Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)
1931-06-11 / nr. 8786
Jos II Iunie 1931 Ploi cu descărcări electrice Un curcubeu dublu văzut în Capitală In urma intervenţiei vântului de ford avem dela 6 iunie o revenire a primăverii, cu tranziţii repezi de la cer senin la înorări şi averse, cu oscilaţiuni de temperatură dela foarte cald la rece în intervalul unei aceleeaşi zile. Scăderea temperaturii se resimte şi în sudul ţării, în deosebi la Bucureşti, unde la sfârşitul lui Mai am avut o arşiţă insuportabilă. E drept şi în după amiaza zilei de 8 iunie a fost foarte cald, cum e de obiceiu înainte de ploaie, dar termometrul n’a mai atins maxime exagerate ca în Mai. PLOAIA DE LUNI Luni, la ora 4 luni, după amiază, cerul a început să se întunece la Bucureşti, acoperindu-se de nori alto-cumulus şi nimbuşi foarte negri. Temperatura scăzu vertiginos şi la 15 începu ploaia, care ţinu vreo două ore, fiind însoţită cu descărcări electrice. APARIŢIA UNUI CURCUBEU DUBLU La, orele1 şi 10 minute soarele apăru la orizontul de vest printre norii stratus şi în aceiaşi clipă începu să se formeze în partea de est a Capitalei un curcubeu dublu de dimensiuni excepţionale. Apariţia acestor b arce în culori a fost comentată de public în felurite moduri, deşi e un simplu fenomen de optică atmosferică. Curcubeul se formează, după cum ştiu desigur majoritatea cititorilor, noştri, prin descompunera razelor solare în picăturile de apă, fiecare picătură jucând rolul unei prisme. Orice om poate face un curcubeu artificial aruncând apă în sus şi stând cu spatele la soare, cum fac grădinarii; privind prin picăturile de apă se va vedea curcubeul. , Culorile spectrului (roş, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet) apar din cauza refracţiunilor şi reflecţiunilor razelor de lumină albă trimise de soare în picăturile de apă ce cad din nori. Forma de arc e datorită conului format de aşa numitele raze eficace, ce formează acelaş unghiu cu linia dreaptă ce ar uni ochiul observatorului cu centrulsoarelui. Cum vârful acestui con, din ochiul nostru, vedem numai o parte din arc. Curcubeurile de emi au fost atât de mari pentru că soarele era jos la orizont. Conform calculului, un aviator ridicat la înălţimea de 3000 metri ar fi văzut curcubeul principal în forma unei circumferinţe complecte, în timp ce de jos se vede numai o jumătate de cerc. Al doilea curcubeu, mai puţin strălucitor, avea culorile dispuse în ordine inversă. Formarea sa se datoreşte dubleireflecţii a razelor solare în fiecare picătură de apă. TIMPUL PROBABIL Cerul se va menţine variabil, cu însemnări şi tranzit de nori. După amiază vom mai avea averse în câmpia Munteniei şi Dobrogei. Vânt de W. şi N.W. Presiunea atmosferică oscilatorie. Temperatura medie staţionară. In regiunile muntoase temperatura va scădea. La mare vânt rece de Nord şi tendinţă de averse. Inundaţii la Curtea de Argeş CURTEA DE ARGEŞ. 7. Astăzi la ora 2 s’a deslănţuit o ploaie torenţială asupra oraşului şi judeţ, nostru care a durat două ore. A fost inundată valea oraşului. Râul Argeş s’a revărsat peste digul văei care a fost rupt. Lunca Argeşului a fost complect acoperită cu apă. Apele vin cu furie, aducând vite înecate. B-dul Carol a fost deasemenea inundat. Pagubele sunt mari. Trăznetul omoară trei soldaţi la Braşov Mari întinderi de semănături distruse BRAŞOV. 7. O groaznică rupere de nori s’a dezlănţuit astăzi asupra regiunii din fara Bârsei. S’au produs inundaţii în partea de jos a oraşului. Mari întinderi de semănă®u ■f®*! distruse în câmpia Bârsei. Trăsnetul a căzut asupra cazarmei regimentului 41 artilerie, nimerind trei soldaţi. Unul din ei, anume Mareş Nîcolae, a murit pe foc. Altul a fost grav rănit şi transportat la spitalul Mârzescu din Braşov a încetat din viaţă în chinuri groasnice. Cel de al treilea soldat are partea stângă a corpului paralizată şi se află pe moarte. Ploaie torenţială la Dâmboviţa TÂRGOVIŞTE. 7. — O ploaie însorţită de furtună a căzut astăzi asupra oraşului nostru. Cartierele de la periferie au fost inundate. Grindina a făcut ravagii în partea de sud a judeţului distrugând recolta. In nordul judeţului numeroşi pomi au fost desrădăcinaţi. Avionul poştal Inteina- Franţa prăbuşit in râu ÎNTREG echipajul S’A INNECAT PARIS, 8 (Rador). — Compania Air Orient anunţă că avionul poştal care face cursa între Indochina şi Franţa, a fost prins ori într’o furtună, înainte de escala Rangoon. Avionul s’a prăbuşit în râul Sandaz, unde întreg echipajul avionului și pasagerii, s’au înnecat. Nu a putut fi salvat din apele râului, decât curierul poștal, care a fost expediat mai departe, cu avionul următor. iii ii ■irmi.ii ■■■■ni A apărut Nou! DIMINEAȚA Explozia unui der Operaţiunile de reescont ale băncii „Cetatea“ pozit petrolifer | - _ Efecte de milioane achitate şi date la rescont în portofoliul Băncii Naţionale LONDRA, 9 (Rador). — La Norfolk (Virginia, Statele Unite) explozia unui depozit petrolifer a provocat un puternic incen- diu. Pagubele întrec milioane dolari, piuite cheiuri şi intrepo- zite de comerţ au fost distruse de flăcări. Şase pompieri au sosit BRAŞOV. Am arătat cum căniţi m cursul operaţiilor descriu conducătorii băncii „Cetacee stingere.tea“ cauzele cari au provocat prăbuşirea băncii lor. Printre aceste cauze, se pune în sarcina Băncii Naţionale impunerea la hotărârea comisiunii de portofolii de pe lângă ministerul de finanţe, — prevăzută de legea sta- Tn rtw0TM ibilizării, — de a lua asupra şi îndevalizat trei biserici Zll.3 h0tli aU treafCa datorie a băncii „Cetatea“. Astă noapte au reuşit să pătrundă evaluata de ca. la 90 milioane lei, prin spargerea unui geam, în biserici Pe seama statului, pe un şir lung ca Pantelimon. I de ani, cu o dobândă care să nu şi au forţat uşile dulapurilor din treacă de 50 la sută pe an, urmă totul ,și în,cele din o asemenea hotărâre a fost luaurma, negasind nimic de valoare, au I tg într’adevar de rnmisiunipa dp furat cutia de ajutor cu 4000 lei care ’ comisiunea de era pusă pe o masă lângă ușa alta- P0^01'.' d,epe laîlRa TMnisterul de rului. I finanțe, m luna Septembrie 1930, — Au dispărut apoi nevăzuţi de ni-1 nu Februarie 1930, cum din eroare m®ni-, , ’ de transcriere s’a anunţat, — şi r.!«-8,“,011“1,8? dimi- numai prin veto-ul Băncii naţionala, când a fost anunţată poliţia. J ]e, hotărârea numitei comisiuni nu s’a realizat în întregime. Zicem, în întregime, pentru că în parte ea era mai dinainte realizată, banca „Cetate“ bucurându-se din partea Băncii Naţionale de un credit, — pentru reescont, — de peste 50 milioane lei, cu dobânda obişnuită. REESCONTUL DE LA BANCA NAŢIONALA După cum se constată din registrele examinate de d. expert-con-— UN GRAV RĂNIT — TIMIȘOARA, i— Un grav accident de motocicletă, care a dus la rănirea pensionarului Norban Budai în etate de 56 de ani din localitate, s’a întâmplat acum 2 zile pe soseaua mtinmiii Tiwiieonur. t i «, - I »Lreic examinare ti6 u. expert-conit *?»'.*»■ »-«* ..»iva kilometri afară de bariera oraşului. Şoferul Desideriu Vas plecând cu motocicleta spre Lipova a luat cu el în spatele maşinei pe sus numitul pensionar. După eişrea din oraş, ocolind cimitirul catolic de lângă câmpul de exerciţii militare a pornit într’o gonă nebună cu aproape 80 km. pe oră. Fapt care l-a pus în imposibi 1 tioane Iei. Numai începând din anul trecut, precis, în vară, şi în urma informării că banca „Cetate“ şi întreprinderile ei industriale „Cetatea de granit“ (din comuna Greci jud. Tulcea) şi „Cetatea forestieră“ (din Topliţa judeţul Mureş) s’au înglodat în enorme datorii, Banca Naţională a pus capăt creditului ce s’a mai aflat încă, în legătură cu efectele reescontate de banca „Cetate“, că o bună parte din aceste efecte — în valoare de câteva milioane, — au fost achitate între timp, dar n’au fost retrase. Ba încă, ar fi fost efecte achitate mai dinainte şi totuşi prezentate la reescont Băncii Naţionale, ca valabile. Acest procedeu inadmisibil, al băncii „Cetatea“, a determinat în mod hotărâtor Banca Naţională centrală să pună capăt creditului acordat băncii de la Braşov şi să opună acel veto, la hotărârea comisiunii de portofolii de pe lângă ministerul de finanţe, de a-i mări portofoliul printr’un împrumut de 90 milioane pe termen lung, cu dobândă mică. EFECTE NEVALABILE LA REESCONT Cu asemenea mijloc neîngăduit, banca „Cetatea“ a strecurat la reescent, efecte nevalabile de circa patru jumătate milioane lei. In memoriul înaintat de conducătorii băncii „Cetate", către comitetul de direcţie al băncii Naţionale (respectiv d’-lor Lapedatu, Gheorghiu, etc.), descriindu-se starea critică în care banca lor se găseşte, se pomeneşte în mod sincer de efectele achitate, date spre reescent şi aflate în portofoliul băncii de emisiune, dar neretrase. Şi se arată că valoarea lor, este de câteva milioane, fără să se precizeze cifra exactă. Pe de altă parte, sucursala Băncii Naţionale din Braşov, face o primă precizare a acestei cifre, — a efectelor achitate și date la reescent, dir neretrase, — arătând că suma totală a acestor efecte trece de 4 milioane lei. Precizarea aceasta se face de către numita sucursală, abia la 3 la- Falimentul formal hotărât : conducătorii băncii — Dela trimisul nostru — buna numit de judele instructor al trib. Braşov, care face instrucţia penală a prăbuşirii băncii „Cetatea“, — această bancăs’a stocurat de o importantă sumă deOfeescont la Banca Naţională. Până anul trecut, creditul acordat de banca de emisiune, băncii „Cetatea“ a fost, exact, de 53 minie a. c., adică acum 6—7 zile, în urma întrebării oficiale, prin adresă, a d-lui jude instructor anchetator. Ţinând seama că sucursala Băncii Naţionale de aci, lucra de mulţi ani cu Banca „Cetatea“ şi pe baza creditului acordat, îi primea efectele la reescont; că nu se pot primi efecte necontrolte şi că totuşi asemenea efecte au fost primite; că în memoriul adresat de conducătorii băncii „Cetatea", — sub No. 50 D. G. din 1930, — comitetului de direcţie al Băncii naţionale se vorbeşte de efectele nevalabile, prezentate la reescont; şi că în fine, prin adresa No. 0.102 din 3 Iunie 1931, sucursala Băncii Naţionale Braşov, precizează valoarea efectelor nevalabile ce are în portofoliul său, dela banca „Cetatea", — se trage concluzia că Banca Naţională, dacă n’a aprobat, a trecut sub tăcere procedeul efectelor nevalabile prezentate la reescentul său. CONTROLUL BANCH NAŢIONALE Dar, tot din constatările făcute recent, — deşi lucrul se ştia mai de mult, — reese că Banca Naţională, de vreo 3—4 ani, exercita prin sucursala ei din Braşov, un efectiv control al băncii „Cetatea“. Acest control, cum se arată, a fost exercitat 3—4 ani de-a rândul, şi a fost instituit din momentul ce banca „Cetate“ a început să se încurce tot mai mult in risipe şi datorii, cu enorme dobânzi uzurate. Recurgând mereu la ajutorul Băncii Naţionale, iar aceasta temânduse de pe atunci, — pe baza informațiilor ce avea, — că suma ce acordase în credit băncii „Cetatea", era periclitată, a hotărât să ia asupra sucursalei din Braşov întreg controlul băncii debitoare. Mai mult, acest control a fost atăt de amănunțit, încât banca „Cetate" avea la sucursala de aci a Băncii Naţionale, aproape întreg serviciul ei de plăţi şi încasări. Astfel, că, de aci porneşte sincera destăinuire a conducătorilor băncii „Cetate“, — consemnate în memoriul adresat comitetului de direcţie al Băncii Naţionale, — că au în portofoliul acestei bănci, efecte reescontate, achitate, dar neretrase, de câteva milioane. Iar, sucursala de aci a Băncii Naţionale, destăinuîeşte, tot sincer, — la 3 Iunie 1931, — că într’adevăr posedă în portofoliul ei efecte reescontate de banca „Cetate“, care intre timp au fost achitate, dar n’au fost retrase şi socotite deci valabile, deşi valabilitatea lor a dispărut din momentul ce au fost achitate. Am arătat, in reportajul precedent, că Banca Naţională centrala, a oprit facerea protestului legal a efectului de 57 milioane lei, înglobând toată datoria băncii „Cetate“ aflată în portofoliul Băncii Naţionale, cu scadenţa la 1 Iunie 1931, aşa că de bună voie banca de emisiune a renunţat la dreptul legal ce avea la exigibilitatea efectului ce nu putea fi achitat, falimentul formal . Banca „Cetatea“ se află, de fapt, in încetare de plăţi, de aproape un an şi jumătate. Această situaţie, — de încetare de plaţi, — este recunoscută de conducătorii băncii, prin cele două memorii, (unul către suveran trimis în Decembrie 1930 şi altul mai vechi, trimis comitetului de direcţie al Băncii Naţionale), dar şi prin procesele verbale ale consliului de adile, care hotărăşte încetarea plaţilor din Aprilie 1930. Totuşi, nu a fost declarată formal, în stare de faliment. Sau făcut, numeroase procese de creditorii ei; dar nimeni, n’a obţinut, până azi, declararea în stare de faliment. Acum, — în urma complicării situaţiei, prin intervenţia parchetului de Braşov şi începerea instrucţiei judiciare,însuşi şi consiliul de administraţie al băncii „Cetatea“ a decis să se întrunească azi, spre a discuta şi hotărî să ceară falimentul formal al băncii. Precizăm câ este vorba de hotărârea ultimului consiliu de administraţie, ales la 28 Martie 1931, adică acela constituit acum două luni, sub prezidenţia d-lui St. Meteş, având dintre vechii consilieri, — cari au funcţionat intre 1928-1930, — numai pe d. Gh. Crişan şi preotul Emil Ghiaja, precum şi pe d. Iosif, fostul director general al băncii „Cetatea" până în Martie 1931. Odată hotărât falimentul formal, cererea va fi adresată de consiliul de administraţie, tribunalului de Târnava-Mare, la Sighişoara, —iar nu la Braşov, — interpretându-se cererea pe faptul că, actualmente, centrala băncii „Cetatea“ a fost strămutată din luna Aprilie 1930, la Cohalm-Rupea, localitate care aparţine jud. Târnava-Mare. Prin această interpretare, — deşi de fapt operaţiunile de aranjare a portofoliului aflat la Banca Naţională, se face in prezent tot la Braşov, cu sucursala de aci, se tinde, în primul rând, la strămutarea întregei afaceri, de la Braşov la Sighişoara. CUTANA cinci Spargerea bisericii Pantelimon Un automobil se ciocneşte cu o motocicletă luate a mai fi stăpân pe motocicle-tă şi de a evita un automobil ce venea din faţă de asemenea cu mare viteză. Cele două maşini întâlnindu-se s’au ciocnit puternic. Bătrânul pensionar, din pricina isbitului a fost aruncat peste capul şoferului, lovindu-se grav la faţa, şi pe corp de automobil, cu mare greutate a fost transportat până la I acorda acestora, hanul Petőfi iar de aci cu salvarea în oraş la spitalul Bega. jurul fraudelor silvice de la Târgul-Mureş CONSTANŢA. 9. — In legătură cu fraudele de păduri de la Târgul- Mureş a sosit în localitate un comisar de la poliţia judiciară din acel oraş, însoţit de doi detectivi, spre a aresta pe un inginer agronom, implicat în această afacere. Deoarece inginerul urmărit nu mai locuieşte in localitate şi în ultimul timp era şef al unui ocol silvic din Cadrilater, poliţiştii au plecat spre Silistra. Cota apelor Dunărei Ismail 157 152 Localităţi 8 Iunie 9 Iunie Baziaş 298 Drencova 248 254 Orşova 322 328 T.Severin 384 390 Cetate 358 362 Calafat 356 359 Bechet 370 363 Corabia 375 365 Zimnicea 350 345 Giurgiu 435 427 Olteniţa 445 435 Călăraşi 465 457 Cerna-Voda 414 408 Hârşova 431 429 Brăila 424 451 Galați 426 425 Sulina 406 406 Chilia 273 273 Tulcea 570 259 Procesul de spionaj Apărarea răspunde replicii comisarului Şedinţa s-a deschis la ora 8 dimineaţa sub preşedinţia d-lui general CONSTANDACHE. D. colonel TURBATU, primul comisar regal şi-a continuat replica. D-sa a expus în rezumat faptele acuzaţilor şi şi-a menţinut concluziile rechizitoriului. REPLICILE APARARE D. avocat POCŞENEANU a depus apoi o petiţie pe masa consiliului, prin care cere ca un medic specialist să constate gradul de responsabilitate al avocat arată că acesta ar fi alcoolicîn ultimul hal şi deci nu poate, îl, tras la răspundere pentru faptele ce i se pun în sarcină, d-lui avocat M. MORA. D-sa vorbeşte în apărarea inculpaţilor Hruşca şi inginer Saio. Insistă asupra nevinovăţiei acestuia din urmă arătând cu documente că el nu este comunist şi nici n’a fost vreodată. La Budapesta armatele române au fost primite de acestinginer Şaio. Autorităţile de acolo ’l-au însărcinat pe el cu acest oficiu, ca pe unul care puteai avea oarecari ‘ Susmanii comunismului. vaîinităţi cu Arată cum ţi .s&sar nu există aleacuzatului Dobrescu. D. -solut -nici un g ăst doveditor al vindicvaţiei lui şi cere încă o dată achitarea, Se(Kn.ți;i®d13 dteipăh pârâ Kiaai la ora,, ,8 dimineaţa, când se va da fecut^n-pA ! “Snscoa ’W.-s) ."șr$ Pagina 9-a întrunirea congresului internaţional aeronautic la Sinaia SINAIA. 9. „ Azi la ora 12 şi 10 minute au sosit cu trenul în localitate, venind de la Bucureşti, membrii, congresului Federaţiei internaţionale aeronautice, reprezentanţi a 34 de State. Congresul a început astăzi în saloanele hotelului Palace, şi desbaterile vor dura până în ziua de 13 ort. O dată cu congresiştii, cari au în fruntea lor pe d. Valentin Bibescu au venit la Sinaia şi d-na Iorga, soţia primului ministru, d. Ghica ministru de externe, Savel Rădulescu ministru plenipotenţiar. In gară, oaspeţii au fost salutaţi de reprezentanţii tuturor autorităţilor militare şi civile, şi un numeros public în frunte cu d. general Phlebs comandantul brigăzii I-a vânători de munte, Const. Ionescu primarul oraşului, colonel Bădescu comandantul grupului 2 vânători de rumi-D. KAMAL ELOUTI BEY (Secretar general F. A. I. Egipt) te, locotenent colonel Cameniţă, comandantul Batalionului I vânători de munte, Ionescu Gregorian directorul gimnaziului, Dertulian Cristescu, inspector p. t. t., inginer silvic Manoil, consilier silvic Ghiorzan, etc. ★ Azi la ora 1 a avut loc în saloanele Palace un dineu onoarea congresiștilor. D. ANDRÉ WATTEAU Delegatul Franței ZERRA ALFONSO GUERERA , (Delegatull Mexicului)