Dimineaţa, iunie 1931 (Anul 27, nr. 8777-8804)

1931-06-11 / nr. 8786

Jos II Iunie 1931 Ploi cu descărcări electrice Un curcubeu­ dublu văzut în Capitală In urma intervenţiei vântului de ford avem dela 6 iunie o revenire a primăverii, cu tranziţii repezi de la cer senin la înorări şi averse, cu os­­cilaţiuni de temperatură dela foarte cald la rece în intervalul unei ace­­leeaşi zile. Scăderea temperaturii se resimte şi în sudul ţării, în deosebi la Bucu­reşti, unde la sfârşitul lui Mai am avut o arşiţă insuportabilă. E drept şi în după amiaza zilei de 8 iunie a fost foarte cald, cum e de obiceiu înainte de ploaie, dar termo­metrul n’a mai atins maxime exage­rate ca în Mai. PLOAIA DE LUNI Luni, la ora 4 luni, după amiază, cerul a început să se întunece la Bucureşti, acoperindu-se de nori alto-cumulus şi nimbuşi foarte ne­gri. Temperatura scăzu vertiginos şi la 15 începu ploaia, care ţinu vreo două ore, fiind însoţită cu descărcări electrice. APARIŢIA UNUI CURCUBEU DUBLU La, orele­1 şi 10 minute soarele a­­păru la orizontul­ de vest printre no­rii stratus şi în aceiaşi clipă începu să se formeze în partea de est a Ca­pitalei un curcubeu dublu de­ dimen­siuni excepţionale. Apariţia acestor b arce în culori a fost comentată­ de public în felurite moduri, deşi e un simplu fenomen de optică atmosferică. Curcubeul se formează, după cum ştiu desigur majoritatea cititorilor, noştri, prin descompunera razelor solare în picăturile de apă, fiecare picătură jucând rolul unei prisme. Orice om poate face un curcubeu artificial aruncând apă în sus şi stând cu spatele la soare, cum fac grădinarii; privind prin picăturile de apă se va vedea curcubeul. , Culorile spectrului (roş, portocaliu, galben, verde, albastru­, indigo şi violet) apar din cauza refracţiunilor şi reflecţiunilor razelor de lumină albă trimise de soare în picăturile de apă ce cad din nori. Forma de arc e datorită conului format de aşa numitele raze eficace, ce formează acelaş unghiu cu linia dreaptă ce ar uni ochiul observato­rului cu centrul­­soarelui. Cum vâr­ful acestui con, din ochiul nostru, vedem numai o parte din arc. Curcubeurile de emi au fost atât de mari pentru că soarele era jos la ori­zont. Conform calculului, un aviator ri­dicat la înălţimea de 3000 metri ar fi văzut curcubeul principal în forma unei circumferinţe complecte, în timp ce de jos se vede numai o ju­mătate de cerc. Al doilea curcubeu, mai puţin stră­lucitor, avea culorile dispuse în or­dine inversă. Formarea sa se dato­­reşte dublei­­r­eflecţii a razelor so­lare în fiecare picătură de apă. TIMPUL PROBABIL Cerul se va menţine variabil, cu însemnări şi tranzit de nori. După amiază vom mai avea aver­se în câmpia Munteniei şi Dobrogei. Vânt de W. şi N.­W. Presiunea at­mosferică oscilatorie. Temperatura medie staţionară. In regiunile muntoase temperatu­ra va scădea. La mare vânt rece de Nord şi ten­dinţă de averse. Inundaţii la Curtea de Argeş CURTEA DE ARGEŞ. 7. Astăzi la ora 2 s’a deslănţuit o ploaie torenţială asupra oraşu­lui şi judeţ, nostru care a du­rat două ore. A fost inundată valea oraşului. Râul Argeş s’a revărsat peste digul văei care a fost rupt. Lunca Argeşului a fost com­plect acoperită cu apă. Apele vin cu furie, aducând vite înecate. B-dul Carol a fost deasemenea inundat. Pagubele sunt mari. Trăznetul omoară trei soldaţi la Braşov Mari întinderi de semănături distruse BRAŞOV. 7. O groaz­nică rupere de nori s’a dezlănţuit astăzi asupra regiunii din fara Bârsei. S’au produs inundaţii în partea de jos a oraşului. Mari întinderi de semănă­­®u ■f®*! distruse în câmpia Bârsei. Trăsnetul a căzut asu­pra cazarmei regimentu­lui 41 artilerie, nimerind trei soldaţi. Unul din ei, a­­nume Mareş Nîcolae, a murit pe foc. Altul a fost grav rănit şi transportat la spitalul Mârzescu din Braşov a încetat din viaţă în chinuri groasnice. Cel de al treilea soldat are partea stângă a corpului paralizată şi se află pe moarte. Ploaie torenţială la Dâmboviţa TÂRGOVIŞTE. 7. — O ploaie înso­­r­ţită de furtună a căzut astăzi asu­pra­ oraşului nostru. Cartierele de la periferie au fost inundate. Grindina a făcut ravagii în partea de sud a judeţului distrugând re­colta. In nordul judeţului numeroşi pomi au fost desrădăcinaţi. Avionul poştal Inteina- Franţa prăbuşit in râu ÎNTREG echipajul S’A INNECAT PARIS, 8 (Rador). — Compania Air Orient a­nunţă că avionul poştal care face cursa între In­dochina şi Franţa, a fost prins ori într’o furtună, înainte de escala Ran­goon. Avionul s’a prăbuşit în râul Sandaz, unde întreg echipajul avionului și pa­sagerii, s’au înnecat. Nu a putut fi salvat din apele râului, decât curierul poș­tal, care a fost expediat mai departe, cu avionul următor. iii ii ■irmi­.ii ■■■■ni A apărut Nou! DIMINEAȚA Explozia unui de­r Operaţiunile de reescont ale băncii „Cetatea“ pozit petrolifer | - _ Efecte de milioane achitate şi date la rescont în portofoliul Băncii Naţionale LONDRA, 9 (Rador). — La Norfolk (Virginia, Sta­­tele Unite) explozia unui­ depozit petrolifer a pro­vocat un puternic incen-­­ diu. Pagubele întrec m­ilioane dolari, piuite cheiuri şi intrepo-­ zite de comerţ au fost dis­truse de flăcări. Şase pompieri au sosit BRAŞOV.­­ Am arătat cum căniţi m cursul operaţiilor descriu conducătorii băncii „Ceta­cee stingere.­­­tea“ cauzele cari au provocat pră­buşirea băncii lor. Printre aceste cauze, se pune în sarcina Băncii Naţionale impune­rea la hotărârea comisiunii de por­tofolii de pe lângă ministerul de finanţe, — prevăzută de legea sta- Tn rtw0TM ibilizării, — de a lua asupra­ şi în­devalizat trei biserici Zll.3 h0tli aU treafCa datorie a băncii „Cetatea“. Astă noapte au reuşit să pătrundă evaluata de ca. la 90 milioane lei, prin spargerea unui geam, în biserici Pe seama statului, pe un şir lung ca Pantelimon. I de ani, cu o dobândă care să nu şi au forţat uşile dulapurilor din­­ treacă de 50 la sută pe an, urmă totul ,și în,cele din o asemenea hotărâre a fost lua­urma, negasind nimic de valoare, au I tg într’adevar de rnmisiunipa dp furat cutia de ajutor cu 4000 lei care ’ comisiunea de era pusă pe o masă lângă ușa alta- P0^01'.' d,epe laîlRa TMnisterul de rului. I finanțe, m luna Septembrie 1930, — Au dispărut apoi nevăzuţi de ni-1 nu Februarie 1930, cum din eroare m®ni-, , ’ de transcriere s’a anunţat, — şi r.!«-8,“,011“1,8? dimi- numai prin veto-ul Băncii naţiona­­la, când a fost anunţată poliţia. J ]e, hotărârea numitei comisiuni nu s’a realizat în întregime. Zicem, în întregime, pentru că în parte ea era mai dinainte reali­zată, banca „Cetate“ bucurându-se din partea Băncii Naţionale de un credit, — pentru reescont, — de peste 50 milioane lei, cu dobânda obişnuită. REESCONTUL DE LA BANCA NA­ŢIONALA După cum se constată din regi­strele examinate de d. expert-con-— UN GRAV RĂNIT — TIMIȘOARA, i— Un grav accident de motocicletă, care a dus la răni­rea pensionarului Norban Budai în etate de 56 de ani din localitate, s’a întâmplat acum 2 zile pe soseaua mtinmiii Tiwiieonur. t i «, - I »Lreic exam­in­are ti6 u. expert-con­it *?»­'.­­*»■ »-«* ..»i­va kilometri afară de bariera ora­­şului. Şoferul Desideriu Vas ple­când cu motocicleta spre Lipova a luat cu el în spatele maşinei pe sus numitul pensionar. După eişrea din oraş, ocolind ci­mitirul catolic de lângă câmpul de exerciţii militare a pornit într’o gonă nebună cu aproape 80 k­m. pe oră. Fapt care l-a pus în imposibi­ 1 tioane Iei. Numai începând din anul trecut, precis, în vară,­­ şi în urma in­formării că banca „Cetate“ şi în­treprinderile ei industriale „Ceta­tea de granit“ (din comuna Greci jud. Tulcea) şi „Cetatea forestieră“ (din Topliţa judeţul Mureş) s’au înglodat în enorme datorii, Banca Naţională a pus capăt creditului ce s’a mai aflat încă, în legătură cu efectele reescontate de banca „Ce­tate“, că o bună parte din aceste efecte — în valoare de câteva mi­lioane, — au fost achitate între timp, dar n’au fost retrase. Ba în­că, ar fi fost efecte achitate mai dinainte şi totuşi prezentate la re­escont Băncii Naţionale, ca vala­bile. Acest procedeu inadmisibil, al băncii „Cetatea“, a determinat în mod hotărâtor Banca Naţională centrală să pună capăt creditului acordat băncii de la Braşov şi să o­­pună acel veto, la hotărârea comi­siunii de portofolii de pe lângă mi­nisterul de finanţe, de a-i mări portofoliul printr’un împrumut de 90 milioane pe termen lung, cu do­bândă mică. EFECTE NEVALABILE LA REESCONT Cu asemenea mijloc neîngăduit, banca „Cetatea“ a strecurat la rees­cent, efecte nevalabile de circa pa­tru jumătate milioane lei. In memoriul înaintat de conducă­torii băncii „Cetate", către comitetul de direcţie al băncii Naţionale (res­pectiv d’-lor Lapedatu, Gheorghiu, etc.), descriindu-se starea critică în care banca lor se găseşte, se pome­neşte în mod sincer de efectele a­­chitate, date spre reescent şi aflate în portofoliul băncii de emisiune, dar neretrase. Şi se arată că valoarea lor, este de câteva milioane, fără să se precizeze cifra exactă. Pe de altă parte, sucursala Băncii Naţionale din Braşov, face o primă precizare a acestei cifre, — a efecte­lor achitate și date la reescent, dir neretrase, — arătând că suma tota­lă a acestor efecte trece de 4 mili­oane lei. Precizarea aceasta se face de că­tre numita sucursală, abia la 3 la- Falimentul formal hotărât : conducătorii băncii — Dela trimisul nostru — buna­ numit de judele instructor al trib. Braşov, care face instrucţia penală a prăbuşirii băncii „Ceta­tea“, — această bancă­­s’a s­t­ocurat de o importantă sumă deOfeescont la Banca Naţională. Până anul trecut, creditul acor­dat de banca de emisiune, băncii „Cetatea“ a fost, exact, de 53 mi­nie a. c.,­­ adică acum 6—7 zile,­­ în urma întrebării oficiale, prin a­dresă, a d-lui jude instructor anche­tator. Ţinând seama că sucursala Băncii Naţionale de aci, lucra de mulţi ani cu Banca „Cetatea“ şi pe baza cre­ditului acordat, îi primea efectele la reescont; că nu se pot primi efecte necontrolte şi că totuşi asemenea e­­fecte au fost primite; că în memo­riul adresat de conducătorii băncii „Cetatea", — sub No. 50 D. G. din 1930, — comitetului de direcţie al Băncii naţionale se vorbeşte de e­­fectele nevalabile, prezentate la re­escont; şi că în fine, prin adresa No. 0.102 din 3 Iunie 1931, sucursala Băncii Naţionale Braşov, precizează valoarea efectelor nevalabile ce are în portofoliul său, dela banca „Ce­tatea", — se trage concluzia că Banca Naţională, dacă n’a aprobat, a trecut sub tăcere procedeul efecte­lor nevalabile prezentate la reescen­­tul său­. CONTROLUL BANCH NAŢIONALE Dar, tot din constatările făcute recent, — deşi lucrul se ştia mai de mult, — reese că Banca Naţională, de vre­o 3—4 ani, exercita prin su­cursala ei din Braşov, un efectiv control al băncii „Cetatea“. Acest control, cum se arată, a fost exercitat 3—4 ani de-a rândul, şi a fost instituit din momentul ce ban­ca „Cetate“ a început să se încurce tot mai mult in risipe şi datorii, cu enorme dobânzi uzurate. Recurgând mereu la ajutorul Băn­cii Naţionale, iar aceasta temându­­se de pe atunci, — pe baza infor­mațiilor ce avea, — că suma ce a­­cordase în credit băncii „Cetatea", era periclitată, a hotărât să ia asu­pra sucursalei din Braşov întreg controlul băncii debitoare. Mai mult, acest control a fost a­­tăt de amănunțit, încât banca „Ce­tate" avea la sucursala de aci a Băncii Naţionale, aproape întreg serviciul ei de plăţi şi încasări. Astfel, că, de aci porneşte sincera destăinuire a conducătorilor băncii „Cetate“, — consemnate în memo­riul adresat comitetului de direcţie al Băncii Naţionale, — că au în por­tofoliul acestei bănci, efecte rees­contate, achitate, dar neretrase, de câteva milioane. Iar, sucursala de aci a Băncii Na­ţionale, destăinuîeşte, tot sincer, — la 3 Iunie 1931, — că într’adevăr posedă în portofoliul ei efecte rees­contate de banca „Cetate“, care in­tre timp au fost achitate, dar n’au fost retrase şi socotite deci valabile, deşi valabilitatea lor a dispărut din momentul ce au fost achitate. Am arătat, in reportajul prece­dent, că Banca Naţională centrala, a oprit facerea protestului legal a efectului de 57 milioane lei,­­ în­globând toată datoria băncii „Ceta­te“ aflată în portofoliul Băncii Na­ţionale,­­ cu scadenţa la 1 Iunie 1931, aşa că de bună voie banca de emisiune a renunţat la dreptul legal ce avea la exigibilitatea efectului ce nu putea fi achitat, falimentul formal . Banca „Cetatea“ se află, de fapt, in încetare de plăţi, de aproape un an şi jumătate. Această situaţie, — de încetare de plaţi, — este recunoscută de con­ducătorii băncii, prin cele două me­morii, (unul către suveran trimis în Decembrie 1930 şi altul mai vechi, trimis comitetului de direc­ţie al Băncii Naţionale), dar şi prin procesele verbale ale consliului de adile, care hotărăşte încetarea plaţilor din Aprilie 1930. Totuşi, nu a fost declarată for­mal, în stare de faliment. Sau făcut, numeroase procese de creditorii ei; dar nimeni, n’a obţi­nut, până azi, declararea în stare de faliment. Acum, — în urma complicării si­tuaţiei, prin intervenţia parchetului de Braşov şi începerea instrucţiei judiciare,­însuşi şi consiliul de ad­ministraţie al băncii „Cetatea“ a decis să se întrunească azi, spre a discuta şi hotărî să ceară falimen­tul formal al băncii. Precizăm câ este vorba de hotă­rârea ultimului consiliu de admi­nistraţie, ales la 28 Martie 1931, a­­dică acela constituit acum două luni, sub prezidenţia d-lui St. Me­­teş, având dintre vechii consilieri, — cari au funcţionat intre 1928-1930, — numai pe d. Gh. Crişan şi preotul Emil Ghiaja, precum şi pe d. Iosif, fostul director general al băncii „Cetatea" până în Martie 1931. Odată hotărât falimentul formal, cererea va fi adresată de consiliul de administraţie, tribunalului de Târnava-Mare, la Sighişoara, —iar nu la Braşov, — interpretându-se cererea pe faptul că, actualmente, centrala băncii „Cetatea“ a fost strămutată din luna Aprilie 1930, la Cohalm-Rupea, localitate care aparţine jud. Târnava-Mare. Prin această interpretare, — de­şi de fapt operaţiunile de aranjare a portofoliului aflat la Banca Na­ţională, se face in prezent tot la Braşov, cu sucursala de aci,­­ se tinde, în primul rând, la strămu­tarea întregei afaceri, de la Braşov la Sighişoara. CUTANA cinci Spargerea bisericii Pantelimon Un automobil se ciocneşte cu o motocicletă lu­ate a mai fi stăpân pe motocicle-­­tă şi de a evita un automobil ce venea din faţă de asemenea cu mare viteză. Cele două maşini în­­tâlnindu-se s’au ciocnit puternic.­ Bătrânul pensionar, din pricina is­­bitului a fost aruncat peste capul­­ şoferului, lovindu-se grav la faţa, şi pe corp de automobil, cu mare greutate a fost transportat până la I acorda acestora, hanul Petőfi iar de aci cu salvarea­ în oraş la spitalul Bega. jurul fraudelor silvice de la Târgul-Mureş CONSTANŢA. 9. — In legătură cu fraudele de păduri de la Târgul- Mureş a sosit în localitate un co­misar de la poliţia judiciară din a­­cel oraş, însoţit de doi detectivi, spre a aresta pe un inginer agro­nom, implicat în această afacere. Deoarece inginerul urmărit nu mai locuieşte in localitate şi în ul­timul timp era şef al unui ocol sil­vic din Cadrilater, poliţiştii au ple­cat spre Silistra. Cota apelor Dunărei Ismail 157 152 Localităţi 8 Iunie 9 Iunie Baziaş 298 Drencova 248 254 Orşova 322 328 T.­Severin 384 390 Cetate 358 362 Calafat 356 359 Bechet 370 363 Corabia 375 365 Zimnicea 350 345 Giurgiu 435 427 Olteniţa 445 435 Călăraşi 465 457 Cerna-Voda 414 408 Hârşova 431 429 Brăila 424 451 Galați 426 425 Sulina 406 406 Chilia 273 273 Tulcea 570 259 Procesul de spionaj Apărarea răspunde replicii comisarului Şedinţa s-a deschis la ora 8 dimi­neaţa sub preşedinţia d-lui general CONSTANDACHE. D. colonel TURBATU, primul co­misar regal şi-a continuat replica. D-sa a expus în rezumat­ faptele a­­cuzaţilor şi şi-a menţinut concluziile rechizitoriului. REPLICILE APARARE D. avocat POCŞENEANU a depus­ apoi o petiţie­ pe masa consiliului, prin care cere ca un­ medic specia­list să constate gradul de responsa­bilitate­ al avocat­ arată că acesta ar fi alcoolic­­în ultimul hal şi deci nu poate, îl, tras la răspundere pentru­ faptele­ ce­ i se pun­ în sarcină, d-lui avocat M. MORA. D-sa vorbeş­te în apărarea inculpaţilor Hruşca şi inginer Saio. Insistă asupra nevinovăţiei aces­tuia din urmă arătând cu documen­te că el nu este comunist şi nici n’a fost vreodată. La Budapesta arma­tele române au fost primite de acest­­inginer Şaio. Autorităţile de acolo ’l-au însărcinat pe el cu acest oficiu, ca pe unul care puteai avea oarecari ‘ Susmanii comunismului. vaîinităţi cu Arată cum ţi .s&sar nu există ale­­acuzatului Dobrescu. D. -­sol­ut -nici un g ăst doveditor al vind­­­ic­­vaţiei lui şi­ cere încă o dată achita­rea, Se(Kn.ți;i®d13 dteipăh pârâ Kiaai la ora,, ,8 dimineaţa, când se va da fecut^n-pA ! “Snscoa ’W.-s) ."șr$ Pagina 9-a întrunirea congresului internaţional aeronautic la Sinaia SINAIA. 9. „ Azi la ora 12 şi 10 minute au sosit cu trenul în localita­te, venind de la Bucureşti, membrii, congresului Federaţiei internaţiona­le aeronautice, reprezentanţi a 34 de State. Congresul a început astăzi în sa­loanele hotelului Palace, şi desbate­­rile vor dura până în ziua de 13 ort. O dată cu congresiştii, cari au în fruntea lor pe d. Valentin Bibescu au venit la Sinaia şi­ d-na Iorga, soţia primului ministru, d. Ghica ministru de externe, Savel Rădu­­lescu ministru plenipotenţiar. In gară, oaspeţii au fost salutaţi de reprezentanţii tuturor autorităţi­lor militare şi civile, şi un numeros public în frunte cu d. general Phlebs comandantul brigăzii I-a vânători de munte, Const. Ionescu primarul oraşului, colonel Bădescu coman­dantul grupului 2 vânători de rumi-D. KAMAL ELOUTI BEY (Secretar general F. A. I. Egipt) te, locotenent colonel Cameniţă, co­mandantul Batalionului I vânători de munte, Ionescu Gregorian direc­torul gimnaziului, Dertulian Cristes­­cu, inspector p. t. t., inginer silvic Manoil, consilier silvic Ghiorzan, etc. ★ Azi la ora 1 a avut loc în saloa­nele Palace un dineu onoa­rea congresiștilor. D. ANDRÉ WATTEAU Delegatul Franței ZERRA ALFONSO GUERERA , (D­elegatull Mexicul­ui)

Next