1933-06-01 / nr. 9490
4l- M, w [UNK]K-i % m p % Pagina 2-a -GRATIS aiji.ma i Rog a-mi trimite imediat || 1Í interesanta broșură D 8 iji bon No. a . I ! de tăiat și de trimis (intr'o 0 scrisoare sau lipit pe of ! cartă poștală) către Labor ! Tatorul Vorel Piatra-N. § ^4."iti TiV...vw.irviri...i ~ winivul Un par frumos și bogat contribuie foarte mult la frumusețea omului. Buna îngrijire a părului este deci o chestiune importantă pentru Dr. care țineți să aveți o înfățișare elegantă și distinsă. Dacă doriți să vă păstrați pentru totdeauna un păr abundent și frumos, atunci citiți interesanta broșură No. D . pe care ne facem o plăcere de a vi-o trimite gratuit, pe baza bonului alăturat. Veți afla multe lucruri noi despre creșterea, viața și moartea părului. Veți găsi descrierea unui tratament adevărat științific pentru distrugerea mătreței și oprirea imediată a căderii părului, precum și îngrijirea obișnuită pentru dobândirea unui păr mătăsos și bogat. In 2 zile aveți la Dv. gratuit broșura D 8 dacă trimiteți chiar azi, bonul alăturat, împreună cu adresa Dv. exactă către Laboratorul Vorel Piatra-N. / M.-K. —k- RADIO Programul pentru Miercuri 394 m. BUCURETI 12 kw. 761 kHz 1276 m. Blaj experimental 0,750 kw. 235 kHz 12.50: Bursa, cota apelor Dunării; 13.00 . Concert de prânz (plăci de gramofon): Uvertura din „Oberon“ de Weber, executată de orch. simfonică din Londra dirijată de Coates (H. M.) Clar de lună și Toccata de Debussy, executate la pian de Percy Grainger (G). Don Juan — poem simfonic de Richard Strauss, executat de orch. simfonică din Londra, dirijată de Coates (H. M.) Muzică ușoară. 14.00: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon. Muzică ușoară. 18.00. Orchestra Radio: Blankenburg:Marș jubiliar; J. Strauss: Telegrame-vals. Heuberger: Uvertură la „Balul operei“. Humperdinck: Fantezie din „Haensel și Gretel“. Urbach: Fantezie pe motive, de Weber. 19.00. Radio-Jurnal. 1915. Orchestra Radio: B. Artok: Cântecul luntrașilor pe Volga, Becce : Serenada de Amalfi. Granados: 3 dansuri spaniole; Haydn: Rondo aliongarese. UNIVERSITATEA RADIO 2000 Eugen Petit: Delicte inexistente». 26.20 . b. Mihail Sadoveanu: Pe marginea Dicționarului Academiei, 20.40. Ion Conea: Un sat vechi din munte. PROGRAM DE SEARĂ 21.00: D-na Nina Alexandrescu-violină ; Schucmann: Sonata la; G. Hue Romanță; Lilly Boulanger: Cortege. 21.30. Ion Inculeț: Regionalism. 21.45. S. Seidmann-violoncel; Bruch Kol Nidrei; Rubinstein: Romanță; Tancjew: Bagatelă; Spuse: Tarantelă. 22.15. Țurcami-flaut; (D-ra Mira Christi de la pian): Mozart: Concert in re major, partea 11-a Anderson: Fantezie caracteristică; Gaubert: Serenadă, partea I-a. 22.45. Radio-Jurnal. 23.00: Transmisie de la restaurantul Iordăchescu-Orchestra F. Luca. .HEILSBERG 17: Pentru părinți; 17.30: Concert distractiv; 18.30: Oră comemorativă; 18.50: Curs de bridge; 19.50: Pentru agricultori; 19.25: Concert de muzică de cameră; 19.50: Met.; 20: Ora Națiunei; 21: Știri; 21.10: Serată ,dansantă; 22.45: Ora autorilor; 23.15: Elet., știri, sport. In continuare până la ora 1 concert nocturn. BRESLAU 17: Concert de vioară; 17.30: Cărți noi, lectură; 17.50: Ghicitori practice, pentru sportivi; 18.10: Lieduri noi și vechi; 19: Concert de țiteră; 19.20: Concert religios; 20 : Ora Națiunii; 21: Concert; 21.50: Știri; 22: Cântece de marinari; 23: Ora, met, știri sport, anunțarea programului; 23.20: Conf.; 23.40: Maeștri operetelor clasice. Grupul de Nord MILANO 17.30: Jurnalul radio; 17.40: Colțul copiilor; 18: Concert vocal și instrumental; 19.35: Jurnalul radio, comunicate agricole; 20: Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon; 21: Comunicate, jurnalul radio, bul met.; 21.15: Conferință medicală; 21.30: Trans, unei comedii in 3 acte; 23: Concert de orc; 23.30: Continuarea concertului; 24: Jurnalul radio; 0.05: Muzică de dans. LEIPZIG 17: Pentru tineret; 18.50: Met: ultimile noutăți; 19: Lectură 19.20: Conferință; 20: Emisiunea Reichului; Ora națiunii; 21: Conferință; 21.40: Concert seral; 23.15: Ultimile noutăți; 1: Muzică din operete clasice. ROMA 17.45: Jurnalul copiilor; 18.10: Comunicate; 18.15: Jurnalul radio; 18.30: Concert de orc.; 19.40: pitici sportive; 19.50: Știri agricole, comunicate; 20.40: Jurnalul radio; 21: Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon; 21.15: Conferință medicală; 21.30: Jurnalul radio, știri sportive; 21.45: Concert variat; 23: Comedie într-un act; 23.55: Ultimile noutăți. PRAGA 17: Coferință; 17.10: Concert al orchestrei radio; 18: Conferință; 18.10: rans. din Mor. Ostrava; 19.05: Emisiune agricolă; 19.15: Pentru lucratori; 20: Conferință; 20.30: Operă, în 3 acte de Krasa; 23: Semnal orar 23: Ultimile informațiuni; 23.15: Informațiuni; 23.15: Informațiuni franceze, VIENA 17.05: Muzică din filmele sonore la ploi de gramofon; 17.40: Conferință; 18: Concert; 18.45: Conferință; 19.10: Conferință; 19.35: Amintiri, conferință; 20: Serată; 20.40: Ora, met, știri, comunicate anunțarea progamului 20.45: Continuarea seratei Millpecker; 21.45: Actualități; 22: Conferință; 22.15 : O serată de Wolfram Bruckmeier; 23: Ora, met, știri, comunicate; 23.15: Muzică de dans. BUDAPESTA 17: Concert al orc. de balalaici; 18: Feuilleton; 18.30: Arii ungare; 19.30: Curs de limba italiană; 20: Informațiuni; 20.10: Concert de violoncel; 20.50: Conferință; 21.20: Internaționale a jurnaliștilor; 21.35: Haydn, piesă special scrisă pentru radio; 22.35: Știri apoi concert al orc. de țigani Alex Bura; 0.15: Muzică de jazz. VARȘOVIA 17.40: Plăci de gramofon; 18: Concert cu plăci de gramofon; 18.40: Conferință; 18.55: Programul zilei următoare; 19: Muzică ușoară; 20: Diverse; 20.20: Coresp. agricolă; 20.30: Feuilleton; 20.45: Jurnalul radio; 21: Causerie; 21.15: Muzică de cameră; 22.15: Informațiuni sportive; 22.20: Supliment la jurnalul radio; 22.25: Concert; 23.25: Plăci de gramofon; 23.35: Conf.; 23.55: Comunicate; 24: Muzică de dans. Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio, pentru întreaga săptămână, sunt publicate în revista „Radiofonia“, 56 pagini ilustrate, 10 lei. Citiți No. 331 care a apărut azi, cu următorul bogat sumar : Cum a fost salvat din moarte Președintele Roosevelt Anecdote în jurul revoluției rusești. - Recorduri aviatice. -încotro merge lumea ? ___ (Dialog asupra stărilor eco-WSSBSk nomice, între un tată înțelept și un fiu naiv).-O academie de chelneri la București Marile serbări de la Cernăuți Vodă. — Humor. — Actualități din țară și străinătate. — Jocuri. — Bilete de tramvai pentru care „Realitatea Ilustrată“ plătește 500 lei De vasaaaa?— pretutindeni Prețul I0 lei [ [ Tot in chestia comerțului ambulant Am publicat în numărul de Duminică al ziarului nostru cazul vânzătorului ambulant Francisc Nicolae, care a fost bătut de agenții comunali pentru că a fost prins făcând comerț ambulant fără autorizație. Comerciantul Francisc s’a prezentat ori din nou la redacție și ne-a arătat că Duminică dimineața, după apariția articolașului din ziar, a fost din nou luat pe sus și dus la primăria de Galben, unde a stat închis nemâncat până seara. Seara a fost trimis să doarmă la triajul vagabonzilor, iar a doua zi Luni, dimineața readus la primărie, unde a stat iarăși până seara. Seara i s’a cerut să iscălească o declarație asupra celor petrecute și în fine i s’a dat drumul, după ce nu mâncase nimic două zile. Care poate fi motivarea legală a acestei arestări? Activitatea Aeroportului Băneasa Pe ziua de 29 Mai au plecat dela aeroportul Băneasa următoarele avioane: Orele 7.00. un avion Lares, CV-JAD la Cernăuți, 5 pasageri, 6 kg. colete, 20 kg. bagaj. Orele 8.25 un avion CIDNA, FAICH la Paris, 3 pasageri, 5 kg. poștă, 88 kg. marfă, 48 kg. bagaj. In aceiași zi au sosit: Orele 14.30: un avion LOT, SP-ABH dela Sofia, 1 pasager 20 kg. bagaj. Orele 18.25: un avion LOT SP-ABK dela Varșovia, 7 pasageri, 2 kg. poștă, 32 kg. marfă, 105 kg. bagaj. Nenorocirea dela fortul Tataia UN COPIL ELECTROCUTAT DE GARDUL ELECTRIC CONSTANȚA. 30. — Băiatul Nicolae — prenume necunoscut — originar din comuna Ferdinand, jud. Ialomița, fiind în serviciul unui locuitor din cartierul Tataia, a fost trimis cu caprele la păscut în apropierea fortului. La un moment dat, una din capre s’a îndepărtat de grup și a luat-o spre fort. Băiatul luându-se după ea s’o prindă, a atins cu mâna unul din firele gardului electric, ce înconjoară fortul și depozitul de munițiuni. Gardul electric, fiind în mod permanent străbătut de un curent ce atinge 4000 de volți, copilul a fost electrocutat, rămânând mort pe loc. La fața locului au sosit imediat d. lt. Aurelian Mihăilescu de la apărarea fixă maritimă, care a constat moartea și comisarul Constantinescu, care a întreprins cercetări. Cadavrul copilului electrocutat a fost transportat la morgă spre a i se face autopsia. O dramă pasională la Bacău BACĂU, 30. Azi la ora 8 dimineața s’a produs o dramă pasională în orașul nostru. Tânărul Gheorghe Paulescu, în etate de 22 ani, de tei din Piatra Neamț a tras un foc de revolver asupra d-rei Lily Cudeis, după care și-a tras un alt foc în tâmplă. Starea sinucigașului este gravă. D-ra Dudeis e în afară de orice pericol. MELANIE ȘI ISAC ROHRLICH au plăcerea de a aduce la cunoștința rudelor, prietenilor și cunoștințelor lor, nașterea fiicei lor LEONIE Felicitările se primesc Duminică 4 Iunie intre orele 5—7 p. m. în locuința lor din str. Vulturilor 2. DIMINEAȚA Miercuri Ort. Sf. Mic Ermeu Cat. S-ta Patron la Ebr. 6 Shran 569331 Mai Răsăritul soar. 3.38 — Apusul soar. 19.50 Cum a fost timpul eri Buletinul Institutului meteorologic central Situația atmosferică în Europa la ora 9. Situația atmosferică, continuă să fie comandată de maximele barometrice din regiunea Azorelor și din oceanul înghețat de Nord și de zonele depresionare din jumătatea sudestică a continentului. Perturbațiunile atmosferice continuă să se deplaseze în general de la W către E, iuțeala de deplasare fiind în mijlociu 600 la 700 km. ia 12 ore. Temperatura în scădere în Rusia variază între 0 gr. la 5 gr. în Nordul Continentului 7 gr. la 10 gr. în Europa Centrală și Rusia și 12 la 21 gr. în Sudul Continentului și în basinul mediteranean. Precipitațiuni au căzut în Vestul și Centrul Europei și pe alocuri în Rusia și peninsula Scandinavă. In România la ora 8: In ultimele 24 ore, timpul a fost variabil cu cerul parțial noros și vânt slab din sectorul Nordic. Precipitațiuni cu caracter roca au mai căzut in jumătatea de E a țării (1 la 9 mm). Temperatura a crescut cu 1 la 5 gr. în Vest și a scăzut cu 1 gr. la 2 gr. în SE, fiind cuprinsă azi la ora 8 între 9 grade la Gheorghieni-Ciuc și 19 gr. la București. Temperatura maximă,eri a atins 25 gr. la Oradia- Mare și 9 gr. la Predeal, iar minima de azi noapte a oscilat între 2 gr. la Predeal și 14 gr. la Sulina. Presiunea atmosferică in creștere cu 2 la 4 mm. variază între 753 mm. la Sulina și 759 mm. la Roman. La București-Filaret la ora 8 : Presiunea atmosferică 756 mm. Vântul de la NE cu 1 m. p. s. Temperatura 19 gr., Umiditatea 55 gr. Temp. maximă de ori 17 gr. Temp. minimă 13 gr. Apa căzută 2 mm. Timpul probabil de la 30 la 31 Mai 1933, ora 20. Presiunea în ușoară scădere cu 1 la 3 mm. Cerul variabil. In Câmpia Dunărei tendință de inourare și ploi locale. Vânt slab din sectorul NE. Temperatura staționară. Starea civilă NĂSCUȚI: 37. MORȚI: Victoria Simionescu 27 ani; Gheorghe Cojocea 4 zile; Ștefania Hirschmuller 18 ani; Florica Duță 33 ani; Sirma Sterie Meehi 76 ani; Anica N. Nică Marcu 64 ani; Marcel Teodor Dineu 6 luni; Ion Cerneanu 49 ani; Elena Gh. Chicoș 58 ani; Valentin Vasile V. Trandafir 17 ani; Dumitru Guțan 9 luni și 10 zile; Florean-tin Grigore 7 ani; Constantin Diamantescu 62 ani; Roza Katz 62 ani; Boris Scheinfeld 50 ani. Spectacolele zilei TEATRUL IANCOVESCU. — Rumba. Cinematografe GRADINA ȘI SALA CAPITOL.—Trei oameni in frac cu Tito Schipa. TRIANON. — Aghiotantul Alteței Sale cu Gretl Theimer și Weimer Fueterer. REGAL. — Alpinistul cu Otto Walburg SELECT. — Iubește-mă cu Jeanette Macdonald și Conita din Pullmann RIO. — Tu... ori nici una cu Gitta Alpar. CORSO.— Dragoste și durere cu Magda Schneider și Paul Hörbiger. BD. PALACE. — Stan și Bran în Legiunea străină. GRADINA CINEMA VOX (Parcul O-teteleșanu. — Contesa Lilly, revista „Innatote !.. “ și program de musichall. FEMINA. — Camerista coniței cu Lucie English și Szőke Szakáll. MARNA. — Tainele văzduhului cu Mary Astor, Richard Dix, jurnal, Miky Maus și numere de Musik-Hall. FORUM. — Madame Butterfly cu Sylvia Sidney și Puterea Destinului. AMERICAN. —A fost odată un muzicant cu Szőke Szakáll și Jean Moscopol. TOMIS. — Femeia de azi cu Betty Aman și Lampe Somer. LUCIFER.— Vampirul. Simfonia Groazei și o complectare. IZBÂNDĂ. — Mary Soldate cu Anny Ondra și trupa N. Kanner. RAHOVA. — Carne din carnea mea și o complectare sonoră. REX. — Loteria Diavolului cu Elisa Landl. NORA (Grădină). — Păcatul Madelenei Claudel, jurnal și cabaret. MILANO (Grădină și sală). — Un vis sub cerul albastru și revista Milano- București. SPLENDID. — Sânge Păgân cu Clara Bow jurnal și Covorul fermecat. EDISON. — Fetița din Provincie cu Lucien English și Paramount jurnal. ILEANA (Moși). — Prizoniera din Hong Kong și complectare. MARCONI. — Mele cu Elisabeth Bergner, Marion și Compania artistică Liliacul. TERRA — Dragoste fără sfârșit. Circul și Tată de familie. Seara artiști. EPISCOPIEI. — Vânt de primăvara și Emil și detectivii. LIDO. — Așa o fată nu se uită cu Willy Forst și Nătărăul VOLTA BUZEȘTI. — A fost odată un muzicant cu Szőke Szakai și Jean Moscopol. MODEL. — Tom Mix in Valea morții și Ken Maynard în Cavalerul Spadei. DICHIU. — Noapte bună Fetiță dulce și o complectare. OMNIA. — Demonul Galben cu Jack Holt și Călărețul Negru. SCALA (fost Facla). — Arsene Lupin revista Parada Noastră. KISELEFF. — Valsul imperial cu Martha Eggerth și Sbuciumul patimei. FRANCEZ. — Tom Mix în Hoții din Texas și Funicularul morții. LOLICA. — Romanța, Prizoniera și trupa Wally Mateescu. SIC. — Atlantida cu Brigitte Helm cabaret și uvertura Wilhelm Tell. ROMA. — Tom Mix se răzbună și lupte de box. Seara artiști. YOGA (Rahovei 236). — Jan Kiepura in Cântecul Nopții jurnal. ATENEUL TEI. — Luminile orașului, jurnal și comedie. MĂRAȘTI. — „Pumnul de fier“ și o comedie complectare. REGELE FERDINAND. — Straniul caz al Clarei Deane, jurnal și comedie APOLO.— Mary Dugan e vinovată și o complectare. MAGIC-TEI. — Copii părăsiți și o comedie americană. ASTRA. — Fire de vagabond și Malec filantrop. ROMANIA. *— Asemănare buclucașe și îmblânzitorul Femeilor. LLA (Griviței 196). — Greta Garbo in Grand Hotel și Prima dragoste prima Durere. LIRIC. — Anny Ondra în Kiki și Studentul cerșetor, artiști. MACEDONIA. — Tarzan, operă complectă și o complectare. CRÂNGAȘI Grand. — Floarea din Cuba, Prăpastia morții și comedie. GRĂDINA ROMANIA. — îmblânzitorul femeilor și Cavalerul mexican. FRANKLIN. — O fată ca tine cu Liane Haid și Colonelul Redl. DOROBANȚI (Grădina). — Jan Kiepura în Orașul cântecului, jurnal. INTIM. — Femeile vesele din Viena. In umbra lui Tutankaroon, seara artiști. GRIVIȚA. — Un fiu in America și O să fie bine. BARCELONA. — Execuția spioanei, jurnal și 2 complectări. Farmaciile de serviciu in Noaptea de 31 mai 1933 Farmacia Vasiliu-Cerb, Dr. C. Lascar , Dr. V. Thüringer Calea Victoriei, 70; Geta Draghici Calea Rahovei, 151; V. Steflea Calea Victoriei, 142; Farmacia Schunda P-la Buzesti, 47; Sebastian Nițescu B-dul Ferdinand, 103. Farmacia Academiei (Aurian) str. Academiei, 2. N. Wasserman Calea Moșilor, 249; C. Herzenberg Calea Văcărești, 25; Farmacia Dr. Popovici Calea Griviței, 213; Farmacia Dr. Einhorn (Rissdorfer) str. Carol, 19; Farmacia Bejan (Galperin) Calea Dudești, 133. Bijuterii furate la Constanța și vândute la Istambul Descinderea de pe vaporul „Principesa Maria” CONSTANȚA. 30. — Din relatările noastre anterioare se cunosc împrejurările în care poliția judiciară din localitate a arestat o periculoasă bandă de spărgători, autori a numeroase furturi și spargeri, printre care se numără și jefuirea magazinului de bijuterii „Delly“, din str. Carol. Doi din spărgători, Dumitru Jidic și Ștefan Arghirescu, fiind anchetați, au declarat că cea mai mare parte din bijuteriile furate în diferite ocaziuni la Constanța, au fost vândute de ei la Istambul, prin intermediul unui marinar de pe vaporul „Principesa Maria“. Doi polițiști, împuterniciți cu o autorizație a parchetului și însoțiți de agentul Zanetti, au făcut o descindere pe vaporul „Principesa Maria“. Percheziția cabinei marinarului s’a făcut Duminică, noaptea, la orele 2 și jumătate, imediat după sosirea vaporului în port. Marinarul a fost arestat și dus la chestură, unde în aceiași noapte a _______ țfosrt cercetat. Strâns cu wp, #1 a mărturisit că a plasat la Istambul bijuterii ce i-au fost încredințate de fostul funcționar poștal Mihai Strejea, care se află actualmente depus în arestul central, fiind complice cu spărgătorii magazinului „Delly“. Astăzi, cel arestat va fi înaintat d-lui Triandafil, titularul cabinetului și instrucție, care cercetează această afacere. Fraudele fiscale în Statele Unite WASHINGTON, 30. (Rador). D. Mac Kellar a depus în Senat o rezoluție prin care se cere secretarului Tezaurului să depună un raport asupra impozitelor la venit pe care trebuiau să le plătească d. Andrew Mellon, fost secretar al Tezaurului, precum și vreo 200 societăți anonime, în care acesta era interesat. De asemenea, s-a cerut un raport asemănător cu privire la d. Ogden mon,ioat subsecretar al Tezawului, Joi I Iunie IS33 Ocnașii din Australia — Tragedia deportaților — Marția următoare au fost toți condamnați la câte cincizeci de lovituri pentru crima de a fi sărit în ajutorul nenorociților. Sub ordinele unui astfel de om, Ralph, neîndemânatic de nedeprinderea lucrului și de slăbiciunea sa fizică, prilejul acestei sinistre brute multe chichițe pentru care era maltratat și înțelese înainte chiar de sfârșitul primei zile de sub ordinele lui că era mai năpăstuit decât ceilalți deținuți din Emiu-Plains. Supraveghetorul cum sună clopotul care anunța încetarea lucrului, ordonă ajutorului său să adune oamenii și uneltele și să pornească spre lagăr. Rashleigh trebui iarăși să ducă ghemul greu de frânghie sarcină care de regulă revine totdeauna noului sosit, — după cum i se spuse — ajungând cel din urmă la magazia uneltelor. Davy, Joe și alți supraveghetori, erau strânși aci lângă o grămadă de oameni legați câte doi, păziți de gardienii taberei. Se lăsă legat și el de un altul, întrebându-se ce noi cazne îl mai așteaptă. Câteva minute după asta, nenorociții erau duși, într-un lung convoiu, în clinchetul lanțurilor și băgați în închisoarea auxiliară, numită ciudat „Belly Bot“ și situată la una din poalele Munților Albaștri, la o milă de lagăr Această închisoare era împărțită în celule măsurând șapte pași pe patru lărgime, înalte de doi metri fiecare cuprinzând atâți osândiți, până ce erau tivite de oameni în picioare, închideau după aceia ușa peste ei, astfel că deabia puteau mișca o mână sau picior. Greu și-ar putea închipui starea groaznică a acestor nenorociți fără putința de a putea dormi, fără mâncare și fără privați, unde să-și satisfacă nevoile. Ușile acestor celule erau deschise deabia dimineața când ocnașii trebuiau să se prezinte la apel. Frica de-a nu ajunge târziu și de a fi pedepsiți, îi făcea să alerge cât puteau și de multe ori li se dădeau drumul, așa de târziu, că deabia mai aveau vremea să îmbuce ceva. Cinci nopți, cel puțin pe săptămână, timp de trei luni, Rashleigh fu condamnat la infernalul „Belly Bot”, și șase luni fu deasemeni obligat să muncească Sâmbăta, pentru guvernământ. Regula era ca oamenii cari aveau o bună conduită, să poată pleca Sâmbăta la 10 dimineața, de la lucru, spre a-și putea cârpi hainele și spăla. Iată cum Davy Muffin știa să răzbune ultragiul făcut de Ralph, demnității supraveghietorilor. In timpul cât a fost ținut la Belly Bot, fu martorul unei întâmplări în acelaș timp și tragică și îmbucurătoare. Un oarecare Bright a fost închis într’una din nopți cu el. Rashleigh observă că acesta își primi pedeapsa fără să crâcnească măcar, în tăcere, și fără să înjure. A doua zi dimineață, ducându-se la magazia sculelor să-și ia o secure și trecând spre apel, își întâlni „din întâmplare“ supraveghetorul. — Ia spune-mi, Tom, îi zise el, de ce m’ai închis aseară la Belly Bot? Doar n’am făcut nimic. Celălalt isbucni în rîs: — O! ca să mă amuz, boule. Atunci Ralph constată surprins, ceva schimbat brusc în expresia lui Bright. Ochii lui asvârliau fulgere, mușchii i-se contractară, în timp ce fața-i păli. — Bine! Uite ca să te amuzi! turlă el ridicând securea și cu o mișcare aproape de veselie, o lovi cu atâta putere, încât capul supraveghetorului crăpă până la fălci, unde lama rămăsese înfiptă. Atât de neașteptat și neprevăzut era atacul, că supraveghetorul nu avu timpul măcar să țipe ajutor. Deabia eși din gâtul lui horcăitul morții. Bright încercă să-și scoată securea, dar înainte de a isbuti, polițiștii încremeniți de repeziciunea atacului, se năpustiră furioși asupră-i prinzându-1. Nici nu încercă de altfel să se apere, spunând liniștit pe tot, celor ce-l înșfăcau: „ Dacă ași fi putut să scot securea, ași fi făcut barem mâncare la câini, din vre-o doisprezece ca voi, monștrilor! La proces întrebat de faptă, nu 12 arăta nici remușcări nici nu se căi. — Nu-mi pasă de nimic, spuse el silnic. Viața mea era un infern. Tot ce vroiam era să fiu spânzurat, pentru o sută de gardieni ornanți, nu pentru unul”. Cum vă închipuiți, revolta acestui om (care a fost executat) n’a făcut nici un efect să îmbunătățească tratamentul prizonierilor din Emu Plains. Dimpotrivă deținuții fură și mai brutalizați, mai asupriți ca oricând, supraveghetorii înarmați cu o bâtă grea, o utilizau prompt: era suficient ca cineva să-i fi privit puțin chiorâș ca să fie doborât fără multă gândire. — Vroiai să-mi dai lovitura ca lui Bright, hai? deveni formula favorită a supraveghetorilor spusă întotdeauna înaintea pocniturii in cap, doborâtoare. Tot timpul cât Rashleigh stătu la Emu Paris colonia a fost bântuită de o grozavă secetă. De doi ani nu căzuse ploaie atâta ca să fi lăsat vegetația să crească. Locuitorii au suferit foametea. Grâul se vindea cu 70 șilingi dubla, porumbul cu 40 și recolta unuia și a celuilalt fiind foarte slabă. Nevoia era așa de mare printre coloniștii liberi ai păturei sărace că atunci când se tăiau vitele la Emu Plains, în fiecare săptămână, pentru hrana prizonierilor, curtea era năvălită de copii și bătrâni cari veneau să cerșească măcelarilor ocnași mațele și bucățelele care se aruncau. Cât de grozavă era starea populației libere de acolo, acea a osândiților era bineînțeles infinit mai rea. Rația de cap pe săptămână era pe vremea acea de aproape trei kg. făină, cinci kg. de carne de vacă și dea bea un castronaș de fasole sau orez, trebuind din acestea să aibe pentru 21 de mese și să poată fi destul de zdraveni pentru munca care li se cerea. In multe părți ale guvernământului se dădea rația, odată pentru întreaga săptămână, și bieții nenorociți, jumătate morți de foame consumau tot într’una sau două zile, chiorăindu-le mațele tot restul timpului, mâncând dacă puteau găsierburi, plante și înghițind fără scârbă șerpi, guzgani, șopârle și altă hrană desgustătoare. La Emu Plains rația se dădea in fiecare zi asigurându-le câte o masă barem, cantitatea fiind totuși neîndestulătoare, întrebuințându-se și alte metode ca să poată fi nutriți. Piersici creșteau destui pe malul gârlei și prin locurile din jurul lagărului. . Când fructul ajungea mare deabea cât o nucă, era cules și mâncat copt sau crud. Porumbul procura un alt mijloc de hrană, flămânzilor. A pleca din lagăr după apelul de opt seara era un delict pedepsit cu o sută lovituri de bici, dar oamenii nu vroiau să știe de riscul eventual, eșeau în câmp, printre porumbiști aducând cu ei o tigae — o vioară,cum îi spuneau — și stăteau ceasuri smulgând boabele încă crude și se întorceau în lagăr cu prada ce le asigura o mâncare mai acătărei. Regulamentul la Emu Plains, în această epocă de sărăcie în toată țara, era riguros ca de obiceiu. Dacă un gardian intrând într’una din barăci în timpul rondului de seară, găsea numai vârful unui cocean în cenușa vetrei, unde osândirii își prăjeau câteodată boabele punea pe omul care era mai aproape de foc, să denunțe hoțul cu ghinion. Dacă acesta nu putea sau nu vrola, era închis, judecat, la cea mai apropiată ședință și primea cel puțin 75 de bice că a copt sau nu o „rață de Hawksbury“, cum numeau coloniștii un porumb. Era de mirat cum Rashleigh și alții nu s-au gândit să se sinucidă, moartea nedând mai mult de suferit decât chinul și mizeriile vieții în care ei se sbăteau. Părea că oamenii țineau la viață tocmai pentru suferințele care i le procurau. El, cel puțin, declară mai târziu, că niciodată în timpurile bune prilejuite de hoție în Anglia, nu pusese mai mult preț pe viață ca în cele mai rele zile din perioada lui de osândit la Emu Plains și în alte părți. Tot timpul cât a stat în locurile acele nu auzi pe nici unul dintre ocnași vorbind de sinucidere. Cap. IX.Teatrul ocnașilor era printre prizonieri un mucalit, Jemmy King care a fost singura distracție, gustată în lagăr în tot timpul lui Rashleigh. King avea un fel de a fi că până și supraveghetorii și funcționarii guvernământului apreciau darul lui comic. Prin schimonosirile și flecăreala lui era meșter, în arta de a provoca râsul și izbuti grație acestei însușiri să obțină din partea autorităților permisiunea de a organiza un teatru, în colonie, își atribui, cu de la sine putere, calitatea de arhitect, dulgher, director, decorator, mașinist și regizor, asumându-și în toate piesele montate primul rol comic. Nu știa nici ceti, nici scrie și pentru a învăța rolul se mulțumia să asculte atent lectura piesei, așa că la repetiție uimea pe toți cu perfecta memorizare a textului.Se însărcina cu construirea acestui teatru primitiv, priveghind ca toate încheieturile scândurilor să fie bine umplute cu pământ moale, văruind interiorul cu o grijă desăvârșită. Directorul coloniei sprijini întreprinderea, furnizându-i lucrurile indispensabile, pe cari n’ar fi putut să le capete fără dânsul. Viața în această regiune stearpă era aproape tot atât de plictisitoare pentru slujbași ca și pentru ocnași, și Jemmy King se bucura de simpatia asupritorilor ca și a asupriților. Drept scaune, el confecționa niște bănci grosolane, însă „lovitura” originală care uimi și mulțumi slujbașii superiori, a fost construirea câtorva loji, destinate „grangurilor“. Pentru oricare altul decât King, problema costumelor și a pânzei pentru decoruri, ar fi fost insolubile. Insă facultatea sa inventivă se afirmă la înălțimea situației. Ceru, sau șterpeli rămășițe de saci, resturi de dril, dela haine, bucăți de țoluri, și D-zeu mai știe încă ce, le cusu laolaltă, zugrăvind deasupra fel de fel de chipuri, stângace, cu vopsea făcută din pământ roșu, cu cărbune și alt material colorant eftin, descoperit de ingeniozitatea lui. Din cutii de conserve fabrică lămpile și sfeșnicile necesare, obținând deja autorități feștilele, uleiul și lumânările. (Va urma) \