Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)

1931-12-01 / nr. 8958

Luni 30 Noembrie 1­931 DIMINEAȚA 9 Şedinţa dela 28 Noembrie cerea 55 de milioane subvenţie, iar pe de alta scotea la mezat toate va­poarele. ABUZUL CAUZA INTERPELĂRII mutat la Bălţi disciplinar. In anul 1928, a fost mutat din Bălţi în anul 1930 in urma, anchetei făcută de dl. procuror general Macri de la Curtea de Apel din Galaţi şi apoi, contra tradiţiei şi practicei legei de organi­zare judecătorească, readus în aju­nul ultimelor alegeri îndărăt la Tri­bunalul Bălţi. Şedinţa se deschide la ora 3.45 d.a. sub preşedinţia d-lui dr. P. Topa. Pe banca ministerială d-nii Vaier Pop şi N. Otescu. IN JURUL UNEI AGRESIUNI Bălţi la câte 2 ani închisoare şi sus­pendaţi din serviciu. „ Dacă domnul Ministru de Justiţie crede că in urma campaniei de pre­să provocate de incidentul ce a avut loc la Bălţi între susnumiţii comisari D. C. LEANCA (sterist), întreb pe­­ şi primul procuror, cu prilejul sosirii d. ministru de justiţie dacă are cu­ : d-lui general Răşcanu, ministru ca­­noştinţă despre gravele acuzări ce sarabiei; d. Păcuraru mai poate că­­au fost aduse prin presă d-lui Gh. mâne la Bălţi fără ca prestigiul justin Pâcuraru, prim procuror, la tribuna­­ţiei din acea parte a ţării, care până lul Bălţi, cum că ar fi fost agentul la venirea d-lui Păcuraru s’a bucurat I­uare­a armatei prin cooperative, ca provocator al faptelor penale puse de magistraţi de o înaltă autoritate în sarcina celor doi comisari de po­ morală, să fie adânc sdruncinat şi litie din Bălţi, C. Comşa şi N. Ber- dacă nu crede de cuviinţă ca să îm­­dan, în legătură cu agresiunea săi- pune o anchetă severă, cerută de batică săvârşită in timpul ultimei altfel şi de baroul de Bălţi, scanda­­campanii electorale împotriva d-lui lizat de atmosfera penibilă ce a cre­­avocat H. Mâţă, fost deputat, fapte iar justiţiei acest magistrat, pentru cari susnumiţii comisari au centru complectarea tabloului a­­fost condamnaţi de către Tribunalul daog că dl. prim procuror Păcurariu, acela de aprovizionare dela sindica­tele agricole. D. TH. IACOBESCU (naţ.-ţăr.) roagă guvernul să nu desfiinţeze şcoala de agricultură de la Cetatea- Albă. Protestează apoi contra dizolvării ilegale a consiliului Camerei de a­­gricultură din Cetatea-Albă. Cazul comandorului Ionescu-Johnson INTERPELAREA D-LUI AL. OTE­­TELIŞANU D. ministru VALER POP promite că ministerul de interne va lua toa­te măsurile, pentru ca interesele pie când piesele din dosar, refuză să dea scrisorile. Anchetatorii au fost ne­voiţi să trimeată la Constantinopol, la agenţii, să ia piesele necesare. D. amiral Gabrielescu încheie un ra­port, ale cărui concluziuni sunt i­­dentice cu ceiace v’am citit eu aici, punct cu punct. Este foarte greu la noi, să găseşti oameni, deşi sunt oameni compe­tenţi destui, — să găseşti oameni po­triviţi — the right man in the right place — dar acum avem unul, care a dovedit prin activitatea lui de 10 luni că este omul care ne trebue. Ni­mic nu se poate face. Este aşa or­ganizată această bandă că învinge orice rezistenţă, orice bună voinţă. Domnilor miniştri, aţi anunţat unn ritm nou. Să sfârşim odată cu rit­mul tembelismului, al corupţiei şi ti­căloşiei. Procedaţi cum trebue, dacă aveţi puterea, faceţi ai ei la bistu­riu şi tăiaţi puroaiele care sunt în toate încheieturile acestui organism sănătos al ţării noastre. (Aplauze pe mai multe bănci). Să nu aşteptaţi desvoltarea acestei interpelări, că trebue timp prea mult şi timp de pierdut nu este. Mă voi duce perso­ină o spălătorie electro-mecanică,a raiului Coandă, fiindcă, zic ei, este... care economisește iei 2 milioane pe an. 10. Sfărâmă fără concursul Direc­ției Generale P. A. C. contractul o­­neros de păcură încheiat de d. direc­tor general P. A. C. Var­dala, eco­nomisind S. M. R. lei 8 milioane. 11. Reuşeşte ca pe aceste vremuri Interpelarea d-lui dr. N. Lupu D. Dr. N. LUPU: îmi pare rău că,t­rufelor S. M. R. ce se făcea la Bucu,­­ d-lui Vardala, Mihalopol şi cu Cris­­ta anunţarea acestei interpelări, reşit cu lei 2.500.000 anual, construi­rea Niculescu, refuză ancheta ami­banca ministerială se află reprezen­­tată aşa de onorabil, dar aşa de slab. Deoarece obiectul interpelării mele, cum voi avea onoarea să vă arăt, formează un capitol din ma­rile bube, din marile ulcere ale vie­ţii noastre sociale. Cu ocazia creării regiilor autono­me, s’a creat şi regia autonomă a porturilor şi căilor de comunicaţie de rezervă — şi lor nu le trebue de rezervă, ei sunt oameni activi (mare ilaritate, aplauze). Şi in sfârşit, cu chiu cu vai, se numeşte ca preşe­dinte de amiral, activ de data a­­ceasta, Gabrielescu, împreună cu alţi trei. Fac ancheta, care durează o lună jumătate, se cercetează totul extrem de grele şi de criză aprigă,­ la faţa locului. Dar adversarii ca­pe apă, P. A. C., cum ii zicea d. Mad­­j să reducă deficitul S. M. R. de la 78 j mandorului merg până acolo că aş. geara, căci după cum ştiţi am im. 1 milioane cât era înainte (1928), bogăţit vocabularul nostru cu vreo 1 când navlurile erau mari şi deci de­ 40 de cuvinte: Pac, ţac, mac, etc. I ficitele nepermise, la un deficit de Acest P. A. C. este compus din alte 37 milioane deci cu 43 la sută, regii mai mici, mai mult sau mai­­ 12. Din subvenţia bugetară de 65 puţin autonome şi un Consiliu de milioane ce s’a acordat S. M. R. — administraţie comun, compus din 12 persoane, care au încasat şi în­casează multe milioane. O VOCE: Câte? D. dr. N. LUPU: Când voi des­­volta interpelarea, vă voi da aseme­nea fapte, încât o să vă cruciţi. Intre aceste regii, în mod provi­zoriu, s’a vârât şi regia Serviciului Maritim Român (S. M. R.). Direcţia generală a P. A. C-ului, în neprice­perea sa în chestiunile marinăreşti, plănuise vânzarea vapoarelor de co­merţ ale S. M. R-ului şi făcuse chiar un mezat la ministerul lucrărilor publice, pentru a desfiinţa S. M. R.­­ul, deşi ceruse o subvenţie de 55 mi­lioane pentru el. Toate mările, vreme de 35 ani, au fost brăzdate de pavilioanele româ, numai pentru exploatarea vapoare­lor de pasageri, comandorul Iones­­cu-Johnson exploatează întreaga flotă S. M. R. și mai restituie sta­tului lei 13.750.000 lei. 13. Bugetul alcătuit de comando­rul Johnson s’a executat astfel: La venituri: prevederi 110.916.500 lei. S’a realizat 112.916.581 lei. Deci încasat mai mult: 2.000.081 Iei. La cheltueli: lei 161.982.662. S’a cheltuit lei 157.037.622. Deci s’a cheltuit mai puţin lei 4.495.000. In acest moment, are loc un viu incident intre d.nii dr. N. Lupu şi Manolescu .Strunga. Apoi, d. dr. N. Lupu continuă: neşti — şi de pasageri şi de măr-j furi — şi era o plăcere să călătoreşti cu aceste vapoare, să vezi cum fâi-' Ei bine, domnilor, pentru ce pun fâie peste tot pavilionul român. Ei cu atâta pasiune în această che­lrie, acest P. A. C., pe de o parte stiune? Voi spune acum. Comando-­­ nai și la d. președinte al Consiliului rul a fost scos din serviciu. Acuzat în onoarea lui, el a cerut o anchetă la ministerul de industrie. Ministrul de industrie era fostul, până ori, gu­vernator al Băncii Naţionale, d. Ma­­noilescu. Se refuză această anchetă. Şi atunci omul în disperare de cau­ză, face apel la organele militare. In capul acestui de seamă servi­ciu al ţârii a fost chemat de Con­siliul de Administraţie al P. A. C. comandorul lonescu-Johnson. Din prima zi, comandorul John­son a arătat crima ce s’ar face da­că s’ar vinde vapoarele şi a reuşit să gonească samsarii şi să salveze S. M. R. Luând conducerea, deşi stingherit de însăşi Direcţia Generală P. A. C., căreia îi stricase combinaţiile ce fă­cuse, — reuşeşte ca numai în 10­­ şi unde trebue şi voi striga şi voi arăta cu piese în mână, că această bandă trebue înlăturată. (Aplauze pe mai multe bănci). Trebue sa se facă dreptate comandorului Iones­­cu-Johnson. Interpelarea d-lui dr. N. Lupu a fost aplaudată nu numai de opoziţie. Dân­sul a fost 30 ani in armata ţă-­i dar şi de foarte numeroşi deputaţi !­uni şi un element valoros in timpul­ majoritari, războiului. Ştiu, personal, că şi M.­­ D. TH. ROZNOVAN (soc.-dem.) , S. Regele şi Prinţul Nicolae şi toată Atât pensionarii, cât şi funcţionarii i oştirea au­ o deosebită consideraţie , publici nu sunt plătiţi la timp, cân­şi astăzi pentru capacitatea şi pent­­ru cinstea acestui om. I se refuză incontinuu ancheta. In sfârşit, du­pă presiuni nemaipomenite, se in­­stitue o anchetă în fruntea căreia i se pune, ca preşedinte, in femeieto. toTeseamarianum- lmbuna ta-1 rul Serviciului Maritim Român, a. t 1. Salvează şi readuce la viaţă S. cela care avea cea mai TMre dra • ? • j goste de acest serviciu, veneratul şi ferm legii. Din acest motiv, ambele categorii, dar mai ales pensionarii, au ajuns într’un hal de mizerie ne­mai­pomenită. Neplata pensiunilor şi a salariilor se practică de un timp incoace mai ales în oraşele de provincie. Oricât de grea ar fi situaţia sta­tului, socot că ministerul de finan­ţe este dator să ia măsuri, pentru remedierea acestei triste stări de lucruri, domnilor, grupul Gâlcâ, 1 *** M (Jn vini f nfi QlWIIVolllI M Românizează * ^.„Uzează |­S»e ”i-Itie. *m“*M Agenţiile S. M. R. din Orient şi din ţară, unde S. M. R. de 30 de ani era reprezentat de către case străine, chiar in faţa instanţelor judecăto­reşti de la noi, realizând in 10 luni şi bine protejatul D. A. C. CUZA interpelea-­­nomică şi financiară a ţărei, şi un beneficiu de 1 jum. milioane­­ ză d. ministru de finanţe asupra: poate şi nu trebue să fie la ordiniie faţă de comisioane de milioane ce­­­nu. orii unui nou guvernator in lo-1 ministrului de finanţe. Se plăteau înainte. 3. Cu a­cel caş vapoare şi cu acela? personal face: a) Linia mixtă de navigaţie „Le­­vant”-Dunăre-Sina-Palestina-Egipt, înlesnind in special exportul de lemne al ţării in Orient şi economi­sind de la taxe C. E. D. prin amena­­jamente ce a făcut la vapoare câte lei 1 milion pe an de vapor. b) Linia mixtă de navigaţie „Ar­hipelag“ Dunăre-Volo-Pireu, unde deasemenea a economisit câte 1 mi­lion pe an de vapor. c) Reînfiinţează linia de marfă Dunăre-Occident-Mediterana. d) Aranjează itinerariile vapoa­relor de pasageri, făcând curs t­re­cul d-lui M. Manoilescu, şi citeşte o­­ Revocarea ultimă făcută de d. ml. declaraţie făcută de acesta ziarului­­­nistru de finanţe actual, prezintă o „Universul”, în care ironizea­­­mpr o latură mai gravă de cât revocarea dul cum s’a procedat faţă de d-sa.­­ făcută de ministrul de finanţe an. D. AL. LAPEDATU (liberal): Ce­­­­terior. Căci, pe când d. Mironescu a­re urgenţa, d-le Cuza! ) simţit nevoia sa motiveze revoca-D. A. C. CUZA: Da, da, cer­ur­­rea d-lui Burillianu, actualul minis­­tenţa. I tru de finanţe se crede dispensat de Majoritatea şi liberalii votează l­a da vre­o motivare revocării, motic pentru admiterea urgenţei, a­vând numai numirea noului guver. D. Cuza interpelează, după aceia, nator şi aceasta inacceptabilă, pe d. ministru de interne asupra a­­buzurilor administrative, săvârşite de d. Flaviu Giurca, prefectul Ma­ramureşului. 8 milioane, gulate şi continui şi economisind po­­­pulaţiei din Maramureş să fie salv,­­­gardate. Banca Naţională, este o motivare ipocrită, fiindcă nu corespunde rea­­­­lităţii. Numirea d-lui Manoilescu nu era un provizorat faţă de d. Angelescu, care îşi dăduse demisia din libera sa voinţă, ci era un provizorat nu­mai faţă de d. Burillianu, care tre­buia să se transforme în definitivat în momentul când d. Burillianu a pierdut procesul. Ori­ce om îşi dă perfect seama că, la baza acestei ultime revocări, e­­xistă un motiv pe care guvernul nu a îndrăznit să-l mărturisească. Este notoriu conflictul dintre d. Manoilescu şi d. Argetoianu şi fac­rapid de 18 mile pe oră şi economi-­ tru a doua oară gestul incalificabil­­ul că d. Argetoianu, membru vi­sind peste 25 milioane lei. 7. Sugerează facerea Casei de pen­sii şi ajutor a marinarilor. 8. Reduce furniturile de materiale şi organizează serviciul respectiv, e­­conomisind 6 milioane. 9. Reduce cheltuelile la spălatul 4. Organizează Serviciul de sub­­sistență, transformând deficitele de­­ câte 1 milion pe an în beneficii de 3 milioane pe an. 5. Strică vechiul sistem de apro­vizionare de cărbuni de la Istambul luând cărbuni direct de la mină şi economisind S. M. R. 5 milioane. 6. Reduce reparaţiile, făcând u­­nele singur; renovează vaporul „Ro­mânia” redându-i S. M. R. ca vas D. AL. OTETELIŞANU (averes.­can): Interpelez pe d. prim minis­tru şi pe d. ministru de finanţe, a­­supra modului cum au Înţeles să dea o nouă lovitură institutului no­stru de credit, Banca Naţională, prin revocarea actualului guvernator. In curs de 8 luni se repetă prin a doi miniştri de finanţe, cari s’au consiliul de administraţie al Băncii succedat şi cari au uzat de un drept, Blank, a cerut d-lui Manoilescu să care dacă există nu poate fi exer- sprijine această bancă, ceea ce de citat fără nici un fel de îngrădire. Manoilescu a refuzat sâ facă. Banca Naţională, nici prin actele Cum sistemul revocării, in ase­­sale constitutive şi nici prin rolul menea condiţiuni, a guvernatorului care trebue să-l aibă m viaţa eco-! Băncii Naţionale nu poate fi admis, am crezut necesar să anunţ această. Eu nu cer d-lui dr. Lupu să retra. interpelare şi rog Camera s’admită gă cuvintele jignitoare, pe cari mi urgenţa. Se admite urgenţa. INCIDENT DR. LUPU—MANO­­LESCU-STRUNGA le-a adresat, dar îl rog să delege un juriu de onoare, care să cerceteze dacă este întemeiată apostrofa d-sare. D. dr. N. LUPU: Eu n’am spus că D. I. MANOLESCU-STRUNGA, in d. Manolescu-Strunga este un om chestie personală, spune că nu cu­ incorect. II cunosc perfect pe d-sa şi noaşte deloc chestiunea ridicată de ştiu că este un om intreprinzător» d. dr. Lupu — care poate fi dreaptă adică un om de afaceri, cinstit insa. De aceia nu pot înţelege ce vor ţepiştii noştri, şi ce a vrut d. Spul. — dar ca a ținut sa intervină in Dece a ținut să sară in apărarea cui ber. Tepistii s’au transformat într’un discuție, pentru a spune un cuvânt va, pe care lam acuzat de necinste? ' " bun despre d. inginer Vardala, care Să știe d. Strunga că eu nu fac ac­este un specialist eminent. A­firmaţiuni necontrolate. Voi duce D. dr. Lupu mi-a spus — adaugă cazul până la primul-ministru şi nu oratorul — că n’am autoritatea să voi înceta lupta, până când nu voi dau certificate de moralitate, stârpi banda dela S. M. R. soi de conservatori medievali. Când veneam prin oraş spre Ca­meră, însoţit de tovarăşul meu, d. Roznovan, am întâlnit în învălmă­şeala de automobile, motociclete, tramvaie şi câte altele, un car cu boi. Boii după moda veche, căruţa deasemenea. Şi carul cu boi se stră­duia şi ei să treacă prin aglomera­­ţiunea aceasta a lumii noastre mo­derne. Acela care mâna boli cu „hăis și cu cea” era un om, care din întâlni­rile lor. Din această cauză noi nu suntem în stare să ajutăm statul ca să poată să scoată banii, de a­­colo de unde s’ar putea scoate. In momentele acestea grele in care trăim, acesta este unicul corectiv, pe care trebue să-l adoptăm. IMPOZITELE ASUPRA FUNCŢIO­NARILOR PUBLICI ŞI PARTICU­LARI Greşeli se fac multe la noi. De „­­pildă, felul cum s’au pus sau încear-' metodele noi de muncă şi produc-' MarMTâ***Radovici^coîonei^ Gorschi că să se pună impozitele asupra funcţionarilor publici şi asupra funcţionarilor particulari, este gre­şit. Funcţionarii particulari sunt pentru noi o rezervă, care este in stare să ridice consumaţia ţării. Şi ridicându-se consumaţia ţării, se vor ridica totdeodată industria şi comerţul şi se va ameliora criza. Tot aşa şi cu funcţionarii publici. Noi trebue să ne gândim bine ce fa­­cem, ca să nu greşim şi să avem re-. COMUNICĂRI Păr. CUCIUM­A (guv.) întreabă guvernul ce cauze au determinat înlocuirea sistemului de aprovizio­ne intră în ordinea de zi: conti­­nuarea discuţiei la Mesaj. D. G. GRIGOROVIC [ (soc.-dem.) continuându-şi discursul început ori spune: Dacă în adresa de răspuns la Me­saj se vorbeşte de conversiunea da­toriilor ţărăneşti, ar trebui să se vorbească şi cu mai mult dreptate de conversiunea datoriilor statului românesc. Una din cele mai mari şi din cele mai dureroase pricini, este că nu MONOPOLURILE ŞI REGIMUL FISCAL Gazsii guvernator Iar Băncii naţionale nu Discuţia la Mesaj In altă ordine de idei, d. Grigo­­rovici spune: Monopolurile sunt un msi/iuuichi miuuuan­ pentru iefteni­­rea traiului şi statul care are astăzi în mână unele monopoluri, ar tre­bui să plănuiască să introducă şi alte monopoluri şi să caute, prin ieftenirea articolelor produse de sta să influenţeze ieftenirea tuturor produselor. , , Daca se porneşte pe calea redu­cerilor salariilor funcţionarilor par­ticulari şi a funcţionarilor statului, trebuie să se pornească cât mai re­pede şi pe această cale. Ce este principiul fiscal, după pă­rerea noastră a social-democraţilor? V-am spus, este minimul de existen­ţă, care trebuie introdus la toate clasele ţării. Acest minim de neim­­punere trebuie să fie bine chib­zuit pentru clasa ţărănească, cât şi pentru cei de la oraş, ca să putem da posibilitate fiecărei stări econo­mice din ţara noastră să-şi mă­rească puterea ei de cumpărare,­zultate contrarii. Bieţii funcţionari, cum sunt îm­­părţiţi?­ Sunt împărţiţi de la 700 de lei până la 3000 de lei — o catego­rie care nu ştiu de aparţine oame­nilor sau animalelor, căci ştim că şi cu cel mai simplu animal se chel­­tueşte pentru hrana şi pentru să­laşul său mai mult decât 700 de lei pe lună. Ce înseamnă această ca­tegorie de la 700 la 3000 de lei? Că nu sunt funcţionari? Căci aşa s-a declarat. Dar atunci se sunt? suntem în stare să plătim pe func­­i Sunt ei neoameni? Nu au ei oare­ţionari şi pe pensionari, cum se cuvine, prin faptul că datoriile statului sustrag o sumă enormă i­­mediat de la veniturile lui. Pensionarii se aruncă Înaintea tramvailor sau, în cazul cel mai bun, fac coadă la percepţii, sculân­­du-se in mijlocul nopţii şi aşezân­­du-se, bătrânii, văduvele, moşnegii in jurul percepţiei ca să le vină rândul, să-şi capete pensia. Săptă­mână după săptămână, lună după lună, se întâmplă toate lucrurile a­­cestea şi totuşi nu se plătesc pen­siile, numai din cauză că banii în­casaţi trebue să plece la Banca Na­ţională şi de acolo in primul rând la creditorii noştri in străinătate. Aşi crede că pentru această con­versiune, a datoriilor publice, ar trebui să se ia oarecari iniţiative, ca să ajungem în posibilitatea să ne acoperim datoriile faţă de oa­menii nevinovaţi, cari au plătit cota de 10 la sută regulat pentru fondul de pensiuni şi nu capătă asigurarea lor­ aceleaşi nevoi ca şi ceilalţi? Nu au ac­el­aş stomac? Nu trebue şi ei să se îmbrace? Nu le trebue şi lor un cămin? Nu trebue şi ei să poată trăi intr’un mod demn şi să poată să-şi crească copiii lor, dându-le o educaţie? Ce este această sumă de 700 de lei lunar neimpozabil? Este o sumă ridicolă, care nici nu meri­tă pomenită. A doua categorie, după cum re­zultă din împărţirea d-lui ministru de finanţe, este a acelora cari au deja 3000 la 6000 lei lunar. Ei bine, pe aceştia, noi ar trebui să-i nu­mim robi, căci după ce li se ia im­pozitul pe salariu şi curba de sacri­fice le rămâne o sumă atât de mi­zerabilă, încât trebue să trăiască aşa cum au trăit odată robii. Vine, apoi, a t­reia categorie, a acelora de la 6 la 10.000 lei lunar. A­­ceştia sunt o categorie de funcţio­nari, cărora, dacă li se reduce sala­riul, pe baza acestei curbe, şi dacă li se aplică şi impozitul pe salar, rămân nişte flămânzi. Numai la sfârşit vine categoria acelora, de la ÎODOO de lei în sus, pe care îi putem numai, intr-adevăr funcţionari. A­­cestora le este asigurat un fel de minim de existenţă, însă şi pentru aceştia trebue să ne gândim să fa­cem ceva, ca să le îndulcim traiul. Dacă le-am redus săi oriul, trebue să reducem şi costul vieţii; trebue să reducem şi preţurile de pe piaţă, atât la alimente, cât şi la îmbrăcă­minte şi la chirii. Pentru Dumnezeu! noi nu putem să lăsăm pe intelec­tuali, cari sunt salariaţii statului, in situaţiunea de azi căci îi vom duce la disperare. Acum ajung şi la conversiunea datoriilor ţărăneşti. Pe noi, parti­dul social-democrat, ne bucură că a învins principiul de concordat pen­tru ţărani. Căci noi nu vedem alt­ceva în proectul acesta al guvernu­lui, decât învingerea acestui prin­cipiu. D. ministru Argetoianu se revol­tase Împotriva ideii noastre, când noi ceream concordat şi pentru ţă­­rani. De aceia pe noi ne bucură că deci de consum. Dacă nu facem iu- i în sfârşit principiul acesta a învins, crul acesta, ne prăbuşim cu toţii.! rT Criza nu se poate stinge, dacă luam a­tl,as“ .lauaatliseii ultimele resurse ale populaţiei pen- Se spune că suntem ţarina ţărani­lor. După cifre, e adevărat. Dar, de tru consum. Apoi, nu este posibil că ţăranii proprietari de pământ de la un bec­ când ne-am unit, niciun guvern nu şi-a dat silinţa să ridice puterea de jar ca şi cei cu mii de hectare să producţie a ţăranului atât de mult " -­­------’ —’ ----că ei să fie cel, care să plătească fie impuşi egal. Cuvântul acesta „egal“ în ce privește impunerile trebue sâ piară din principiile de impuneri ale statului. Nu există e­­galitate de impozit ci numai o pro­­gresiune de impunere, căci cel mic nu este in stare să plătească cât cel mare. Or, noi vedem că in agricul­tură toate impozitele sunt puse in­­tr’u’i mod egal, ceea ce nu este ad­misibil. .­ş.azi lumea se plânge veşnic de nedreptăţile care se fac, iar statul are venituri foarte scăzute. Mai departe, se vorbeşte de ins­pectori speciali cari să descopere evaziunile fiscale. După părerea mea, nu ne trebue aceşti inspectori speciali, ci ne trebue un lucru foar­te simplu, care dacă ar fi introdus in principiile noastre fiscale ne ar aduce venituri foarte mari dela acei cari astăzi dosesc veniturile. Acel lucru de care avem nevoe este pu­ impozitele directe cele mai mari, ca să putem avea dreptul să zicem că suntem o ţară ţărănească şi că, deci, ţăranii trebue să dicteze, fiind­că sunt­ cei­uri mult impuşi. Deocamdată, nu numai că nu su­ntem o ţară ţărănească, dar nici nu avem guverne ţărăneşti. Ne ba­zăm pe votul universal şi egal, dar pe ţărani îi reprezintă oameni de­parte de ei. Aceştia sunt numai un fel de massă electorală, de care se foloseşte orice partid. Ne trebue un program de ridicare a ţărănimii. Noi, cam­ avem fericirea că munţii trec ca o spinare prin mijlocul ţării noastre şi a şesului nostru şi avem aşadar căderi de apă şi in partea de apus şi în par­tea de răsărit, putem electrifica ţa­ra întreagă, putem ridica cu forţă motrice şi pe ţărani şi pe indu­striaşi şi am putea renunţa chiar, un timp oarecare, la marea indu­strie, in vremurile acestea grele de criză, dacă forţele motrice ar fi ox­­tenite complect în ţara noastră. Acestea toate trebuesc puse pe planul nostru de lucru pentru vii­tor ca să scăpăm ţara de criza în care am intrat şi mai cu seamă să scăpăm pe acei cari sunt fraţii noş- PARTIDUL CONSERVATOR tal- I lor in tabăra aceia, în care au fost Cazul din Anglia este pilduitor, timp îndelungat, in tabăra liberală. Acolo n’a învins reacţiunea, ci ca- [­era deschisă şi mâinile lor au ru­menii înţelepţi, cari şi-au dat seama I mas curate. Ei au cheltuit pentru că, dacă nu se înţeleg pentru reali­ ideea socialistă şi au luptat pentru zarea reformelor, Anglia este ame­ninţată de revoluţie, ea. Deaceia, am putut înţelege pe boierimea de neam curat şi învă­ţat, când stăm de vorbă cu dânşii şi am putut să mă împrietenesc cu un bărbat ca Iancu Iolondor, care era cel mai bun cunoscător al mar­xismului şi nu m’am putut înţelege cu acei oameni noi, cum este d. Spul­ber, care vrea să introducă o lume învechită, care vrea să invie stri­goii, care vrea să ne ducă la reac­­ţiune, iar nu spre viaţa conserva­toare. Viaţa şi ideea conservatoare trâ­­eşte şi există in toate taberile poli­tice, ea este acel curent, care nu voeşte salturi, care nu este cel bol­­şevic sau fascist, ci este cel de re­forme, de transformări mari şi a­­dânci, treptat, care opresc mersul poate semăna foarte bhm la faţă cu­­ salturilor şi mersul nebuniei şi ne a duc spre o viaţă nouă şi spre o re­formă colectivistă, viitorul naţiei române. Aceasta este ţinta mişcării noa­stre social,democrate. D. MARIN STANOIU (maj.) de­pune un proect de lege, din iniţia­tivă parlamentară, pentru modifi­carea tarifului vamal, la capitolul zahăr rafinat. Se aprobă urgenţa. d. Spulber, cum seamănă de multe ori un român cu altul, (ilaritate). Spuneam tovarăşului meu Rozno­van: „vezi, acest car cu boi este simbolul viitorului nostru partid conservator”. (Ilaritate). Ştiu bine — închee d. Grigoro­­vici — că cu prietenii mei din aris­tocraţia română — şi pot să spun şi nume, ca să ştie — Cantacu­­zino, Voinov, Racoviţă, Diamandy, Radovici, Morţun, — m’am înţeles oricând şi nici când nu s’a stins com­plect în mintea şi sufletul lor ten­dinţa umanitară, dovadă că ţinuta a „s „c iblicitatea rolurilor la impozitul glo­.A spune ca decizia sufbu- c.a~­­ bal. Această publicitate a rolurilor saţie obliga guvernul sa facă sa in. j la impozituil global nu o avem astă­a s. g.ai“.?,e a­­ato contră «notă secretul cel mare faţa de acei cari dosesc ave- Zi de Interpelări la Camera Cazul comandorului lonescu-Johson şi al guvernatorilor Băncii Naţionale Şedinţa se ridică la ora 7. Cea viitoare, Luni, la ora 3 jum. d. a. Pagina I­I-a SENATUL Şedinţa de la 28 Noembrie DISCUŢIA LA MESAJ fiinţăm aceste subvenţii şi vom mări pensiile. D. MANDREA a arătat ce a de­terminat pe majoritari să dea con­curs guvernului şi care este rolul unui atare guvern. D. Sadoveanu deschide şedinţa la orele 4 in prezenţa d-lor miniştri Ghica, Hamangiu, Stanciu. Păi. URZICĂ face o comunicare în legătură cu salariile magistra­­ţilor. D. ministru HAMANGIU declară că va face tot ce va fi posibil, in această chestiune. D. ministru GHICA răspunde unei comunicări făcută în şedinţa prece­dentă de d. senator Oanea, in legă­tură cu vizita d.lui Grandi in Ame­rica, unde ministrul de externe al Italiei a făcut unele declaraţiuni privitoare de ţara noastră. D. Ghica arată că atitudinea d-lui Grandi nu a atins cu nimic demni­­tatea noastră naţională şi legătura sinceră între Italia şi România. CUVÂNTAREA D-LUI CAPITAN ŞELTEA D. căpitan ŞELTEA vorbeşte in numele prinarilor pomicultori din ţară. D-sa declară că nu face nici un fel de politică de partid, ci doar politica producătorilor pe care ii reprezintă, îşi exprimă mâhnirea că n’a fost consultat la întocmirea legei mono­polului alcoolului. Protestează îm­potriva faptului că au fost interzise întrunirile prunarilor şi a faptului ca guvernul a dat o serie de dispo­­ziţiuni pentru a împiedica adunarea prunarilor. In continuare, oratorul critică măsura guvernului de a suspenda ziarele şi cere respectarea tuturor drepturilor constituţionale. Mai de­parte se ocupă de chestiunea inter­­zicerei cetăţenilor şi parlamentari­lor de a intra in ministere. Măsura trebuia luată împotriva traficanţi­lor, iar nu a tuturor cetăţenilor, care au dreptul să se intereseze la autorităţi de chestiunile care îi pri­vesc. Relevă că actualul guvern deşi a făgăduit că va băga în puşcărie pe hoţi şi fraudatori, totuşi nici unul dintre acei care au păgubit visteria statului, n’a fost pedepsit. Arată apoi că s’au comis mari fraude cu spirtul şi s’au aplicat amenzi de miliarde de lei, dar nu s-au încasat decât foarte puţini bani, deoarece amendaţii vin cu intervenţii la mi­nisterul de finanţe şi li se iartă a­­menzile. Pentru echilibrarea bugetului d-sa propune suprimarea tuturor chel­­tuelilor inutile, să se taie pensiile foştilor regenţi, să se ia măsuri împotriva cumularzilor. Cere insă să se dea salarii omeneşti magis­traţilor; mai cere să se ia măsuri, ca proectele de legi să fie întoc­mite de oameni pricepuţi. In incheere, oratorul Arată situaţia invalizilor şi vădu­­t“ “101JSCIC’ Oiaoul­ui declară că Jun Un nmnppf va fi snmis nari a­ voteaza adresa de răspuns la me­sagru. velor. Un proect va fi supus parla­mentului. Ministerul sănătăţii dă tot felul de subvenţii unor instituţii pentru ajutorarea invalizilor. Des. Şedinţa viitoare Luni la ora 3 luna. D. gen. I. POPOVICI: Oştirea pro­fită de acest prilej pentru a-şi ex­prima devotamentul faţă de tron. Relevă importanţa chestiunei de­zarmării şi arată că în Februarie va fi o conferinţă a dezarmării. Ar trebui să imităm Franţa, care înainte de a discuta dezarmarea se înarmează. Mesajul anunţă principiul dota­­ţiunei armatei şi al industriei de război. E un principiu bun. Uzinele existente în ţară, ar putea aprovi­ziona în largă măsură armata. Să nu mai repetăm experienţa din tim­pul războiului, când umblam peste mări şi ţări după armament. Mesajul mai spune că economiile nu vor vătăma instrucţia în armată şi apărarea naţională în sine. Instrucţia consumă zilnic muniţie, ea cere un efort continuu şi siste­matic. Şi contingentele de rezervă şi complectare, trebuesc instruite a­­nual. Nici in aceasta, să nu se mai repete experienţa tristă a războiului. Chestiunea reangajaţilor nu este încă soluţionată, trebue să li se dea drepturile legale. S’ar putea să li se dea pământ in colonii. Pensiile nu sunt atât de mari, în­cât să poată fi supuse marilor re­duceri proectate de guvern. A­L«» CREAŢEI „FIDACULUI” Cuvântarea d-lui general I. Livezeanu Aseară, în sala de festivităţi a luptători ai ţărilor aliate ,,Casei Femeii“ s’a comemorat im- Fidacul luptă pentru­­realizarea plinirea a 13 ani de la înfiinţarea unei păci durabile între oameni „Fidacului“. Au participat multe D. general LIVEZEANU se ocupă societaţi de foşti luptători cu de- de ultimul congres al Fidacu ai şi­­­egaţii respectivi. Printre acestea nut de curând la Paris, unde Ro­­notam : „Uniunea ofiţerilor de ro­­mânia a fost reprezentată prin d-sa. Aci, între altele, s’a discutat şi chestiunea repatrierei prizonierilor români cari se mai găsesc încă în Rusia. De asemenea s’a mai discutat şi chestiunea ajutorării foştilor lup­tători, azi şomeri. LA MORMÂNTUL EROULUI NE­CUNOSCUT La orele 6 şi jum. d. a. cei pre­zenţi s’au dus in corpore la mor­mântul „Eroului necunoscut“, unde d. general Livezeanu a depus o co­­o conferinţă in care a evidenţiat Ioana­­importanţa serbării ce se face. D-sa D. general I. LIVEZEANU vice­­preşedinte al „Fidac­ului“ a ţinut­­ spune că se împlinesc azi 13 ani de la înfiinţarea „Fidacului“. In toate ţările aliate unde se găsesc filiale se sărbătoreşte azi cu multă solemni­tate această aniversare. Fidacul numără 8 milioane de Seara la orele 8 şi 30, d. profesor Victor Cădere, secretarul general al ministerului de interne a vorbit la „Radio“ despre „Aniversarea Fida­cului“. M­MISS, zervă în frunte cu d. colonel Cara­caş, cercul subofiţerilor de rezervă în frunte cu preşedintele d. Gh Dumitrescu şi d-nii Iordan Lucaci, tir de neam şi cari sunt eta­pa­ ţării !­o. Popescu, G. Drăguş, „Uniunea româneşti şi ţărăneşti, să-i scăpăm­ foştilor voluntari români reprezen­­din situaţiunea in care au intrat.;Iată prin d-nii: avocat Drăghici, Nu s£ mai poate lucra câmpul cu: Bufnea, Molanu, „Societatea Apară­­boi şi cai, nu se mai poate lu­cra cUrtorii Patriei“ reprezentată prin d. mijloace străine şi adaptare?! la. Grigorescu vice-preşedinte — Fida­­reauitate. Trebue sa ne_ adaptam lar cui feminin reprezintat prin d-nele, metodele noi de munca şi produc-' Marcela Radovici, colonel Gr-— ţiune. Numai atunci vom avea forţa şi general Dragalina, etc. etc. necesară să umplem şi punga fis- — - - --------------­cuiul, ca să scăpăm de datoriile străine şi de obligaţiunile faţă de funcţionarii noştri. D. Grigorovici spune apoi că re­formele, pe cari le cer social-demo­craţii, trebuie împărtăşite de toţi oamenii cuminţi. Căci, numai prin înfăptuirea acestor reforme impe­rios cerute, se poate evita un salt nţelop, baie poa­te fi un salt mar- membru­ şi este str­ătuită din foşti

Next