Dimineaţa, iunie 1930 (Anul 26, nr. 8419-8448)
1930-06-01 / nr. 8419
Duminică 1 Iunie 9330 ZIUA EROILOR Cum au decurs festivităţile Ziua eroilor a fost comemorată ori în Capitală prin servicii religioase oficiate la toate cimitirile. Una din principalele solemnităţi au avut loc la mormântul eroului necunoscut din parcul Carol. In faţa muzeului militar se aflau delegaţiuni din partea: Uniunei ofiţerilor de rezervă, invalizi, văduve şi orfani de război, Virtutea militară, Soc. veteranilor dela 1877, delegaţiuni de studenţi dela uoate facultăţile, precum şi următoarele şcoli: şcoala de arhitectură, liceul Sf. Sava şcoala normală a societăţei pentru învăţătura poporului român, seminarul central, liceul de fete „Principesa Ileana“, liceul de fete al societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, şcolile primare de băeţi Nr. 12 şi 13, precum şi şcolile primare de fete Nr. 12 şi 13. Pe esplanada de jos au fost înşirate trupele, câte un detaşament de la diferite unităţi cu drapele şi muzici. ASISTENŢA Se aflau de faţă: patriarhul dr. Miron Cristea, membru al înaltei regenţe, mitropolitul Firen al Moldovei, apoi d-nii I. Lugoşanu, subsecretar de stat la preşidenţia consiliului de miniştri, St. Ciceo-Pop, preşedintele Camerei, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Vlahide secretarul general al preşidenţiei consiliului de miniştri, generalii Samsonovici, Nicoleanu, Economu, Prodan, Fotache Ionescu, Negreanu, Manolescu, etc., deputat Aurel Bolintireanu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de către arhiereul Platon Ciossu, înconjurat de clerul patriarhiei. După oficierea serviciului divin a vorbit d. I. Lugoşanu, subsecretar de stat, în numele guvernului. CUVÂNTAREA D-LUI SUBSECRETAR DE STAT I. LUGOŞANU Sunt 12 ani de când s’a făcut unirea tuturor românilor. Prin jertfa de sânge a sute de mii de ostaşi cari au realizat visul secular al unnui neam. Prin jertfa ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă, provinciile româneşti odinioară despărţite sunt astăzi unite pentru totdeauna. Carpaţii şi Prutul au încetat de a mai fi frontiere între români. Niciodată însă cultul morţilor n'a fost mai mişcător decât astăzi când milioane de oameni glorifică, respectă şi plâng milioane de morţi. Niciodată umanitatea n'a trăit vremuri mai tragice decât acelea ale înfiorătoarei tragedii, care timp de 4 ani a ridicat popoarele unele contra altora, încleştându-le într-o luptă istovitoare şi semănând pământul cu neumărate morminte anonime de soldaţi. Imensitatea acestei tragedii a făcut din cultul eroilor din război cea mai emoţionantă şi mai mistică dintre tradiţiile vremii noastre. Astăzi, când din toate colţurile ţării se scurg spre cimitire văduvele cărora timpul le-a amuţit suspinele dar nu le-a şters amintirile, părinţii care varsă o lacrimă ascunsă pentru copiii morţi în luptă, orfanii cari cresc în tristeţe şi fraţii cari au rămas singuri, — astăzi când mâini sfioase aştern flori pe morminte cunoscute sau pe morminte fără nume, astăzi e ziua lor, e ziua morţilor din război, ziua eroilor. Dintre toate gândurile înduioaşte care s'au înălţat dintre crucile de lemn ale eroilor desigur cel mai nobil a fost acela de a alege dintre miile de morţi unul care, fără nume, dar aparţinând tuturor, modest şi necunoscut, dar încărcat de glorie, să simbolizeze mândria întregei armate şi durerea întregului neam care l-a plâns. Au depus coroane armata, primăria Capitalei, etc., după care şcolile şi trupa au defilat prin faţa mormântului, aruncând flori, în timp ce muzica intona „Imnul Eroului necunoscut“ Solemnitatea a luat sfârşit la orele 12. REP, „ parte şi şcolile comunităţilor evanghelice de băeţi şi fete, cimitirul Spaniol", unde a luat parte o numeroasă delegaţie a comunităţii spaniole cât şi şcolile spaniole, cimitirul evreesc „Filantropia“, unde au luat parte delegaţii şi reprezentanţii soc. „Sacra“, gimnaziul evreesc „Cultura“, gimnaziul „Libros“, şcolile primare evreeşti cât şi liceele „Lázár“, „Mihai Viteazu“ şi „Spiru Haret“. Aci prim rabinul Niemirower a ţinut o cuvântare în care a pomenit faptele eroilor evrei morţi pentru Patrie. A urmat apoi solemnitatea la cimitirul militar „Ghencea“ unde a luat parte o delegaţie a coloniei turce. Pretutindenii au depus flori pe mormintele eroilor. Trupele corpului 2 de armată au dat onorurile. N. MISS. La cimitirul militar Bellu întreaga Capitală a sărbătorit ori cu tot prinosul de recunoştinţă, ziua eroilor. La toate cimitirele din Capitală unde sunt înmormîntaţi s’au oficiat ‘"servicii divine în prezenţa reprezentanţilor armatei, ai oficialităţilor, clerului, şcolilor, coloniilor aliaţilor, etc.Sărbătorirea s-a făcut sub auspiciile soc. „Cultul eroilor“ de sub înalta preşedinţie a patriarhului regent dr. Miron Cristea. — societate care are ca director general pe d. general I. Manolescu şi ca director pe d. colonel Macarovici. LA CIMITIRUL MILITAR BELLU La orele 9 şi jumătate dim, au sosit la cimitirul militar Bellu, contele de Saint-Aulaire, însoţit de d-nii general Berthelot, Puaux, ministrul Franţei, colonel Palace, cât şi numeroşi membri ai coloniei franceze din Capitală în frunte cu d. Saladin. Aci au fost primiţi de d. general E. Nicoleanu prefectul poliţiei, şi de delegaţi ai Soc. „Cultul eroilor“ în frunte cu d. colonel Macarovici. Cei prezenţi s’au îndreptat spre monumentul eroilor francezi unde după o pioasă reculegere, contele de Saint Aulaire şi generalul Berthelot au depus o frumoasă coroană de flori naturale. De asemenea s'a depus o coroană și din partea membrilor coloniei franceze. După o nouă clipă de reculegere cei prezenți s’au îndepărtat încet de monumentul în piatră pe care stă scris „Aux Francais morts en Roumanie, 1919."' La orele 11 dim. a avut loc tot la cimitirul militar Bellu o solemnitate întru pomenirea ostaşilor români căzuţi în Capitală. Solemnitatea s’a desfăşurat în faţa frumosului monument al eroilor Ioachimescu, Curtovici şi Feraru morţi la Turtucaia. Erau de faţă la solemnitate d-nii: Priau, ministru Franţei, general Libert, colonel Palace, colonel Macarovici din partea soc. „Cultul Eroilor1“ Serdaru din partea „Asociaţiei foştilor luptători“ şi a municipiului Bucureşti, apoi întreaga colonie franceză în frunte cu d. Saladin. Erau de asemenea de faţă reprezentanţii facultăţilor şi şcolilor, din Capitală, liceul Şincai, seminarul Nifon, şcoala de menaj „Elena Matei Basarab“, institutele de fete Moteanu şi Mangâru, şcoala superioară de comerţ, 1, şcolile elementare de comerţ No. 1, 3 şi 4, institutul de fete „Despina Doamna, şcoala primară No, suburbia Bellu de sub direcţia d-lui Carâmbescu, şcoala primară de fete 11, etc., etc. Serviciul divin întru pomenirea eroilor morţi pentru Patrie, a fost făcut de preotul militar Inocenţiu Ştefănescu asistat de numeroşi reprezentanţi ai clerului ortodox în sfintele odăjdii. CUVÂNTĂRILE ROSTITE Primul cuvânt a fost, rostit de d. general Libert, care a vorbit în numele armatei. „Ca reprezentant al armatei — spune d-sa — glorificăm la această pioasă serbare memoria eroilor dispăruţi. Ziua de astăzi simbolizează pe eroii neamului. Aducem aci prinosul nostru de recunoştinţă eroilor cari au ştiut să moară în floarea vârstei stropind cu sângele lor generos pământul sfânt al Patriei. Să nu cităm pe marele erou, pe regele Ferdinand I, care n’a cunoscut jertfă să n’o facă. El rămâne închegătorul unui neam, făuritorul României Mari de astăzi. De asemenea aducem prinosul nostru de recunoştinţă eroilor francezi Ştim cu toţii că alături de noi am avut sufletul geniului francez. Să fim vecini, recunoscători nobilei naţiuni şi eroilor ei jertfiţi, pe pământul nostru. Mai vorbeşte d. avocat Ioachimovici Onorurile militare au fost date de regimentul 21 infanterie. Cei prezenţi în frunte cu d. Puaux şi întreaga colonie franceză au trecut după apela la monumentul eroilor francezi pentru a asista la slujba religioasă. ft ----------- - * I. * 111 IV. ix ia La celelalte cimitire Aceleaşi servicii religioase în faţa reprezentanţilor oficialităţilor, a armatei, a soc. „Cultul eroilor“, a şcolilor şi clerului — au continuat şi la celelalte cimitire unde sunt înmormântaţi eroi. La cimitirul Ghencea — unde a luat parte şi întreaga colonie italiană — din partea armatei a vorbit de general Rujinski. La cimitirul „Pro Patria“ au luat parte numeroşi delegaţi ai coloniilor germane, austriace şi ungare cât şi şcolile catolice şi comunităţile vanghelice. Solemnităţile au continuat, la cimitirul Bellu-civil, „Iancu-Nou", „Izvorul Nou“, „Pomenirea“ (Capra) „Reînvierea“ (Pătrunjel), „Sfânta Vineri“, „Belu“-catolic, unde din partea armatei a vorbit de general Bârzotescu, Belu-evanghelic, unde au luat PUF fără sucursală vinde: FULGI SALTELE de lână LEI 930 bucate EUGENIO BENON Calea Moşilor, 51 — Telefon 78/70 LEI 62 kgr, pentru perniţă de divane REFRIŞAREA FULGILOR Lei 40 kgr DMNyrSATE Solemnitatea de la Muzeul militar La ora 5 precis, regele Mihai înoţit de prinţul regent,Nicolae, principesa-mamă Elena, ex regina Greciei Elisabeta, principesa Olga a Iugoslaviei şi de Înalţii regenţi Patriarhul Miron Cristea şi d. C. Sărăţeanu îşi face apariţia, întâmpinarea o face guvernul, reprezentat prin d-nii Iuliu Maniu, general Condeescu, Vaida-Voevod, Madgearu, Voicu Niţescu, Ion Mihalache, G. G. Mironescu, Mirto, Gr. Gafencu şi Lugojanu. La intrarea in muzeu primirea e făcută de consiliul muzeului, reprezentat prin d-nii general Rosetti, general Sion, general Constandache, general Bârzotescu, prof. Andrieşescu şi preot N. Popescu. ASISTENTA Ia fără de d-nii de Saint Aulaire şi general Berthelot a luat parte corpul diplomatic, reprezentat prin d-nii Gabriel Puaux, ministrul Frânei, însărcinatul de afaceri al Angliei, Ch. Wilson ministrul Statelor Unite ale Americei, Prezziosi ministrul Italiei, Szoembeck, ministrul Poloniei, ministrul Japoniei şi ataşaţii militari ai statelor aliate. Casa regală: d-nii Hiott ministrul Casei regale, general Atanasescu, colonel Ionescu-Munte, locot.colonel Radu şi maior Dumitrescu adjutanţi regali; colonel Drosu, prefectul palatului, Mocsonyi maestru de vânătoare şi Stârcea. D-nele de onoare: Poenaru, Plagino, Catargi şi d-nele de Curte: Pillat şi Ghica. Au mai luat parte d-nii: Traian Bratu preşedintele Senatului, Ciceo- Popp preşedintele Camerei, V. Brătianu, dr. C. Angelescu, Al. Lapedatu, I. Nistor, general Moşoiu, Poklevski-Koziel, O. Goga, Oscar Niculescu, Aristide Blank, Vlahide, Moisil- Vasilescu-Carpen, Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului ziariştilor, Saladin preşedintele coloniei franceze, Trifu, dr. Niemirower, N. Ştefănescu, Alesseanu prim preşedinte al Curţii de Conturi, Stârcea, general Manolescu, etc. Clerul a fost reprezentat prin arhiereul Platon Ciosu, vicar al patriarhiei şi protoereul militar Inocenţiu Ştefănescu, confesorul militar al corpului II armată. CUVÂNTAREA D-LUI general ROSETTI Primul care ia cuvântul e d. general Rosetti, care face un istoric al Parcului Carol învecinat cu câmpia Libertăţii dela 1848, transformat astăzi într’un parc frumos prin stăruinţa d-rului C. Istrati, unde se găseşte şi muzeul militar ce adăposteşte şi mormântul ostaşului necunoscut. D-sa arată apoi greutăţile întâmpinate pentru aşezarea plăcilor comemorative a căror desvelire s’a făcut ori, cari au fost biruite mulţumită ajutorului acordat de un mănunchiu de instituţiuni particulare cărora d. general Rosetti le exprimă recunoştinţa. D-sa mai vorbeşte de o nouă greutate întâmpinată. E vorba de stabilirea exactă a pierderilor. Şi această greutatea fost învinsă. Iar de la d-sa aflăm totalul dureros al acestor pierderi. Iată-i: 2528 ofiţeri, din-,tre cari un englez, 43 de francezi şi un italian şi 239.603 oameni de trupă. „Pierderi nespus de grele — spune d. general Rosetti — căci ele reprezintă 27 la sută din totalul celor care au fost sub arme, fără a mai socoti şi pierderile nemăsurate suferite de populaţia civilă“. CUVÂNTAREA PRINŢULUI REGENT NICOLAE Domnule General, Am venit aci pentru ca alături de majestatea sa regele şi familia regală şi de regenţă, ostaşi şi popor, să aducem prinosul nostru de recunoştinţă acelora cari au luptat şi şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru unitatea neamului. Aţi însemnat numele celor jertfiţi pe plăci de marmoră, pentru ca toţi din toate unghiurile ţării să vie şi să vadă sacrificiile pe care armata şi ţara le-au făcut pentru îndeplinirea PRINŢUL NICOLAE visului nostru de veacuri. Şi patriotica d-voastră iniţiativă va găsi un ecou puternic în inimile tuturor. In momentul acesta trebuie să ne gândim la toţi aceia cari, după timpuri, au lucrat pentru neam şi ţară, de la Mihai, primul întregitor, până la regele Carol I, care ne-a dat independenţa şi a pus temelia României moderne şi la regele Ferdinand, care a întregit neamul românesc. Şi este de datoria noastră să fim uniţi pentru ca să consolidăm şi să apărăm opera acelora care au lucrat şi s’au sacrificat pentru ţară. Aduc in acelaş timp o pioasă gândire şi o recunoscătoare amintire aliaţilor noştri, cari au căzut pe pământul ţării româneşti, pentru cauza comună şi al căror nume este înscris pe aceste plăci alături de acelea alor noştri. Cei cari vor veni aci, vor găsi în aceste plăci aducătoare aminte, pildă şi călăuză pentru faptele viitoare Plăcile comemorative au fost dezvelite în prezenţa întregii familii regale. Slujba religioasă a fost oficiată de episcopul Stroe, episcopul armatei, asistat de un numeros cler. După discursurile rostite, a avut loc decorarea personalului muzeului militar. La ora 6, regele, familia regală şi înalta regență cu guvernul și corpul diplomatic, au părăsit muzeul militar. Festivalul de la Arenele Romane Cu prilejul sărbătoririi „Zilei Eroilor‘‘, a avut loc aseară, la „Arenele Romane“ din parcul Carol, un festival comemorativ, organizat de către societatea „Cultul eroilor“, pentru comemorarea vitejilor căzuţi în război. La ora 9 şi jumătate a sosit cu automobilul patriarhal-regent dr. Miron Cristea, preşedintele activ al societăţii „Cultul eroilor“, fiind întâmpinat, la descinderea din maşină, de către d-nii generali Manolescu şi Negreanu şi locot.-colonel Radu Macarovici, din comitetul de conducere al societăţii. In momentul când Patriarhul Regent, a trecut în loja regală, orchestra „Filarmonicei“ şi corul seminarului central, alcătuit din 250 de persoane, au intonat imnul regal. ★ A urmat programul: 1) Orchestra, sub conducerea maestrului Alfred Alessandrescu şi corul seminarului central: „Imn regal“ de Hübsch. 2) Corul seminarului: „Gloria Patriei“ de Fr. Bazanu. 3) D. N. Bălţăţeanu dela Teatrul Naţional“ a declamat „Versuri eroice‘‘ de Mircea Rădulescu. 4) D. Niculescu-Basu dela ■ Opera iRomână: „Cântec“, de Mausfiigsky Şi „Regele la război", Balada militară“ de Kocheman. 5) Orchestra „Filarmonica“: „Adagio“ din „Simfonia eroică“ de Beethoven. 6) Corul: „Imnul Eroilor“ de I. Brătianu. 7) D-na Alexandra Feraru de la Opera Română: Aria Elsei din „Lohengrin‘‘ de Wagner şi „Arii Româneşti“. 8) Corul: „Mai lângă Tronul Tău“ de F. Seark. 9) Orchestra: „Poema Română“ de Gh. Enescu. 10) Orchestra și corul: „Pe-al nostru steag“ de C. Porumbescu. ★ APĂRAREA TARILOR AGRICOLE BUDAPESTA, 30 (Rador). — In Camera deputaţilor, d. Mayer, ministrul agriculturei a răspuns propunerilor făcute de deputatul Sándor, în privinţa unui front comun de apărare al ţărilor agricole, în special intre Ungaria, România, Iugoslavia şi Bulgaria. Ministrul a răspuns că din partea Ungariei nimic n’ar împiedeca realizarea unor astfel de sugestiuni. Curiozităţi din lumea largă DE-AIUREA ŞI DE AICI Fluieratul oprit! Ştiam până acum că regulile de higiena şi de bună cuviinţă opresc oamenii, cum se cade să scuipe pe jos, iar pentru acei, cari nu-şi dau singuri seama de această elementară regulă de bună cuviinţă, există peste tot — în trenuri, tramvae, localuri publice, mici tăbliţe cu inscripţia: „Scuipatul oprit!“ N’am întâlnit încă nicăeri — şi pe bună - dreptate — un afiş, care să înştiinţeze lumea, cum că în ţara românească, flueratul în stradă constitue un delict, pasibil de arestare imediată. Sau poate n’ar trebui să generalizăm. Poate că flueratul unui conte, este o manifestaţie de bună dispoziţie îngăduită în toate centrele României mari, exceptând portul Brăila. Motivele fluerofobiei, ca să zicem aşa, a vardiştilor brăileni nu le cunoaştem. O fi o ascunsă rivalitate fiindcă doar guardianul ordinei publice are dreptul să fluere in noapte, pe când cetăţeanului brăilean îi este permis în schimb să fluere o pagubă toată ziua? Nu ştim, nu cunoaştem decât faptele. Cetăţeanu Ilie Constantinescu a fluerat într-o seară un cântec pe stradă, iar vardistul Ahimi Niţă l-a arestat pentru această crimă. Chestiunea nu e lipsită de umor. Orice brăilean e liber să înjure în plină stradă, într’un local public, cum îi vine lui mai bine, într’o neaoşe limbă romănească, se pot auzi la varieteuri şi în pieţele publice cântecele cele mai triviale — dar flueratul unei melodii oarecare este o crimă, urmată de imediata pedeapsă de arestare. Ar merita d. Ahimi Niţă, acest caton brăilean, aprig apărător al bunelor moravuri, să i se ia un interview, ca să ştim şi noi, cam întâmplător putem avea treburi in oraşul Brăila, cum să ne comportăm pe străzile acestui port spre a-i fi pe plac vardistului. Mă rog, să emită d-sa un fel de regulament de circulaţie pentru pietoni, un fel de decalog al bunului brăilean. I. Eu sunt vardistul, stăpânul tău, să nu ai alţi stăpâni afară de mine. II Să nu flueri! III Să nu te împotriveşti arestării. IV. Cinsteşte pe vardistul străzii tale şi vei trăi ani mulţi şi fericiţi pe pământ şi aşa mai departe. Iar dacă totuşi se vor găsi contravenienţi — nici chiar decalogul biblic nu e respectat — vor suferi cu drept cuvânt rigorile vardistului pe lumea asta, a iadului pe lumea cealaltă. D. GRAD. PRIMA FEWREE JUDECĂTOR IN TURCSA Vânătoarea gheţarilor In 1912, după teribila catastrofă a ngă care revine acum mamei, surovaporului Titanic toate naţiunile maritime au ţinut o conferinţă pentru a studia mijloacele de împiedecarea unui dezastru asemănător. Se hotărî deci construireaunor vapoare speciale care să fie însărcinate cu pândirea şi vânarea acestor soi de munţi plutitori. Ele fură intitulate „patrule de gheţari“. Cheltuelile necesitate de aceste vapoare sunt în sarcina naţiunilor interesate, în proporţie cu tanagiile întrebuinţate de fiecare pe căile urmate de obicei de gheţari. Patrula se compune din trei vase furnizate de America. Unul singur stă de obicei în observare şi după un timpde cincizeci de zile e înlocuit cu altul în garda permanentă. Anglia plăteşte singură 30 la sută din cheltuelile necesitate de această supraveghere. Trebue să mai spunem, că dela creiarea „patrulelor de gheţari“ nu s’a mai înregistrat nici o ciocnire intre un vapor şi un munte plutitor,rei şi fratelui defunctei. Soţul n’a moştenit nimic. Totuşi Mr. Wilkinson nu e nenorocit. Nu se putea împăca cu tovarăşa lui de viaţă şi titlul acesteia, „cea mai bine îmbrăcată femeie din lume“, îl lăsa foarte rece; după cum mărturisea adesea prietenilor, ar fi preferat să fie însurat cu o femee mai modestă, al cărei ideal să nu fie toaletele, ci căminul Femeia cea mai bine îmbrăcată din lume Femeia socotită drept cea mai bine îmbrăcată din lume, o englezoaică Missis Smith Wilkinson, a decedat de curând. S-a socotit că cheltuia pentru pălării, suma de 76.000 lire sterline. Cheltuelile pentru rochii erau ceva mai reduse, se ridicau totuși la suma de 32.000 lire sterline. S-a dovedit însă că bijuteriile ce le purta erau false. Un colier evaluat la 20.000 lire sterline fiind o imitaţie, a fost vândut doar pentru suma de 6 lire. Ea a lăsat o avere de 16.932 lire steril CURIOZITĂŢILE MODEI Un costum de plajă Pagina 3-a Un spărgător iscusit La Birmingham a fost prins un răufăcător în urma unei spargeri făptuită la o fabrică. Un inspector de poliţie afirmă că spărgătorul e atât de dibaci încât deschide peretele din fund al caselor de fier cu aceiaş uşurinţă cu care ar deschide o cutie de sardele. In lumea pungaşilor şi a spărgătorilor a fost poreclit „Regele spărgătorilor“. Un individ care îşi vinde închisoarea Un vagabond suspect a fost arestat într’un sat elveţian; în lipsa unei închisori, jandarmul l’a închis într’o casă pustie. Vagabondul a aşteptat până s’a înserat şi apoi a chemat, printre gratiile ferestrei, pe un ţăran care trecea în faţa casei, rugându-1 să-i deschidă uşa, căci nevastă-sa a plecat zăvorându-1 în casă. Ţăranul l-a liberat şi a intrat în vorbă cu arestatul. Acesta îi povesti că are de gând să vândă casa şi îi propuse s’o cumpere pentru suma de o mie de franci. Ţăranul se lacomi şi plăti un avans de 300 de franci asupra cumpărărei, urma ca a doua zi să se facă actele de vânzare. Mai e nevoe să adăugăm că arestatul a dispărut fără urme chiar în aceiaș noapte ? Fiscul cinstit Contribuabilii americani sunt de invidiat. Societatea „Eastam Kodak Company“ din Statele Unite, a fost impusă în anii 1920-1923 cu dări foarte mari. In urma reclamaţiilor acestei societăţi, fiscul găsind justificată plângerea susnumitei societăţi, i-a înapoiat peste două milioane dolari. Poliţista imorală Cea mai frumoasă poliţistă din New York, Missis Louise Motz, a trebuit să demisioneze din serviciu în urma următoarei întâmplări- Missis Motz, avea obligaţia să ocrotească doamnele şi domnişoarele acostate pe străzi de către indivizi suspecţi. Acum poliţista a fost acuzată de o Missis Iacobs, cum că ii înstrăinase soţul. Mister Iacobs, reclamă dânsa, şade toată noaptea in localuri de dans şi varieteu, oprite de poliţie, ţinând pe frumoasa poliţistă pe genunchii lui. A putut dt^gd^Jl cazuri în care fat* lui fusese co-Hstatat. Şeful poliţiei din New-tgykjj,a dispus destituirea din serviciuljft0 polițistei purtarea ei fiind nedemnă de funcția ce ocupa. Marele Muftiu al Palestinei la secretarul Ligii Naţiunilor GENEVA, 28. Secretarul general al „Ligii Naţiunilor“, d. Henry Drummond, a primit azi după amiază vizita marelui Muftiu din Palestina, Husein Bey, considerat ca provocatorul dezordine sângeroase petrecută vara trecută în Palestina. Marsie Muftiu a avut o lungă conferinţă asupra situaţiei din Palestina cu d. Drummond şi cu şeful secţiei pentru mandate a Ligii Naţiunilor. Chestiunea palestiniană va fi discutată de comisia de mandate în cursul luniei iunie. REVIZUIREA POLITICEI ENGLEZE PRIVITOARE LA IMIGRAŢIA IN PALESTINA VIENA. — Corespondentul din Londra al lui „Neue Freie Presse" telegrafiază. Reprezentantul englez în comisiunea mandatelor de la Liga Naţiunilor a înmânat o declaraţia, care a fost publicată Marţi seara la Londra. După ce declaraţia ia notă de raportul palestinian al comisiunii Shaw, declaraţia constată că guvernul englez se strădueşte să înlătura circumstanţele nemulţumitoare pomenite în raport şi că, în acest scop, guvernul va uza de întreaga sa putere. Totuşi, faţă de dificultăţile prezente, guvernul nu este în măsură să facă propuneri concrete referitoare la punctele indificate de comisiune. In privința linara din puncte s’ar putea stabili numai directiva generale, pe care guvernul le va urma. In general, guvernul a luat în considerație constatările comisiunei cu privire la următoarele puncte: Plângerile zioniştilor împotriva marelui Muftiu din Ierusalim; plângerile zioniştilor împotriva Executivei arabe din Palestina; plângerile zioniştilor împotriva guvernului precum şi alte plângeri mai neînsemnate ale arabilor. Aceste puncte nu necesită, după părerea guvernului, o procedare deosebită. In schimb, întreaga politică viitoare, referitoare la imigraţie, colonizare şi desvoltare al ţării, va fi supusă unei cercetări amănunţite, după primirea raportului din partea lui sir Hops Stimson. ■ Intre acestea, s’au luat măsuri pentru a se asigura situaţia unor anumite elemente ale populaţiei din Palestina. Chestiunea suspendării trecătoare a imigraţiei va fi examinată şi se vor lua măsuri pentru ca populaţia indigenă să fie protejată împotriva pierderii pământului. Aceste măsuri vor fi totuși înlocuite prin hotărâri definitive. Moartea subită a arhiducelui austriac Rainer Karl El ar fi sucombat in urma unei otrăviri a sângelui VIENA. „Neues Wiener Jurnal“ anunţă: La spitalul din Wieden a încetat din viaţă fiul cel mai mare al arhiducelui Leopold Salvator, arhiducele Rainer Karl, în vârstă de 35 de ani, in urma unei otrăviri a sângelui. Arhiducele s-a îmbolnăvit acum câteva zile de un furuncul primejdios. Deoarece toate simptomele indicau o otrăvire a sângelui, medicul curant, profesorul dr. Grisch, a ordonat transportarea arhiducelui la spitalul din Wieden. Furunculul a fost înlăturat pe cale operativă, totuşi nu s’a ivit nici o ameliorare. Dimpotrivă, complicaţiile devenim tot mai mari şi în cele din urmă s’a manifestat un abces la plămâni. Luni, era vorba să se procedeze la o nouă intervenţie chirurgicală. Intre acestea însă, focarul de pur a luat o astfel de extensiune încât cursul după amiezii a survenit moctea. Arhiducele Rainer Salvator s’a n cut la 21 Noembrie 1895, la Zagre Mama sa este arhiducesa Blanc fiica lui Don Carlos de Bourbo După răsturnarea dinastiei Hahburg, arhiducele Rainer Karl amas la Viena; el locuia in palat Toscana din Argentinierstrasse, parținând mamei sale. In ultimii ani arhiducele se ocpa cu comerțul, și anume în braza automobilelor. Moartea tragică arhiducelui Rainer Karl a produs profundă impresie atât în aristocraia austriacă cât și în societatea begheză. ^