Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)

1930-06-01 / nr. 8419

Duminică 1 Iunie 9330 ZIUA EROILOR Cum au decu­rs festivităţile Ziua eroilor a fost comemorată ori în Capitală prin servicii religi­oase oficiate la toate cimitirile. Una din principalele solemnităţi au avut loc la mormântul eroului necunoscut din parcul Carol. In faţa muzeului militar se aflau delegaţiuni din partea: Uniunei o­­fiţ­erilor de rezervă, invalizi, văduve şi orfani de război, Virtutea milita­ră, Soc. veteranilor dela 1877, dele­­gaţiuni de studenţi dela uoate facul­tăţile, precum şi următoarele şcoli: şcoala de arhitectură, liceul Sf. Sava şcoala normală a societăţei pentru învăţătura poporului român, semi­narul central, liceul de fete „Princi­pesa Ileana“, liceul de fete al socie­tăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, şcolile primare de băeţi Nr. 12 şi 13, precum şi şcolile primare de fete Nr. 12 şi 13. Pe esplanada de jos au fost înşi­rate trupele, câte un detaşament de la diferite unităţi cu drapele şi mu­zici. ASISTENŢA Se aflau de faţă: patriarhul dr. Miron Cristea, membru al înaltei re­genţe, mitropolitul Fir­en al Moldo­vei, apoi d-nii I. Lugoşanu, subsec­retar de stat la preşidenţia consiliu­lui de miniştri, St. Ciceo-Pop, pre­şedintele Camerei, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Vlahide secreta­rul general al preşidenţiei consiliu­lui de miniştri, generalii Samsono­­vici, Nicoleanu, Economu, Prodan, Fotache Ionescu, Negreanu, Mano­­lescu, etc., deputat Aurel Bolintir­ea­­nu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciossu, în­­conjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin a vorbit d. I. Lugoşanu, subsecretar de stat, în numele guvernului. CUVÂNTAREA D-LUI SUBSE­CRETAR DE STAT I. LUGOŞANU Sunt 12 ani de când s’a făcut uni­rea tuturor românilor. Prin jertfa de sânge a sute de mii de ostaşi cari au realizat visul secular al un­­­nui neam.­­ Prin jertfa ostaşilor­ căzuţi pe câmpurile de luptă, provinciile ro­mâneşti odinioară despărţite sunt astăzi unite pentru totdeauna. Car­­paţii şi Prutul au încetat de a mai fi frontiere între români. Niciodată însă cultul morţilor n'a fost mai mişcător decât astăzi când milioane de oameni glorifică, res­pectă şi plâng milioane de morţi. Niciodată umanitatea n'a trăit vremuri mai tragice decât acelea ale înfiorătoarei tragedii, care timp de 4 ani a ridicat popoarele unele contra altora, încleştându-le într-o luptă istovitoare şi semănând pă­mântul cu neumărate morminte a­­nonime de soldaţi. Imensitatea acestei tragedii a fă­cut din cultul eroilor din război cea mai emoţionantă şi mai mistică dintre tradiţiile vremii noastre. Astăzi, când din toate colţurile ţării se scurg spre cimitire văduve­le cărora timpul le-a amuţit suspi­nele dar nu le-a şters amintirile, părinţii care varsă o lacrimă as­cunsă pentru copiii morţi în luptă, orfanii cari cresc în tristeţe şi fra­ţii cari au rămas singuri, — astăzi când mâini sfioase aştern flori pe morminte cunoscute sau pe mormin­te fără nume, astăzi e ziua lor, e ziua morţilor din război, ziua eroi­lor. Dintre toate gândurile înduioaşte care s'au înălţat dintre crucile de lemn ale eroilor desigur cel mai nobil a fost acela de a alege dintre miile de morţi unul care, fără nume, dar aparţinând tuturor, modest şi necunoscut, dar încărcat de glorie, să simbolizeze mândria întregei ar­mate şi durerea întregului neam care l-a plâns. Au depus coroane armata, primă­ria Capitalei, etc., după care şcolile şi trupa au defilat prin faţa mor­mântului, aruncând flori, în timp ce muzica intona „Imnul Eroului ne­cunoscut“ Solemnitatea a luat sfârşit la o­­rele 12. REP, „ parte şi şcolile comunităţilor evan­ghelice de băeţi şi fete, cimitirul Spaniol", unde a luat parte o nume­roasă delegaţie a comunităţii spa­niole cât şi şcolile spaniole, cimiti­rul evreesc „Filantropia“, unde au luat parte delegaţii şi reprezentanţii soc. „Sacra“, gimnaziul evreesc „Cul­tura“, gimnaziul „Libros“, şcolile primare evreeşti cât şi liceele „Lá­zár“, „Mihai Viteazu“ şi „Spiru Ha­­ret“. Aci prim rabinul Niemirower a ţinut o cuvântare în care a pomenit faptele eroilor evrei morţi pentru Patrie. A urmat apoi solemnitatea la ci­mitirul militar „Ghencea“ unde a luat parte o delegaţie a coloniei turce. Pretutindeni­i au depus flori pe mormintele eroilor. Trupele corpului 2 de armată au dat onorurile. N. MISS. La cimitirul militar Bellu întreaga Capitală a sărbătorit ori cu tot prinosul de recunoştinţă, ziua eroilor. La toate cimitirele din Capitală unde sunt înmormîntaţi s’au oficiat ‘"servicii divine în prezenţa reprezen­tanţilor armatei, ai oficialităţilor, clerului, şcolilor, coloniilor aliaţilor, etc.Sărbătorirea s-a făcut sub auspi­ciile soc. „Cultul eroilor“ de sub înalta preşedinţie a patriarhului regent dr. Miron Cristea. — societate care are ca director general pe d. general I. Manolescu şi ca director pe d. colonel Macarovici. LA CIMITIRUL MILITAR BELLU La orele 9 şi jumătate dim, au so­sit la cimitirul militar Bellu, conte­le de Saint-Aulaire, însoţit de d-nii general Berthelot, Puaux, ministrul Franţei, colonel Palace, cât şi nume­roşi membri ai coloniei franceze din Capitală în frunte cu d. Saladin. Aci au fost primiţi de d. general E. Nicoleanu prefectul poliţiei, şi de de­legaţi ai Soc. „Cultul eroilor“ în frunte cu d. colonel Macarovici. Cei prezenţi s’au îndreptat spre mo­numentul eroilor francezi unde după o pioasă reculegere, contele de Saint Aulaire şi generalul Berthelot au de­pus o frumoasă coroană de flori na­turale. De asemenea s'a depus o coroană și din partea membrilor coloniei franceze. După o nouă clipă de reculegere cei prezenți s’au îndepărtat încet de monumentul în piatră pe care stă scris „Aux Francais morts en Rou­manie, 1919."' La orele 11 dim. a avut loc tot la cimitirul militar Bellu o solemnitate întru pomenirea ostaşilor români că­zuţi în Capitală. Solemnitatea s’a desfăşurat în faţa frumosului monument al eroilor Ioa­­chimescu, Curtovici şi Feraru morţi la Turtucaia. Erau de faţă la solemnitate d-nii: Priau, ministru­ Franţei, general Li­bert, colonel Palace, colonel Macaro­vici din partea soc. „Cultul Eroilor1“ Serdaru din partea „Asociaţiei foşti­lor luptători“ şi a municipiului Bu­cureşti, apoi întreaga colonie france­ză în frunte cu d. Saladin. Erau de asemenea de faţă reprezen­tanţii facultăţilor şi şcolilor, din Capi­tală, liceul Şincai, seminarul Nifon, şcoala de menaj „Elena M­atei Basa­­rab­“, institutele de fete Motea­nu şi Mangâru, şcoala superioară de co­merţ, 1, şcolile elementare de comerţ No. 1, 3 şi 4, institutul de fete „Des­­pina Doamna, şcoala primară No, suburbia Bellu de sub direcţia d-lui Carâmbescu, şcoala primară de fete 11, etc., etc. Serviciul divin întru pomenirea e­­roilor morţi pentru Patrie, a fost fă­cut de preotul militar Inocenţiu Ştefănescu asistat de numeroşi re­prezentanţi ai clerului ortodox în sfintele odăjdii. CUVÂNTĂRILE ROSTITE Primul cuvânt a fost, rostit de d. general Libert, care a vorbit în nu­mele armatei. „Ca reprezentant al armatei — spune d-sa — glorificăm la această pioasă serbare memoria eroilor dis­păruţi. Ziua de astăzi simbolizează pe e­­roii neamului. Aducem aci pr­inosul nostru de re­cunoştinţă eroilor cari au ştiut să moară în floarea vârstei stropind cu sângele lor generos pământul sfânt al Patriei. Să nu cităm pe marele erou, pe regele Ferdinand I, care n’a cunoscut jertfă să n’o facă. El rămâne înche­­gătorul unui neam, făuritorul Ro­mâniei Mari de astăzi. De asemenea aducem prinosul nos­tru de recunoştinţă eroilor francezi Ştim cu toţii că alături de noi am avut sufletul geniului francez. Să fim vecini, recunoscători nobilei na­ţiuni şi eroilor ei jertfiţi, pe pămân­tul nostru. Mai vorbeşte d. avocat Ioachimovici Onorurile militare au fost date de regimentul 21 infanterie. Cei prezenţi în frunte cu d. Puaux şi întreaga colonie franceză au tre­cut după apela la monumentul eroi­lor francezi pentru a asista la sluj­ba religioasă. ft ----------- - * I. * 111 IV. ix ia La celelalte cimitire Aceleaşi servicii religioase în faţa reprezentanţilor oficialităţilor, a ar­matei, a soc. „Cultul eroilor“, a şcolilor şi clerului — au continuat şi la celelalte cimitire unde sunt în­mormântaţi eroi. La cimitirul Ghencea — unde a luat parte şi întreaga colonie italia­nă — din partea armatei a vorbit de general Rujinski. La cimitirul „Pro Patria“ au luat parte numeroşi delegaţi ai colonii­lor germane, austriace şi ungare cât şi şcolile catolice şi comunităţile vanghelice. Solemnităţile au continuat, la ci­mitirul Bellu-civil, „Iancu-Nou", „Iz­vorul Nou“, „Pomenirea“ (Capra) „Reînvierea­“ (Pătrunjel), „Sfânta Vi­neri“, „Belu“-catolic, unde din partea armatei a vorbit de general Bârzo­­tescu, Belu-evanghelic, unde au luat PUF fără sucursală vinde: FULGI SALTELE de lână LEI 930 bucate EUGENIO BENON Calea Moşilor, 51 — Telefon 78/70 LEI 62 kgr, pentru perniţă de divane REFRIŞAREA FULGILOR Lei 40 kgr D­MNyrSATE Solemnitatea de la Muzeul militar La ora 5 precis, regele Mihai în­­oţit de prinţul regent,Nicolae, prin­­cipesa-mamă Elena, ex regina Gre­ciei Elisabeta, principesa Olga a Iu­goslaviei şi de Înalţii regenţi Pa­triarhul Miron Cristea şi d. C. Sără­­ţeanu îşi face apariţia, întâmpina­rea o face guvernul, reprezentat prin d-nii Iuliu Maniu, general Condees­­cu, Vaida-Voevod, Madgearu, Voicu Niţescu, Ion Mihalache, G. G. Miro­­nescu, Mirto, Gr. Gafencu şi Lugo­­j­anu. La intrarea in muzeu primirea e făcută de consiliul muzeului, re­prezentat prin d-nii general Rosetti, general Sion, general Constandache, general Bârzotescu, prof. Andrieşes­­cu şi preot N. Popescu. ASISTENTA Ia fără de d-nii de Saint Aulaire şi general Berthelot a luat parte cor­pul diplomatic, reprezentat prin d-nii Gabriel Puaux, ministrul Frân­ei, însărcinatul de afaceri al An­gliei, Ch. Wilson ministrul Statelor­ Unite ale Americei, Prezziosi minis­trul Italiei, Szoembeck, ministrul Po­loniei, ministrul Japoniei şi ataşaţii militari ai statelor aliate. Casa regală: d-nii Hiott ministrul Casei regale, general Atanasescu, colonel Ionescu-Munte, locot.­colo­nel Radu şi maior Dumitrescu adju­tanţi regali; colonel Dro­su, prefec­tul palatului, Mocsonyi maestru de vânătoare şi Stârcea. D-nele de onoare: Poenaru, Pla­­gino, Catargi şi d-nele de Curte: Pillat şi Ghica. Au mai luat parte d-nii: Traian Bratu preşedintele Senatului, Ciceo- Popp preşedintele Camerei, V. Bră­­tianu, dr. C. Angelescu, Al. Lape­­datu, I. Nistor, general Moşoiu, Po­­klevski-Koziel, O. Goga, Oscar Nicu­­lescu, Aristide Blank, Vlahide, Moi­­sil- Vasil­escu-Carpen, Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului ziariştilor, Saladin preşedintele coloniei fran­ceze, Trifu, dr. Niemirower, N. Şte­fănescu, Alesseanu prim preşedinte al Curţii de Conturi, Stârcea, gene­ral Manolescu, etc. Clerul a fost reprezentat prin ar­hiereul Platon Ciosu, vicar al pa­triarhiei şi protoereul militar Ino­­cenţiu Ştefănescu, confesorul mili­tar al corpului II armată. CUVÂNTAREA D-LUI gene­ral ROSETTI Primul care ia cuvântul e d. ge­neral Rosetti, care face un istoric al Parcului Carol învecinat cu câmpia Libertăţii dela 1848, transformat a­s­tăzi într’un parc frumos prin stă­ruinţa d-rului C. Istrati, unde se găseşte şi muzeul militar ce adă­posteşte şi mormântul ostaşului ne­cunoscut. D-sa arată apoi greutăţile întâm­pinate pentru aşezarea plăcilor co­memorative a căror desvelire s’a fă­cut ori, cari au fost biruite mulţu­mită ajutorului acordat de un mă­­nunchiu de instituţiuni particulare cărora d. general Rosetti le exprimă recunoştinţa. D-sa mai vorbeşte de o nouă greu­tate întâmpinată. E vorba de stabi­lirea exactă a pierderilor. Şi această greutate­­a fost învinsă. Iar de la d-­sa aflăm totalul dureros al aces­tor pierderi. Iată-i: 2528 ofiţeri, din-,­tre cari un englez, 43 de francezi şi un italian şi 239.603 oameni de tru­pă. „Pierderi nespus de grele — spu­ne d. general Rosetti — căci ele re­prezintă 27 la sută din totalul celor care au fost sub arme, fără a mai socoti şi pierderile nemăsurate su­ferite de populaţia civilă“. CUVÂNTAREA PRINŢULUI REGENT NICOLAE Domnule General, Am venit aci pentru ca alături de majestatea sa regele şi familia rega­lă şi de regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recuno­ştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unitatea neamului. Aţi însemnat numele celor jertfiţi pe plăci de marmoră, pentru­ ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să­ vadă sacrificiile pe care armata şi ţara le-au făcut pentru îndeplinirea PRINŢUL NICOLAE visului nostru de veacuri. Şi patrio­tica d-voastră iniţiativă va găsi un ecou puternic în inimile tuturor. In momentul acesta trebuie să ne gândim la toţi aceia cari, după tim­puri, au lucrat pentru neam şi ţară, de la Mihai, primul întregitor, până la regele Carol I, care ne-a dat indepen­denţa şi a pus temelia României mo­derne şi la regele Ferdinand, care a întregit neamul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apărăm opera a­­celora care au lucrat şi s’au sacrificat pentru ţară. Aduc in acelaş timp o pioasă gân­dire şi o recunoscătoare amintire a­­liaţilor noştri, cari au căzut pe pă­mântul ţării româneşti, pentru­ cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci, vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pil­dă şi călăuză pentru faptele viitoare Plăcile comemorative au fost dez­velite în prezenţa întregii familii regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Stroe, episcopul armatei, asistat de un numeros cler. După discursurile rostite, a avut loc decorarea personalului muzeului militar. La ora 6, regele, familia regală şi înalta regență cu guvernul și cor­pul diplomatic, au părăsit muzeul militar. Festivalul de la Arenele Romane Cu prilejul sărbătoririi „Zilei Eroi­­lor‘‘, a avut loc aseară, la „Arenele Romane“ din parcul Carol, un festi­val comemorativ, organizat de către societatea „Cultul eroilor“, pentru comemorarea vitejilor căzuţi în răz­boi. La ora 9 şi jumătate a sosit cu automobilul patriarhal-regent dr. Mi­ron Cristea, preşedintele activ al so­cietăţii „Cultul eroilor“, fiind întâm­pinat, la descinderea din maşină, de către d-nii generali Manolescu şi Ne­greanu şi locot.-colonel Radu Maca­rovici, din comitetul de conducere al societăţii. In momentul când Patriarhul­ Re­­gent, a trecut în loja regală, orches­tra „Filarmonicei“ şi corul semina­rului central, alcătuit din 250 de per­soane, au intonat imnul regal. ★ A urmat programul: 1) Orchestra, sub conducerea maestrului Alfred A­­lessandrescu şi corul seminarului central: „Imn regal“ de Hübsch. 2) Corul seminarului: „Gloria Pa­triei“ de Fr. Bazanu. 3) D. N. Bălţăţeanu dela Teatrul Naţional“ a declamat „Versuri eroi­­ce‘‘ de Mircea Rădulescu. 4) D. Niculescu-Basu dela ■ Opera iRomână: „Cântec“, de­ Mausfiigsky Ş­i „Regele la război", Balada milita­ră“ de Kocheman. 5) Orchestra „Filarmonica“: „A­­dagio“ din „Simfonia eroică“ de Bee­­thoven. 6) Corul: „Imnul Eroilor“ de I. Brătianu. 7) D-na Alexandra Feraru de la Opera Română: Aria Elsei din „Lo­hengrin‘‘ de Wagner şi „Arii Româ­neşti“. 8) Corul: „Mai lângă Tronul Tău“ de F. Seark. 9) Orchestra: „Poema Română“ de Gh. Enescu. 10) Orchestra și corul: „Pe-al nos­tru steag“ de C. Porumbescu. ★ APĂRAREA TARILOR AGRICOLE BUDAPESTA, 30 (Rador). — In Camera deputaţilor, d. Mayer, mini­strul agriculturei a răspuns propu­nerilor făcute de deputatul Sándor, în privinţa unui front comun de a­­părare al ţărilor agricole, în spe­cial intre Ungaria, România, Iugo­slavia şi Bulgaria. Ministrul a răspuns că din par­tea Ungariei nimic n’ar împiedeca realizarea unor astfel de sugestiuni. Curiozităţi din lumea largă DE-AIUREA ŞI DE AICI Fluieratul oprit! Ştiam până acum că regulile de hi­giena şi de bună cuviinţă opresc oa­menii, cum se cade să scuipe pe jos, iar pentru acei, cari nu-şi dau singuri seama de această elementară regulă de bună cuviinţă, există peste tot — în tre­nuri, tramvae, localuri publice, mici tăbliţe cu inscripţia: „Scuipatul oprit!“ N’am întâlnit încă nicăeri — şi pe bună -­ dreptate — un afiş, care să în­ştiinţeze lumea, cum că în ţara româ­nească, flueratul în stradă constitue un delict, pasibil de arestare imediată. Sau poate n’ar trebui să generalizăm. Poate că flueratul unui conte­, este o manifestaţie de bună dispoziţie îngă­duită în toate centrele României mari, exceptând portul Brăila. Motivele flue­­rofobiei, ca să zicem aşa, a vardiştilor brăileni nu le cunoaştem. O fi o as­cunsă rivalitate fiindcă doar guardia­­nul ordinei publice are dreptul să flue­­re in noapte, pe când cetăţeanului bră­­ilean îi este permis în schimb să fluere o pagubă toată ziua? Nu ştim, nu cu­noaştem decât faptele. Cetăţeanu Ilie Constantinescu a fluerat într-o seară un cântec pe stradă, iar vardistul Ahi­­mi Niţă l-a arestat pentru această crimă. Chestiunea nu e lipsită de umor. Orice brăilean e liber să înjure în plină stradă, într’un local public, cum îi vine lui mai bine, într’o neaoşe limbă romă­nească, se pot auzi la varieteuri şi în pieţele publice cântecele cele mai tri­viale — dar flueratul unei melodii oare­care este o crimă, urmată de imediata pedeapsă de arestare. Ar merita d. Ahi­­mi Niţă, acest caton brăilean, aprig a­părător al bunelor moravuri, să i se ia un interview, ca să ştim şi noi, cam­ în­tâmplător putem avea treburi in oraşul Brăila, cum să ne comportăm pe stră­zile acestui port spre a-i fi pe plac var­­distului. Mă rog, să emită d-sa un fel de regulament de circulaţie pentru pie­toni, un fel de decalog al bunului brăi­lean. I. Eu sunt vardistul, stăpânul tău, să nu ai alţi stăpâni afară de mine. II Să nu flueri! III Să nu te împotriveşti arestării. IV. Cinsteşte pe vardistul străzii tale şi vei trăi ani mulţi şi fericiţi pe pă­mânt şi aşa mai departe. Iar dacă totuşi se vor găsi contra­venienţi — nici chiar decalogul biblic nu e respectat — vor suferi cu drept cuvânt rigorile vardistului pe lumea asta, a iadului pe lumea cealaltă. D. GRAD. PRIMA FEWREE JUDECĂTOR IN TURCSA Vânătoarea gheţarilor In 1912, d­upă teribila catastrofă a ngă care revine acum mamei, suro­vaporului Titanic toate naţiunile ma­ritime au ţinut o conferinţă pentru a studia mijloacele de împiedecarea unui dezastru asemănător. Se hotărî deci construirea­­unor va­poare speciale care să fie însărcina­te cu pândirea şi vânarea acestor soi de munţi plutitori. Ele fură inti­tulate „patrule de gheţari“. Cheltuelile necesitate de aceste­ va­poare sunt în sarcina naţiunilor in­teresate, în proporţie cu tanagiile în­trebuinţate de fiecare pe căile urma­te de obicei de gheţari. Patrula se compune din trei vase furnizate de America. Unul singur stă de obicei în obser­vare şi după un timp­­de cincizeci de zile e înlocuit cu altul în garda per­manentă. Anglia plăteşte singură 30 la sută din cheltuelile necesitate de această supraveghere. Trebue să mai spunem, că dela creiarea „patrulelor de gheţari“ nu s’a mai înregistrat nici o ciocnire intre un vapor şi un munte plutitor,­rei şi fratelui defunctei. Soţul n’a moştenit nimic. Totuşi Mr. Wilkin­son nu e nenorocit. Nu se putea îm­păca cu tovarăşa lui de viaţă şi ti­tlul acesteia, „cea mai bine îmbră­cată femeie din lume“, îl lăsa foarte rece; după cum m­ărturisea adesea prietenilor, ar fi preferat să fie în­surat cu o femee mai modestă, al cărei ideal să nu fie toaletele, ci căminul Femeia cea mai bine îmbrăcată din lume Femeia socotită drept cea mai bine îmbrăcată din lume, o englezoaică Missis Smith Wilkinson, a decedat de curând. S-a socotit că cheltuia pentru pă­lării, suma de 76.000 lire sterline. Cheltuelile pentru rochii erau ceva mai reduse, se ridicau totuși la su­ma de 32.000 lire sterline. S-a do­vedit însă că bijuteriile ce le purta erau false. Un colier evaluat la 20.000 lire sterline fiind o imitaţie, a fost vân­dut doar pentru suma de 6 lire. Ea a lăsat o avere de 16.932 lire steril­ CURIOZITĂŢILE MODEI Un costum de plajă Pagina 3-a Un spărgător iscusit La Birmingham a fost prins un rău­făcător în urma unei spargeri făptuită la o fabrică. Un inspector de poliţie afirmă că spărgătorul e atât de dibaci încât deschide peretele din fund al caselor de fier cu aceiaş uşurinţă cu care ar deschide o cutie de sardele. In lumea pungaşilor şi a spărgăto­rilor a fost poreclit „Regele spărgă­torilor“. Un individ care îşi vinde închisoarea Un vagabond suspect a fost ares­tat într’un sat elveţian; în lipsa unei închisori, jandarmul l’a închis în­tr’o casă pustie. Vagabondul a aşteptat până s’a în­serat şi apoi a chemat, printre gra­tiile ferestrei, pe un ţăran care tre­cea în faţa casei, rugându-1 să-i des­chidă uşa, căci nevastă-sa a plecat zăvorându-1 în casă. Ţăranul l-a liberat şi a intrat în vorbă cu arestatul. Acesta îi povesti că are de gând să vândă casa şi îi pro­puse s’o cumpere pentru suma de o mie de franci. Ţăranul se lacomi şi plăti un avans de 300 de franci a­­supra cumpărărei, urma ca a doua zi să se facă actele de vânzare. Mai e nevoe să adăugăm că arestatul a dispărut fără urme chiar în aceiaș noapte ? Fiscul cinstit Contribuabilii americani sunt de invidiat. Societatea „Eastam Kodak­ Company“ din Statele­ Unite, a fost impusă în anii 1920-1923 cu dări foarte mari. In urma reclamaţiilor acestei societăţi, fiscul găsind justi­ficată plângerea susnumitei socie­tăţi, i-a înapoiat peste două milioane dolari. Poliţista imorală Cea mai frumoasă poliţistă din New­ York, Missis Louise Motz, a trebuit să demisioneze din serviciu în urma următoarei întâmplări- Missis Motz, avea obligaţia să ocro­tească doamnele şi domnişoarele acostate pe străzi de către indivizi suspecţi. Acum poliţista a fost acu­zată de o Missis Iacobs, cum că ii înstrăinase soţul. Mister Iacobs, reclamă dânsa, şade toată noaptea in localuri de dans şi varieteu, oprite de poliţie, ţinând pe frumoasa poliţistă pe genunchii lui. A putut dt^gd^Jl cazuri în care fat* lui fusese­ co-Hstatat. Şeful poliţiei din New-tgykjj,a dispus destituirea din serviciuljft0 polițistei purtarea ei fiind nedemnă de funcția ce ocupa. Marele Muftiu al Palestinei la secretarul Ligii Naţiunilor GENEVA, 28.­­ Secretarul gene­ral al „Ligii Naţiunilor“, d. Henry Drummond, a primit azi după a­­miază vizita marelui Muftiu din Palestina, Husein Bey, considerat ca provocatorul dezordine­ sângeroase petrecută vara trecută în Palestina. Marsie Muftiu a avut o lungă conferinţă asupra situaţiei din Pa­lestina cu d. Drummond şi cu şeful secţiei pentru mandate a Ligii Na­ţiunilor. Chestiunea palestiniană va fi dis­cutată de comisia de mandate în cursul luniei iunie. REVIZUIREA POLITICEI ENGLE­ZE PRIVITOARE LA IMIGRAŢIA IN PALESTINA VIENA. — Corespondentul din Londra al lui „Neue Freie Presse" telegrafiază. Reprezentantul englez în comisiunea mandatelor de la Li­ga Naţiunilor a înmânat o declara­ţia, care a fost publicată Marţi sea­ra la Londra. După ce declaraţia ia notă de raportul palestinian al comisiunii Shaw, declaraţia consta­tă că guvernul englez se strădueşte să înlătura circumstanţele nemul­ţumitoare pomenite în raport şi că, în acest scop, guvernul va uza de întreaga sa putere. Totuşi, faţă de dificultăţile prezente, guvernul nu este în măsură să facă propuneri concrete referitoare la punctele indifi­cate de comisiune. In privința li­nara din puncte s’ar putea stabili numai directiva generale, pe care guvernul le va urma. In general, guvernul a luat în considerație con­statările comisiunei cu privire la următoarele puncte: Plângerile zio­­niştilor împotriva marelui Muftiu din Ierusalim; plângerile zioniştilor împotriva Executivei arabe din Pa­lestina; plângerile zioniştilor împo­triva guvernului precum şi alte plângeri m­ai neînsemnate ale ara­bilor. Aceste puncte nu necesită, după părerea guvernului, o proce­dare deosebită. In schimb, întreaga politică viitoare, referitoare la imi­graţie, colonizare şi desvoltare al ţării, va fi supusă unei cercetări amănunţite, după primirea rapor­tului din partea lui sir Hops Stim­­son. ■ Intre acestea, s’au luat măsuri pentru a se asigura situaţia unor anumite elemente ale populaţiei din Palestina. Chestiunea suspendării trecătoare a imigraţiei va fi exami­nată şi se vor lua măsuri pentru ca populaţia indigenă să fie prote­jată împotriva pierderii pământu­lui. Aceste măsuri vor fi totuși în­locuite prin hotărâri definitive. Moartea subită a arhiducelui austriac Raine­r Karl El ar fi sucombat in urm­a unei otrăviri a sângelui VIENA.­­ „Neues Wiener Jurnal“ anunţă: La spitalul din Wieden a încetat din viaţă fiul cel mai mare al arhiducelui Leopold Salvator, ar­hiducele Rainer Karl, în vârstă de 35 de ani, in urma unei otrăviri a sângelui. Arhiducele s-a îmbolnăvit acum câteva zile de un furuncul primej­dios. Deoarece toate simptomele in­dicau o otrăvire a sângelui, medicul curant, profesorul dr. Grisch, a or­donat transportarea arhiducelui la spitalul din Wieden. Furunculul a fost înlăturat pe cale operativă, to­tuşi nu s’a ivit nici o ameliorare. Dimpotrivă, complicaţiile devenim tot mai mari şi în cele din urmă s’a manifestat un abces la plămâni. Luni, era vorba să se procedeze la o nouă intervenţie chirurgicală. Intre acestea însă, focarul de pur a luat o astfel de extensiune încât cursul după amiezii a survenit moc­tea.­­ Arhiducele Rainer Salvator s’a n cut la 21 Noembrie 1895, la Zagre Mama sa este arhiducesa Blanc fiica lui Don Carlos de Bourbo După răsturnarea dinastiei Hah­burg, arhiducele Rainer Karl a­­­mas la Viena; el locuia in palat Toscana din Argentinierstrasse, parținând mamei sale. In ultimii ani arhiducele se oc­pa cu comerțul, și anume în bra­za automobilelor. Moartea tragică arhiducelui Rainer Karl a produs profundă impresie atât în aristocr­aia austriacă cât și în societatea be­gheză. ^

Next