Dimineaţa, septembrie 1933 (Anul 29, nr. 9582-9611)
1933-09-01 / nr. 9582
V Anul 29 No. 9SS2 VC apărut REALITATEA ILUSTRATĂ I r " cu un bogat și variat cuprins la vânzare la tetl obiescartl PREȚUL ÎS LXI ' BicaOI i-'v.A^/vaTRA" S I e I U 12 pagini ÎHÎ l omiată in 1904 »ih cond?f w" »1 Lm 3 || iuoiresfi, Sir. Goas!. MiileSărindar* 5—7—9 Vineri 1 Sept. 1933 A apărut 9»Magazinul" pe Iurta Septembrie cu un bogat *—.............—......... . și variat sumar tELEFON. Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 . . .. Direcția: 3 2474 Adria: 3-2473 Provincia: 3-1066 "a IOT* CUJOSCarii LEI 30 FISCUL ul porumbului e foarte scăzut. Când, sub presiunea perceptorilor, vor vinde ţăranii ultima baniţă pe care o au, preţul va scădea şi mai mult. In părţile de deal, unde sătenii au livezi sau vii, de asemeni nu pot încasa preţul rodului în Septembrie. Iată pentru ce noi cerem ca să se suspende măcar cu o lună circulara care îndeamnă pe agenţii fiscului la străşnicie în opera de încasare a dărilor. Ministerul de finanţe a ţinut să Vorbim de cei cari au porumb, căci precizeze circulara, prin care pr- aceştia sunt cei mai numeroşi. Predonă — cu începere de la 1 Septembrie — înăsprirea încasării birurilor. Iată precizările ministerului de finanţe : „Abuzurile citate sunt cazuri izolate. „S’au acordat înlesniri multe contribuabililor. Pentru restanţele trecute ale fiscului se acordă reduceri de 10—20 la sută, iar celor cari plătesc regulat, o reducere de 5 la sută din impozitele pe anul curent. Termenul în care se acordă această reducere a fost prelungit recent cu încă o lună. „In afară de aceasta, prin noua lege de urmărire şi percepere s-au introdus patru etape de urmărire : invitaţia, somaţia (trimise prin poştă la domiciliul contribuabilului), sechestrul şi vânzarea. „Dacă, după toate aceste facilităţi, se găsesc totuşi contribuabili care nu-şi împlinesc datoria către fisc, aceasta, spun cercurile ministerului de finanţe, se datoreşte propagandei pe care o fac unii de a nu plăti datoriile. „Trebuind să-şi împlinească obligaţiunile lui cu punctualitate faţă de salariaţi, armată şi pensionari şi să întreţină serviciile publice, statul nu are alt mijloc decât de a obţine de la contribuabili ceea ce ei datorează“. Precizările de mai sus nu aduc nimic nou ! Ştim că s’au acordat înlesniri contribuabililor. Dar argumentul acesta vine tocmai împotriva tezei ministerului de finanţe şi în favoarea susţinerilor noastre. In adevăr, dacă bieţii contribuabili n’au putut plăti dările la zi, cu toate înlesnirile acordate, cum vor putea să le plătească în luna Septembrie fără nici o înlesnire, sub simpla ameninţare a vânzării cu toba ? Ştim că statul are de plătit lefuri, solde şi pensii. Cum nu facem politică de partid, nu cerem şi nici nu făgăduim reducerea sau anularea impozitelor. Lăsăm această treabă în seama partidelor de guvernământ. Noi cerem altceva: cerem ca, în vremurile de sărăcie cumplită în care trăim, să se procedeze cu tact, cu chibzuinţă, fără violenţă. Maniera forte — în materie de încasări de biruri — o fi bună în zile de bogăţie.Atunci însă, e inutilă, fiindcă omul plăteşte de bună voe. In zile de mizerie, maniera forte exasperează mulţimea necăjită. Atâta tot. Noi am spus un lucru simplu : luna Septembrie e cea mai grea lună a anului, pentru punga bietului contribuabil. In Septembrie se achită taxele şcolare, se cumpără cărţi de şcoală, se achită chiriile (o lună înainte de Sf. Dumitru), se fac pregătiri de iarnă. Sătenii n’au apucat încă să-și vândă recolta. PiLVNtV» T. L. In jurul crimei politice de la Zagreb BELGRAD, 29 (Rador). Ziarul „Politika“ afirmă că fostul ministru Neudorfer ar fi fost ucis de trei agenţi, plătiţi de emigranţii iugoslavi Pavelici şi Percetz. Ziarul anunţă că în afară de recompensa de 10.000 dinari promisă de ministerul de interne, familia defunctului a declarat că va plăti 30.000 dinari persoanei care va aresta sau va ajuta la prinderea criminalilor. In legătură cu apropiata încheie a acordului comercial cu grupul german, suntem in măsură să dăm următoarele detalii, asupra evoluţiei tratativelor şi asupra cuprinsului înţelegerii stabilite: Tratativele începute încă acum o lună, între d. Matak, ca reprezentant al grupului german şi d-nii Gafencu, subsecretar de stat la industrie şi Cezar Popescu, secretarul general al acestui minister, au fost continuate — după plecarea d-lui Gafencu la Karlsbad — cu d-nii V. V. Tilea, interimar la comerţ şi ladustrie şi Irimescu, în calitate de comisar al guvernului pentru valorificarea cerealelor. In aceste negocieri, au intervenit, oridecâteori s’au ivit dificultăţi, d-nii V. V. Madgearu, ministrul finanţelor şi însărcinatul de afaceri al Germaniei, d. consilier Kirschhol-Z0S ARANJAMENTUL Oferta germană, care a fost acceptată ori în principiu de către delegaţia economică a guvernului, prevede vânzarea a 10.000 vagoane grâu cu suprapreţ de 10 la sută peste paritarea mondială, a 40 de mii vagoane orz şi porumb, precum şi a unor cantităţi mai mici de fasole, tărîţe, seminţe şi turte oleaginoase. Pe baza preţurilor de azi, cantitatea de produse agricole destinată exportului în Germania, reprezintă o valoare de 950 milioane lei. Cumpărătorii se obligă a recepţiona marfa în cel mai scurt timp posibil, eventual chiar până la sfârşitul lunei ianuarie, 1934. In schimb, guvernul român acordă un permis de import pentru mărfuri curente germane, din categoriile: culori de anilină, chimicale, farmaceutice şi alte articole similare, in sumă totală de 540 milioane lei. Pentru surplusul de 410 milioane, grupul german se obligă să furnizeze Băncii Naţionale Române devize străine în valută forte. E locul a se preciza, că ştirile cari s’au colportat in timpul negocierilor, în sensul că delegaţii germani ar fi cerut să se aprobe deblocarea leilor alături la Banca Naţională şi cuveniţi industriaşilor din Germania, nu corespund adevărului. Aceste depozite rămân neatinse. Aceasta primă operaţie comercială, în stil mai mare, ne asigură de pe acum, pe lângă plasamentul unei apreciabile părţi din excedentul nostru exportabil de cereale şi un sold activ al balanţei comerciale de aproximativ 400 milioane lei. * Consorţiul german şi conducerea marelui concern I. G. Farbenindustrie — din partea industriei germane — şi Getreide-industrie und Kommission A. G. — din partea cerealiştilor cumpărători — este reprezentat în această tranzacţiune prin d .Kurt Schwarte, din direcţia financiară a lui I. G. Farbenindustrie, d. dr. Mertens, director al soc. Getreide industrie und Kommission A. G. și d. Höpfner, directorul S. A. R. „Romanii". După cât se pare, cercurile oficiale românești apreciază în mod favorabil încheerea acordului cu Germania, socotit ca un început de normalizare a raporturilor econo- ;i mice între ambele ţări. UN EXPORT DE OUA Dealtfel, din sursă demnă de încredere, se comunică că în cursul ultimelor zile, s’a ivit o nouă ofertă germană, pentru cumpărarea pe cale de compensaţia, a unui nou stoc de cereale şi ouă. Suntem informaţi, că dificultăţile pe care le întâmpinăm la exportul de ouă în Germania, au fost în parte înlăturate în ultimul timp, prin acordarea unui contingent de export în această ţară de 720 vagoane ouă, cu taxe reduse. Nouă ofertă se află în studiu. Ch. In ce constă aranjamentul cu Germania Exportăm cereale pentru 350 milioane lei și primul mărfuri de 540 mii oase, iar restul devize BWgBuilwgggggB —n' — Pe pecac ! — într’un craset de provincie VÂNZAREA RECOLTEI — La guvern sunt numai doftori... — De unde știi ?... — Nu vezi, au vândut recolta și-au luat pe ea doftorii. încheierea convenţiei cu „Farben industrie” din Germania Eri la ora 12 a. m. s-a încheiat la milisterul de industrie convenţia între guvernul român şi societatea germană I. G. Farbenindustrie prin reprezentanţii ei. Convenţia prevede un export de cereale în valoare de 680 milioane lei contra unui import prin compensaţie în valoare de 544 milioane lei. In plus „I. G. Farbenindustrie" preia din partea guvernului român însărcinarea de a cumpăra în contul acesta şi de a exporta 100 mii tone (zece mii vagoane) grâu. Acordul comercial cu Polonia a fost semnat dri dimineaţă si a semnat la ministerul de industrie acordul de comerţ dintre statul român şi republica polonă. Pentru guvernul român au semnat d-nii V. V. Tillea, ministru interimar la industrie şi comerţ şi Cezar Popescu secretar general al departamentului iar din partea Poloniei d-nii Arciszewski, ministrul Poloniei la Bucureşti şi Veturani, ataşat comercial. Prin acordul intrat in vigoare şi valabil până la 31 Decembrie a. c. cu drept de prelungire, relaţiile româno-polone vor fi cu mult ameliorate. Dificultăţile inerente datorite regimului contingentării au fost îndepărtate, creându se un sistem de contingente reciproce pentru ambele ţări, în baza cărora schimbul produselor noastre agrare contra fabricatelor şi semifabricatelor industrale poloneze se va face cu multă uşurinţă. E interesant de relevat că pe baza acordului intrat azi în vigoare, exportul produselor româneşti în Polonia pentru anul viitor va fi dublat. Exportul polon în România va fi menţinut însă la cifra actuală. Cercurile polone cred că graţie acordului de comerţ se va permite creearea de largi şi importante debuşee pentru struguri, turtele oleaginoase şi fructele româneşti a căror desfacere suferea din anumite cauze. Deasemeni — observă aceleaşi cercuri — principalele materii prime necesare industriilor româneşti vor putea fi importate în condiţiuni cu mult mai avantagioase din Polonia. EFEMERIDE PROSTUL DE GOSPODAR Gospodarul vede viaţa elementar. El a pus un pogon de grâu şi porumb, câte o jumătate, şi altă jumătate de pogon cu zarzavaturi. Are pentru iarnă mămăligă, pâine, fasole, cartofi, ceapă şi usturoi. Patruzeci de găini i-au dat câteva sute de ouă, pe care le păstrează în cenuşe, şi patru cloşti cincizeci de pui. Un porc i-a asigurat carnea şi grăsimea, hrănit cu dovleci şi rămăşiţe. Vaca îi dă 6 litri de lapte pe zi, untul şi brânza. Unde încep cheltuelile gospodarului? La încălţăminte, cumpărate cu o parte mică din produsul lui mic. Dacă mâinile mari şi mici ale familiei se mai ostenesc să ţeasă şi să împletească, veniturile se adaogă la merinde — zece stupi dau dulceaţă şi bani, pe lângă 20 de pomi şi 100 rădăcini de vie. Gospodarul mai cumpără un cal şi o căruţă, ca să-şi strămute prisosurile la târg. El se gândeşte pe drum de ce nu face şi Statul aşa şi de ce din gospodăria lui nu-şi poate îndestula şi el oamenii şi argaţii, căci un om, dacă e vorba, nu costă mai mult ca un om. Gospodarul nu ştie că e prost. El crede că este deajuns ca un om să se ţie în viaţă, asta o poate face orişicine, e prea elementar. El nu ştie că omul trebuie să adune şi să risipească. Statul e acest om care risipeşte şi este slujit de oameni care trebuie să adune, învăţaţi şi economişti. Ei nu ştiu să cumpere un sac cu cartofi dar se pricep la filosofia sacului, reducând cartofii la abstract şi tratându-i, cum se zice, ca o chestiune. Ca să ştii ce însemnează grâul, tradus în intelect, trebuie să înveţi carte, să nu rămâi prost ca gospodarul, şi cea mai bună şcoală pentru asemenea carte este străină. Dacă suntem înapoiaţi este că atâtea veacuri cât ne-am mărginit să mâncăm, să ne îndrăgostim, să muncim şi să facem copii isteţi şi frumoşi, pentru legile furtunoase şi seci ate câtorva imbecili solemni, nu ne-a păsat de nimic. Acum nu mai mâncăm dar avem economişti şi cultură. Ştii ce-i cultură, Bade Gheorghe? Hărnicia ca să mutăm tot ce-am avut, în vorbe. Facem vorbe din grâu, din porumb, din ouă, din lapte. Pentru asta ne-au trebuit vreo 50 de ani şi încă nu le-am pus în toate vorbele, care se schimbă, fiindcă vorbele n-au năravul păpuşoiului, să se înmulţească la fel. Şi după ce Ie- a pus lo vorba de ale noastre, vorbele noastre le tălmăcim în câteva alte rânduri de vorbe, din străinătate. Şi atunci avem oameni pricepuţi dar nu mai avem mămăligă. Cultura vine, bade, cu răbdări. Intre ştuletele de porumb şi gura mea, oamenii cu carte au pus să se încaiere dările şi teoriile, ca să aibă oamenii pricepuţi de lucru. Dacă nu-i dai d-lui perceptor putinţa să plătească Statului impozite, stând cu geniul d-sale financiar pe scaun şi vorbind la telefon, îţi vinde vaca şi porumbul cu toba. T. Arghezi ! CIOCNIRE DE TRENURI LÂNGĂ STUTTGART BERLIN, 30. (Rador). — In apropiere de Stuttgart a avut loc ori o ciocnire de trenuri. Douăzeci de pasageri au fost răniţi. Trei sunt în stare gravă. Regele Bulgariei la Paris PARIS, 30 (Rador). — Regele Boris al Bulgariei a sosit la Paris, aseară la ora 21 și 50. Suveranul Bulgariei a fost salutat la gară de contraamiralul Lebigot, atașat pe lângă Casa președintelui republicei. ___ , ■ . . .........——--i ■ ' • I ■ ■— Proces senzaţional la Berlin BERLIN, 29. (Rador). — Astăzi a început procesul senzaţional al fraţilor Lachusen, foşti directori ai consorţiului textil din Germania de nord, care a dat faliment în 1931, lăsând un deficit de 235 milioane mărci. iarna in august Zăpezile abundente căzute in Iunie Iulie şi August niţi pot fi explicate de meteorologi O iarnă surprinzătoare s’a abătut în regiunile muntoase. In dimineaţa zilei de privilegiaturiştii au avut surpriza să observe anotimpul Dochiei în luna cea mai călduroasă a verii. Si nu e vorba numai de o simplă fulguială pe Omul, ca în August 1931. Corespondentul nostru ne înştiinţează că a căzut zăpadă abundentă pe Furnica, Piatra Arsă, Caraiman, Jepi şi Moraru, defileul Bucegilor este complectamente alb, ba escursioniiştii coborîţi de pe munţi au măsurat pe Omul un strat de zăpadă de 25—30 centimetri. Temperatura a scăzut brusc în toată ţara. TOAMNĂ TIMPURIE LA BUCUREŞTI Din experienţa anilor 1929—1931 vilegiaturiştii ar trebui să fie pregătiţi să înfrunte iarna la munte. Săptămâna precedentă aveam călduri caniculare, până şi la Predeal termometrul arăta 28 grade la umbră. Tranziţia de la arşită la frig e o anomalie. Noi însă am recomandat cititorilor cari pleacă la munte să-şi ia îmbrăcăminte de iarnă. A nins în iunie, a nins în iulie, trebuia deci să avem zăpadă şi în August. Valul de frig e o surpriză mai mare pentru bucureşteni. Alaltăeri pietonii circulau în haine de vară, ori toată lumea s’a îmbrăcat ca de toamnă. Noaptea batea în Capitală un vânt rece dela Nord şi a plouat mărunt ca întro noapte de toamnă. După sondagiile Băneşti distribuţia curenţilor e următoarea: 200 m. dE 40 km. pe oră.1500 m. ENE .54 km. pe oră. 1000 m. E 25 km. pe oră. 2000 m E 14 km. pe oră. 3000 m. NE 7 km. pe oră Curentul NE e Crivăţul care împreună cu vântul ENE au deslănţuit furtuni în Basarabia. URAGAN LA SOROCA In apropiere de comuna Soroca (jud. Soroca) furtuna s’a transformat în uragan pe litoralul Nistrului. După uragan a căzut o ploae torenţială. TIMPUL PROBABIL ,vergele, furtunile, zăpada la munte, ne arată o stare de tensiune a atmosferei. Maximul barometric european şi-a stabilit centrul pe Marea Baltică. E de aşteptat o scădere a temperaturii, cu îngheţ noaptea la altitudini mari. Cum în Italia se menţine seria canicularelor, e probabil să se formeze curând un anticiclon pe Mediterana şi Adriatica care va readuce vara în Septembrie. Zăpezile abundente căzute în Iulie, August nu pot fi explicate de meteorologi. In cronica de mâine vom menţiona de curiozitate principalele ipoteze. L. F. P. Ninsoare lângă Moineşti MOINESTI, 30. —Astă noapte a nins pe vârful munţilor Lapoş, Nemirca şi Ţiganca. Pe alocuri s'a format un strat de zăpadă de 2—3 centimetri, care, evident, s’a topit în cursul dimineţii. Temperatura e în scădere. RAVAGIILE GRINDINE IN JUD. BOTOŞANI BUZENI — BOTOŞANI, 30. — Am relatat telegrafic că asupra acestei regiuni s’a abătut o puternică furtună însoţită de o ploaie torenţială şi de grindină, care pe alocuri a atins mărimea unui ou de găină. Semănăturile au fost acoperite de apă, iar grindina a produs ravagii nemaipomenite. Pomii au fost despuiaţi de crăngi, numeroase case desvelite şi multe vite cari se aflau la câmp omorâte. Grădinile de zarzavat au fost complect distruse. Pe teritoriile comunelor Cristeşti, Coşula, Copălău, Flămânzi, Dracsin, Băluşeni, Coşuleni, Zăiceşti, Oneagu, etc. culturile de porumb şi pomii au fost complect distruse. Pagubele însumează cifre de sute de milioane. O delegaţie a sătenilor sinistraţi, s-a prezentat d-lui prefect al judeţului, solicitându-i să intervină pentru scăderea dărilor. Jalea printre populația din acele comune e de ne-