Dimineaţa, iulie 1931 (Anul 27, nr. 8805-8835)

1931-07-01 / nr. 8805

Stricăciunea moravurilorINTRAREA IN MINISTERE — Țin­­e bine, Pârlc­o, c’a intrat unu’n menester țării belei... D. C. Argetoianu, care nu obiş­­nueşte să pună mănuşi în gestu­rile sale şi nici strajă gurii în tot ce spune, a dezvăluit la Cameră o­­stare de lucruri în adevăr ruşi­noasă. Nici mai mult, nici mai puţin a prezintat pe mulţi mem­bri ai parlamentului — indiferent dacă se referea la foşti sau la ac­tuali parlamentari — în lumina urâtă a unor... dece n’am spune cuvântul? a unor samsari puţin o­­neşti. Se duceau la d-sa, îl întrebau doar de sănătate, îi strângeau mâ­na, iar la eşire, le ziceau clienţilor cari îi aşteptau la uşe: „S’a fă­cut!“ şi... îi ciupeau de bani. Şi d. Argetoianu a crezut că pune capăt acestor găinării, luând măsura prin care se zăvoresc por­ţile ministerelor pentru toată lu­mea— inclusiv pentru d-nii repre­­zintanţi ai naţiunei. Se înşeală în ce priveşte efica­citatea măsurei. Destăinuirile d-sale arată doar cât de adâncă e stri­căciunea moravurilor noastre so­ciale, precum indică în acelaş timp cât de greu este pentru un simplu cetăţean să găsească dreptate, a­­tunci când se adresează singur şi direct autorităţei respective. Greutatea reiese din uşurinţa cu care cetăţeanul acesta se lasă ju­mulit pe u­n simplu cuvânt şi din naivitatea de care dă dovadă. Totodată însă, măsura de a în­chide ermetic porţile ministerelor şi ale celorlalte autorităţi nu nu­mai că nu constitue un leac la răul pe care d. Argetoianu l-a denunţat de pe banca ministerială, ci, dim­potrivă, va contribui la o şi mai mare întindere a lui. Explicaţia faptului este simplă de tot. Până acum, accesul la mi­nistere şi alte autorităţi ale statu­lui fiind liber la anumite ore pen­tru toată lumea, mulţi cetăţeni n’a­­veau nevoe să recurgă la interven­ţiile unor persoane cu trecere şi care se anihitau de promisiunile sau de angajamentele luate în fe­lul descris de d. ministru de fi­nanţe. Sau, în tot cazul cetăţenii puteau să controleze prin ei înşişi, dacă au fost realmente serviţi sau dacă au fost pur şi simplu amă­giţi. De acum încolo însă, pentru toţi aceşti cetăţeni este înlăturată posibilitatea de a urmări singuri chestiunile ce-i interesează sau de a face operaţia de control de care am pomenit. Dar ar fi o naivitate să se creadă că şi membri parlamentului sau alte persoane cu trecere se vor găsi exact în aceiaşi situaţie. De­putaţii, senatorii, precum şi per­soanele la care ne referim, au şi găsesc dese şi foarte numeroase o­­cazii să se întâlnească cu miniştrii sau cu alţi funcţionari superiori şi să pună un cuvânt bun pentru cu­tare protejat ori pentru cutare client. Se ştie apoi — sau cel puţin aşa e credinţa generală — că un mem­bru al parlamentului sau un par­tizan politic cu greutate nu poate fi refuzat ca un Stan Păpuşe oare­care. De aceea, traficul de influenţă şi intervenţiile lăturalnice departe de a dispărea prin aplicarea măsurei de care ne ocupăm, vor găsi con­diţiuni şi mai favorabile pentru a dăinui şi a se dezvolta. Reţinem deci din destăinuirile d-lui Argetoianu confirmarea exis­tenţei unor moravuri cu adevărat detestabile. In acelaş timp însă repetăm — ceea ce, de altfel, este în convingerea tuturor — că aceste moravuri nu pot fi câtuşi de pu­ţin stârpite prin îndepărtarea pu­blicului de la orice contact cu au­toritățile statului. N. BATZARIA ­7 BiBbvJ­­­fcCA„i­­oTRA" SIBIU Anul XXVII- No. 8805 PESTOX INSECTICIDUL IDEAL Fondată în 1904 de CONST. MILLE 13 Lei București, Str. Const. Mille 7-11 (Sărindar) România învinge Jugoslavia la Mali ZAGREB, 29 (Rador). .— Eri du­pă amiază s’a jucat la Zagreb ma­­tchul de football între România și Jugoslavia, pentru cupa balcanică. România a învins Jugoslavia cu 4 la 2. Un public numeros a aplaudat e­­chipa învingătoare. Presa iugoslavă despre marele succes al echipei de football române BELGRAD, 29 (Danubo). — Izbân­da echipei române contra echipei iugoslave în matchul de football pentru cupa balcanică, este viu co­mentată de toate ziarele iugoslave. Ele își exprimă surpriza provocată de jocul sigur și elegant al româ­nilor de­oarece se aştepta ca Iugo­slavii să iasă biruitori din această luptă. Ziarele recunosc însă că rezulta­tul a fost drept, românii dovedin­­du-se superiori iugoslavilor, mai a­­les în a doua jumătate a jocului. Demisiuni din partidul liberal englez LONDRA. — Ziarul „Daily He­­rald” anunţă că sir John Simon, se­­pregăteşte să părăsească parti­dul liberal pentru a se ralia con­servatorilor. Un grup de deputaţi liberali — dintre cari se citează contele de Roseberry — nemulţumiţi ca şi dânsul de direcţia partidului lor, îi va urma pilda. Arestarea unui preot italian antifascist ROMA.­­ Se anunţă din Udine ziarului „Popolo di Roma“ . La Tarvis, carabinierii au arestat pe un preot care, după ce a cele­brat liturghia în capelă, a rostit un violent discurs împotriva guvernu­lui şi a fascismului, cu prilejul dizol­vării asociaţiilor tineretului catolic. Cum a fost prins banditul Polisciuc­­ complici ai banditului au fost uciși Fanmuosul bandit Prolis­­cîuc, care a terorizat în­treaga Basarabie ani dea­­rîndul a fost prins. Intre urmăritorii lui și bandit s’a dat o adevărată luptă în cursul căreia Polisciuc a căzut rănit. El a fost a­­dus sub o puternică pază la Edinţi-Soroca, de unde va fi expediat parchetului de Sor­oca. ★ CHIŞINĂU, 29. — In legătură cu prinderea banditului Polisciuc, in­spectoratul de poliţie a primit ur­mătoarele relaţiuni : In cursul nopţii trecute, o patrulă de jandarmi a surprins, in pădu­rea Edineţi, pe Polisciuc şi pe to­varăşul său Buda, alt tâlhar vestit. Somaţi să se predea, bandiţii au răspuns cu focuri de armă. Jan­darmii ripostând, s’a încins o ade­vărată luptă între aceştia şi tâl­hari. In timpul luptei, Polisciuc a fost rănit la mâna stângă şi a pu­tut fi prins. Buda, deşi grav rănit, a reuşit să dispară. Polisciuc a fost adus la postul de jandarmi din Edineţi unde este ţi­nut sub o pază severă şi unde au plecat aseară autorităţile din Ho­­tin spre a-i ancheta.­­ Totodată au fost luate măsuri ne­cesare pentru prinderea lui Buda. * Pe de altă parte, tot din Hotin se anunţă că ori după amiază, pe când tâlharii Emilian Marinciuc şi Ivan Hahdruciuc, doi membri ai bandei Polisciuc, cari fuseseră ares­taţi acum câtva timp, erau conduşi de jandarmi spre Lencăuţi, unde urma să se facă reconstituirea u­­nei crime, s’a produs un atac ban­ditesc. In pădurea Jaliştea, bandiţii cău­tând să scape pe tovarăşii lor, în­tre tâlhari şi jandarmi s’a dat o luptă, în cursul căreia Marinciuc şi Handruciuc au fost ucişi. ★ Prinderea lui Polisciuc a pro­dus o mare bucurie în rândurile populaţiei basarabene, pe care ban­ditul a terorizat-o zece ani dea­­rândul. BANDITUL IVAN POLISCIUC Csijum­, câştigătorul premiului „Regal“ 12 pagini Arestarea unui avocat prins in flagrant delict de mită Sâmbătă la ora 10 dimineaţa, avocatul Constant Ionescu, şeful contenciosului „Parid“, a fost prins în flagrant delict de mită. Reprezentanţii parchetului şi po­liţiei l-au surprins în momentul când primea suma de 30.000 lei de la d. inginer loan N. Protopo­­pescu din str. Visarion 29 bis, drept aconto pentru a-i înlesni con­tinuarea concesiunei lacului din judeţul Cetatea Albă. Avocatul a fost ţinut arestat câ­teva ore până la terminarea an­chetei­Eri şi azi au continuat cercetă­rile, iar mâine dosarul va fi înain­tat parchetului. Papa deprimat din cauza conflictului cu guvernul italian O apropiată enciclică contra naţionalismului VIENA — Corespondentul din Roma al ziarului „Neue Freie Presse“ telegrafiază. Ultima notă a guvernului italian către Vatican, a provocat acolo o impresie peni­bilă, cu atât mai mult cu cât până în ultimul moment se sperase în­­tr’o ameliorare a situaţiei. Se asi­gură, că Popa este extrem de de­primat. In lungi meditaţiuni în faţa lui Dumnezeu, el a examinat din nou atitudinea ce o luase, dar simte că, în calitate de şef al Bi­sericii, n’a putut lucra altfel. O hotărîre definitivă n’a fost luată încă în cercurile Vaticanului cu privire la demersurile ulterioa­re ce se vor face. Pare însă că se înclină spre părerea, că ar fi inu­til, de a se continua schimbul de note, de­oarece nu se întrevede nici o apropiere pipăibilă, între punc­tele de vedere contrarii. Papa a primit din nou întro audienţă pri­­vată de trei sferturi de oră pe nun­ţiul papal pe lângă guvernul ita­lian. Cu şi mai mare îndărătnicie se menţine şi svonul că Papa, inten­ţionează să lanseze în curând en­­ciclica împotriva naţionalismului, pe care o anunţase adeseori şi pe care o reţinuse mereu având în vedere situaţia mondială. Miercuri 1 Iulie 1931 PESTOX 40? Telef.: 306/67, 324/73, 346/79. Străinătatea: 353/54 Direcţia: 357/72. Adiţia: 307/69. Provincia: 319/66 INSECTICIDUL IDEAL Numeroase linii ferate inundate de ploi Cum circul Ploile torenţiale din ultimele două zile au provocat mari perturbaţiuni în mersul trenurilor locale, din Ar­deal. Numeroase linii ferate au fost i­­nundate. Intre Braşov-Intorsura Buzăului linia curentă s-a surpat în trei lo­curi, făcând circulaţia imposibilă pe distanţa Halta Telui—Poiana Flori­lor. Organele locale C. F. R. au men­ţinut circulaţia trenurilor mixte nu­mai intre Braşov—Halta Telui. Circulaţia normală va fi reluată peste trei zile. Linia Braşov-Făgăraş este spalată intre staţiunile Ghimbov şi Bartolo­meu. Circulaţia, care fusese între­ruptă mai multe ore, a fost reluată, prin pilotare. Pe linia Braşov-Predeal, a fost­ ­ trenurile slăbit podeţul de la k­m. 149+900. Trenurile de călători şi marfă circu­lă la pas. 1 . ★ Staţiunea Apata, situată pe linia Braşov-Sighişoara, a fost inundată de apele revărsate ale pârâului A­­paţa. Trenul Orient-Expres a suferit o întârziere de 10 minute. Au mai su­ferit întârzieri şi alte trenuri de că­lători de la şi pentru Bucureşti. A mai fost inundat şi triajul sta­ţiunii Bod, de torentele râului Ghim­băşel, ce au debordat albia. Apa a atins aci o înălțime de o jumătate de metru. Linia principală Braşov-Sighişoa­ra este circulabilă cu restricțiunea ca pe porțiunea inundată trenurile să circule cu o viteză redusă de 20 k­m. pe oră. ★ Se cere readucerea Casei Muncii la Regia autonomă C. F. R. Memoriul înaintat ministerului de comunicaţii D. general M. Ionescu, directo­rul general al Regiei autonome cfr., a înaintat ori un memoriu d-lui prof. V. Vâlcovici, ministrul comu­nicaţiilor prin care cere realipirea Casei muncei cfr., pe lângă direc­ţiunea generală a drumului de fer. Prin acest memoriu se arată că patrimoniul acestei instituţiuni il constitue diverse şi importante sub­venţii cfr., cum şi diferite reţineri din salariul personalului, 5 şi 0,50 la sută din salariul brut, la care a fost înglobat şi patrimoniul vechi­lor nuclee ceferiste. Toate aceste subvenţiuni şi reţineri au servit şi servesc încă la ralizarea scopurilor pentru cari a fost creată această casă. * Se arată apoi, în susmenţionatul memoriu, că,de la deslipirea de di­recţiunea generală cft., Casa mun­cii şi-a complicat şi augmentat a­­paratul său administrativ, într’o proporţie scandaloasă. Astfel s’a creiat: 1) Un consiliu de administraţie cu 11 membri, în loc de 5, cât era în vechiul consiliu. 2) Un comitet de direcţie cu 3 membri, care mai înainte mi exista. 3) Un director general şi un sub­director general ,care deasemeni î­­nainte nu existau. 4) O direcţie administrativă cu 7 servicii. 5) O direcţiune tehnică cu 6 ser­vicii. 6) O direcţiune medicală cu 3 servicii. Deci în total 16 servicii, pe când înainte aceleaşi scopuri se aduceau la îndeplinire numai prin 5 ser­vicii. Toate acestea au condus la crea­rea de funcţiuni înalte şi la spori­rea personalului de la 490 la 700 slujbaşi, cu un budget de personal de circa 700 milioane, faţă de 30- 35 milioane, cât însuma înainte a­­cest budget. In concluzie, d. general M. Iones­cu a propus să se abroge actuala lege pentru crearea Casei autono­me de ocrotirea personalului cft., şi repunerea în vigoare a legei Casei muncii din 1921, cu modificarea ca în locul consiliului de administra­ţie să fie institut un comitet de di­recţie, compus din patru reprezen­tanţi ai direcțiunilor principale cfr. ★ N­o­ul Tale ŞI D. N. GATOSKY Deputat al Uniunii Naţionale Muscel Marile fraude dela composesoratul Carta Păduri vândute în mod ilegal.­Dispariţia pre­şedintelui composesoratului Miercurea Ciucului, 28. — Ne-am ocupat de marile fraude descoperi­te la composesoratul din comuna Carta. Totalul lor s’ar cifra la 60 de milioane lei. Pentru a cunoaşte în ce constă a­­ceste fraude, ne-am adresat d-lui jude instructor cu titlul de preşe­dinte, Ovidiu Creangă, care a ins­truit cazul. D-sa a binevoit să ne lă­murească : IN CE CONSTĂ FRAUDELE Fraudele de la composesoratul din Câr­a constă în faptul că mem­brii comitetului au vândut cantităţi enorme de lemne, fără aprobarea adunării generale şi fără să se ţină licitaţii publice. Vânzările au fost făcute către persoane cu care mem­brii din comitet împărţeau câştigul. Astfel, a fost vândută o pădure de câteva sute de hectare societăţii forestiere „Valea Ghimeşului“, în valoare de peste 50 milioane lei. CE DECLARĂ INCULPAŢII Instrucţia a găsit vinovaţi pe Gi­­dia Ştefan, Balint Ştefan, Cordea Carol şi Ferentz Soci, toţi membri în comitetul composesoratului. Ace­ştia au fost arestaţi şi tribunalul le-a confirmat mandatele. La interogatoriile ce li s-au luat, arestaţii au declarat că au vândut pădurea societăţii „Valea Ghimeşu­lui“ pentru că aceasta la rândul ei a intervenit la comitetul agrar să nu exproprieze terenurile compose­soratului din Cârţa. DISPARIŢIA PREŞEDINTELUI COMPOSESORATULUI Preşedinte al composesoratului din Cârţa este notarul comunal Francisc Paraschi. Acesta, prin­zând de veste că se va face o des­cindere la composesorat şi se va cerceta gestiunea, a dispărut, lu­ând cu el o însemnată sumă de bani, înainte de a pleca însă, a dis­trus o parte din corespondenţă şi din registre. Se crede,­că el a fugit în Ungaria. Parchetul local a încheiat actele prin care se­ cere extrădarea lui. Ac­tele au fost trimise ministerului de externe pentru a facer demersurile necesare, întrucât se bănueşte că şi la alte composesorate s’au săvârşit fraude, magistrații din localitate anchetea­ză în această direcție. -

Next