Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)

1931-12-01 / nr. 8958

Pagina 2-a Marele Turneu ION MANOLESCU I a) Disertaţie.. Ion Manolescu b) GR­ING GIR Poem dramatic de Ti­­de Banville la care Ion Manolescu interpretează pentru cea din urmă oară in provin­cie rolul „Gringoire“ cu RADU PO­PEA, N. GARDESCU, CONST. BAR­­CAROIU, MARIA I. MANOLESCU, şi ELENA L MORŢUN. DIVERTISMENT MUZICAL cu Tenorul I. ROMAŞCAN şi ELENA MORŢUN IN­ RECITAL DE DANS executat de IRIS BARBURA Dansuri de caracter pe muzică clasică şi La piano : GH. DENDRINO. Administrator : Al. Giovani La acest spe­tacol pot asista elevele şi elevii tu­turor şcoalelor. ITINERARIU 29 Noembrie Botoşani 39 Noembrie Cernăuţi 1 Decembrie Fălticeni­ 2 Decembrie Roman 3 Decembrie Piatra Neamţ 1 Decembrie Buhuşi 5 Decembrie Bacău 6 Decembrie Focşani 7 Decembrie Buzău 8 Decembrie Ploeşti 9 Decembrie Câmpina 19 Decembrie Braşov 11 Decembrie Făgăraş 12 Decembrie Sibiu­ 13 Decembrie Alba Iulia­­ 14 Decembrie Cluj 15 Decembrie Oradia Mare 16 Decembrie Arad 17 Decembrie timişoara 18 Decembrie Lugoj 19 Decembrie Tt­rnu Severin 20 Decembrie Târgu Jiu 21 Decembrie Craiova. FINELE TURNEULUI »?CĂRĂRUŞ“ " ■*•«*r»*s*»s Vf i* «t 4m A A d i! Se va juca cel mai mare succes bucureştean ALLO! RADIO CĂRĂBUŞI! Super revistă in 2 acte şi 28 tablouri de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu Această revistă s’a jucat in Bucu­reşti de peste 70 ori c’un succes formidabil Din ansamblu, pe l­ingă: Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Clae Dra­­gomirescu, Lulu Savu, Vili Petrescu, L. Groi, Al. Giugariu, Dan Demetres­­cu, M. Millian, N. Stroe, Jean Angh­e­lescu şi TANASE Compania a angajat pe cei mai mari dansatori acrobaţi JEAN IVSOSCsJPuL neîntrecut interpret al canţonetelor care apare pentru întâia oară pe sce­nă, cântând in afară de repertoriul cunoscut din discuri de gramofon arii ■iovi, SIXTY & DANILO d­e la Teatru Coloseum din Londra E tot ce s’a văzut mai extraordinar număr de dans acrobatic până acum Tablourile sure excelează Sunt: ALLO RADIO orele la Radio,­­mare montare RE­FRENUL ZILEI cele mai noi muzici VENEŢIA mare balet Valsul Dunărea Albastră celebru­ vals dirijat de Johan Straus in carne şi oase Cupletele „Fie vorba intre noi" bisate şi trisate Barul antuma! tablou de montare, duetul senvişilor, delicios Rusia de altă dată Mare balet rusesc Louis XV. Même de Primpadri Parodie delicioasă Noaptea cu lăutari Terţetul ţiganPor lăutari cu refrenul cu care pleară lumea de la spectacol. La această revistă se râde cu la­crimi.—Cine nu vede acest spectacol grandios, va regreta toată viaţa. ITINERARIUL , Cluj. Duminică 29 Noembrie cu matineu ""~ACADEMIA SUPERIOARĂ DE CROITORIE ŞI MODE Se aduce la cunoştinţă celor in­teresaţi că d. D. Theodorescu proff­e­sor de croit şi Directorul Academiei Superioare de Croitorie din Bucu­reşti, va ţine un curs rapid de se­zon de la 1 Decembrie 1931 până la 10 Ianuarie 1932 la Iaşi, împreună cu personalul său, cu următoarele specialităţi : Croitorie de damă, Lingerie, Croi­torie bărbătească civilă şi cursul de uniforme militare. In ziua de 29 Noembrie d. D. Theo­dorescu va fi personal la Iaşi şi Vă primi înscrierile în strada­­­­Ştefan cel Mare Nr. 19­ dând­­­informaţiuni gratuite celor interesaţi. -La acea data trebuesc.aii .prezenţi toţi -acei din orăşel®,, veeine-caM - dores'c -a urma acest­­curs .rapid1.'- • Până la 28 Noembrie ne puteţi cere informaţiuni, la Bucureşti. La cerere vi se trimite, imediat prospec­tul special gratuit. Orice cerere se va adresa d-lui D. Theodorescu Directorul Academiei Superioare de Croitorie şi Mode. Primim : Asoerofia. „Amteui­ liceului militar Nicola­e Filipescu de la Mănăstirea Dealului“ - îm­p­reună­­cu­ comite­tul şcolar invită pe părinţii elevilor pe f­oştii profesori, ofiţeri• Şi­ elevi precu­m­ şi pe toţi admiratorii lui Nicolae Filmescu să ia harte la co­­mem­orar­ea llu­strului ofiţerrteielor al acestui aşezământ, în ziua de 0 f­e­­­cembrie cor.­ ora 10 la Mănăstirea Dealului. Ci care pot participa sunt ruga­ţi să anunţe în scris Direcţiunea Bucureşti I, strada Lipscani Nr. 14.1 școalei până la 2 Decembrie col. ANU *T Formidabilul turneu al COMPANIEI RADIO LEONIDA & Co. S. A. Bucureşti, calea Victoriei 53-55 Programul pentru Luni BUCUREŞTI 394 m. — Orele 13: Muzică de orchestră (plăci de gramo­fon) . 13.40: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramo­fon). 18: Orchestra Radio: Bernards: Des­pre ce se vorbeşte — potpuri de mar­şuri; Zerco: Uvertură dramatică; Trans­lateur: ştiri din Viena-vals; Romzack: Serios şi glumă-potpuri; Offenbach: Fantezie din , ,Povestirile lui Hof­mann"; Dansul luminilor din opera­­Feramors“. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio: Leoncavallo; Fantezie din ,,Zaza“; Lincke: Lăsaţi florile să vorbească pentru mine (lied pentru piston solo); J. Strauss: Răs­­boiul vesel-potpuri; J. Strauss: Compa­­ra-vals; Heusser: Zürich, marş. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. D. G. Chiţoiu: Agronomul Vlad Cârnu-Munteanu. 20.20: D. Mircea Herovanu: Calea ro­bilor. PROGRAMUL DE SEARA 20.40: Muzic­ă românească (plăci de gramofon). 21: D-nii A. Sarvaş-violină; C. Apos­­tolescu-violă; S. Seidmnann-celio şi N. Rădulescu-pian; Schumann, cu pian în mi bemol. 21.30: D. culturală. I. Cantacuzino: la acasă i se părea simpatic, Lya îl invita să petreacă noaptea cu el în localurile publice, dacă remarca o femee geloasă, simţea o satisfacţie deosebită să flirteze cu soţul ace­steia; dacă un bărbat nu o băga In seamă, nu se lăsa până nu-1 aducea In budoarul ei. Or, asemenea gesturi sunt în con­tradicţie cu moravurile societăţii yahliee şi chiar cu legile de existen­ţă ale unei vedete. In repetate rânduri, când manage­rul studio-ului i-a atras atenţia asu­pra acestei purtări „shocking”, Lya a răspuns: — „M’aţi angajat ca artistă nu și ca femee. Fac. ce poftesc cu corpul meu, pe care nu e. stăpân nimeni" ..Par, această purtare s’a aflat în public. Spectatorii au Început să bftr fească, pe socoteala ei oridecâte ori a­­veau prilejul să-i vadă un nou film. Ţinând seamă și de faptul că fil­mele acestea erau din ce în ce mai slabe — regizorii americani neştiind unele până în ziua când a încercat— Lya de Putti a căzut în disgraţia publicului. I sa reziliat contractul. Celelalte case de producţie au boicotat-o. Zia­riştii de asemenea. Nimeni nu i-a mai pomenit nu­mele până -n ziua când a încercat pentru a doua oară — să se sinuci­dă.Internată în Sanatoriu a avut sfârşitul tragic pe care l-am anunţat eri în ziarul nostru­ şi care a făcut să se vorbească din nou de ea în toată lumea Dacă americanii ar fi inventat si­stem­ul de a face cinematograf cu morţii, cu siguranţă că ar angaja o din nou... 21.45: D. Şerban Tassian: bariton; Loewe: Tom der Reimer; F. Queranta: O ma charmente; Mozart: Serenada din Don Juan; Bred­ceanu: Arde-mi­­te-ai codru des; Verdi: Arie de „O­­thello“. 22.15: D-nii A. Sarvas-violină I; I. Şerbănescu-violina II; O. Apostolescu­­viola şi S. Seidmann-violoncel; C. Du­­mitrescu-Qua; cct. 22.45: Informaţiuni. HEILSBERG 16.45: Teatru pentru tineret; 17.15: Ceai dansant; 18.45: Conf.; 20.30: Conf.; 21.30: Serată dis­tractivă. MÜHLACKER 18.05: Concert de du­pă amiază; 19.40: Conf.; 21; Concert; 21.30: Piesă radiofonică cu plăci de gramofon; 22.15: Concert. ROMA 18.30: Concert; 20.50: Plăci de gramofon; 22: Muzică uşoară şi folhoristică. PRAGA 18.35: Pentru copii; 18.45: Conf.; 18.55: Plăci de gramofon 21.25: Quartet de coarde; 22 Concert. VIENA 17.45: Conferinţă; 18: Ceai dansant; 19.30: Conf.; 20.35: Ora, me­teorul; 20.45: Muzică pentru ţărani; 21.35: Simfoniile lui Mahler; 23.10: Muzic­ă de dans. BUDAPESTA 18: Conf.; 18.35: Arii vieneze; 20: Arii ungare; 21.15: Conf.; 21.45: Plăci de gramofon; 22.30: Con­cert; 23 45: Concert. VARŞOVIA 16.50: Plăci de gramo- Quartet­ton; 17.40: Plăci de gramofon; 18.10: Conf.; 18.35: Concert cu muzică uşoară Mişcarea 20.30: Feuilleton; 21: Plăci de gramo­fon; 24: Muzic­ă de dans şi uşoară. Apusul unei stele de cinema Lya de Putti a dansat la Bucureşti Acum doisprezece ani, cu puţin înainte de retragerea trupelor ina­mice din România, Lya de Putti se afla la Bucureşti. Venise ca însoţitoare credincioasă a unui ofiţer german de care se îna­morase. Ofiţerul acesta fusese deco­rat pentru fapte vitejeşti şi Lya, ca­re avea o admiraţie deosebită pentru eroi, găsise de cuviinţă să-l înso­ţească in Capitala României. Dra­gostea lor­­însă a durat puţin, pen­­trucă Lya, fire capricioasă, n’a pu­tut să-i rămână credincioasă cum isi propusese. Părăsită intr’un oraş străin, fără nici o sursă de existenţă, Lya de Putti şi-a adus aminte că debutase cândva ca dansatoare pe scenele din Budapesta. Deşi fără calităţi prea remarcabile în arta coreografică, sau mai bine spus fără o şcoală serioasă, a fost an­gajată să debuteze pe scena variete­­ului Alhambra. În dansuri improvi­zate pentru atmosfera militară care Înăbuşea Bucureştii pe vremea a­­ceea. La mesele acestui local Lya a cu­noscut multă lume din Bucureşti, a avut multe începuturi de aventuri sentimentale, a petrecut viaţa inten­să şi uşuratică a actriţelor de varie­teu. Lya era frumoasă şi atrăgătoare. O frumuseţe ciudată, pe care ameri­canii o numesc azi „sex-appeal“ şi care compensa unele defecte ale cor­pului, cam prea plinuţ, chiar pentru gustul ofiţerilor nemţi iată de ce Bucureştenii i-au pă­strat o amintire nu tocmai plăcută, până în clipa când a reapărut pe ecran DRAGOSTE CU... SINUCIDERE Temperament înflăcărat, fire ex­trem de capricioasă, Lya de Putti se îndrăgostea foarte uşor. De­sigur cel mai mare defect al unei actriţe în desele ei stări de nervozi­tate, pe care şi le făurea mai ales din cauza amorurilor neîmpărtăşite), ameninţa întotdeauna cu sinucide­rea.Prima dată când s-a ţinut de pro­misiune, a fost la Berlin, acum pa­tru ani a ceva Venit să-şi petreacă vacanţa in Germania, în urma unor insuccese nete în filmele turnau la Hollywood. Deprimată, Lya îşi căuta consta­rea intr'o dragoste nouă. Şi eroul a fost gazil într’un tânăr student ber­linez, care s’a declarat gata s’o con­soleze. Dar idila a durat puţin. Din moti­ve necu­noscute, tânărul a părăsit-o. A urmat obicinuita ameninţare cu sinuciderea Probabil,că studentul n’a luat în serios ameninţarea, căci, a doua zi, Lya de Putti s’a aruncat dela etajul al doilea al hotelului în care locuia Faptul a fost înserat la timp de toate ziarele şi comentat, insă cu multă rezervă. Casa de filme ameri­cană care o angajase, a făcut toate intervenţiile ca vedeta lor să nu ia­să compromisă de pe urma acestei „afaceri sentimentale" sunt puse asupra proprietăţilor a Restabilită, Lya a declarat că nu ericole. .­___A.ji ... i *_____/ I G’niv din cauza dragostei a încercat să-şi pună capăt zilelor, ci în urma ne-* mulţumirii pe care i-o provocase in­succesul din ultimele ei filme reali­zate în Americă. LYA DE PUTTI SI MORALA AME­RICANA încă din primul an petrecut în America Lya de Putti a fost ame­ninţată cu­ expulzarea din cauza pur­tării ei prea excentrice, prea destră­bălate cum susţineau autorităţile yankee . ■■■ Intr'adevăr Lya de Putti nu se putea obicinui cu legile severe ale moralităţii americane. Şi nu se pu­tea obicinui nici cu clauzele prevă­zute in contract și referitoare la „demnitatea ei de vedetă". Dacă șoferul care o conducea sea- 4! SAXA Oradia: Luni 30 Noembrie. Arad: Marţi 1 Decembrie. Deva: Miercuri 2 Decembrie. Lugoj: Joi 3 Decembrie. Caransebeş: Vineri 4 Decembrie. Oraviţa: Sâmbătă 3 Decembrie cu matineu T. Severin: Luni 7 Decembrie. Craiova: Marţi 8 Decembrie. Tg. Măgurele: Miercuri 9 Decemb Piteşti: Joi 10 Decembrie. Solemnitatea de la Mănăstirea Dealului Cum s’a sinucis Lya tie Putt NEW-YORK, 28 (Rador).­­ A­­utorităţile sanitare din New-York au refuzat să dea autorizaţia de înmormântare a rămăşiţelor ar­tistei Lya de Putti şi a ordonat autopsia cadavrului. Ziarele anunţă că artista s'ar fi sinucis înghiţind un pachet de ace cu gămălie. La început se a­­nunţase că Lya de Putti a fost internată in spital fiindcă înghi­ţise un os de puiu, care îi provo­case o leziune în faringe, şi apoi o otrăvire, a sângelui. I Şeinţa comitetului de direcţie al Un­unii camerelor agricole Consiliul de direcţie al „Uniunei Camerelor de agricultură" a ţinut dri şedinţă. S'au discutat greutăţile prin care trece astăzi agricultura ţării noas­tre şi s’a dat delegaţie d-lui consi­lier Octavian Udrea, să refere Adu­nării generale asupra impozitelor ce s'au cercetat şi aprobat cu­ unele modificări bugetele pe anul 1932 de la următoarele Camere de agricul­tură: Durostor, Hunedoara, It, Gorj, Severin, Vaslui, Bălţi, Geta Ica Albă, Ilfov, Orhei, Baia şi Tecuci. S’a dat aviz favorabil cu unele modifi­cări regulamentului pentru aplicatoa­­ceoi privitoare la nvanta­­giile acordate­ aso­ciaţiunilor pentru îmbunătăfir­ea­ agriculturii.. S’a dat aviz­ pentru r­edizolvarea Camerelor de agricultură din Boto­­şn­hi, Mu­scel şi Soroca.­­ S'a luat act de lucrările comisiu­n­i­i instituită pentru examinarea candidaţilor, în vederea oduuării pos­turilor de contabil vacante la Came­rele de agricultură din ţară şi au fost declaraţi reuşiţi un număr de 49 de candidaţi. - - DIMINEAȚA In­formaţiuni Regele a semnat decretul pentru aprobarea regulamentului legii pen­tru organizarea muncii în porturile maritime şi fluviale. La ministerul muncii se ţin tra­tative între Casa autonomă a mono­polurilor statului şi muncitorii din saline, în vederea încheerii unui nou contract colectiv de muncă. Tratativele sunt conduse de d-nii: inspector general al muncii Căld­u­­rescu, din partea Casei autonome a monopolurilor, ing. Drăgănescu, Dascălescu, Ormuș şi Buluc, iar din partea muncitorilor deputat Ef­­timie Gherman, Popa Nicolae, Oni­­ga Ion, Pop Alexandru (Ocna Deju­lui) Pop Ion (Ocna Sugatag), Bocșa Eugen (Costiu) Ochi Albescu (Oc­nele Mari), Raduly Samuil (Praid, Coresciuc P. (Cacica). Boa*0* EDELSTEIN S’a mutat în str. Valter Mărăci­­neanu 2 (prin Câmpineanu). Telefon 373/28. Ministerului de finanţe i s’au des­­chis credite suplimentare în valoare de circa 22 milioane jumătate, pen­tru plata diurnelor şi alocaţiilor lu­nare datorite parlamentarilor. In Monitorul Oficial din 28 Noem­brie curent a apărut decretul regal de numire a d-lui C. Angelescu, noul guvernator al Băncii Naţionale Decretul şi raportul ministrului de finanţe ie-am publicat în numărul nostru de ori. In seara zilei de 29 Noembrie a. c., are loc în saloanele cercului mi­litar un bal olimpic al cercului sportiv aeronautic sub patronajul Principelui Nicolae. Vor da concursul iazurile Ghindă Albahari şi Berindei şi dansatorii Marta Cringer şi Vladimir Karnezki. Literatura românească în Ma italiană ROMA, 28. (Rador). — D. dr Mario Ruffini, lector de limba română "la U­­niversitatea din Torino, publică în , Cor­­riero Padapo“ din Paris, sub titlul :Scriitori români*’, un lung articol, în care se ocupă de ultimele volume tra­duse în limba italiană și anume de dramele d-lui prim-monistru, N. Iorga „Fiul cel pierdut” şi „Fatalitatea”, de­­Alex. Lăpuşneanu* de C. Negruzzi şi de romanul părintelui Agârbiceanu ..Stana“. Tot d. Ruffini publică în revista Laros“ un articol de mare muzeul etno­grafic din Cluj, iar in revista „Tori­no” un studiu despre o spadă din mu­­zeul de arme din Torino, pe care o a­­tribue lui Vodă Brâncoveanu Sub titlul „O glorioasă capitală a Molo­ovei“ studentul Marcel Camilucci publică în „A­polo di Sicilia’« din Ca­­tania, un atragător articol despre Iaşii de eri şi de azi. Revsta „L’Araldo Letterario” din Mi­lano, publică o frumoasă recenzie a cărţii d-lui prim ministru Iorga .,L’Arte popolare in România“ în care „ Ghigi afirmă că d. Iorga a soluţionat impor­tante probleme de artă din vremurile cele mai întunecate ale poporului nos­­tru.D-ra dr. L Gigliott publică In ..La vore Fascista“ din Roma, un articol despre recenta carte a d-lui col. Darid Popescu „L’Italie d’aujourdhui“, pe care o consideră o importantă confirmare a realizărilor fasciste din partea unui di­­plomat străin. Marchizul Raul Lanfrod­ini din Ferra­ra care in cursul anului trecut a In­ceput traducerea în italienește a mo­numentalei lucrări .Essai d’une synthé­se de l’histoire de l’Humanité“ de N. Iorga, a terminat traducerea primului volum. Care va fi tipărit de o mare casă de editură din Milano Piesa d-lui prof. Iorga „Sfântul Fran­­cisc** va apărea in zilele­­apropiate la casa de editură ..Spiga*’ din Milano, în frumoasa traducere a d-lui Gino Lupi, care actualmente lucrează la traduce­­rea unei antologii a umoriștilor români. O comisie economică consul­tativă pe lângă guvernul milita Pentru bustul lui loan N. Roman Total Lei 8620 G. Miliian Ion Sân-Giorgiu A. C. Fox J. B. Florian Th. V. H. Soc­eanu George Lesnea Dimitrîe Lesnea T. Braniște Al. Alecsiu A. Canarache Suma din urmă Lei 7400^ 200 ICO ICO ICO ICO 60 200 60 60 ICO ICO 40 ii ii ii ii ii ii ii » ii ii ii ii Acţiunea organizaţiilor unite contra impozitelor Un manifest către funcţionarii particulari Vineri seară a avut loc în Bule­vardul Carol I (splaiul Sindicatului ziariştilor) şedinţa reprezentanţilor Organizaţiunilor de funcţionari uni­te şi anume: Federaţia sindicateor de funcţionari particulari, Uniunea generală a funcţionarilor particulari (strada Blfmnari 14) şi Asociaţia con­tabililor autorizaţi. După discuţiunile la cari iau par­te, d-nii: M. Mellison, P. Petrovices­­cu, Mărculescu, dr. Lotar I­ădăceanu G. Georgescu-Rachtivan, C. Bragadi­­reanu, Jean Botez, etc., sa hotărît lansarea urmatoarului manifest: „Comitetul de acţiune al organiza­ţiilor unite ţine să informeze func­ţionărimea particulară asupra acti­vităţii desfăşurate până acum contra procetului de lege a impozitului ex­cepţional. In urma însărcinării primite de la funcţionarii particulari, în atâtea întruniri de masă şi manifestaţii de stradă impunătoare, am prezen­tat forurilor în drept cererile voastre legitime, într-un memoriu documen­tat ce l-am prezentat în primul rând Adunării deputaţilor şi apoi celor­lalţi factori competenţi. In acest, memoriu, cerem ca sar­cinile bugetului să nu fie puse pe massele largi salariate, ci pe pătu­rile avute, capabile economiceşte să le suporte. Dar până astăzi nici o declaraţie a guvernului sau a reprezentanţilor săi autorizaţi nu a putut să ne dea garanţiile reale, care singure ar pu­tea să restabilească liniştea în mas­sele funcţionarilor particulari. Noi nu putem lăsa, însă, ca exis­tenţa noastră să depindă de bunul plac şi de starea de spirit a d-lui C. Argetoianu în momentul votării legii. De aceea vă atragem atenţia în modul cel mai hotărît asupra pri-­ mejdiei care continuă să vă ame­ninţe. Guvernul, prin comunicatele evasive de până acum, caută să ne dezorienteze şi să paralizeze acţiu­nea­ noastră, ca peste noapte să trea­că legea prin surprindere, punân­­du-se în faţa unui fapt îndeplinit. Fiţi deci pregătiţi ca, la chemarea noastră, să răspundeţi cu toată e­­nergia. Nu lipsiţi de la datorie! Existenţa voastră şi a familiilor voastre este în joc. Numai unirea şi solidaritatea voa­stră, manifestate cu toată energia, vă poate salva". Totodată comitetele au hotărât să convoace o mare întrunire a func­ţionarilor la sediul Uniunei generaţ­ie a funcţionarilor particulari din strada Blănari 14, Duminică 29 c.,­­ orele 9 dimineaţa, la care este che­mată întreaga funcţionărime parti­culară din Capitală. ★ Un memoriu al salariaţilor particulari Funcţionarii particulari, consti- , re bântue a determinat întreprin­tuiţi într’un bloc al organizaţiuni­­lor profesionale, la care a aderat şi corpul contabililor experţi şi auto­rizaţi, au întocmit un «­em­oriu prin care protestează împotriva proiectu­lui de lege privitor la impozitul ex­cepţional pe salariile funcţionarilor particulari. Memoriul începe prin a arăta că este falsă premisa legiuitorului că salariaţii din întreprinderile parti­culare s’ar afla într’o situaţie mai bună ca funcţionarii statului. Funcţionarii particulari nu se bu­cură de protecţia vre­unei legi, care să-i pună la adăpost contra abuzu­rilor patronilor, să le asigure stabi­litatea în funcţiune, sporirea trep­tată a salariului prin vechimea în lujbă şi scoaterea la pensie Memoriul arată apoi că criza ca­derile particulare să scadă simţitor salariile şi să concedieze numeroşi funcţionari. Dacă s’ar vota legea proiectată, funcţionarii dela Între­prinderile particulare vor fi singu­rii contribuabili care vor plăti pen­tru aceiaşi sursă de venit trei im­pozite diferite. Salariile funcţiona­rilor particulari s’ar reduce intr’o proporţie enormă, provocând o nouă scădere a standardului de via-­tâ.In concluzie, blocul organizaţiu­nilor profesionale de funcţionari particulari, cere cu stăruinţă retra­gerea proiectului de lege în chestiu­ne, propunând ca pentru acoperi­rea golului bugetar să se aplice un impozit excepţional pe cap de con­­tribuabil, aşa cum s’a făcut în Fran­ţa in anul 1926. De la Federaţia generală a salariaţilor publici Consiliul de administraţie al Fede­raţiei generale a asociaţiilor profe­sionale de salariaţi publici s-a întru­nit aseară în şedinţă extraordinară împreună cu reprezentanţii celorlal­te asociaţiuni profesionale. S'au prezentat referate asupra pro­iectelor de bugete pe anul 1932 ale ROMA, 28 (Rador). — Guver­nul a hotărât înființarea unei.co-- . ... . . .. . . . misiuni speciale permanente con- j ministerelor de finanțe, interne, m­s„IMwt nr e-JM ă* «mnMmli Kf'Sji.A mliS* * conmraliilor. Ea trie tatarein ala V " Ji îticii"c.i. să aibă schimburi de vederi cu organizaţiile similare străine, în vederea stabilirei politicei vamale şi a convenţiilor comerciale. Sa constatat că se pot face încă reduceri însemnate la unele din a­­ceste bugete, ceea ce­ ar permite înlă­turarea nouii scăderi de 15 la sută asupra salariilor m­ai mici. Referatele asupra proiectelor de bugete ale celorlalte ministere şi ale regiilor autonome se vor discuta în şedinţa de Miercuri, 2 Decembrie, orele 18, la sediul Federaţiei din str. Wilson Nr. 1. In urma propunerilor, ce s-au fă­cut atât de consilierii Federaţiei ge­nerale a­ salariaţilor publici, cât şi­ de reprezentanţii Federaţiei Corpu­lui didactic, a Asociaţiei generale a medicilor, a Asociaţiei generale a in­ginerilor (Agir) şi a Societăţii arhi­tecţilor români, s-a hotărît ca Joi, 3 Decembrie, orele 21, să se ţină la se­diul societăţii arhitecţilor, str. Epi­scopiei Nr. 2, o consfătuire generală a comitetelor tuturor asociaţiilor de salariaţi publici. Cu această ocazie, se vor lua hotă­­rîri definitive asupra intervenţiuni­­lor, care trebuesc făcute, în scris şi oral, pe baza materialului documen­tar, rezultat din studierea tuturor proiectelor de bugete. Restituirea taxelor la b­iletele circulare C.F.R.­ lător şi taxa pentru parcursul efec­tuat, cu scăderea impozitelor, supli­mentelor costului confecţionării şi comisioanelor de vinderea biletelor. 3) Când călătorul este împiedicat a continua călătoria, conform ora­­riului, din cauza unei perderi de corespondenţă de tren, sau a între­ruperei circulaţiei, renunţând a con­tinua mai departe călătoria. Pentru ca restituirea să se poată face, toate cupoanele neîntrebuin­ţate, în toate cazurile de mai sus, se vor viza pe verso, de şeful staţiei de unde trebuia să înceapă călăto­ria. Se va respinge cererea de resti­tuire pen­tru biletele­­ pierdute sau ale călătorilor excluşi de la călăto­rie, din cauză de­ ebrietate sau ne­­conformaţi dispoziţiunilor regula­mentului de transport. De asemeni nu se vor restitui sumele reprezen­tând costul biletelor cari nu au vi­zele de neutilizarea cupoanelor, fie In acest caz se restitue dife- j parţial fie in total pentru acelea la­­renţa intre preţul total plârtit de că­­i cari se renunţâ în# la început.___ In vederea reglementării cazuri­lor când se pot restitui taxele, fie integrale, fie în parte, la biletele circulare, direcţiunea generală a­ re­giei autonome c. f. r., se referă la convenţia internaţională de la Ber­na, prin care s’a stabilit că biletele cu cupoane combinabile, în formă de livret sau reunite sub aceiaş co­pertă, ‘constitue o legitimaţie unică de transport şi este supusă , fie re­gulamentului interior de transport, fie convenţiei în cazuri internaţio­­nale. Aşa­ fiind, se precizează că ,şi a­­cestor legitimaţii li se aplică ace­leaşi dispoziţii ca şi biletelor de cartoni în cazuri de restituiri. In consecinţă, restituirea taxelor la bilețele circulare se va aplica în următoarele­ cazuri: 1) Cân­d biletul tritrej? nu este u­­tilizat; 2) Când un bilet nu este utilizat decât parțial din cauză de forță ma­jor Haul preş­­iune a­ Dietei din Paisia BERLIN, 28, (Rador). — In locul d-lui Barthols, decedat de curând, a fost ales ca preşedinte al Dietei din Prusia, deputatul Casper. Fracţiunea social-democrată de­pusese pentru acest loc candidatu­ra fostului primar din Hanova, d. Leinert, dar au retras cafididatura acestuia din cauza celorlalte parti­de din coaliţia guvernamentală a Prusiei, cari ameninţau cu retrage­rea lor din toate funcţiunile biu­­roului Dietei prun­epe.­ ­

Next