Dimineaţa, noiembrie 1932 (Anul 28, nr. 9286-9315)
1932-11-01 / nr. 9286
Refrenul acesta ne mai stăruie şi acum în urechi şi in minte. Viena, unica, a rămas in urma noastră in timp ce trenul se depărtează in ritm cadenţat de oraşul unde ne-am petrecut acele zile de bogăţie sufletească. Mai poposim odată în gara Budapestei retrăind o clipă minunăţiile potolite de impresiile mai proaspete şi mai vibrante ale capitalei austriace. Frontiera românească şi revizia vamală ne sustrage de la orice gând nostalgic. Emoţia şi curiositatea ne adună in jurul controlorilor vamali cari cu o desăvârşită curtoazie vizează ici, colo, câte un geamantan pe care par să-l controleze mai mult a şagă, fără nici o intenţie de a tulbura la sfârşitul călătoriei cugetul cucoanelor cari nu s'au mulţumit numai să contemple dela distanţă variatele şi savuroasele capodopere ale gustului vienez. La Arad ne instalăm în vagoanele cu paturi. E bine şi comod să te lungeşti pe toată noaptea in compartimente Încăpătoare, încetează comentariile, încetează forfoceala şi şoaptele, se sting luminile şi în curând numai uruitul roţilor şi clinchetul metalic acompaniază ritmat refrenul evocator: Wien, Wien, nur du allein... Somnul celorlalţi e o binevenită izolare iar întunericul se populează de viziunile premergătoare aţipirei. Viena e un oraş cu suflet, Viena Întruchipează toate fazele unei vieţi romanţate. Viena trecută de curând prin grele încercări renaşte spre o nouă tinereţe, prelungind după vechiul obicei moravuri şi savori neimicate. E sărbătoarea culesului. Prin cârciumi s-au tras şiruri de frunziş de viţă de care atârnă ciorchinii grei de boabe dulci. Mustul curge in pahare, veselia cuprinde frenetic pe toţi comesenii urcaţi pe mese să culeagă de sus strugurii dintre frunze cântând şi veselindu-se. E adorarea oraşului străbătut de melodiile lui Brahms şi a lui Schubert. Autocarele au oprit o clipă in faţa unei căsuţe cu un singur cal care distonează cu clădirile din jur. Viena a păstrat intact un locuşor de poezie: „das Dreimadernhaus“ sfinţind amintirea unei aventuri amoroase a ilustrului compozitor. Mai departe etajul întâi a unei case înalte are o placă comemorativă care indică o fereastră printre atâtea altele. Acolo a compus Iohan Strauss nemuritoarea „Dunăre Albastră". Viena e oraşul care respectă trecutul şi-i netezeşte asperităţile. Guvernul socialist trecând peste tendinţele politice ale nouilor vederi nu s‘a dezis o clipă din calitatea de bun vienez. Nimic nu e schimbat din înfăţişarea oraşului de odinioară. Spre a preîntâmpina criza de locuinţe s‘au clădit 250 case noui cu 50.000 apartamente, cu o chirie lunară de 300 lei de apartament. Acest cartier nou şi uriaş, cu grădini cari îndulcesc faţadele unor locuinţe cazarmă, alcătueşte un oraş nou, după vederile noui. Dar trecutul îşi ţese mai departe şi nestingherit povestea lui bogată şi idealizată de indulgenţa vremurilor. La Schönbrun s-au păstrat cu evlavie comori şi amintiri de pe vremurile împărăţiei glorioase. Republicanii, de acum lasă deschise uşile palatului unde pare să vibreze încă prezenţa Habsburgilor. Vizitatorul a ameţit de atâtea comori de artă aleasă, picturi dumnezeeşti, minunate capodopere ale celor mai iscusite şi răbdătoare peneluri, — trăeşte totuşi in clipele vizitării o poveste adevărată. Coloraturile alăturate ale lui Franz-Joseph şi a Elisabetei, în camera de lemnărie neagră cu încrustaţii de aur şi de picturi japoneze, fiul lui Napoleon pe catafalc a putut fi văzut în sfârşit de lumea de care era ţinut izolat; nefericita viaţă a bietului adolescent care acum exact o sută de ani şi-a sfârşit chinurile în sumbrul palat al bunicului său aruncă un văl de tristeţe acolo unde s‘ar crede că prin săli festive şi parcuri de basm n‘ar putea să existe decât armonie şi fericire. De acolo a domnit asupra voinţii unei lumi întregi Maria Theresa, acolo s‘a simţit ingrădită Elisabeth de Witelsbach, acolo a fost împins la disperare un fiu împărătesc care a iubit o femee fără titluri regeşti şi a cărui gest funest mai alimentează şi acum romanele ce vor să reconstituiască drama de la Mayerling. Vienezii se plimbă paşnici prin parcul palatului, unde perechile tinere se petrd prin desişul tufişelor sau se opresc pe la căştile animalelor din colecţia gradinei zoologice. Dar pentru străinii veniţi cu gând de instruire, locul faptelor cunoscute din istorie şi din literatură, e prilej de înfiorare. Vizităm şi hambarele trăsurilorde Încoronare şi de nuntă şi al carului mortuar cu care a fost dus la locul de veci ultimul împărat care a murit stăpânind coroana dublei monarhii. Insă Viena de acum e Viena cea de totdeauna. Vitrinele de pe Kaertnerstrasse expun podoabe de artă şi de imaginaţe nesecată. Cafenelele elegante şi primitoare, cu chelneri atât de serviabili şi de prietenoşi, sunt un loc de reculegere după oboseala unei zile lungi de vizitări. Muzica e bună şi melodiile duioase de demult nu par nicidecum învechite. Eie adună spre noi o atmosferă din vremea copilăriei, când acele melodii de flaşnetă ne păreau muzică adevărată. Auzită la locul lor in oraşul din care au izvorât, liedurile au o putere fascinatoare. Ne-am lăsa legănaţi de sunetele viorii până in zorii zilei dacă n'am şti că de dimineaţă ne aşteaptă alte ocupaţii. Excursioniştii toţi ne adunăm in autocare. Parcurgem oraşul prin toate cartierele iar ghidul conferenţiar opreşte să explice monumentele şi clădirile mai însemnate. Grădini multe împodobite de busturi şi statul care constitue faima literară şi muzicală a oraşului, frumosul ring, acel bulevard de centură, cartierul magazinelor celebre, legaţii şi hoteluri, ministere şi şcoli, Parlamentul şi iar bulevarde şi străzi şi grădini fiecare cu însemnătatea lor şi cu recentele evenimente istorice. Cafenele înalte şi elegante, muzică bună şi duioasă, limba frumoasă şi armonioasă presărată cu savuroase cuvinte de dialect, teatre de expresie înaintată, bonomia gardiştilor şi gingăşia tinerelor trecătoare un mers graoit, blondine svelte cu alură sportivă şi chip de madonă, amestec de viaţă modernă cu parfumul deceniilor trecute, iar deasupra tuturor planează o atmosferă de vis şi de dorinţi, o vagă nostalgie ce-şi găseşte explicaţia abia acum, un tren, când clinchetul roţilor în liniştea nopţii îmi lămureşte că visul a fost prea scurt. B. MADELEINE NOTE DE DRUM Wien Wien, nur du allein... 0 „Carte Albă“ engleză LONDRA, 29. (Rador). — Astăzi a apărut o broşură oficială intitulată „Cartea Albă“. Broşura cuprinde diferite documente relative la controversa anglo-irlandeză, care a făcut obiectul conferinţei ţinute la Londra în zilele de 14 şi 15 octombrie, între miniştrii britanici și cei irlandezi. - ■ I— I em Inaugurarea expoziţiei fasciste ROMA, 29. (Rador). — D. Mussolini a inaugurat astăzi cu deosebită solemnitate, expoziţia revoluţiei fasciste. Gandji n’a fost liberat DELHI. — După o hotărâre a guvernului indian, Gandhi nu va fi deocamdată pus în libertate. Această hotărâre este răspunsul la cererea conducătorul mahometan Schaukat Aii, ca Gandhi să fie pus în libertate. # BOMBAY, 29. (Rador). — Vice- Regele Indiei a refuzat șefului musulman Shaukatali permisiunea de a avea o întrevedere cu Gandhi. Shaukatali, nemulţumit, a criticat vehement atitudinea autorităţilor britanice. Ziarele naţionaliste scriu că deciziunea Vice-Regelui nu dovedeşte că autorităţile urmăresc reconcilierea dintre comunitățile rivale. Provincia la Bucureşti Un prilej admirabil pentru cetăţenii din Cernăuţi, Bacău, Botoşani, Roman, etc., ca să viziteze Capitala După cum am anunţat încă de cani câteva luni, revista „Realitatea lustrată“, în desfăşurarea programlui de activitate din afară deaginile revistei, va organiza câtea grandioase excursii spre Bucueşti, oferind în chipul acesta proincialilor, pentru un preţ cât se pare mai modest, un prilej excelent e a vizita Capitala ţării. Prima excursie din această serie fost fixată pentru data de 11—14 noembrie a. c., cu plecarea unui ren special din Cernăuţi, în după miaza zilei de Vineri 11 Noembrie sosirea la Bucureşti a doua zi de imineaţă. Inapoerea se va face anu dimineaţa, 14 Noembrie, la ora are se va anunţa, în felul acesta, provincialii vor amâne 2 zile complecte la Bucureti (Sâmbătă şi Duminica) şi vor avea ocaziunea de a vizita toate fruanseţile Capitalei, sub conducerea edactorilor excelentei reviste „Reaitatea Ilustrată“ şi in cadrul proramului care s’a întocmit cu cea mai mare îngrijire. Pentru a înlesni o cât mai mare participare a publicului din Cernăuţi, Domeşti, Botoşani, (prin Veeşti), Fălticeni (prin Dolhasca) aşi (prin Paşcani) Roman, Bacău, Adjud, Mărăşeşti, Focşani, R.Sarat, precum şi din toate localităţile şi staţiunile mai mari de cale ferată din această direcţiune, „Realitatea ilustrată“, va organiza rezervarea locurile chiar in oraşele de mai sus, urcarea in tren făcându-se din staţiile respective. Vom publica zilele acestea unde se vor putea face înscrierile in fiecare oraş. Orariul trenului se va anunţa la timp. Preţul pentru întreaga excursie, in care se cuprind : Biletul de tren dus şi intors (vagoane de turism cl. IlI-a), găzduirea 2 zile şi 2 nopţi la hoteluri de prim rang din Bucureşti, cafeaua cu lapte, dejunul, şi cina, zilnic, servite la uinul dintre cele mai mari restaurante, autobuze de la gară la hotel şi apoi iar la gară, circuitul Capitalei în autobuze însoţite de ghizi, un spectacol extraordinar organizat special pentru excursionişti, reduceri la teatre şi cinematografe, bacşişuri, etc., este 900 LEI DE PERSOANA. Se vor primi şi persoane care doresc să utilizeze numai trenul dus şi intors, aceştia vor plăti numai pentru călătorie Lei 420 de persoană. După cum se vede, prilejul este mai mult decât favorabil pentru toţi acei cari doresc să petreacă 2 zile frumoase, cunoscând tot ce are Bucureştiul mai interesant şi mai reprezentativ. Şi dată fiind experienţa revistei „Realitatea Ilustrată“ in materie de organizare a excursiilor în ţară şi în străinătate, se poate uşor întrevedea succesul deplin pe care-l va repurta excursia de la 1 Noembrie. DIMINEAȚA , PIATRA NEAMŢ, 29. — Toată Moldova e pusă în mişcare pentru sărbătorirea Domnului Cel Bun, care a stăpânit-o acum 500 de ani, Alexandru Voevod. încă de dimineaţa au sosit cu trenul, persoanele oficiale de la Bucureşti, comitetul organizator al serbărilor din ministerul instrucţiunii, d. Culea, directorul Culturii Poporului, d. Ioan Minulescu, directorul artelor, inspector Breazu, iar seara a sosit d. ministru Ghelmegeanu. Mâine dimineaţa este aşteptat d. Iuliu Maniu, primul ministru şi ministru Gusti, ministrul instrucţiunii, cari vor sosi cu trenul accelerat. Suveranul va sosi cu un tren regal la ora 10 jum. dimineața. LUCRĂRILE DE PAVOAZARE Cu toate că din cauza evenimentelor politice din ultima vreme lucrările pentru comemorare fuseseră întrerupte, d. prefect Ioan Radu a făcut în cele câteva zile din urmă impunătoare lucrări demne pentru o sărbătoare la care participă tot ce Moldova are mai de seamă. Mănăstirea Bistriţa, care se află la 8 kilometri de Piatra Neamţ, a fost bogat împodobită cu ghirlande de brazi şi cu panglici tricolore. De altfel tot drumul până la minunata mănăstire este înverzit cu arcuri de brad cari încep chiar din oraş, cu pini proaspeţi plantaţi şi pavilioane. Tot clerul Moldovei din toate aşezămintele zidite de marele muşatin şi urmaşii săi, s’a adunat încă de astăzi pentru slujirea memoriei voevodului. Pe toate drumurile şi pe potecile de munte sosesc ţărani în strae de sărbătoare. Vin arcaşii din toate judeţele, vin şcolari din toate târgurile apropiate. Pentru mâine dimineaţa sunt aşteptate grupurile de ţărani macedoneni, în costumele epocii de pace de acum 500 de ani. LA BISTRIŢA Slujba divină va avea loc la mănăstirea cu temelii ridicate de Alexandru Cel Bun, complectată de Petru Rareş şi rezidită de strănepotul cu multe păcate, Alexandru Lăpuşneanu. S’au ridicat în vederea primirii înalţilor oaspeţi, chiar în curtea bisericii, două tribune, una pentru suveran şi miniştri şi alta pentru corpul didactic şi pentru notabilităţile din provincie. Până noaptea târziu, continuă în oraş forfoteala, fiind ajunul marilor serbări. Tropăitul armatei, ciocănitul ultimelor construcţii şi acel dute-vino al sutelor de trăsuri şi automobile, care fug în toate părţile, pentru ultimele inspecţii a autorităţilor. Serbările de la Bistriţa pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun Pavoazarea drurilor spre mânăstire.Sosirea demnitarilor Congresul de oto-rino-laringologie Eri dimineaţă s-a deschis în marele amfiteatru al spitalului „Colţea" al zecelea congres român de oto-rino-laringologie. Au asistat d-nii prof. dr. H. Neumann, celebrul specialist vienez, sosit în Capitală anume pentru acest congres, prof. dr. Jianu, prof. dr. Popovici, docent dr. Birman Bera, dr. L. Rosenberg, prof. dr. Predescu Rion, prof. dr. Meţianu, docent dr. Buzoianu, dr. Borş, dr. Costiniu Senior, dr. Lazăr Mayersohn, prof. dr. Fischer-Galaţi, docent dr. Martin Blat, dr. V. Brătescu, dr. Lucimer, dr. Suciu Sibianu, dr. V. Racoveanu, dr. H. Solomonovici, dr. Tzetzu, dr. col. I. Lascăr,etc. Primul a luat cuvântul d. conf. Dr. V. TEMPEA, preşedintele Societăţii române de oto-rino laringologie. D-sa a evidenţiat importanţa reuniunilor ştiinţifice de felul celei ce are cinstea să prezideze. Cu ocazia diferitelor congrese au loc schimburi de vederi între diferiţi specialişti, fapt ce nu poate decât să înlesnească progresul ştiinţei medicale. D-sa salută prezenţa d-lui prof. H. Neumann in numele medicilor români. D. Dr. L. MAYERSOHN secretarul congresului a cetit darea de seamă a activităţii ştiinţifice a societăţii pe ultimii doi ani. După ce reprezentanţii autorităţilor şi ai organizaţiunilor ştiinţifice, invitate la congres, au salutat lucrările congresului s’a dat cetire raportului asupra gestiunii financiare. După amiază s’au făcut următoarele comunicări ştiinţifice: D. Dr. I. Jianu, contribuţiuni la chirurgia reconstitutivă a fetii. D-nii Dr. BRATESCU V., RACOVEANU V. şi C. ANDREESCU: Grefele osteo-cartilaginoase înhirurgia estetică a nasului. Prof. Dr. H. NEUMANN (Viena) a expus comunicarea sa asupra clinicei şi patologiei otitei acute. Docent Dr. G. BUZOIANU: Otalgie de origină nazală ca simpton de tritaţiuni a ganglionului lui Mekel. D-nii Col. prof. dr. I. Lascăr, docent dr. C. Andreescu şi dr. Covacia-Uliteanu, prezintă un raport asupra „importanţei simţului echilibrului in practica exerciţiilor fizice”. In baza unor îndelungate cercetări experimentale, făcute în laboratoarele de la ONEF, autorii arată între altele că, loviturile cu capul, stoparea raingei la foetul de football, pirueta pe care o face aruncătorul de disc şi de ciocan, traectoria parcursă la săritura cu prăjina, la cursele de garduri, în fine exerciţiile de canotaj, înotul, ciclizmul, boxul, alpinismul şi în special aeronautica, toate au la baza acest simţ al echilibrului — localizat in ureche. — La sportmani, acest simţ, trebue să funcţioneze normal. Autorii au fost viu felicitaţi de savantul profesor vienez dr. Neumann, un bun cunoscător al problemelor medico-sportive. Prof. dr. Meţianu, conf. dr. Ţeţu şi dr. A. Ştefaniu: Atitudinea noastră terapeutică în trombo flebitele sinusului lateral. General prof. Butoianu, Maior Dr. Brătăşanu, Lt. dr. Lupulescu: Despre abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni. Prof. dr. Predescu-Rion: Otită acută, meningită, operaţie, vindecare. ■k Seara la ora 8.30 a avut loc un banchet colegial la restaurantul „Cina“. Astăzi la ora 10 dimineaţa desbaterile congresului vor continua la spitalul „Colţea“. GRUPUL DE SAVANTI CARI PARTICIPA LA CONGRES CUM E TIMPUL ZI DE VARĂ Temperatura s’a ridicat iar, în-' registrându-se ieri maxima de plus 25 grade. O zi de vară la sfârşitul lui Octombrie e o surpriză plăcută. A PLOUAT IN CEA MAI MARE PARTE A ŢARII După ştirile primite de Institutul meteorologic central ploile au continuat in vestul şi nordul ţării. S’au cules până la 12 m.m. precipitaţiuni in Banat, Ardeal, Moldova şi Bucovina. A plouat deasemenea in regiunile muntoase şi pe alocuri in Basarabia. Seceta s’a prelungit insă in câmpia Munteniei şi Dobrogea. Ploaia dela 20 Oct. a fost bună dar insuficientă şi au trecut zece zile fără să cadă o picătură din nori in sudestul ţării. Arăturile de toamnă se vor face aci abia in Noembrie. Avem o toamnă secetoasă pentru că vara a fost prea ploioasă. In natură există de multe ori principiul compensaţiei, in virtutea căruia media anuală de precipitaţiuni nu depăşeşte o anumită limită. Cum aproape toată ploaia pe un an întreg a căzut în iunie, e explicabil de ce avem acum precipitaţiuni moderate şi la intervale rare. Serviciul aerologic de la Băneasa a făcut următoarele înregistrări cu balonul, ce a putut fi ridicat la înălţimea obişnuită de 3.000 metri: 200 m. SW 25 m. pe sec. 500 m. WNW 25 m. pe sec. 1.000 m. WSW 43 m. pe sec. 2.000 m. W 27 m. pe sec. 3.000 m. W 70 m. pe sec. Presiunea maximă din ţară e la T. Severin, 760 m.m. şi cea mai joasă la Oradea, 754 m.m. La Bucureşti s-au format curenţi ascendenţi şi descendenţi, presiunea a fost oscilatorie. Iarna s-a înăsprit în nordul continentului, înregistrându-se temperatura de minus 20 grade la Cercul Polar. In Suedia şi Finlanda a început prea de timpuriu o iarnă aspra. TIMPUL PROBABIL Presiunea şi temperatura staţionare. Ploile vor continua in Ardeal, în regiunile muntoase şi pe alocuri în câmpia Munteniei. Vânt de vest. INVAZIE DE DIPTERE ? Eri a apărut în Capitală o nouă serie de insecte, mai puţine ca acum două săptămâni, dar mai mari Se crede că ar face parte din familia dispterelor, unele din ele avand numai două aripi. Au fost adause de vântul de SW, probabil din bălţile Dunării. Seceta şi căldura favorizează înmulţirea la nesfârşit a acestor vietăţi. Reforma administrativă in Prusia ÎNTRUNIREA guvernului coMISARILOR BERLIN, 29 (Rador). _„ Guvernul prusian aşa zis ..al comisarilor“ s’a întrunit în şedinţă astă noapte, sub preşidenţia d-lui von Papen. In această şedinţă au fost puse definitiv la punct ultimele chestiuni privitoare la reforma administrativă a Prusiei. D-RUL SCHNEE PENTRU O COLABORARE CU HITLERIȘTII BERLIN, 29 (Rador). — Dr. Schnee, deputat și fost guvernator colonial, membrul comisiunei Lytton, refuză să se prezinte în alegerile pentru Reichstag ca populist. D-sa este de părere că acum colaborarea cu naţional-socialiştii este necesară pentru a creia în Germania o concentrare a forţelor naţionaliste precum şi pentru a da o bază parlamentară guvernului Reichului. Eri după amiază s’a întrunit la ministerul de finanţe, sub preşelenţia d-lui ministru Madgearu, două din cele zece comisiuni numite de ministerul de finanţe să studieze problema revizuirii impozitelor. Cele două comisiuni care s’au întrunit ori în prima lor şedinţă sunt: comisiunea pentru revizuirea impozitului pe cifra de afaceri, spectacole şi automobile şi comisiunea pentru impozitul pe timbru, succesiuni, donaţiuni şi bunuri de mână moartă. La şedinţele ambelor comisiuni au luat parte: ministrul, secretarul general al departamentului, directorul serviciului respectiv precum şi următorii membri: In comisiunea pentru cifra de afaceri, d-nii: Florin Zaharia, dr. Leon, Mircea Vulcănescu, ing. Calmusky şi dr. G. Enescu. In comisiunea pentru timbru, d-nii: dr. Leon, dr. Georgescu-Oleniu şi un delegat al Uniunei Camerelor de comerţ şi industrie. NORME DE LUCRU D. ministru Madgearu, a indicat comisiunilor normale ce treie să aibă în vedere in lucrările lor. Aceste norme au de bază principiile din raportul Rist, care, după cum se ştie, preconizează majorarea acestor impozite. Bineînţeles că membrii comisiunilor vor studia chestiunea pe toate laturile, arătând în ce conjunctură e cu putinţă majorarea şi până în ce limită. Lucrările iniţiale ale comisiunilor vor fi supuse discuţiilor într’o viitoare şedinţă spre a se examina constatările făcute şi pentru a se da noui directive. VIATA POLITICA REVIZUIREA IMPOZITELOR Lucrările comisiunilor pentru impozitul pe cifra de afaceri și timbru Pag. 3-a Inspecţiile d-lui Virgil Madgearu In urma inspecţiunei inopinate făcută la percepţia 14-a fiscală din Capitală de d. V. Madgearu, ministru de finanţe; I. Banciu,directorul general al contabilităţei generale a statului; C. Tăutu, inspector general financiar şi Şt. Tănseescu, inspector financiar, constatându-se grave nereguli, s-au aplicat următoarele pedepse : Perceptorului şef G. Georgescu, pierderea salariului pe 10 zile; casierului I. Toarţă, pierderea salariului pe 10 zile şi desărcinarea din funcţiunea de casier; contabiluluiN. Searpe pierderea salariului pe 2 zile, iar întregului personal de control al acelei percepţii aspre observaţiuni, cu avertismentul că pe viitor vor fi îndepărtaţi din serviciu, în cazul când starea găsită va continua. Cursul leului şi libertatea presei Libertatea presei. Un subiect care ar părea suficient desbâtut, pentru ca să nu mai fie nevoe a se reveni asupra lui. Şi totuşi, zilnic se dă prilejul de reluare a discuţiei. Ultimul prilej este declaraţia d-lui Madgearu că va lua măsuri contra celor ce, prin presă sau viu graiu, periclitează valuta. In primul moment s’a crezut că e vorba de măsuri şi în contra discuţiilor teoretice. La protestul nostru, d. Madgearu ne-a lămurit că nu s’a gândit la articolele şi discuţiile asupra acestei chestiuni , ci la ştirile false ce se lansează putând zdruncina leul. A intervenit atunci „Epoca“, declarându-se nemulţumită de lămuririle d-lui Madgearu. Ziarul conservator cere să se interzică orice fel de discuţie, de orice natură, relativă la leu. In numărul de eri, acest ziar merge chiar mai departe: cere să se puie frâu libertăţii de a... gândi prostii. Şi iată-ne obligaţi să revenim la atât de des repetatele argumente. Niciodată interzicerea discuţiei n a folosit întru nimic. In locul ei,,vin zvonurile rostite in şoaptă la ureche, şi cari fac mai mult rău. Ele nu pot fi sesizate, nu pot fi oprite. Şi dacă cineva este totuşi prins şi pedepsit, o nouă avalanşă de zvonuri se porneşte in jurul eroului găbjit de autorităţi. Nu cu ciomagul poate fi menţinut schimbul. El se menţine prin incredere. De aceea, am aprobat declaraţiile ferme ale d-lor Iuliu Maniu şi Virgil Madgearu, când şi-au luat in primire noile lor funcţiuni. Aceste declaraţii au avut un efeg^- -*eîTe% lent asupra opiniei publice, ele au ■ avut o repercusiune favorabilă asupra schimbului. A pupe capăt defetismului prin astfel de mijloace este folositor; a ridica moralul mulţimii este necesar*Dar a băga la puşcărie, călcâptâ' Constituţia, pe cel ce a scris varfarticol asupra valutei, ar fi o greşeală care n’ar aduce nici unfolos cauzei. Adeziuni la acţiunea d-lui Iunian Un număr de 10 membri ai organizaţiei naţional-ţărăniste din Muscel a adresat d-lui I. Mihalache, preşedintele organizaţiei, următoarea scrisoare: Domnule preşedinte, Conducerea Partidului Naţional Ţărănesc a părăsit programul iniţial cu care s’a angajat în faţa ţarei, a renunţat la idealurile vechi din care s’a închegat însăşi fiinţa şi rostul acestui organism politic, pentru a se îndrepta spre soluţii străine de menirea sa. La greşeala fundamentală în politica generală se adaugă greşelile săvârşite de domnia-voastră în politica locală, între altele şi prin aceia, că aţi înlăturat intelectualii şi elementele serioase după criterii pe care moralmente nu le am putut încuviinţa şi aţi încredinţat roluri importante şi de grea răspundere unor elemente cu totul nepregătite la aceasta, procedeuri ce nu a făcut decât să păgubească interesele obşteşti. Pentru aceste motive subsemnaţii ne simţim sufleteşte streini de această organizaţie şi vă rugăm să luaţi act de aceasta. D. A. Vlădescu, decan al baroului de Muscel fost deputat senator şi prefect; R. Onofrei profesor; Gh. H. Mitu; N. G. Ulieru, avocat; Gh. Bâlea, profesor; Dem. I. Popescu, avocat; Nicu Georgescu, avocat; I. N. Dafinescu, avocat; Ion Vlădescu, proprietar; AI. A. Vlădescu propr. Semnalării sunt mai de mult in conflict cu conducerea pardului naţional-ţărănist. Unora din ei li s’au ridicat demnităţile pe cei altă dată le aveau in partid. __________ SCRISOAREA CĂTRE D. IUFTAN Aceiaşi membri ai partidului, la cari s’au mai adăugat câţiva demisionaţi sau escluşi mai de mult din partiei, au adresat d-lui Luman următoarea scrisoare: Domnule Iunian, La apelul pe care l-aţi făcut către clasele producătoare şi în special către ţărănime şi intelectuali şi faţă de acţiunea ce întreprindeţi pentru lămurirea opiniei publice, asupra grelelor probleme, de ordin economic şi financiar, ce stăpânesc astăzi întreaga noastră viaţă socială şi politică, găsind aci expresiunea simţirilor şi gândurilor noastre de totdeauna, vă asigurăm că ne alăturăm domniei voastre şi înţelegem să vă urmăm pe această cale. Credem că numai aşa şi sentimentul demnităţei naţionale şi aşezarea de viitor socială şi politică a statului nostru vor fi păstrate şi asigurate, pentru fiinţa însăşi a Neamului Românesc. (ss) D. A. Vlădescu, avocat decan al Baroului de Muscel, fost deputat, senator şi prefect; R. Onofrei, prof.; Gh. H. Mitu, prof.; Nicu Gh. Ulieru, avocat; Dem. Popescu, avocat; Mic. Georgescu avocat; Ion N. Dafinescu, av.; Const Ionescu doctor în medicină; Gh. Baica, prof.; C. A. Dumitrescu, prof.; I. Vlădescu, proprietar; AI. A. Vlădescu, proprietar; I. Săndescu, doctor in medicină; Gică Ștefănescu, fost deputat și senator. Intre aceste semnături se remarcă aceea a d-lui Gică Ştefănescu, fostul director al oficiosului „dreptatea”, care a părăsit mai mic mult partidul naţional-ţărănist. T CAPITALA Accidentul irta de tramvai din piaţa Al. Lahovary O bătrână in vârstă ca de 50-55 ani, pe când voia să traverseze ori după amiază, piaţa Alexandru Lahovary a fost surprinsă şi doborita la pământ de un vagon de tramvai de pe linia 5 In cădere nefericita bătrână ajungând sub vagon, cu capul sub una dintre roţi, aceasta i-a zdrobit craniul, astfel că moartea a fost fulgerătoare. Victima se numeşte Ana Naghi,originară din Judeţul Trei Scaune. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. Circumscripţia poliţienească face cercetările. CEERTI Magazinul