Dimineaţa, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 9582-9611)

1933-09-01 / nr. 9582

V Anul 29 No. 9SS2 VC apărut REALITATEA ILUSTRATĂ I r " cu un bogat și variat cuprins la vânzare la tetl obiescartl PREȚUL ÎS LXI ' BicaOI i-'v.A^/vaTRA" S I e I U 12 pagini ÎHÎ l omiată in 1904 »ih cond?f w" »1 Lm 3 || iuoiresfi, Sir. Goas!. Miile­­Sărindar* 5—7—9 Vineri 1 Sept. 1933 A apărut 9»Magazinul" pe Iurta Septembrie cu un bogat *—.............—­......... . și variat sumar tELEFON. Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 . . .. Direcția: 3 2474 Ad­ria: 3-2473 Provincia: 3-1066 "a IOT* CUJOSCarii LEI 30 FISCUL­ ­ul porumbului e foarte scăzut. Când, sub presiunea perceptorilor, vor vinde ţăranii ultima baniţă pe care o au,­ preţul va scădea şi mai mult. In părţile de deal, unde săte­nii au livezi sau vii, de asemeni nu pot încasa preţul rodului în Sep­tembrie. Iată pentru ce noi cerem ca să se suspende măcar cu o lună circu­lara care îndeamnă pe agenţii fis­cului la străşnicie în opera de în­casare a dărilor. Ministerul de finanţe a ţinut să­­ Vorbim de cei cari au porumb, căci precizeze circulara, prin care pr- aceştia sunt cei mai numeroşi. Pre­donă — cu începere de la 1 Septem­brie — înăsprirea încasării biru­rilor. Iată precizările ministerului de fi­nanţe : „Abuzurile citate sunt cazuri izo­late. „S’au acordat înlesniri multe con­tribuabililor. Pentru restanţele tre­cute ale fiscului se acordă reduceri de 10—20 la sută, iar celor cari plă­tesc regulat, o reducere de 5 la sută din impozitele pe anul curent. Ter­­menul în care se acordă această re­ducere a fost prelungit recent cu încă o lună. „In afară de aceasta, prin noua lege de urmărire şi percepere s-au introdus patru etape de urmărire : invitaţia, somaţia (trimise prin poştă la domiciliul contribuabilu­lui), sechestrul şi vânzarea. „Dacă, după toate aceste facilităţi, se găsesc totuşi contribuabili care nu-şi împlinesc datoria către fisc, aceasta, spun cercurile ministerului de finanţe, se datoreşte propagan­dei pe care o fac unii de a nu plăti datoriile. „Trebuind să-şi împlinească obli­gaţiunile lui cu punctualitate faţă de salariaţi, armată şi pensionari şi să întreţină serviciile publice, statul nu are alt mijloc decât de a obţine de la contribuabili ceea ce ei dato­rează“. Precizările de mai sus nu aduc nimic nou ! Ştim că s’au acordat înlesniri contribuabililor. Dar argumentul a­­cesta vine tocmai împotriva tezei ministerului de finanţe şi în favoa­rea susţinerilor noastre. In adevăr, dacă bieţii contribuabili n’au putut plăti dările la zi, cu toate înlesni­rile acordate, cum vor putea să le plătească în luna Septembrie fără nici o înlesnire, sub simpla ame­ninţare a vânzării cu toba ? Ştim că statul are de plătit lefuri, solde şi pensii. Cum nu facem po­litică de partid, nu cerem şi nici nu făgăduim reducerea sau anularea impozitelor. Lăsăm această treabă în seama partidelor de guvernă­mânt. Noi cerem altceva: cerem ca, în vremurile de sărăcie cumpli­tă în care trăim, să se procedeze cu tact, cu chibzuinţă, fără vio­lenţă. Maniera forte — în materie de încasări de biruri — o fi bună în zile de bogăţie.­­Atunci însă, e inu­tilă, fiindcă omul plăteşte de bună voe­. In zile de mizerie, maniera forte exasperează mulţimea necă­jită. Atâta tot. Noi am spus un lucru simplu : luna Septembrie e cea mai grea lună a anului, pentru punga bietu­lui contribuabil. In Septembrie se achită taxele şcolare, se cumpără cărţi de şcoală, se achită chiriile (o lună înainte de Sf. Dumitru), se fac pregătiri de iarnă. Sătenii n’au a­­pucat încă să-și vândă recolta. PiLVNtV»­ T. L. In jurul crimei politice de la Zagreb BELGRAD, 29 (Rador).­­ Zia­rul „Politika“ afirmă că fostul mi­nistru Neudorfer ar fi fost ucis de trei agenţi, plătiţi de emigranţii iu­goslavi Pavelici şi Percetz. Ziarul anunţă că în afară de re­compensa de 10.000 dinari promisă de ministerul de interne, familia de­functului a declarat că va plăti 30.000 dinari persoanei care va a­­resta sau va ajuta la prinderea cri­minalilor. In legătură cu apropiata încheie a acordului comercial cu grupul german, suntem in măsură să dăm următoarele detalii, asupra evoluţiei tratativelor şi asupra cuprinsului în­ţelegerii stabilite: Tratativele începute încă acum o lună, între d. Matak, ca reprezen­tant al grupului german şi d-nii Ga­­fencu, subsecretar de stat la indus­trie şi Cezar Popescu, secretarul general al acestui minister, au fost continuate — după plecarea d-lui Gafencu la Karlsbad — cu d-nii V. V. Tilea, interimar la comerţ şi la­­dustrie şi Irimescu, în calitate de comisar al guvernului pentru valo­rificarea cerealelor. In aceste negocieri, au intervenit, oridecâteori s’au ivit dificultăţi, d-nii V. V. Madgearu, ministrul fi­nanţelor şi însărcinatul de afaceri al Germaniei, d. consilier Kirschhol-Z0S ARANJAMENTUL Oferta germană, care a fost acceptată ori în prin­cipiu de către delegaţia e­­conomică a guvernului, prevede vânzarea a 10.000 vagoane grâu cu supra­­preţ de 10 la sută peste paritarea mondială, a 40 de mii vagoane orz şi po­rumb, precum şi a unor cantităţi mai mici de fa­sole, tărîţe, seminţe şi tur­te oleaginoase. Pe baza preţurilor de azi, cantitatea de produse a­­gricole destinată exportu­lui în Germania, reprezin­tă o valoare de 950 mili­oane lei. Cumpărătorii se obligă a recepţiona marfa în cel mai scurt timp posibil, e­­ventual chiar până la sfâr­şitul lunei ianuarie, 1934. In schimb, guvernul ro­mân acordă un permis de import pentru mărfuri cu­rente germane, din cate­goriile: culori de anilină, chimicale, farmaceutice şi alte articole similare, in sumă totală de 540 milioa­ne lei. Pentru surplusul de 410 milioane, grupul german se obligă să furnizeze Băn­cii Naţionale Române de­vize străine în valută for­te. E locul a se preciza, că ştirile cari s’au colportat in timpul negocierilor, în sensul că delegaţii ger­mani ar fi cerut să se a­­probe deblocarea leilor a­­l­­ături la Banca Naţională şi cuveniţi industriaşilor din Germania, nu cores­pund adevărului. Aceste depozite­ rămân neatinse. Aceasta primă operaţie comercială, în stil mai mare, ne asigură de pe a­­cum, pe lângă plasamen­tul unei apreciabile părţi din excedentul nostru ex­portabil de cereale şi un sold activ al balanţei co­merciale de aproximativ 400 milioane lei. * Consorţiul german şi­ conduce­rea marelui concern I. G. Farben­industrie — din partea industriei germane — şi Getreide-industrie und Kommission A. G. — din par­tea cerealiştilor cumpărători — este reprezentat în această tranzacţiu­­ne prin d .Kurt Schwarte, din di­recţia financiară a lui I. G. Farben­industrie, d. dr. Mertens, director al soc. Getreide industrie und Kom­mission A. G. și d. Höpfner, direc­torul S. A. R. „Romanii". După cât se pare, cercurile ofi­ciale românești apreciază în mod favorabil încheerea acordului cu Germania, socotit ca un început de­ normalizare a raporturilor econo- ;i mice între ambele ţări. UN EXPORT DE OUA Dealtfel, din sursă demnă de în­credere, se comunică că în cursul ultimelor zile, s’a ivit o nouă ofertă germană, pentru cumpărarea pe cale de compensaţia, a unui nou stoc de cereale şi ouă. Suntem informaţi, că dificultă­ţile pe care le întâmpinăm la ex­portul de ouă în Germania, au fost în parte înlăturate în ultimul timp, prin acordarea unui contingent de export în această ţară de 720 va­goane ouă, cu taxe reduse. Nouă ofertă se află în studiu. Ch. In ce constă aranjamentul cu Germania Exportăm cereale pentru 350 milioane lei și primul mărfuri de 540 mii oase, iar restul devize BWgBuilwgggggB —n­' — Pe peca­c ! — într’un craset­ de provincie VÂNZAREA RECOLTEI — La guvern sunt numai doftori... — De unde știi ?... — Nu vezi, au vândut recolta și-au luat pe ea doftorii. încheierea convenţiei cu „Farben industrie” din Germania Eri la ora 12 a. m. s-a în­cheiat la mi­­lister­u­l de in­dustrie convenţia între guvernul român şi socie­tatea germană I. G. Far­benindustrie prin repre­zentanţii ei. Convenţia prevede un export de cereale în va­loare de 680 milioane lei contra unui import prin compensaţie în valoare de 544 milioane lei. In plus „I. G. Farben­industrie" preia din par­tea guvernului român în­sărcinarea de a cumpăra în contul acesta şi de a ex­porta 100 mii tone (zece mii vagoane) grâu. Acordul comercial cu Polonia a fost semnat dri dimineaţă si a semnat la ministerul de industrie acor­dul de comerţ dintre statul român şi republica polonă. Pentru guvernul român au semnat d-nii V. V. Tillea, mi­nistru interimar la industrie şi comerţ şi Cezar Popescu se­cretar general al departamen­tului iar din partea Poloniei d-nii Arciszewski, ministrul Poloniei la Bucureşti şi Vetu­­rani, ataşat comercial. Prin acordul intrat in vi­goare şi valabil până la 31 De­cembrie a. c. cu drept de pre­lungire, relaţiile româno-polo­­ne vor fi cu mult ameliorate. Dificultăţile inerente datori­te regimului contingentării au fost îndepărtate, creându se un sistem de contingente recipro­ce pentru ambele ţări, în baza cărora schimbul produselor noastre agrare contra fabrica­telor şi semifabricatelor indu­­strale poloneze se va face cu multă uşurinţă. E interesant de relevat că pe baza acordului intrat azi în vigoare, exportul produselor româneşti în Polonia pentru anul viitor va fi dublat. Expor­tul polon în România va fi menţinut însă la cifra actuală. Cercurile polone cred că gra­ţie acordului de comerţ se va permite creearea de largi şi importante debuşee pentru struguri, turtele oleaginoase şi fructele româneşti a căror desfacere suferea din anumite cauze. Deasemeni — observă ace­leaşi cercuri — principalele materii prime necesare indu­striilor româneşti vor putea fi importate în condiţiuni cu mult mai avantagioase din Po­lonia. EFEMERIDE PROSTUL DE GOSPODAR Gospodarul vede viaţa elementar. El a pus un pogon de grâu şi po­rumb, câte o jumătate, şi altă jumă­tate de pogon cu zarzavaturi. Are pen­tru iarnă mămăligă, pâine, fasole, car­tofi, ceapă şi usturoi. Patruzeci de găi­ni i-au dat câteva sute de ouă, pe care le păstrează în cenuşe, şi patru cloşti cincizeci de pui. Un porc i-a asigurat carnea şi grăsimea, hrănit cu dovleci şi rămăşiţe. Vaca îi dă 6 litri de lapte pe zi, untul şi brânza. Unde încep cheltuelile gospodarului? La încălţăminte, cumpărate cu o parte mică din produsul lui mic. Dacă mâi­nile mari şi mici ale familiei se mai ostenesc să ţeasă şi să împletească, ve­niturile se adaogă la merinde — zece stupi dau dulceaţă şi bani, pe lângă 20 de pomi şi 100 rădăcini de vie. Gos­podarul mai cumpără un cal şi o că­ruţă, ca să-şi strămute prisosurile la târg. El se gândeşte pe drum de ce nu face şi Statul aşa şi de ce din gospodă­ria lui nu-şi poate îndestula şi el oame­nii şi argaţii, căci un om, dacă e vorba, nu costă mai mult ca un om. Gospodarul nu ştie că e prost. El crede că este deajuns ca un om să se ţie în viaţă, asta o poate face orişicine, e prea elementar. El nu ştie că omul trebuie să adune şi să risipească. Statul e acest om care risipeşte şi este slujit de oameni care trebuie să adune, învă­ţaţi şi economişti. Ei nu ştiu să cum­pere un sac cu cartofi dar se pricep la filosofia sacului, reducând cartofii la abstract şi tratându-i, cum se zice, ca o chestiune. Ca să ştii ce însemnează grâul, tradus în intelect, trebuie să în­veţi carte, să nu rămâi prost ca gos­podarul, şi cea mai bună şcoală pentru asemenea carte este străină. Dacă sun­tem înapoiaţi este că atâtea veacuri cât ne-am mărginit să mâncăm, să ne îndrăgostim, să muncim şi să facem copii isteţi şi frumoşi, pentru legile fur­tunoase şi seci ate câtorva imbecili so­lemni, nu ne-a păsat de nimic. Acum nu mai mâncăm dar avem economişti şi cultură. Ştii ce-i cultură, Bade Gheorghe? Hărnicia ca să mutăm tot ce-am avut, în vorbe. Facem vorbe din grâu, din porumb, din ouă, din lapte. Pentru asta ne-au trebuit vreo 50 de ani şi încă nu le-am pus în toate vorbele, care se schimbă, fiindcă vorbele n-au năravul păpuşoiului, să se înmulţească la fel. Şi după ce Ie-­ a pus lo vorba de ale noas­tre, vorbele noastre le tălmăcim în­ câ­teva alte rânduri de vorbe, din străină­tate. Şi atunci avem oameni pricepuţi dar nu mai avem mămăligă. Cultura vine, bade, cu răbdări. Intre ştuletele de porumb şi gura mea, oamenii cu carte au pus să se în­­caiere dările şi teoriile, ca să aibă oa­menii pricepuţi de lucru. Dacă nu-i dai d-lui perceptor putinţa să plăteas­că Statului impozite, stând cu geniul d-sale financiar pe scaun şi vorbind la telefon, îţi vinde vaca şi porumbul cu toba. T. Arghezi ! CIOCNIRE DE TRENURI LÂNGĂ STUTTGART BERLIN, 30. (Rador). — In apro­piere de Stuttgart a avut loc ori o ciocnire de trenuri. Douăzeci de pasageri au fost răniţi. Trei sunt în stare gravă. Regele Bulgariei la Paris PARIS, 30 (Rador). — Regele Bo­ris al Bulgariei a sosit la Paris, a­­seară la ora 21 și 50. Suveranul Bulgariei a fost salutat la gară de contra­amiralul Lebigot, atașat pe lângă Casa președintelui republicei. ___ , ■ . . .........——--i ■ ' • I ■ ■— Proces senzaţional la Berlin BERLIN, 29. (Rador). — Astăzi a început procesul senzaţional al fra­ţilor Lachusen, foşti directori ai con­sorţiului textil din Germania de nord, care a dat faliment în 1931, lăsând un deficit de 235 milioane mărci. iarna in august Zăpezile abundente căzute in Iunie Iulie şi August niţi pot fi explicate de meteorologi O iarnă surprinzătoare s’a abă­tut în regiunile muntoase. In dimineaţa zilei de pri­vilegia­­turiştii au avut surpriza să observe anotimpul Dochiei în luna cea mai călduroasă a verii. Si nu e vorba numai de o simplă fulguială pe Omul, ca în August 1931. Corespondentul nostru ne în­ştiinţează că a căzut zăpadă abun­dentă pe Furnica, Piatra Arsă, Ca­­raiman, Jepi şi Moraru, defileul Bu­­cegilor este complectamente alb, ba escursioniiştii coborîţi de pe munţi au măsurat pe Omul un strat de zăpadă de 25—30 centimetri. Temperatura a scăzut brusc în toată ţara. TOAMNĂ TIMPURIE LA BUCUREŞTI Din experienţa anilor 1929—1931 vilegiaturiştii ar trebui să fie pre­gătiţi să înfrunte iarna la munte. Săptămâna precedentă aveam călduri caniculare, până şi la Pre­deal termometrul arăta 28 grade la umbră. Tranziţia de la ar­şită la frig e o anomalie. Noi însă am recoman­dat cititorilor cari pleacă la munte să-şi ia îmbrăcăminte de iarnă. A nins în iunie, a nins în iulie, trebuia deci să avem zăpadă şi în August. Valul de frig e o surpriză mai mare pentru bucureşteni. Alaltăeri pietonii circulau în hai­­ne de vară, ori toată lumea s’a îm­brăcat ca de toamnă. Noaptea batea în Capitală un vânt rece dela Nord şi a plouat mă­runt ca întro noapte de toamnă.­­ După sondagiile Băneşti distri­buţia curenţilor e următoarea: 200 m. dE 40 km. pe oră.1­500 m. ENE .54 km. pe oră. 1000 m. E 25 km. pe oră. 2000 m E 14 km. pe oră. 3000 m. NE 7 km. pe oră Curentul NE e Crivăţul care îm­preună cu vântul ENE au deslănţuit furtuni în Basarabia. URAGAN LA SOROCA In apropiere de comuna Soroca (jud. Soroca) furtuna s’a transfor­mat în uragan pe litoralul Nistrului. După uragan a căzut o ploae toren­ţială. TIMPUL PROBABIL ,vergele, furtunile, zăpada la munte, ne arată o stare de tensiune a atmosferei. Maximul barometric european şi-a stabilit centrul pe Marea Baltică. E de aşteptat o scădere a temperatu­rii, cu îngheţ noaptea la altitudini mari. Cum în Italia se menţine seria ca­nicularelor, e probabil să se formeze curând un anticiclon pe Mediterana şi Adriatica care va readuce vara în Septembrie. Zăpezile abundente căzute în Iu­lie, August nu pot fi explicate de meteorologi. In cronica de mâine vom menţiona de curiozitate prin­cipalele ipoteze. L. F. P. Ninsoare lângă Moineşti MOINESTI, 30. —­Astă noapte a nins pe vârful munţilor Lapoş, Ne­­mirca şi Ţiganca. Pe alocuri s'a format un strat de zăpadă de 2—3 centimetri, care, e­­vident, s’a topit în cursul dimine­ţii. Temperatura e în scădere. RAVAGIILE GRINDINE­ IN JUD. BOTOŞANI BUZENI — BOTOŞANI, 30. — Am relatat telegrafic că asupra acestei regiuni s’a abătut o puternică fur­tună însoţită de o ploaie torenţială şi de grindină, care pe alocuri a a­­tins mărimea unui ou de găină. Semănăturile au fost acoperite de apă, iar grindina a produs ravagii nemaipomenite. Pomii au fost des­puiaţi­­ de crăngi, numeroase case desvelite şi multe vite cari se aflau la câmp omorâte. Grădinile de zar­zavat au fost complect distruse. Pe teritoriile comunelor Cristeşti, Coşu­­la, Copălău, Flămânzi, Dracsin, Bă­­luşeni, Coşuleni, Zăiceşti, Oneagu, etc. culturile de porumb şi pomii au fost complect distruse. Pagubele însumează cifre de sute de milioa­ne. O delegaţie a sătenilor sinistraţi, s-a prezentat d-lui prefect al jude­ţului, solicitându-i să intervină pen­tru scăderea dărilor. Jalea printre­ populația din acele comune e de ne-

Next