­menea Oficiu de contencios, a de­terminat Uniunea să păşească la imediata lui înfiinţare. Măsura aceasta corespunde unei necesităţi reale de mult simţită pen­tru apărarea dreaptă a cauzelor ce interesează de aproape industria şi Comerţul ţării. Aci se vor discuta şi soluţiona, toate chestiunile nelămurite deri­vând din legile fiscale, urmărindu­­-se o aplicare uniformă pentru toată ţara, în speţe similare. Contenciosul va ţine contact a­­propiat şi cu departamentul finan­ţelor, pentru ca prin circulari, in­strucţiuni de serviciu, sau deci­­£iuni ale comisiunii centrale fis­cale, să se lămurească orice echi­voc din taxele ce se aplică cu pri­­vire la industrie şi comerţ, pentru că la baza impunerilor să nu gu­verneze decât dreptatea şi imparţia­litatea.­­ Aucând aceasta la cunoştinţa Ca­­merelor de comerţ şi de industrie, Uniunea le roagă să ia măsuri ca prin organele lor, să facă cunos­­put celor interesaţi cele ce preced,­­şi ori de câte ori li s’ar prezenta cazuri dificile de impuneri, taxări,­­etc., de pe urma cărora comerci­anţii sau industriaşii s’ar crede nă­păstuiţi, să le comunice Uniunii spre a le supune soluţionării con­tenciosului său. Este vorba de soluţionări de principii ce privesc aplicarea anu­mitor texte de lege, cât şi speţe in­dividuale, prin a căror deslegare însă s’ar soluţiona numeroase speţe similare. Camerele sunt rugate, ca toate cazurile ce li s’ar aduce la cunoş­tinţă de cei interesaţi să fie, în prea­labil, luate în cercetare şi triate de organele lor, reţinându-se numai cazurile ce prezintă un caracter de generalitate. Acestea din urmă ur­mează să fie înaintate, spre a fi so­luţionate uniform, interesul fiind ca acelaş tratament de echitate şi lega­litate să se aplice fiecărui contribua­bil, comerciant sau industriaş. In afară de aceasta orice refe­rinţe sau informaţiuni s’ar cere în legătură cu cele ce preced, li se ■*— ’ *“ * întârziere de Uniune* «AM Uniunea a adus la cunoştinţa Ca­merelor de comerţ şi de industrie că ministerul finanţelor studiază in momentul de faţă problema revi­zuirii bilanţurilor întreprinderilor comerciale şi industriale. Cum această chestiune intere­sează în cel mai înalt grad comerţul şi industria ţării, Uniunea a soco­tit necesar să-şi formuleze şi ea pe Lictu­t‘ile­nacddie in miluţionarea problemei.­­ Consiliul de adminisralie al in­stituţiei, în şedinţa de la 16 Ianua­rie ch­., ocupându-se de chestiu­ne, a hotărât ca, înainte de a se pro­nunţa ea să fie supusă examinării şi avizului Camerelor de comerţ şi de industrie. In scopul acesta, Uniunea a­ toam­intat Camerelor de comerţ şi de industrie un chestionar, la care ur­mează să răspundă cât mai curând cu putinţă, precum şi două studii de documentare, întocmite de bi­­­rourile Uniunii în această ches­tiune. ŞEDINŢA COMITETULUI DE DIRECŢIE Pentru ziua de Vineri 31 Ianua­rie ora 16 juni. a fost convocat co­mitetul de direcţie al Uniunei la ordinea zilei au fost puse următoa­rele chestiuni: Propunerea mai multor Camere de comerţ şi de industrie, de a se convoca o adunare generală extra­ordinară a Uniunii; Chestiunea târgurilor de cereale şi vite; Punerea în aplicare a art. 38 din legea Camerele de comerţ şi de in­dustrie, aşa cum a fost modificat prin legea din 9 Ianuarie 1930; Problema concordatului preven­tiv; Stadiul lucrărilor comisiunii pen­tru stabilirea valorilor medii, asu­pra cărora urmează a se calcula impozitul pe lux şi cifra de afaceri; Proiectul de convenţie internaţio­nală pentru reglementarea conflic­telor de legi în materia contracte­lor de vânzare; Propunerea Camerei de comerţ şi de industrie din Galaţi, referitoare la consultarea Camerelor de co­merţ şi de industrie, asupra pro­iectelor de legi cu caracter econo­mic. V COPIL MINUNE In atmosfera prozaică a redacţiei, în mijlocul ţăcănitului enervant al maşinilor de scris, în sbârnâitul strident al clopoţelului telefonului şi al vociferărilor mai mult sau mai puţin motivate ale mai marilor şi mai micilor redacţiei, a răsunat deunăzi un glas cristalin, melodic, al unui copil cu păr bălaiu şi pri­viri întunecate. Ţăcănitul maşinilor s’a întrerupt, sbârnâitul telefonului s’a oprit cu un sughiţ, iar membri­lor redacţiei li-au înţepenit maxi­larele de mirare. Ce se întâmplase? Dacă voiţi să ştiţi, citiţi „Realitatea Ilustrată“ No 157, apărută eri. A APARUT ALMANACHUL REALITATEA ILUSTRATĂ O adevărată eniclopedie ★ Frumos S. Printre cei scoşi la pensie — din­tre funcţionarii telegrafo-poştali — pe temeiul legii nouei organizări a ministerelor, a fost şi d. ing. Mih. Roşea, subdirectorul general de la P. T. T. Decretul de pensionare fiind ata­cat de d. Roşea prin acţiune inten­tată la Contenciosul Administrativ împotriva ministerului de comunică­ri, — procesul s’a judecat, cu largi desbateri, de către Curtea de apel secţia 4-a. S’a invocat de către reclamant că: legea de organizare a ministerelor nu se aplică instituţiei P. T. T., car© este o regie autonomă şi are un re­gim special, după cum rezultă din legea organică recent votată; că în tot cazul, dacă s’ar admite că legea ministerelor se aplică şi funcţionari­lor telegrafo-poştali, ea încă a fost călcată, întru cât după art. 203 tre­buia ca operaţiunea încadrării să preceadă pe acea a pensionării, iar nu vice-versa, în fine că s’ar fi so­cotit greşit anii de serviciu ai recla­mantului, (contându-i-se şi 3 ani — în care funcţionase ca diurnist şi mi­nor fiind), spre a se ajunge la suma de 30 de ani serviţi. După deliberare de aproape 10 zile, Curtea s’a pronunţat ieri, admi­­ind acţiunea d-lui Roşca şi anulând decretul de pensionare,­­ dispunân­­du-se reintegrarea d-sale in funcţia avută. Tot ieri şi tot aceeaşi Curte, s’a pronnţat şi asupra cazului similar al d­-lui P. Istrate, inspector la P. T. T. Decretul de pensionare a fo­st anu­lat, dispunându-se reintegrarea d-lui Istrate. Care anume din motivele invocate de reclamanţi au fost reţinute de jus­tiţie spre a da soluţia de mai sus,­­ rămâne să se vadă după ce deciziile vor fi redactate. Contenciosul anulează pensionarea unui avocat de la C. F. R. Un proces intrând în strânsă legă­tură cu cele de mai sus fiindcă deri­vă din aceeaş cauză, aplicarea legii de organizare a ministerelor — de data aceasta la personalul instituţiei C. F. R., — a fost rezolvat ieri de altă instanță a Contenciosului Admi­nistrativ, Curtea de apel secţia 111-a. Reclamantul era d. avocat I. Di­­nescu-Bărzan, din serviciul conten­ciosului C. F. R., care fusese scos la pensie, în virtutea aceluiaş art. 203 al legii, ca având 30 de ani de serviciu, deşi în vârstă numai de 58 de ani. Acţiunea desvoltată de d. avocat H. Azmavorian, avea aceleşi temeiuri: legea nu se aplică instituţiei C. F. R., care este autonomă şi în tot cazul, după chiar această lege, trebuia să se facă în prealabil încadrarea de către comisiunile respective şi nu­mai după fixarea cadrelor se putea proceda la pensionarea funcţionari­lor cari, deşi în vârstă sub 60 de ani, au 30 de ani de serviciu împliniţi, căci până la încadrare nu se putea şti dacă parte din aceştia nu erau ne­cesari complectării cadrelor, ţinân­­du-se seama că scoaterea la pensie a unui funcţionar din această catego­rie nu este obligatorie după lege, ci facultativă, putându-se face de la caz la caz şi în raport cu necesităţile serviciilor respective, deci ale fixă­rii cadrelor de către comisiunile competente. Lupta s’a dat pe chestiunea de principiu că legea se aplică tuturor serviciilor statului şi că, deşi din lege s’ar părea că pensionarea avea să se facă după încadrare, totuşi , autoritatea administrativă la a cărei latitudine neţărmurită este lăsată fi­xarea cadrelor, putea să proceadă mai întâi la pensionarea funcţiona­rilor „pensionabili“, căci şi acest act face parte din opera de încadrare. Cu atât mai mult cu cât, urmărind şi scopul celălalt al legii, — reducerea numărului funcţionarilor — autorita­tea administrativă a luat o măsură cu caracter general, scoţând la pen­sie pe toţi cei cari au 30 de ani de serviciu şi vârsta între 57 şi 60 de ani (deşi legea lăsa la facultatea gu­vernului de a decide individual, de la caz la caz, în privinţa acestei ca­tegorii)". Teza guvernului a fost susţinută de d-nii avocaţi Perieţeanu, Victor Du­­mitrescu şi Cristea. Curtea, după lungă deliberare, ros­­tindu-se ieri decizia, a admis acţiu­nea d-lui avocat Bărzan şi a anulat decretul, dispunând reintegrarea. re în tot cursul Instrucţiei şi n’au făcut opoziţia,­­ deci au trecut peste termen. Opoziţiile le au fost deci respin­se, aşa că încercarea de a scăpa de acest preventiv pe cale machiave­lic juridică, nu le-a izbutit. Strămutare înalta Curte de Casaţie s. N­. a admis ieri cererea făcută de d. căpit, Pascal Dumitrescu, de a se strămuta procesul d-sale în care figurează ca inculpat de ultraj adus unui comi­sar regal. Procesul a fost strămutat de la consiliul de război al corpului II la consiliul corpului V armată. Diverse Avram Herscu, u­nul din atentato­rii cari au încercat să tâlhărească pe casierul făbri­cei de -o hârtie „Letea“, reuşise să fugă de sub escortă pe când era adus de la Văcăreşti la Pa­latul Justiţiei. A fugit în Bulgaria de unde s-a întors in ţară şi a fost prins de po­liţie. D. judecător Papadopol, care instruise pe Herşcu şi pe complicele său Izi Rosental, atât pentru atenta­tul din str. Matei Milo, cât şi pen­tru seria lor de furturi anterioare,­ primind ieri pe Herşcu Avram, i-a luat interogatorul asupra împrejură-sor din aventuroasa viaţă a spărgă­torului, emigrând în Palestina s-a dedat şi acolo la hoţii, din care pri­cină a făcut 9 luni de puşcărie. — Judecătorul cab. 7 instrucţie a dat ordonanţa definitivă prin care trimite în judecată pe Isac Blumen­feld, din calea Dudeşti 8, pentru escrocarea mai multor negustori, că­rora le-a luat 50—60 mii lei spre a le procura spirt denaturat. PALATUL JUSTIȚIEI Reintegrarea subdirectorului general de la P. T. T. Z~\ (/ A Sâmbătă 1 Februarie Asociaţia dăunaţilor de război Pentru apărarea drepturilor lor, nesocotite sub toate guvernele, dău­­naţii de război s’au văzut nevoiţi, după 10 ani de lamentări inutile, să se asocieze. Şi am­ format „Asociaţia generală a dăunaţilor de război“, a­­dresându-se l în prim loc justiţiei spre a obţine autorizaţia de a funcţiona adică să i se recunoască personalita­tea juridică. Avizul ministerului de finanţe ce­rut în asemenea materie, a fost — fireşte — nefavorabil (căci acţiunea asociaţiei avea să se îndrepte tocmai împotriva acestui departament). Totuşi, tribunalul Ilfov, secţia I, a găsit că asociaţia intră în cadrul le­gii persoanelor juridice,­­ şi i-a a­­cordat autorizaţia de funcţionare. Ministerul a atacat cu apel sentin­ţa tribunalului, referindu-se la avizul în chestiune şi susţinând că asocia­ţia urmărind scopuri pecuniare, ea nu intră în sfera legii de mai sus, astfel că tribunalul a călcat textul articolelor respective — 31 şi 89 — când a recunoscut asociaţia drept persoană juridică pe baza acestei legi. Apelul ministerului a fost respins ieri de către Curtea secţia I, care a menţinut sentinţa tribunalului. Afacerea Wilderman-Stinnes Chestiunea este cunoscută. D. dr. W­ilderman, profesor chimist, aflân­­du-se în proces cu Hugo Stinnes în faţa tribunalului arbitrar mixt româ­­no-german din Paris, — obţinuse de la guvernul român recunoaşterea na­­ionalităţii române, pe baza tratabi­lii de alipire a Basarabiei şi a legii respective, ca unul ce dovedea că s’a născut în Basarabia. După câţiva ani,­ acelaş minister de interne (nu însă şi acelaş minis­tru) care dăduse decizia de recu­noaştere a cetăţeniei române, a mo­dificat regulamentul legii şi a dat o altă decizie prin care anulează pe cea dintâi lăsându-l pe dr. Wilderman fără naţionalitate şi provocând prin această retragere (ac­­e buba) des­fiinţarea competenţei tribunalului mixt de la Paris în privinţa proce­sului formidabil angajat între dr. Wilderman şi Stinnes (înlocuit aces­ta din urmă prin societatea engleză „Pulp“, cumpărătoarea drepturilor lui Stinnes). Reclamaţie în Contencios Adminis­trativ din partea d-lui dr. Wilder­man, împotriva ministerului de in­terne şi a deciziei sale. Proces cu foarte interesante desbateri, car se termină cu admiterea, de către Curtea de apel, secţia 4-a, a acţiu­nii d-lui Wilderman şi anularea ca ilegală a deciziei prin care se anihi­lase prima decizie de recunoaşterea naţionalităţii române. Recurs din partea ministerului de interne contra hotărîrii Curţii de apel. De trei şedinţe de când se judecă recursul, în faţa înaltei Curţi de ca­saţie secţia IlI-a şi desbaterile tot nu s-au terminat. In şedinţa de ieri a mai pledat din partea recurenţilor (ministerul are ca parte alăturată pe soc. „Pulp“), d. avocat Mircea Djuvara, care a desvoltat câteva din motivele de ca­sare, conchizând la admiterea re­cursului. Desbaterile vor continua la 5 Fe­bruarie. Mai au de pledat: d. C. Xeni din partea soc. „Pulp“, iar din partea adversă, în combaterea recursului, d-nii C. Sipsom, Jean Th. Florescu și Istrate Micescu, încercări disperate ale unor infractori Octavian Russu, care a fraudat casa regală cu peste 6 milioane de lei prin falsuri, se află la Văcăreşti în aşteptarea judecării apelului său contra sentinţei tribunalului prin care este condamnat la 5 ani î­nchi­­ s Tiberiu Romanov, care prin fal­sificare de ordonanţe a fraudat te­zaurul public — unde era funcţio­nar — cu peste 3 milioane lei, se află deţinut la penitenciar, în aş­teptarea judecării de către tribunal, a procesului său. Şi unul şi celălalt au avut năs­truşnica idee să încerce a obţine li­bertatea, încălecând pe chestiuni de principiu, cari amintesc adagiul latin „piară lumea, numai justiţie să se facă“ („justiţie“ luat în înţe­lesul respectării cu sfinţenie a for­melor de procedură). In acest, scop au invocat un epi­sod din cursul instrucţiei, de­şi a­cest capitol este de mult închis, iar procesele lor se află în faţa instan­ţelor de judecată în fond. Şi anume au găsit că prima re­confirmare a mandatelor lor de a­­restarea se făcuse nu după 30 de zi­le de la emiterea mandatelor, ci du­pă 32 de zile, şi de­şi toate recon­firmările ulterioare s-au făcut în termen legal, totuşi, întru­cât din pricina primei reconfirmări man­datul a devenit caduc (a încetat de a avea fiinţă legală), toate reconfir­mările ulterioare nu l-au putut re­învia. Aceste susţineri le-au aşternut în opoziţiile pe care cei doi infractori le adresează Camerei de acuzare, împotriva... primei reconfirmări. A­­ceastă instanţă a luat ieri în cer­cetare opoziţiile. Ele au­ fost combătute de procu­rorul de Curte, d. Tuliu Dautte, ca­re a relevat că din moment ce afa­cerea nu se mai află în faza ins­trucţiei, competinţa Camerei de a­­cuzare privitoare mai ales la deţi­nerea în prevenţie a inculpatului, a încetat. Cu atât mai mult cu cât instanţele de fond, în faţa cărora se află pendinte procesele, au fost so­licitate de către inculpaţi să le ad­mită liberarea pe cauţiune,­­ iar ele au refuzat. In faţa Camerei s’a mai pus ches­tiunea dacă, în tot cazul, inculpaţii mai sunt în termen să facă opozi­ţie contra jurnalului de reconfir­mare. Inculpaţii sprijinindu-se pe dis­poziţia de procedură, că termenul curge de la notificarea jurnalului de confirmare, au susţinut că din moment ce o atare încunoştiinţare nu li s-a făcut, ei sunt ori­când în termen să introducă opoziţia. Camera a apreciat însă că nu es­te nevoe de o notificare formală, ci de o încunoştiinţare efectivă. Or, inculpaţii au luat cunoştinţă cu ixoti.­jă. iBasa&t Ja tm.mssim.­ 0 alsacieni la Paris PARIS, 29 (Rador).— Consiliul mu­nicipal al Parisului a primit cu deosebită solemnitate, o delegație a primarilor din Alsacia, aflați în voiaj la Paris. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAȚIONAL SÂMBĂTĂ: matineu: Heidelbergul de altă dată; (seara) Marele Du­hovnic. DUMINICĂ­: matineu: Heidelber­gul de altă dată; seara: Marele Du­hovnic. OPERA ROMÂNĂ SÂMBĂTĂ: Bărbierul din Sevilla. DUMINICĂ: matineu: M-me Bu­­terfly; seara: Rigoletto. TEATRUL VENTURA ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Sfârşi­tul d-nei Cheney. TEATRUL „FANTASIO" ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Cafe­neaua cea mică. TEATRUL REGINA MARIA SÂMBĂTĂ: matineu: Cel care pri­meşte palme; seara: Topaze. DUMINICA: matineu: Marius; sea­ra: Cel care primeşte palme. TEATRUL MIC (Studio Naţional) ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Care din ele şi Dardamelle. TEATRUL „FANTOME ŞI PAIAŢE“ SĂMBĂTA şi DUMINICĂ: Groaza cea mare. TEATRUL LIRIC ÎNTREAGA SĂPTĂMÂNA: Opere­ta „Obligado“. Ortotrox: Sf­ţii doctori Gini şi loan Catolic: Sf. Petru Noisac Gu­raic; 2 Ssvat 5690 [ie INFORMAŢIUNI Avem plăcerea de a informa pe ci­titorii noştri că, în ziua de 5 Febru­arie a. c. se va face, la sediul socie­­tăţei de asigurare ,,Steaua­ Români­­ei“ în Bucureşti, Bul. Elisabeta No. 10, obişnuita tragere la sorţi pentru amortizarea unei asigurări populare asupra vieţei şi contra accidentelor de lei 20.000 oferită gratuit de zisa societate de asigurare abonaţilor ziarului „Dimineaţa”. Cititorii noştri, cari nu s’au abo­nat încă la ziarul „Dimineaţa“, mai au timp să o facă pentru a putea participa la tragerea de la 5 Febru­arie a. c. care le dă posibilitatea de a obţine imediat întreaga sumă asi­gurată de lei 20.000, în cazul când poliţa respectivă ese la sorţi. Ţinem să precizăm că avantagiile asigurării oferită gratuit de socie­tatea „Steaua României“ abonaţilor ziarului nostru nu constau numai în posibilitatea de a le eşi la sorţi poliţa şi a-i pune astfel în posesiu­nea întregei sume asigurate de lei 20.000, ci şi în faptul că acea asigu­rare este una din cele mai practice asigurări asupra vieţei, fără examen medical şi contra accidentelor. De altfel cititorii noştrii pot obţine toate lămuririle direct de la societa­tea „Steaua României“ la sediul el­oilor evadării şi apoi l-a trimes la­­ din Bucureşti, Bul. Elisabeta 10, atât Văcăreşti sub pază mai atentă, emis în privinţa asigurării gratuite, cât ţând contra lui mandat de arestare,­­ şi în privinţa tuturor ramurilor de S’a mai aflat cu acest prilej un epi-­ asigurări, pe cari zisa societate este în măsură să le ofere cititorilor noş­tri în condiţiuni excepţional de avan­tagioase. Vindecaţi GUTURAIUL, preveniţi Gripa, numai cu Rhinol Electra. Lei 20 tubul original la farmacii şi dro­­gnerii. „CONTENCIOSUL“, birou de In­­formaţiuni judiciare şi administra­tive, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, în palatul zia­relor „Adeveriri“ şi „Dimineaţa“, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. DE INFLUENŢĂ, GUTURAIU, CATAR şi LARINGITĂ scăpaţi prin­­pastilele Anacot. Preţul unei fiole Iei 37. Un grup de 40-50 comunişti, mai toţi băeţi de 15-16 ani au organizat o demonstraţie de simpatie pentru comuniştii ce se află în arestul în-­­chisorii din Cernăuţi. Gardienii dând alarma au venit poliţiştii dar comuniştii fugiseră de mai înainte. Marele ziar literar parisian „Les Nouvelles Literraires“ publică, în număru-i de la 25 ianuarie, un inte­resant articol asupra d-lui Nicolae Iorga, semnat de d. Henri Hauser, profesor la Sorbonna. , In acest articol eminentul profe­sor francez aduce mari elogii per­sonalităţii savantului român a că­rui activitate ştiinţifică şi culturală o preamăreşte în cuvinte entuziaste. Eri s’a judecat, în continuare, ac­ţiunea disciplinară în contra d-lui Ottulescu şi ceilalţi de către com­i­­siunea disciplinară a C. F. R. Comisiunea disciplinară luând cu­noştinţă de procesul verbal al consi­liului de adminisraţie a Casei Muncii semnat de d. general Maori ca di­rector general, proces verbal care contrazice declarația făcută de acesta cu ocazia anchetei, a dispus citarea sa ca martor, spre a explica aceas­tă contrazicere. II . ———,, ANUNŢ torsurile preparatoare pentru exa­menul de bacalaureat sub conduce­rea d-lor profesori Petre V. Haneş şi I. Răşcanu, vor începe neapărat la 1 Februarie a. c., ora 4 d. a., In localul liceului „Mihai Viteazul" din bule­vardul Pake No. 74, înscrierile la cancelaria liceului D. ministru I. Mihelache a primit Luni 27 Ian. pe d. C. Bontilă care i-a înmânat un memoriu al Asocia­ţiei generale a inginerilor hotărnici din România, prin care se cere ca la alcătuirea ante-proectului de lege al Cadastrului să se ţină seama şi de ante-proectul de lege pentru înfiin­ţarea corpului inginerilor hotărnici respectându-se drepturile câştigate şi să nu se mai facă nici o deosebire între promoţiile dinnainte şi după 1920. Memoriul a fost trimis comisiu­­nei însărcinate cu alcătuirea ante­­proectului. PARIS 30 (Rador). — Ministerul de externe confirmă ştirea că d. Briand va sosi la Paris VinerL Schelly Moses Moritz Avu die Logodiţi Galaţi Felicitările se primesc Duminică 2 Februarie 1930 în casele d-lui Moses str. Sf. Spiridon No. 23. — Galaţi Concursul de frumuseţe al revistei REALITATEA. Premii: In America 1.000.000 va S5 „PREMIUL SINAIA44 de 50.000 lei, se va înmâna „Miss României44 1930 în ziua de vot Febr. Ia Sinaia. Premii importante primi şi celelalte alese regionale. Alegerile frumuseţilor judeţene vor avea loc In toată ţara până la 10 Februarie. Alegerea pentru Capitală şi judeţul Ilfov va avea loc la Bucureşti, Duminică 2 Februarie. La 14 Februarie, cele 71 frumuseţi judeţene, se vor prezenta la Sinaia, unde se va proceda la alegerea a nouă frumuseţi regionale. Dintre acestea se vor alege, în aceiași zi cea mai fru­moasă fată din România, „Miss România 1830“, care va pleca apoi la Galveston (Statele­ Unite ale Americii). Fetele frumoase să nu se lase împiedicate de o modes­tie — de la locul ei în această împrejurare, ca să se pre­zinte la concurs. Le îndemnăm să ia parte la întrecere, do­rinţa noastră fiind, ca România să fie strălucit reprezen­tată la concursul din Galveston - Texas. Dacă „Miss România“ va obţine titlul de „Miss Univers“ gloria ei se va resfrânge şi asupra ţării. Toate amănuntele în ,,idealitatea ilustrată“ Rochia lungă sau scurtă? „Capriciul model“ a creiat şi mai creiază şi astăzi scuza soţiei, spai­ma soţului şi vecinicul motiv de, cheltuială, mai mult sau mai puţin motivată. Din punct de vedere estetic, dar, mai ales dintr’un sentiment de ad­miraţie faţă de trecut, dintr’un ro­mantism, care orice s’ar spune dăi­­nueşte în sufletele noastre, prefe­răm rochia lungă. In special pen­tru petreceri fastuoase. Dar in toate manifestările artistice ale vremii noastre se vede tendinţa către li­nia simplă. Deaceea şi rochiile lungi sunt in linii simple. S’a organizat şi la noi un plebiscit pentru stabilirea unei norme în modă şi rezultatul este publicat In „Realitatea Ilustrată“ No. 157, apă­rută azi. Un vot contra guvernului englez LONDRA 28. (Rador). — Camera Lorzilor a adoptat cu 36 contra 10 voturi un amendament la noua lege a circulaţiei. Guvernul era împo­triva acest­ui amendament. Votul nu are însă nici o conse­cință politică. Dominioanele engleze şi pro­blema armistiţiului vamal DECLARAŢIILE D-LUI GRAHAM, MINSTRUL COMERŢULUI LONDRA, 29. (Rador). — D. Gra­­ham, ministrul Comerţului şi Indus­triei, a fost întrebat în Camera Co­munelor, care este atitudinea guver­nelor dominioanelor privitor la ar­mistiţiul vamal. D. Graham a preci­zat că guvernul Indiei şi acel al A­­fricei de Sud, au comunicat Ligei Naţiunilor decizia lor de a nu parti­cipa la acest act, pe când guvernul statului liber irlandez s a pronunţat în favoarea lui D. Graham, a fost întrebat atunci dacă intenţionează să continue cu propunerile referitoare la armistiţiul vamal, după opiniile exprimate de dominioane. D. Graham a răspuns: „Da, fireşte, căci 26 sau 27 de ţări din Europa şi alte continente s au pronunţat favorabil şi la viitoarea conferinţă de la Geneva, ori­cât de mari vor fi dificultăţile, eu voiu face tot ce voiu putea în această direcţie. i întristaţi: Elena D. Neniţescu, Cos­­tin şi Anny Neniţescu, Jeana şi Tu­dorel Teodorini cu copii, Draga Gri­­goriu, Ecaterina şi Ion Socec, Ana ,şi Chiriac Druţu Mircea şi Eufrosina Neniţescu, Irina Neniţescu, Ştefan Neniţescu, Mihnea Socec, Netica So­cec, Viorica şi Ion Evian, Florica Druţu, Şerban Druţu, Adrian Neni­­ţescu, Grigore Grigoriu, Melanie Schi­na, Emanoil şi Lizica Hagi Anton, George şi Matilda Grigoriu, Sultana Dedu, Niculae şi Maria Ursulescu, Natalia Slivici, arhimandritul Scri­ban, colonel Nicolae Păun, Ana Ma­ori, Virginia Guţu, Eufrosina Elian, George Fermic, George Deciu, Ecate­rina Similache precum şi familiile Bonaki Soare, Manolescu, Hagi-Pan­­dele anunţă rudelor şi prietenilor pierderea iubitului lor Dimitrie S. Neniţescu fost ministru încetat din viaţă în ziua de 28 ianua­rie. Ceremonia religioasă a avut loc in ziua de 30 Ianuarie ora 2 luni, la locuința defunctului din strada Școa­­lei , de unde cortegiul a pornit la cimitirul Belu.

Next