Dimineaţa, noiembrie 1932 (Anul 28, nr. 9286-9315)

1932-11-01 / nr. 9286

Refrenul acesta ne mai stăruie şi acum în urechi şi in minte. Viena, unica, a rămas in urma noas­tră in timp ce trenul se depărtează in ritm cadenţat de oraşul unde ne-am pe­trecut acele zile de bogăţie sufletească. Mai poposim odată în gara Budapestei retrăind o clipă minunăţiile potolite de impresiile mai proaspete şi mai vi­brante ale capitalei austriace. Frontie­ra românească şi revizia vamală ne sustrage de la orice gând nostalgic. E­­moţia şi curiositatea ne adună in jurul controlorilor vamali cari cu o desăvâr­şită curtoazie vizează ici, colo, câte un geamantan pe care par să-l controleze mai mult a şagă, fără nici o intenţie de a tulbura la sfârşitul călătoriei cu­getul cucoanelor cari nu s'au mulţumit numai să contemple dela distanţă va­riatele şi savuroasele capodopere ale gustului vienez. La Arad ne instalăm în vagoanele cu paturi. E bine şi comod să te lungeşti pe toată noaptea in compartimente În­căpătoare, încetează comentariile, în­cetează forfoceala şi şoaptele, se sting luminile şi în curând numai uruitul roţilor şi clinchetul metalic acompa­niază ritmat refrenul evocator: Wien, Wien, nur du allein... Somnul celorlalţi e o binevenită i­­zolare iar întunericul se populează de viziunile premergătoare aţipirei. Viena e un oraş cu suflet, Viena Întruchi­pează toate fazele unei vieţi roman­ţate. Viena trecută de curând prin grele încercări renaşte spre o nouă ti­nereţe, prelungind după vechiul obicei moravuri şi savori neimicate. E săr­bătoarea culesului. Prin cârciumi s-au tras şiruri de frunziş de viţă de care atârnă ciorchinii grei de boabe dulci. Mustul curge in pahare, veselia cuprin­de frenetic pe toţi comesenii urcaţi pe mese să culeagă de sus strugurii dintre frunze cântând şi veselindu-se. E ado­rarea oraşului străbătut de melodiile lui Brahms şi a lui Schubert. Autocarele au oprit o clipă in faţa u­­nei căsuţe cu un singur cal care dis­tonează cu clădirile din jur. Viena a păstrat intact un locuşor de poezie: „das Dreimadernhaus“ sfinţind aminti­rea unei aventuri amoroase a ilustrului compozitor. Mai departe etajul întâi a unei case înalte are o placă come­morativă care indică o fereastră prin­tre atâtea altele. Acolo a compus Iohan Strauss nemuritoarea „Dunăre Albas­tră". Viena e oraşul care respectă trecu­tul şi-i netezeşte asperităţile. Guvernul socialist trecând peste tendinţele poli­tice ale nouilor vederi nu s‘a dezis o clipă din calitatea de bun vienez. Ni­mic nu e schimbat din înfăţişarea o­­raşului de odinioară. Spre a preîntâmpi­na criza de locuinţe s‘au clădit 250 case noui cu 50.000 apartamente, cu o chi­rie lunară de 300 lei de apartament. Acest cartier nou şi uriaş, cu grădini cari îndulcesc faţadele unor locuinţe cazarmă, alcătueşte un oraş nou, după vederile noui. Dar trecutul îşi ţese mai departe şi nestingherit povestea lui bo­gată şi idealizată de indulgenţa vre­murilor. La Schönbrun s-au păstrat cu evla­vie comori şi amintiri de pe vremurile împărăţiei glorioase. Republicanii, de acum lasă deschise uşile palatului unde pare să vibreze încă prezenţa Habsbur­­gilor. Vizitatorul a ameţit de atâtea comori de artă aleasă, picturi dum­­nezeeşti, minunate capodopere ale ce­lor mai iscusite şi răbdătoare peneluri, — trăeşte totuşi in clipele vizitării o poveste adevărată. Colo­raturile ală­turate ale lui Franz-Joseph şi a Elisa­­betei, în camera de lemnărie neagră cu încrustaţii de aur şi de picturi ja­poneze, fiul lui Napoleon pe catafalc a putut fi văzut în sfârşit de lumea de care era ţinut izolat; nefericita viaţă a bietului adolescent care acum exact o sută de ani şi-a sfârşit chinurile în sumbrul palat al bunicului său aruncă un văl de tristeţe acolo unde s‘ar crede că prin săli festive şi parcuri de basm n‘ar putea să existe decât armonie şi fericire. De acolo a domnit asupra voinţii unei lumi întregi Maria The­resa, acolo s‘a simţit ingrădită Elisa­beth de Witelsbach, acolo a fost îm­pins la disperare un fiu împărătesc care a iubit o femee fără titluri regeşti şi a cărui gest funest mai alimentează şi acum romanele ce vor să reconsti­­tuiască drama de la Mayerling. Vienezii se plimbă paşnici prin parcul palatului, unde perechile tinere se petrd prin desişul tufişelor sau se o­­presc pe la căştile animalelor din co­lecţia gradinei zoologice. Dar pentru străinii veniţi cu gând de instruire, locul faptelor cunoscute din istorie şi din literatură, e prilej de în­fiorare. Vizităm şi hambarele trăsurilor­­de Încoronare şi de nuntă şi al carului mortuar cu care a fost dus la­ locul de veci ultimul împărat care a murit stă­pânind coroana dublei monarhii. Insă Viena de acum e Viena cea de totdeauna. Vitrinele de pe Kaertner­­strasse expun podoabe de artă şi de ima­ginaţe nesecată. Cafenelele elegante şi primitoare, cu chelneri atât de servia­bili şi de prietenoşi, sunt un loc de re­culegere după oboseala unei zile lungi de vizitări. Muzica e bună şi melodiile duioase de demult nu par nici­decum învechite. Eie adună spre noi o atmos­feră din vremea copilăriei, când acele melodii de flaşnetă ne păreau muzică adevărată. Auzită la locul lor in oraşul din care au izvorât, liedurile au o pu­tere fascinatoare. Ne-am lăsa legănaţi de sunetele viorii până in zorii zilei da­că n'am şti că de dimineaţă ne aşteap­tă alte ocupaţii. Excursioniştii toţi ne adunăm in autocare. Parcurgem oraşul prin toate cartierele iar ghidul confe­­renţiar opreşte să explice monumente­le şi clădirile mai însemnate. Grădini multe împodobite de busturi şi statul care constitue faima literară şi muzica­lă a oraşului, frumosul ring, acel bu­levard de centură, cartierul magazine­lor celebre, legaţii şi hoteluri,­ ministe­re şi şcoli, Parlamentul şi iar bulevar­de şi străzi şi grădini fiecare cu însem­nătatea lor şi cu recentele evenimente istorice. Cafenele înalte şi elegante, muzică bună şi duioasă, limba frumoa­să şi armonioasă presărată cu savuroa­se cuvinte de dialect, teatre de expre­sie înaintată, bonomia gardiştilor şi gingăşia tinerelor trecătoare un mers graoit, blondine svelte cu alură spor­tivă şi chip de madonă, amestec de viaţă modernă cu parfumul deceniilor trecute, iar deasupra tuturor planează o atmosferă de vis şi de dorinţi, o va­gă nostalgie ce-şi găseşte explicaţia a­­bia acum, un tren, când clinchetul ro­ţilor în liniştea nopţii îmi lămureşte că visul a fost prea scurt. B. MADELEINE NOTE DE DRUM Wien Wien, nur du allein... 0 „Carte Albă“ engleză LONDRA, 29. (Rador). — Astăzi a apărut o broşură oficială intitu­lată „Cartea Albă“. Broşura cuprin­de diferite documente relative la controversa anglo-irlandeză, care a făcut obiectul conferinţei ţinute la Londra în zilele de 14 şi 15 octom­brie, între miniştrii britanici și cei irlandezi. - ■ I— I em Inaugurarea expoziţiei fasciste ROMA, 29. (Rador). — D. Mus­solini a inaugurat astăzi cu deose­bită solemnitate, expoziţia revolu­ţiei fasciste. Gandji n’a fost liberat DELHI. — După o hotărâre a guvernului indian, Gandhi nu va fi deocamdată pu­s în libertate. Această hotărâre este răspunsul la cererea conducătorul maho­­metan Schaukat Aii, ca Gandhi să fie pus în libertate. # BOMBAY, 29. (Rador). — Vice- Regele Indiei a refuzat șefului mu­­sulman­ Shaukatali permisiunea de a avea o întrevedere cu Gandhi. Shaukatali, nemulţumit, a criticat vehement atitudinea autorităţilor britanice. Ziarele naţionaliste scriu că de­cizi­unea Vice-Regelui nu dovedeşte că autorităţile urmăresc reconcilie­rea dintre comunitățile rivale. Provincia la Bucureşti Un prilej admirabil pentru cetăţenii din Cernăuţi, Bacău, Botoşani, Roman, etc., ca să viziteze Capitala După cum am anunţat încă de c­­ani câteva luni, revista „Realitatea lustrată“, în desfăşurarea progra­­mlui de activitate din afară­­ de­aginile revistei, va organiza câte­­a grandioase excursii spre Bucu­­eşti, oferind în chipul acesta pro­­incialilor, pentru un preţ cât se pare mai modest, un prilej excelent e a vizita Capitala ţării. Prima excursie din această serie fost fixată pentru data de 11—14 noembrie a. c., cu plecarea unui ren special din Cernăuţi, în după miaza zilei de Vineri 11 Noembrie­­ sosirea la Bucureşti a doua zi de imineaţă. Inapoerea se va face anu dimineaţa, 14 Noembrie, la ora are se va anunţa, în felul acesta, provincialii vor amâne 2 zile complecte la Bucure­­ti (Sâmbătă şi Duminica) şi vor av­ea ocaziunea de a vizita toate fru­­anseţile Capitalei, sub conducerea edactorilor excelentei reviste „Rea­­itatea Ilustrată“ şi in cadrul pro­­ramului care s’a întocmit cu cea mai mare îngrijire. Pentru a înlesni o cât mai mare participare a publicului din Cer­­năuţi, Domeşti, Botoşani, (prin Ve­­eşti), Fălticeni (prin Dolhasca) aşi (prin Paşcani) Roman, Bacău, Adjud, Mărăşeşti, Focşani, R.­Sarat, precum şi din toate localităţile şi staţiunile mai mari de cale ferată din această direcţiune, „Realitatea ilustrată“, va organiza rezervarea locurile chiar in oraşele de mai sus, urcarea in tren făcându-se din sta­ţiile respective. Vom publica zilele acestea unde se vor putea face în­scrierile in fiecare oraş. Orariul trenului se va anunţa la timp. Preţul pentru întreaga excursie, in care se cuprind : Biletul de tren dus şi intors (vagoane de turism cl. IlI-a), găzduirea 2 zile şi 2 nopţi la hoteluri de prim rang din Bucureşti, cafeaua cu lapte, dejunul, şi cina, zilnic, servite la uinul dintre cele mai mari restaurante, autobuze de la gară la hotel şi apoi iar la gară, circuitul Capitalei în autobuze în­soţite de ghizi, un spectacol extra­ordinar organizat special pentru ex­cursionişti, reduceri la teatre şi ci­nematografe, bacşişuri, etc., este 900 LEI DE PERSOANA. Se vor primi şi persoane care do­resc să utilizeze numai trenul dus şi in­tors, aceştia vor plăti numai pentru călătorie Lei 420 de persoa­nă. După cum se vede, prilejul este mai mult decât favorabil pentru toţi acei cari doresc să petreacă 2 zile frumoase, cunoscând tot ce are Bucureştiul mai interesant şi mai reprezentativ. Şi dată fiind experienţa revistei „Realitatea Ilustrată“ in materie de organizare a excursiilor în ţară şi în străinătate, se poate uşor între­vedea succesul deplin pe care-l va repurta excursia de la 1­ Noembrie. DIMINEAȚA , PIATRA NEAMŢ, 29. — Toată Moldova e pusă în mişcare pentru sărbătorirea Domnului Cel Bun, care a stăpânit-o acum 500 de ani, Alexandru Voevod. încă de dimineaţa au sosit cu trenul, persoanele oficiale de la Bu­cureşti, comitetul organizator al serbărilor din ministerul instruc­ţiunii, d. Culea, directorul Culturii Poporului, d. Ioan Minulescu, direc­torul artelor, inspector Breazu, iar seara a sosit d. ministru Ghelme­­geanu. Mâine dimineaţa este aşteptat d. Iuliu Maniu, primul ministru şi­­ ministru Gusti, ministrul instruc­ţiunii, cari vor sosi cu trenul acce­lerat. Suveranul va sosi cu un tren regal la ora 10 jum. dimineața. LUCRĂRILE DE PAVOAZARE Cu toate că din cauza evenimen­telor politice din ultima vreme lu­crările pentru comemorare fuseseră întrerupte, d. prefect Ioan Radu a făcut în cele câteva zile din urmă impunătoare lucrări demne pentru o sărbătoare la care participă tot ce Moldova are mai de seamă. Mănăstirea Bistriţa, care se află la 8 kilometri de Piatra Neamţ, a fost bogat împodobită cu ghirlande de brazi şi cu panglici tricolore. De altfel tot drumul până la minu­nata mănăstire este înverzit cu arcuri de brad cari încep chiar din oraş, cu pini proaspeţi plantaţi şi pavilioane. Tot clerul Moldovei din toate a­­şezămintele zidite de marele muşa­­tin şi urmaşii săi, s’a adunat încă de astăzi pentru slujirea memoriei voevodului. Pe toate drumurile şi pe potecile de munte sosesc ţărani în strae de sărbătoare. Vin arcaşii din toate judeţele, vin şcolari din toate târgurile apropiate. Pentru mâine dimineaţa sunt aşteptate grupurile de ţărani macedoneni, în costumele epocii de pace de acum 500 de ani. LA BISTRIŢA Slujba divină va avea loc la mă­năstirea cu temelii ridicate de Ale­xandru Cel Bun, complectată de Pe­tru Rareş şi rezidită de strănepotul cu multe păcate, Alexandru Lă­­puşneanu. S’au ridicat în vederea primirii înalţilor oaspeţi, chiar în curtea bi­sericii, două tribune, una pentru suveran şi miniştri şi alta pentru corpul didactic şi pentru notabilită­ţile din provincie. Până noaptea târziu, continuă în oraş forfoteala, fiind ajunul marilor serbări. Tro­păitul armatei, ciocănitul ultime­lor construcţii şi acel dute-vino al sutelor de trăsuri şi automobile, ca­re fug în toate părţile, pentru ulti­mele inspecţii a autorităţilor. Serbările de la Bistriţa pentru pomenirea lui Alexandru cel Bun Pavoazarea d­rurilor spre mânăstire.­Sosirea demnitarilor Congresul de oto-rino-laringologie Eri dimineaţă s-a deschis în ma­rele amfiteatru al spitalului „Col­­ţea" al zecelea congres român de oto-rino-laringologie. Au asistat d-nii prof. dr. H. Neumann, celebrul specialist vienez, sosit în Capitală anume pentru acest congres, prof. dr. Jianu, prof. dr. Popovici, docent dr. Birman­ Bera, dr. L. Rosenberg, prof. dr. Predescu­ Rion, prof. dr. Meţianu, docent dr. Buzoianu, dr. Borş, dr. Costiniu­ Senior, dr. Lazăr Mayersohn, prof. dr. Fischer-Galaţi, docent dr. Martin Blat, dr. V. Bră­­tescu, dr. Lucimer, dr. Suciu Sibianu, dr. V. Racoveanu, dr. H. Solomono­­vici, dr. Tzetzu, dr. col. I. Lascăr,etc. Primul a luat cuvântul d. conf. Dr. V. TEMPEA, preşedintele So­cietăţii române de oto-rino­ laringo­­logie. D-sa a evidenţiat importanţa reuniunilor ştiinţifice de felul celei ce are cinstea să prezideze. Cu oca­zia diferitelor congrese au loc schimburi de vederi între diferiţi specialişti, fapt ce nu poate decât să înlesnească progresul ştiinţei me­dicale. D-sa salută prezenţa d-lui prof. H. Neumann in numele medicilor români. D. Dr. L. MAYERSOHN secretarul congresului a cetit darea de seamă a activităţii ştiinţifice a societăţii pe ultimii doi ani. După ce reprezentanţii autorităţi­lor şi ai organizaţiunilor ştiinţifice, invitate la congres, au salutat lu­crările congresului s’a dat cetire ra­portului asupra gestiunii finan­ciare. După amiază s’au făcut următoa­rele comunicări ştiinţifice: D. Dr. I. Jianu, contribuţiuni la chirurgia reconstitutivă a fetii. D-nii Dr. BRATE­SCU­ V., RACO­VEANU V. şi C. ANDREESCU: Gre­fele osteo-cartilaginoase în­hirur­­gia estetică a nasului. Prof. Dr. H. NEUMANN (Viena) a expus comunicarea sa asupra clini­cei şi patologiei otitei acute. Docent Dr. G. BUZOIANU: Otal­­gie de origină nazală ca simpton de tritaţiuni a ganglionului lui Mekel. D-nii Col. prof. dr. I. Lascăr, do­cent dr. C. Andreescu şi dr. Cova­­cia-Uliteanu, prezintă un raport asupra „importanţei simţului echili­brului in practica exerciţiilor fizi­ce”. In baza unor îndelungate cer­cetări experimentale, făcute în la­boratoarele de la ONEF, autorii ara­tă între altele că, loviturile cu ca­pul, stoparea raingei la foetul de football, pirueta pe care o face a­­runcătorul de disc şi de ciocan, tra­­ectoria parcursă la săritura cu pră­jina, la cursele de garduri, în fine exerciţiile de canotaj, înotul, cicliz­­mul, boxul, alpinismul şi în spe­cial aeronautica, toate au la baza acest simţ al echilibrului — locali­zat in ureche. — La sportmani, a­cest simţ, trebue să funcţioneze nor­mal. Autorii au fost viu felicitaţi de sa­vantul profesor vienez dr. Neumann, un bun cunoscător al problemelor medico-sportive. Prof. dr. Meţianu, conf. dr. Ţeţu şi dr. A. Ştefaniu: Atitudinea noa­stră terapeutică în trombo­ flebitele sinusului lateral. General prof. Butoianu, Maior Dr. Brătăşanu, Lt. dr. Lupulescu: Des­pre abcesul lobului frontal stâng la un copil de 2 luni. Prof. dr. Predescu-Rion: Otită a­­cută, meningită, operaţie, vindecare. ■k Seara la ora 8.30 a avut loc un banchet colegial la restaurantul „Cina“. Astăzi la ora 10 dimineaţa desba­­terile congresului vor continua la spitalul „Colţea“. GRUPUL DE SAVANTI CARI PARTICIPA LA CONGRES CUM E TIMPUL ZI DE VARĂ Temperatura s’a ridicat iar, în-' registrându-se ieri maxima de plus 25 grade. O zi de vară la sfârşitul lui Octombrie e o surpriză plăcută. A PLOUAT IN CEA MAI MARE PARTE A ŢARII După ştirile primite de Institutul meteorologic central ploile au con­tinuat in vestul şi nordul ţării. S’au cules până la 12 m.m. preci­­pitaţiuni in Banat, Ardeal, Mol­dova şi Bucovina. A plouat dease­­menea in regiunile muntoase şi pe alocuri in Basarabia. Seceta s’a prelungit insă in câm­pia Munteniei şi Dobrogea. Ploaia dela 20 Oct. a fost bună dar insu­ficientă şi au trecut zece zile fără să cadă o picătură din nori in sud­­estul ţării. Arăturile de toamnă se vor face aci abia in Noembrie. Avem o toamnă secetoasă pen­­tru că vara a fost prea ploioasă. In natură există de multe ori princi­piul compensaţiei, in virtutea că­ruia media anuală de precipitaţiuni nu depăşeşte o anumită limită. Cum aproape toată ploaia pe un an întreg a căzut în iunie, e expli­cabil de ce avem acum precipita­ţiuni moderate şi la intervale rare. Serviciul aerologic de la Băneasa a făcut următoarele înregistrări cu balonul, ce a putut fi ridicat la înălţimea obişnuită de 3.000 metri: 200 m. SW 25 m. pe sec. 500 m. WNW 25 m. pe sec. 1.000 m. WSW 43 m. pe sec. 2.000 m. W 27 m. pe sec. 3.000 m. W 70 m. pe sec. Presiunea maximă din ţară e la T. Severin, 760 m.m. şi cea mai joasă la Oradea, 754 m.m. La Bu­cureşti s-au format curenţi ascen­denţi şi descendenţi, presiunea a fost oscilatorie. Iarna s-a înăsprit în nordul con­tinentului, înregistrându-se tem­peratura de minus 20 grade la Cercul Polar. In Suedia şi Finlanda a început prea de timpuriu o iarnă aspra. TIMPUL PROBABIL Presiunea şi temperatura staţio­nare. Ploile vor continua in Ar­deal, în regiunile muntoase şi pe alocuri în câmpia Munteniei. Vânt de vest. INVAZIE DE DIPTERE ? Eri a apărut în Capitală o nouă serie de insecte, mai puţine ca a­­cum două săptămâni, dar mai mari Se crede că ar face parte din fa­milia dispterelor, unele din ele a­­vand numai două aripi. Au fost a­­dau­se de vântul de SW, probabil din bălţile Dunării. Seceta şi căldura favorizează înmulţirea la nesfâr­şit a acestor vietăţi. Reforma administrativă in Prusia ÎNTRUNIREA guvernului co­­MISARILOR BERLIN, 29 (Rador). _„ Guver­­nul prusian aşa zis ..al comisari­lor“ s’a întrunit în şedinţă astă noapte, sub preşidenţia d-lui von Papen. In această şedinţă au fost puse definitiv la punct ultimele chestiuni privitoare la reforma ad­ministrativă a Prusiei. D-RUL SCHNEE PENTRU O COLA­­BORARE CU HITLERIȘTII BERLIN, 29 (Rador). — Dr. Sch­nee, deputat și fost guvernator co­lonial, membrul comisiunei Lytton, refuză să se prezinte în alegerile pentru Reichstag ca populist. D-sa este de părere că acum co­laborarea cu naţional-socialiştii este necesară pentru a creia în Ger­mania o concentrare a forţelor na­ţionaliste precum şi pentru a da o bază parlamentară guvernului Rei­­chului. Eri după amiază s’a întrunit la ministerul de finanţe, sub preşe­­lenţia d-lui ministru Madgearu, două din cele zece comisiuni nu­mite de ministerul de finanţe să studieze problema revizuirii impozi­telor. Cele două comisiuni care s’au în­trunit ori în prima lor şedinţă sunt: comisiunea pentru revizuirea im­pozitului pe cifra de afaceri, spec­tacole şi automobile şi comisiunea pentru impozitul pe timbru, succe­siuni, donaţiuni şi bunuri de mână moartă. La şedinţele ambelor comisiuni au luat parte: ministrul, secretarul ge­neral al departamentului, directo­rul serviciului respectiv precum şi următorii membri: In comisiunea pentru cifra de a­­faceri, d-nii: Florin Zaharia, dr. Leon, Mircea Vulcănescu, ing. Cal­­musky şi dr. G. Enescu. In comisiunea pentru timbru, d-nii: dr. Leon, dr. Georgescu-Ole­­niu şi un delegat al Uniunei Came­relor de comerţ şi industrie. NORME DE LUCRU D. ministru Madgearu, a indicat comisiunilor normale ce tre­ie să aibă în vedere in lucrările lor. Aceste norme au de bază princi­piile din raportul Rist, care, după cum se ştie, preconizează majora­rea acestor impozite. Bine­înţeles că membrii comisiu­nilor vor studia chestiunea pe toate laturile, arătând în ce conjunctură e cu putinţă majorarea şi până în ce limită. Lucrările iniţiale ale comisiunilor vor fi supuse discuţiilor într’o vi­itoare şedinţă spre a se examina con­statările făcute şi pentru a se da noui directive. VIATA POLITICA REVIZUIREA IMPOZITELOR Lucrările comisiunilor pentru impozitul pe cifra de afaceri și timbru Pag. 3-a Inspecţiile d-lui Virgil Madgearu In urma inspecţiunei inopinate făcută la percepţia 14-a fiscală din Capitală de d. V. Madgearu, mini­stru de finanţe; I. Banciu,­directo­rul general al contabilităţei gene­rale a statului; C. Tăutu, inspector general financiar şi Şt. Tănseescu, inspector financiar, constatându-se grave nereguli, s-au aplicat urmă­toarele pedepse : Perceptorului şef G. Georgescu, pierderea salariului pe 10 zile; casi­erului I. Toarţă, pierderea salariului pe 10 zile şi desărcinarea din func­ţiunea de casier; contabilului­­N. Searpe pierderea salariului pe 2 zile, iar întregului personal de control al acelei percepţii aspre observaţiu­­ni, cu avertismentul că pe viitor vor fi îndepărtaţi din serviciu, în cazul când starea găsită va continua. Cursul leului şi libertatea presei Libertatea presei. Un subiect ca­re ar părea suficient desbâtut, pen­tru ca să nu mai fie nevoe a se re­veni asupra lui. Şi totuşi, zilnic se dă prilejul de reluare a discuţiei. Ultimul prilej este declaraţia d-lui Madgearu că va lua măsuri contra celor ce, prin presă sau viu graiu, periclitează valuta. In primul mo­ment s’a crezut că e vorba de mă­suri şi în contra discuţiilor teore­tice. La protestul nostru, d. Mad­gearu ne-a lămurit că nu s’a gân­dit la articolele şi discuţiile asupra acestei chestiuni , ci la ştirile false ce se lansează putând zdruncina leul. A intervenit atunci „Epoca“, de­­clarându-se nemulţumită de lămu­ririle d-lui Madgearu. Ziarul conser­vator cere să se interzică orice fel de discuţie, de orice natură, relati­vă la leu. In numărul de eri, acest ziar merge chiar mai departe: cere să se puie frâu libertăţii de a... gândi prostii. Şi iată-ne obligaţi să revenim la atât de des repetatele argumente. Nici­odată interzicerea discuţiei n a folosit întru nimic. In locul ei,,vin zvonurile rostite in şoaptă la ure­che, şi cari fac mai mult rău. Ele nu pot fi sesizate, nu pot fi oprite. Şi dacă cineva este totuşi prins şi pedepsit, o nouă avalanşă de zvo­nuri se porneşte in jurul eroului găbjit de autorităţi. Nu cu ciomagul poate fi menţinut schimbul. El se menţine prin incre­­dere. De aceea, am aprobat declaraţiile ferme ale d-lor Iuliu Maniu şi Vir­gil Madgearu, când şi-au luat in primire noile lor funcţiuni. Aceste declaraţii au avut un efeg^- -*eîTe% lent asupra opiniei publi­ce, ele au ■ avut­ o repercusiune favorabilă asu­­pra schimbului. A pupe capăt de­fetismului prin astfel­ de mijloace este folositor; a ridica moralul mul­ţimii este necesar*­­Dar a băga la puşcărie, călcâptâ' Constituţia, pe cel ce a scris varfarticol asupra valutei, ar fi o greşeală care n’ar aduce nici un­folos cauzei. Adeziuni la acţiunea d-lui Iunian Un număr de 10 membri ai orga­nizaţiei naţional-ţărăniste din Mus­cel a adresat d-lui I. Mihalache, preşedintele organizaţiei, u­rmătoarea scrisoare: Domnule preşedinte, Conducerea Partidului Naţional­ Ţărănesc a părăsit programul ini­ţial cu care s’a angajat în faţa ţa­rei, a renunţat la idealurile vechi din care s’a închegat însăşi fiinţa şi rostul acestui organism politic, pentru a se îndrepta spre soluţii străine de menirea sa. La greşeala fundamentală în po­litica generală se adaugă greşelile săvârşite de domnia-voastră în po­litica locală, între altele şi prin a­­ceia, că aţi înlăturat intelectualii şi elementele serioase după criterii pe care moralmente nu le am putut în­cuviinţa şi aţi încredinţat roluri im­portante şi de grea răspundere u­­nor elemente cu totul nepregătite la aceasta, procedeuri ce nu a făcut decât să păgubească interesele ob­şteşti. Pentru aceste motive subsemnaţii ne simţim sufleteşte streini de acea­stă organizaţie şi vă rugăm să luaţi act de aceasta. D. A. Vlădescu, decan al baroului de Muscel fost deputat senator şi prefect; R. Onofrei profesor; Gh. H. Mi­tu; N. G. Ulieru, avocat; Gh. Bâ­­lea, profesor; Dem. I. Popescu, avo­cat; Nicu Georgescu, avocat; I. N. Dafinescu, avocat; Ion Vlădescu, proprietar; AI. A. Vlădescu propr. Semnalării sunt mai de mult in conflict cu conducerea pardului naţional-ţărănist. Unora din ei li s’au ridicat demnităţile pe cei altă dată le aveau in partid. __________ SCRISOAREA CĂTRE D. IUFTAN Aceiaşi membri ai partidului, la cari s’au mai adăugat câţiva demi­sionaţi sau escluşi mai de mult din partiei, au adr­esat d-lui Luman ur­mătoarea scrisoare: Domnule Iunian, La apelul pe care l-aţi făcut că­tre clasele producătoare şi în special către ţărănime şi intelectuali şi faţă de acţiunea ce întreprindeţi pentru lămurirea opiniei publice, asupra grelelor probleme, de ordin econo­mic şi financiar, ce stăpânesc astă­zi întreaga noastră viaţă socială şi politică, găsind aci expresiunea sim­ţirilor şi gândurilor noastre de tot­deauna, vă asigurăm că ne alăturăm domniei voastre şi înţelegem să vă urmăm pe această cale. Credem că numai aşa şi sentimen­tul demnităţei naţionale şi aşezarea de viitor socială şi politică a statu­lui nostru vor fi păstrate şi asigu­rate, pentru fiinţa însăşi a Neamu­lui Românesc. (ss) D. A. Vlădescu, avocat decan al Baroului de Muscel, fost deputat, senator şi prefect; R. Onofrei, prof.; Gh. H. Mitu, prof.; Nicu Gh. Ulieru, avocat; Dem. Popescu, avocat; Mic. Georgescu avocat; Ion N. Dafinescu, av.; Const Ionescu doctor în me­dicină; Gh. Baica, prof.; C. A. Du­­mitrescu, prof.; I. Vlădescu, proprie­tar; AI. A. Vlădescu, proprietar; I. Săndescu, doctor in medicină; Gică Ștefănescu, fost deputat și senator. Intre aceste semnături se remar­că aceea a d-lui Gică Ştefănescu, fostul director al oficiosului „drep­tatea”, care a părăsit mai mic mult partidul naţional-ţărănist. T CAPITALA Accidentul irta­ de tramvai din piaţa Al. Lahovary O bătrână in vârstă ca de 50-55 ani, pe când voia să traverseze ori după amiază, piaţa Alexandru La­­hovary a fost surprinsă şi doborita la pământ de un vagon de tramvai de pe linia 5 In cădere nefericita bătrână a­­jungând sub vagon, cu capul sub una dintre roţi, aceasta i-a zdrobit craniul, astfel că moartea­­ a fost fulgerătoare. Victima se numeşte Ana Naghi,­­originară din Judeţul Trei Scaune. Din ordinul procurorului de servi­ciu, cadavrul a fost transportat la institutul medico-legal. Circumscripţia­­ poliţienească fa­­ce cercetările. CEERTI M­agazinul

Next