Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)
1931-07-01 / nr. 8805
Stricăciunea moravurilorINTRAREA IN MINISTERE — Ține bine, Pârlco, c’a intrat unu’n menester țării belei... D. C. Argetoianu, care nu obişnueşte să pună mănuşi în gesturile sale şi nici strajă gurii în tot ce spune, a dezvăluit la Cameră ostare de lucruri în adevăr ruşinoasă. Nici mai mult, nici mai puţin a prezintat pe mulţi membri ai parlamentului — indiferent dacă se referea la foşti sau la actuali parlamentari — în lumina urâtă a unor... dece n’am spune cuvântul? a unor samsari puţin oneşti. Se duceau la d-sa, îl întrebau doar de sănătate, îi strângeau mâna, iar la eşire, le ziceau clienţilor cari îi aşteptau la uşe: „S’a făcut!“ şi... îi ciupeau de bani. Şi d. Argetoianu a crezut că pune capăt acestor găinării, luând măsura prin care se zăvoresc porţile ministerelor pentru toată lumea— inclusiv pentru d-nii reprezintanţi ai naţiunei. Se înşeală în ce priveşte eficacitatea măsurei. Destăinuirile d-sale arată doar cât de adâncă e stricăciunea moravurilor noastre sociale, precum indică în acelaş timp cât de greu este pentru un simplu cetăţean să găsească dreptate, atunci când se adresează singur şi direct autorităţei respective. Greutatea reiese din uşurinţa cu care cetăţeanul acesta se lasă jumulit pe un simplu cuvânt şi din naivitatea de care dă dovadă. Totodată însă, măsura de a închide ermetic porţile ministerelor şi ale celorlalte autorităţi nu numai că nu constitue un leac la răul pe care d. Argetoianu l-a denunţat de pe banca ministerială, ci, dimpotrivă, va contribui la o şi mai mare întindere a lui. Explicaţia faptului este simplă de tot. Până acum, accesul la ministere şi alte autorităţi ale statului fiind liber la anumite ore pentru toată lumea, mulţi cetăţeni n’aveau nevoe să recurgă la intervenţiile unor persoane cu trecere şi care se anihitau de promisiunile sau de angajamentele luate în felul descris de d. ministru de finanţe. Sau, în tot cazul cetăţenii puteau să controleze prin ei înşişi, dacă au fost realmente serviţi sau dacă au fost pur şi simplu amăgiţi. De acum încolo însă, pentru toţi aceşti cetăţeni este înlăturată posibilitatea de a urmări singuri chestiunile ce-i interesează sau de a face operaţia de control de care am pomenit. Dar ar fi o naivitate să se creadă că şi membri parlamentului sau alte persoane cu trecere se vor găsi exact în aceiaşi situaţie. Deputaţii, senatorii, precum şi persoanele la care ne referim, au şi găsesc dese şi foarte numeroase ocazii să se întâlnească cu miniştrii sau cu alţi funcţionari superiori şi să pună un cuvânt bun pentru cutare protejat ori pentru cutare client. Se ştie apoi — sau cel puţin aşa e credinţa generală — că un membru al parlamentului sau un partizan politic cu greutate nu poate fi refuzat ca un Stan Păpuşe oarecare. De aceea, traficul de influenţă şi intervenţiile lăturalnice departe de a dispărea prin aplicarea măsurei de care ne ocupăm, vor găsi condiţiuni şi mai favorabile pentru a dăinui şi a se dezvolta. Reţinem deci din destăinuirile d-lui Argetoianu confirmarea existenţei unor moravuri cu adevărat detestabile. In acelaş timp însă repetăm — ceea ce, de altfel, este în convingerea tuturor — că aceste moravuri nu pot fi câtuşi de puţin stârpite prin îndepărtarea publicului de la orice contact cu autoritățile statului. N. BATZARIA 7 BiBbvJfcCA„ioTRA" SIBIU Anul XXVII- No. 8805 PESTOX INSECTICIDUL IDEAL Fondată în 1904 de CONST. MILLE 13 Lei București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) România învinge Jugoslavia la Mali ZAGREB, 29 (Rador). .— Eri după amiază s’a jucat la Zagreb matchul de football între România și Jugoslavia, pentru cupa balcanică. România a învins Jugoslavia cu 4 la 2. Un public numeros a aplaudat echipa învingătoare. Presa iugoslavă despre marele succes al echipei de football române BELGRAD, 29 (Danubo). — Izbânda echipei române contra echipei iugoslave în matchul de football pentru cupa balcanică, este viu comentată de toate ziarele iugoslave. Ele își exprimă surpriza provocată de jocul sigur și elegant al românilor deoarece se aştepta ca Iugoslavii să iasă biruitori din această luptă. Ziarele recunosc însă că rezultatul a fost drept, românii dovedindu-se superiori iugoslavilor, mai ales în a doua jumătate a jocului. Demisiuni din partidul liberal englez LONDRA. — Ziarul „Daily Herald” anunţă că sir John Simon, sepregăteşte să părăsească partidul liberal pentru a se ralia conservatorilor. Un grup de deputaţi liberali — dintre cari se citează contele de Roseberry — nemulţumiţi ca şi dânsul de direcţia partidului lor, îi va urma pilda. Arestarea unui preot italian antifascist ROMA. Se anunţă din Udine ziarului „Popolo di Roma“ . La Tarvis, carabinierii au arestat pe un preot care, după ce a celebrat liturghia în capelă, a rostit un violent discurs împotriva guvernului şi a fascismului, cu prilejul dizolvării asociaţiilor tineretului catolic. Cum a fost prins banditul Polisciuc complici ai banditului au fost uciși Fanmuosul bandit Proliscîuc, care a terorizat întreaga Basarabie ani dearîndul a fost prins. Intre urmăritorii lui și bandit s’a dat o adevărată luptă în cursul căreia Polisciuc a căzut rănit. El a fost adus sub o puternică pază la Edinţi-Soroca, de unde va fi expediat parchetului de Soroca. ★ CHIŞINĂU, 29. — In legătură cu prinderea banditului Polisciuc, inspectoratul de poliţie a primit următoarele relaţiuni : In cursul nopţii trecute, o patrulă de jandarmi a surprins, in pădurea Edineţi, pe Polisciuc şi pe tovarăşul său Buda, alt tâlhar vestit. Somaţi să se predea, bandiţii au răspuns cu focuri de armă. Jandarmii ripostând, s’a încins o adevărată luptă între aceştia şi tâlhari. In timpul luptei, Polisciuc a fost rănit la mâna stângă şi a putut fi prins. Buda, deşi grav rănit, a reuşit să dispară. Polisciuc a fost adus la postul de jandarmi din Edineţi unde este ţinut sub o pază severă şi unde au plecat aseară autorităţile din Hotin spre a-i ancheta. Totodată au fost luate măsuri necesare pentru prinderea lui Buda. * Pe de altă parte, tot din Hotin se anunţă că ori după amiază, pe când tâlharii Emilian Marinciuc şi Ivan Hahdruciuc, doi membri ai bandei Polisciuc, cari fuseseră arestaţi acum câtva timp, erau conduşi de jandarmi spre Lencăuţi, unde urma să se facă reconstituirea unei crime, s’a produs un atac banditesc. In pădurea Jaliştea, bandiţii căutând să scape pe tovarăşii lor, între tâlhari şi jandarmi s’a dat o luptă, în cursul căreia Marinciuc şi Handruciuc au fost ucişi. ★ Prinderea lui Polisciuc a produs o mare bucurie în rândurile populaţiei basarabene, pe care banditul a terorizat-o zece ani dearândul. BANDITUL IVAN POLISCIUC Csijum, câştigătorul premiului „Regal“ 12 pagini Arestarea unui avocat prins in flagrant delict de mită Sâmbătă la ora 10 dimineaţa, avocatul Constant Ionescu, şeful contenciosului „Parid“, a fost prins în flagrant delict de mită. Reprezentanţii parchetului şi poliţiei l-au surprins în momentul când primea suma de 30.000 lei de la d. inginer loan N. Protopopescu din str. Visarion 29 bis, drept aconto pentru a-i înlesni continuarea concesiunei lacului din judeţul Cetatea Albă. Avocatul a fost ţinut arestat câteva ore până la terminarea ancheteiEri şi azi au continuat cercetările, iar mâine dosarul va fi înaintat parchetului. Papa deprimat din cauza conflictului cu guvernul italian O apropiată enciclică contra naţionalismului VIENA — Corespondentul din Roma al ziarului „Neue Freie Presse“ telegrafiază. Ultima notă a guvernului italian către Vatican, a provocat acolo o impresie penibilă, cu atât mai mult cu cât până în ultimul moment se sperase într’o ameliorare a situaţiei. Se asigură, că Popa este extrem de deprimat. In lungi meditaţiuni în faţa lui Dumnezeu, el a examinat din nou atitudinea ce o luase, dar simte că, în calitate de şef al Bisericii, n’a putut lucra altfel. O hotărîre definitivă n’a fost luată încă în cercurile Vaticanului cu privire la demersurile ulterioare ce se vor face. Pare însă că se înclină spre părerea, că ar fi inutil, de a se continua schimbul de note, deoarece nu se întrevede nici o apropiere pipăibilă, între punctele de vedere contrarii. Papa a primit din nou întro audienţă privată de trei sferturi de oră pe nunţiul papal pe lângă guvernul italian. Cu şi mai mare îndărătnicie se menţine şi svonul că Papa, intenţionează să lanseze în curând enciclica împotriva naţionalismului, pe care o anunţase adeseori şi pe care o reţinuse mereu având în vedere situaţia mondială. Miercuri 1 Iulie 1931 PESTOX 40? Telef.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 319/66 INSECTICIDUL IDEAL Numeroase linii ferate inundate de ploi Cum circul Ploile torenţiale din ultimele două zile au provocat mari perturbaţiuni în mersul trenurilor locale, din Ardeal. Numeroase linii ferate au fost inundate. Intre Braşov-Intorsura Buzăului linia curentă s-a surpat în trei locuri, făcând circulaţia imposibilă pe distanţa Halta Telui—Poiana Florilor. Organele locale C. F. R. au menţinut circulaţia trenurilor mixte numai intre Braşov—Halta Telui. Circulaţia normală va fi reluată peste trei zile. Linia Braşov-Făgăraş este spalată intre staţiunile Ghimbov şi Bartolomeu. Circulaţia, care fusese întreruptă mai multe ore, a fost reluată, prin pilotare. Pe linia Braşov-Predeal, a fost trenurile slăbit podeţul de la km. 149+900. Trenurile de călători şi marfă circulă la pas. 1 . ★ Staţiunea Apata, situată pe linia Braşov-Sighişoara, a fost inundată de apele revărsate ale pârâului Apaţa. Trenul Orient-Expres a suferit o întârziere de 10 minute. Au mai suferit întârzieri şi alte trenuri de călători de la şi pentru Bucureşti. A mai fost inundat şi triajul staţiunii Bod, de torentele râului Ghimbăşel, ce au debordat albia. Apa a atins aci o înălțime de o jumătate de metru. Linia principală Braşov-Sighişoara este circulabilă cu restricțiunea ca pe porțiunea inundată trenurile să circule cu o viteză redusă de 20 km. pe oră. ★ Se cere readucerea Casei Muncii la Regia autonomă C. F. R. Memoriul înaintat ministerului de comunicaţii D. general M. Ionescu, directorul general al Regiei autonome cfr., a înaintat ori un memoriu d-lui prof. V. Vâlcovici, ministrul comunicaţiilor prin care cere realipirea Casei muncei cfr., pe lângă direcţiunea generală a drumului de fer. Prin acest memoriu se arată că patrimoniul acestei instituţiuni il constitue diverse şi importante subvenţii cfr., cum şi diferite reţineri din salariul personalului, 5 şi 0,50 la sută din salariul brut, la care a fost înglobat şi patrimoniul vechilor nuclee ceferiste. Toate aceste subvenţiuni şi reţineri au servit şi servesc încă la ralizarea scopurilor pentru cari a fost creată această casă. * Se arată apoi, în susmenţionatul memoriu, că,de la deslipirea de direcţiunea generală cft., Casa muncii şi-a complicat şi augmentat aparatul său administrativ, într’o proporţie scandaloasă. Astfel s’a creiat: 1) Un consiliu de administraţie cu 11 membri, în loc de 5, cât era în vechiul consiliu. 2) Un comitet de direcţie cu 3 membri, care mai înainte mi exista. 3) Un director general şi un subdirector general ,care deasemeni înainte nu existau. 4) O direcţie administrativă cu 7 servicii. 5) O direcţiune tehnică cu 6 servicii. 6) O direcţiune medicală cu 3 servicii. Deci în total 16 servicii, pe când înainte aceleaşi scopuri se aduceau la îndeplinire numai prin 5 servicii. Toate acestea au condus la crearea de funcţiuni înalte şi la sporirea personalului de la 490 la 700 slujbaşi, cu un budget de personal de circa 700 milioane, faţă de 30- 35 milioane, cât însuma înainte acest budget. In concluzie, d. general M. Ionescu a propus să se abroge actuala lege pentru crearea Casei autonome de ocrotirea personalului cft., şi repunerea în vigoare a legei Casei muncii din 1921, cu modificarea ca în locul consiliului de administraţie să fie institut un comitet de direcţie, compus din patru reprezentanţi ai direcțiunilor principale cfr. ★ Noul Tale ŞI D. N. GATOSKY Deputat al Uniunii Naţionale Muscel Marile fraude dela composesoratul Carta Păduri vândute în mod ilegal.Dispariţia preşedintelui composesoratului Miercurea Ciucului, 28. — Ne-am ocupat de marile fraude descoperite la composesoratul din comuna Carta. Totalul lor s’ar cifra la 60 de milioane lei. Pentru a cunoaşte în ce constă aceste fraude, ne-am adresat d-lui jude instructor cu titlul de preşedinte, Ovidiu Creangă, care a instruit cazul. D-sa a binevoit să ne lămurească : IN CE CONSTĂ FRAUDELE Fraudele de la composesoratul din Câra constă în faptul că membrii comitetului au vândut cantităţi enorme de lemne, fără aprobarea adunării generale şi fără să se ţină licitaţii publice. Vânzările au fost făcute către persoane cu care membrii din comitet împărţeau câştigul. Astfel, a fost vândută o pădure de câteva sute de hectare societăţii forestiere „Valea Ghimeşului“, în valoare de peste 50 milioane lei. CE DECLARĂ INCULPAŢII Instrucţia a găsit vinovaţi pe Gidia Ştefan, Balint Ştefan, Cordea Carol şi Ferentz Soci, toţi membri în comitetul composesoratului. Aceştia au fost arestaţi şi tribunalul le-a confirmat mandatele. La interogatoriile ce li s-au luat, arestaţii au declarat că au vândut pădurea societăţii „Valea Ghimeşului“ pentru că aceasta la rândul ei a intervenit la comitetul agrar să nu exproprieze terenurile composesoratului din Cârţa. DISPARIŢIA PREŞEDINTELUI COMPOSESORATULUI Preşedinte al composesoratului din Cârţa este notarul comunal Francisc Paraschi. Acesta, prinzând de veste că se va face o descindere la composesorat şi se va cerceta gestiunea, a dispărut, luând cu el o însemnată sumă de bani, înainte de a pleca însă, a distrus o parte din corespondenţă şi din registre. Se crede,că el a fugit în Ungaria. Parchetul local a încheiat actele prin care se cere extrădarea lui. Actele au fost trimise ministerului de externe pentru a facer demersurile necesare, întrucât se bănueşte că şi la alte composesorate s’au săvârşit fraude, magistrații din localitate anchetează în această direcție. -