Dimineaţa, iulie 1934 (Anul 30, nr. 9880-9910)

1934-07-01 / nr. 9880

Pagina 2-a N­icăieri nu cere cochetăria mai mult rafinament ca pe PLAJA! Femeia cu adevărata ..distinsă alege cu mai multă atenţiune costu­mul de baie şi pijama­lele de plajă decât toa­letele de bal, pen­tru ca ea ştie că a fi elegantă pe plajă nu e lucru tocmai uşor. Şi toate elegantele Capitalei pre­feră colecţia de costume de baie Heia Dja­bourov, pentru că este cea mai completă, şi cea variată, deosebit poartă acel­­„cachet adevăratei distincţii. Un costum de baie costă data Lei 290 în SUS, o pijama Lei 650, o bonetă Lei 25. ABOLI ROV CALEA VICTORIEI, 76 REŢINEŢI CAMERE LA EFORIE HOTEL. BELON­A Restaurant - Jazz - Plaja - Solarium - Băi de nomol Birou Calea Călărași 47 Telefon 412*03 De ce produse sintetice ? Siema întrebuinţată de f hma lii ott da siropul natur­­al, care of­era satisfacţie celui mai pretenţios co­­su­mator deci cereţi numai SIROPUL MOI T Vopsiţi învelitoare, rezervoare, uşi, ferestre şi duşumele numai cu vopsea pre­parată din ulei „ M O N I O P O L“s obţineţi o durabilitate dublă faţă de vop­sele din Comerţ. Se găseşte cu preţ de fabrică în depozitele noastre din: — BUCUREŞTI­Strada Lipscani 106, Buzeşti 1, Rahovei 129 Dorobanţi 84, Calea Văcăreşti 52—54, Moşilor 211 IAŞI—CRAIOVA—GALAŢI—PLOEŞTI ZIMMER & Co. S. A. R. FABRICI de ULEIURI VEGETALE, LACURI și VOPSELE Hotel RECI Complect renovat. Apă curgătoare, băi, ascensor Telefon No. 391.07 Calea Rahovei 2 București Vin de China feruginos i ffm SERRAVALLO im to ss Tonic ideal cu gust delicios = Deschide poftă de mâncare Regenerează sângele (îi. pSa înviorează organismul. Mft! MULT DE 10.000 ATTESTATE MEDICALE. jţLp 5,'f'I SW’’ « up J. Serravallo - Trieste La toate farmacii si drogherii. Hotel LUTRU S. A. 3TR. CAROL 4 (colț Cal. Victoriei, Fostă) sub o nouă direcțiune ed­ mint. JVSobilier nou Com­otr­onota Teief: 307-92 Citiţi „Viaţ­a Ilustrată“ O­­­INEATA _ . CRISTIAN VASILE mJsr /% I I a s I CÂNTĂ LA RESTAURANTUL :1\/!LrlV. ALCAMTÄRJI Programul pentru Sâmbătă S64.5 m. BUCUREȘTI 13 kw. 833 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw 160 kHz. 13. Cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la opera „Frumoasa Gala­thea“ de Suppé, executată de orch. O­­perei de Stat din Berlin, dirijată de Ernst Viebig (H. M. V.); Delir­, vals de Jos. Strauss şi Noapte cu lună pe Alster, vals de Ferras, executate de orch. Odeon (O); Menuet in sol de Scarperia si Me­nuet de Boccherini, executate da Sexte­tul de charde James (C); Fotouri din opereta „Prinţesa Circului“ de Kalman, executat de Orch. Homocord (H); Se­lecţiuni din „Oh Kay“ de Gershwin şi din „Aleea lunei de miere“ de Dowling, executate de Ansamblul englez­ de ope­­retă (H. M. V.). 13.45: Spectacolele, Bursa; Muzică u­­şoară (plăci). 14.15: Ora, Mersul vremii; Radio-jur­­nal.14.40: Muzică uşoară (plăci). Ora copiilor. 18.15: Lectură pentru copii de Mihail Negru. 18.30: Muzică pentru copii. 18.40: Viaţa copiilor de d-ra Alex. De­­metrescu. 19: Mersul vremii. 19.05: Muzică uşoară şi românească, executată de orchestra Sibiceanu: Ro­manţe şi arii naţionale; Ebarm: Visare­­vals; Jones: Selecţiuni din opereta „Ge­isha“; Michaeloff: In Hawai e veşnic Mai a­vals englez; Vasilescu: Cel din urmă tango; Lorenzo; El Nino de Ecija­­passo-doble: Arii naţionale; Sârba de la Brăila: Adio a Napoli-Tango-fantezie; Th. Sibiceanu: Obsesie-vals lent; Love­­day: Aceasta-i dorinţa mea-foxtrot; Potpuriu de arii naţionale; Două jocuri din Transilvania; Hora Flborica şi Hora bordeiului. UNIVERSITATEA RADIO-Istorie 20.30: Domniţa Ruxandra Moruzzi de C. Gane. 20.45: Muzică vocală — uşoară (plăci). Slowfox şi Cântec italian din opereta „Un bal in Savoy“ de Abraham, cântate de Gitta Alpar şi Herbert Ernst Groch (O). 2 Melodii din opereta „Cântecul dragostei“ de John Strauss, cântate de Richard Tauber (O). Dărueşte-mi dragostea ta, de Spolian­­sky cântată de Max Hanson (O). Instituţii de ştiinţă. 21: institutul de balneologie „Profe­sor Teohari“, de dr. Emil Cociaş. 21.15: Poşta Radio. 21.35: Plăci. 21.45: Norma, operă în 4 acte de Vi­cenzio Bellini, retransmisiune din Stu­dio dela Roma. DISTRIBUŢIA: Gina Gigna (Norma), Giovanni Vo­­yer (Pollione), Erie Stignani (Adalgisa), Luciano Dom­aggioo (Orave­so), Maria Mariani (Clotilda), dirijor: Antonio Vetto. Intre acte: Radio-Jurnal; 23: Radio-jurnal. GRUPUL DE NORD-MILANO 17.45: Pentru copii; 18.10: Concert vocal; 20.30 Muzică variată; 21: Semnal orar. Jur­nalul radio: Plăci; 21.30: Cronica radio­fonică; 21.45: „Norma“ tragedie lirică de Bellini. ROMA 17.55: Radio jurnal; 18.10: Concert de orch. Comunicate; 21.20: Plăci; 21.45: Serată folcloristică; 23.10: Muzică de dans. PRAGA 18.45: Plăci; 18.55: Plăci; 19: Pentru lucrători; 19.15: Scene din „Wallenstein“ de Schiller; 20: Semnal orar; 21: Trans, din Bratislava. „Donna Gloria“ Operă de Nedbal; 23.15: Plăci. VIENA 16.15: Brúnó Ertler, un poet stirian din propriile-i opere; 16.40: Con­cert de literă; 17.25: Concert coral; 17.50 Curs de italiană; 18.10: O călătorie in ţara laponilor, causerie; 18.30: Concert de d­upă amiază la plăci; 20.05: Feuille­ton săptămânal; 20.35: Actualităţi; 21: Săptămâna festivă a filmelor interna­ţionale la Viena 1934; 23.25: Muzică de ţigări; 1: Continuarea muzicei de ţi­gani. BUDAPESTA 13.05: Radio concert; 14.30: Muzică militară; 17: Causerie; 18.30: Concert; 20.30: Arii populare; 21.30: Serată veselă; 22.20: Concert; 23.45: Plăci. VARŞOVIA 17: Muzică uşoară la plăci; 18.25: Concert de solişti; 19: Foi­leton literar; 19.15: Recital de vioară; 20.15: Muzică uşoară la plăci; 21: Concert din operele lui Chopin; 21.30: Concert de engleză; 21.45: „Norma“ o­­peră de Belini, trans. din Turin. Programul pentru Duminică 64.5 m BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 30 kw 160 kHz. 11.30: Cronica religioasă de Pr. Dron. 11.45: Muzică religioasă (plăci). 13. Concert de prânz (plăci): Uver­tură la opereta „O dimineaţă, un prânz şi o seară la Viena“ de Suppé, execu­tată de arch. Filarmonică din Viena, dirijată de Heger (H. M. V.); Viaţă de artist şi Poveşti din pădurea Vieneză, valsuri­­d­e Joh. Strauss, executate de orch. Simfo­nică „Joh. Strauss“ (C); La partida de Alvarez, Alma de Dios, de Serrano, cân­tate de Tito Schipa (H. M. V.); Selec­ţiuni din opera „Manon“ de Massenet, executate de orch. New Queen's Hall, dirijată de Allele Maclean (C); Frag­ment din baletul Operei „Herediade" de Massenet, executat de orchestra Simfo­nică din Paris, dirijată de Cloez (C). 13.45: Dorel Livianu-diseur: Dan Vasi­lescu: Cel din urmă tango; Manzatti: Fără tine; Livianu: O vorbă de mi-ai spune; Ionel Fermie: Pentru tine am fă­cut nebunii; Mişu Iancu: Iubirea.-i doar o glumă; Andreescu: Ai să iubeşti odată şi tu; Livianu: Leny-tango. 14.15: Ora, Mersul vremii, Radio-Jur­­nal.14.49: Muzică uşoară (plăci). Ora satului. 18: Cooperaţia, programul şi înfăptui­rea ei, de I. Ionescu-Paşcanu. 18.15: Vlaicu Bârna: Muzică româ­nească. 18.30: De vorbă cu sătenii, de I. Bon­­gorozi. 18.45: Viaţa satului de George Acsin­­teanu. 18: Mersul vremii. 18: Muzică variată, executată de Or­chestra Jean Marcu: Romanţe şi arii naţionale; Lehar: Cine cunoaşte iubirea vals; Itah. Strauss: Potpuriu din opereta .Liliacul“; Abero: Când primăvara in­­florea-tango; Recce: Serenada pe La­gună; Vasilescu: Să-mi cânţi mi cân­tec de iubire-vals; Romanţe şi arii na­ţionale; Delibes: Vals din „Copelia“; Va­lescu: Nu mă uita-tango; Bolzoni: Menuet; Jean Marcu: Mica-tango; Ro­manţe şi arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO-Educaţie şi cultură. 20.30: 30 de ani de la apariţia revistei. „Junimea literară“ de I. Nistor, minis­trul Muncii. 20.45: Muzică instrumentală (plăci): Sonata No. 2 şi Serenada „Hassan“ de Delius, executate la violă de Lionel Ter­tis şi la pian de Georges Reves­ (C). 21. Săptămâna de Mircea Grigorescu. 2115: Muzică variată (plăci): Uver­tură la opera „Vercerniile Siciliene“ de Rossini, executată de Orchestra Simfo­nică din Milano, dirijată de Antonio Guarnieri (H); Casse-Noisette, suită de Ceaiklovsky, executată de orch. Sim­fonică din Filadelfia, dirijată de Leo Stokowsky; (H. M. V.). 21.45: Drumuri prin ţară de Mihail Hant. 22. Muzică letonă, cântată de d-na Maria Seps: Vitols: Convorbire intre frate şi soră; Vitols: Zace o prepeliţă; J. Medinş: Pentru moment; J. Medinş: Mângâiere şi păcat; Zalitis: Logodnica soldatului; A. Kalminş Odihna plugaru­lui: A. Kalminş: De ce sună harpa a­­tât de tare?; A. Kalminş: Lângă la c­­cântec popular. 22.30: Cronica sportivă. 22.35: Muzică de dans (plăci); 23: Radio-jurnal; 23.30: Transmisiune de la Bazinul „Lido“. GRUPUL DE NORD-MILANO 17: Placi; 18: Muzică, variată­; 20.40: Ştiri sportive; 21.45: Concert simfonic; 23.15: Muzica uşoară şi ile dans. 1 ROMA 17.30: Plăci; 18: Concert in­strumental şi vocal; 18: Concert; 20.30: Știri sportive; 21.15: Plăci; 21.45: „Con­tele Ory" melodramă de Rossini. PRAGA 18: Plăci; 18.55: Emisiunea u­­nei opere; 20.05: Trans. de la Parcul Rle­ger. Concert; 21: Conf.; 21: Concert; 23: Semnal orar; 23.20: Plăci; 23.30: Program variat. VIENA 16.30: Muzică de cameră; 17.30 Conf.; 18: Concert de după amiază 19.50 Conf.; 20.15: Muzică de pian nouă și veche; 23.05: Armand Tokatyan. La pian: Erich Meller; 23.45: Muzică de dans; 1:­ Continuarea muzicei de dans. BUDAPESTA 13.30: Concert; 15: Plăci; 17.30: Causerie; 20.20: Arii popu­lare; 21.40: Selecţiuni din operete; 23.40 Concert al orch. de ţigani Lakatos; 0.30 Muzică de dans. VARŞOVIA 16.15: Cântece; 16.45: Causerie; 17: Muzică poloneză; 18.10: Concert de muzică poloneză; 19: Frag­ment teatral; 19.15: Recital de piano; 19.45:: Discuţii la microfon; 20.10: Pro­gramul zilei următoare; 20.15: Muzică uşoară; 21.02: Feuilleton de actualitate; 21.12: Concer­t de muzică uşoară; 22.02: Audiţie veselă; 23.30: Muzică dis­tractivă la plăci. Grav accident de circulaţie CERNĂUŢI. 29. — Joi după amia­ză, s’a produs un grav accident de circulaţie în strada Mărăşeşti. Comerciantul Iosef Trachtenbrot, voind să traverseze strada Mără­­şeşti, a fost călcat de o căruţă, con­dusă de Johan Nerpaş, din suburbia Mânăsterişte. Victima, care s’a ales cu răni grave la cap şi pe faţă, a fost tran­sportată la spitalul central. împotriva căruţaşului s’au dresat acte de dare în judecată. ------------ .aagss»» Asupraine abonaţilor noştri Reamintim abonaţilor noştri com­­binţia foarte avantajoasă, prin care bine cunoscuta societate ■ de asigu­rare „STEAUA ROMANŢEI” oferă la schimbul unei sume de numai Lei 200 lunar, două poliţe de asigurare asupra vieţii cu amortizare prin tra­geri pentru un capital de Lei 40.000. Pe­ lângă toate acestea, ori­ce a­­bomi al ziarului nostru care-şi do­vedeşte aceasta calitate prin ultimă Rabaturi şi însem­nate la încheierea ori­cărui fel de asigurare contra INCENDIU­LUI FURTULUI, ACCIDENTELOR, RĂSPUNDERE­ CIVILE, AVARIILOR DE MAŞINI, precum şi la asigurările de MATA CU EXAMEN MEDICAL. Este deci în interesul tuturor a­ cu prima lună complect achitată, precum şi doua titluri „OBLIGA­ŢIUNI COMUNALE BUCUREŞTI” in valoare nominală, de Lei 200, produ­când o dobândă de 3 luni, la sută pe an şi oferind în cursul anului 1934 premii de recipisă de plată a abonamentului are posibilitatea de a obţine donaţiuni bonaţilor noştri, de a­ face uz de a­­vantagiile speciale acordate de so­cietatea „STEAUA’ROMÂNIEI”, care dă cu plăcere şi fără nici o obliga­ţiune pentru abonaţii noştri orice lămuriri privitoare la încheierea u­­nei asigurări. L­ei 2.480.000 P AlAtti Duminică 17 Iunie 9934 •JóSfilmi încadrarea avocaţilor publici Un mare număr de avocaţi ai Statului, nemulţumiţi de chipul în care au fost încadraţi de către con­siliul superior al avocaţilor publici în temeiul nouei legi de organizare a acestui corp,­­ au protestat mai întâi pe cale de adunări in sânul barourilor, au protestat la forurile administrative superioare, iar în cele din urmă­, văzând că nu obţin reparaţie, au luat calea acţiunii în justiţie. Cele mai multe acţiuni, din cele cari au fost judecate până acum de către Contenciosul administrativ, au fost admise, hotărîndu-se că si­stemul de care s’a condus Consiliul superior în operarea încadrărilor, este nelegal, şi prin el s’a atins drepturile avocaţilor, căci fiind în­cadraţi in grad inferior celor ce po­sedau înainte de ivirea legii de or­ganizare, aceştia au fost de fapt re­trogradaţi. Un număr minim de acţiuni au fost rezolvate în sens contrar de către Curţile de Apel Atât ministerul de Justiţie, în pro­cesele pierdute, cât şi avocaţii re­duşi la număr, cari au fost respinşi in­ acţiunile lor, au făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie, sect. III-a. Se aştepta aşa­dar ca măcar unul din recursuri să ajungă a fi jude­cat de înalta Curte, spre a se cunoa­şte soluţia jurisprudenţilor a acestei D­ecizia Casaţiei chestiuni, ce menţinea încordată a­­tenţiunea atâtor interesaţi. Primul recurs din această catego­rie, care a apucat să fie desbătut de înalta Curte de Casaţie, a fost al ministerului de Justiţie contra de­ciziei Curţei de Apel S. Il-a prin care se admisese acţiunea d-lui a­­vocat P­ Logadi d­in contenciosul ministerului de Finanţe şi se anula­se încadrarea d-sale ca avocat ple­dant clasa Il-a (iar ministerul fu­sese obligat să-l încadreze ca avo­cat principal, adică în gradul avut înainte de încadrare. După desbateri, înalta Curte a ad­mis recursul ministerului de Justi­ţie şi a casat decizia Curţii de Apel s. 11-a, iar în fond înalta Curte a respins acţiunea d-lui av. Logadi, găsind­ că a fost bine încadrat ca a­­vocat pledant clasa II-a. S-a stabilit aşa­dar jurisprudenţa că încadrările avocaţilor au a se face de către Consiliul Superior pe baza criteriului legii, în spiritul art. 70 alin. II din noua lege, iar nu pe baza criteriului titlului­ avut ante­rior, deci vechile grade şi denumiri, cari variau pentru avocaţii diferite­lor instituţii publice după legile de organizare a acestora, nu mai au nici o semnificaţie în nouile grade prevăzute de legea unificatoare de organizare a corpului avocaţilor pu­blici.­­ susţinea că nu există calea revizuirii în materie de concordat și că in tot cazul cererea este tardivă de­oarece s-a fă­cut peste o lună de la publicarea sen­tinței in Monitorul Oficial, publicare care echivalează cu comunicarea sentin­ței de care vorbeşte art. 288 proc. civilă. Curtea de apel secția 4 a dispus ape­lul debitoarei concordatare, confirmând sentința de revizuire,­­ şi stabilind astfel că, în materie de concordat se a­­plică principiile din procedura civilă referitoare la revizuire şi deci este ne­cesar comunicarea prevăzută de art. 283 spre a putea curge termenul de o lună. Jadesătesfia d­e israsasă poate autoriza OTunări Salariatul Const. Gheorghiu, ob­ţinând din partea judecătoriei de muncă o hotărâre de condamnare a patronului la suma de 80.000 lei, hotărâre dată cu execuţie provizo­rie,­­ a solicitat preşedintelui ju­decătoriei înfiinţarea unei popriri în mâinile unui terţiu debitor al pa­tronului. La validarea popririi, s’a ridicat de către patron şi terţiul poprit, in­cidentul de necompetenţă a judecă­­riei de muncă, incident care a fost admis ,pe consid­eraţiunea că, in­stanţa de validare diferă de prima, prin intervenţia în cauză a terţu­lui poprit, căruia nu i se poate a­­plica competenţa unei instanţe spe­ciale. S-a făcut apel la trib. Ilfov S. II comerc. de către salariat, contra ho­tărârii prin care judecătoria da muncă îşi declinase competenţa. Tribunalul, format din d-nii E. Vântu și Simionescu Anastasiu, a admis apelul şi a reformat hotărâ­rea ,motivând că, după disp. art. 68 şi 69 din legea jud. de muncă, se conferă preşedintelui dreptul de a învesti şi a dispune executarea ho­tărârilor,­­ executare ce se face du­pă regul­ile dreptului comun; şi cum, poprirea în această fază este o măsură de executare, conform prin­cipiilor, executarea se ordonă de că­tre instanţa care a pronunţat hotă­rârea, atrăgând după sine compe­tenţa acestei instanţe. A decide alt­fel, — zice tribunalul în motivarea sa — ar însemna că contestaţiile la executare în această materie, să fie judecate de instanţe superioare celor ce au pronunţat hotărârea de fond şi după procedura deptului comun, eludându-se astfel cu totul scopul, (mai ales celeritatea) al legii spe­ciale de instituire a jurisdicţiei muncii. Procesul fraudelor petrolifere de la Dâmboviţa, ajuns în faţa Curţii de Apel S. I, prin apelurile făcute de parchet (contra achitărilor), de că­tre condamnaţi (contra condamnă­rilor) şi de partea civilă,­­ a fost amânat pentru ziua de 12 octombrie. Diverse Un fiu denunţă la comisia de controlul averilor pe tatul său Un straniu şi neaşteptat denunţ a fost introdus ieri la Comisia pen­tru controlul averilor funcţionarilor publici, de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti. D. Cezar Teodoru, fiul d-lui E. Teodora, fost administrator finan­ciar al Capitalei, denunţă pe aces­ta, adică pe tatăl d-sale şi cere Co­misiei să facă cercetări din cari, — pretinde fiul denunţător — se va vedea că părintele său a achiziţio­nat avere într’un chip nepermis şi care o face să cadă sub sancţiunea confiscării de către stat, aşa cum prevede legea controlului. Preşedintele comisiei primind a­­cest denunţ fără precedent, a convo­cat pentru mâine pe fiul denunţător spre a face declaraţiile verbale ce­rute de lege şi a da primele expli­caţii.­­ Girai prin procură, Tribunalul Ilfov s. II-a comerc. în Complectul d-lor judecători Negru și Dimiu, făcuse divergență asupra chestiunii dacă: pentru a obliga pe cineva, prin procură, ca girant, este nevoe de o procură specială, a­­semenea celei cerute de art. 270 a­­lin. 8 din codul comercial, pentru emiterea (semnarea ca emitent) a unui bilet la ordin, sau este sufi­cient mandatul general rezultând dintr’o procură generală în care mandatarul este autorizat să con­tracteze și împrumuturi? Tribunalul complectându-se cu d. judecător G- Solomonescu și jude­când din nou chestiunea, d. Solomo­nescu s’a raliat la părerea d-lui Ne­gru, hotărîndu-se cu majoritate, că pentru obligarea mandantului ca girant, nu este necesar man­datul special din art. 270, cod. comerc. In consecință tribunalul a respins contestația făcută de d-na Urbani contra urmăririi întreprinsă de ban­ca creditoare împotriva d-sale ca girantă semnată pe o cambie­­de că­tre defunctul ei soţ pe baza de pro­cură generală. Vânzasie de imobil prin esmeesienas* Un proces interesant din punct de vedere practic şi din acel al conse­cinţelor de ordin juridic, a fost re­zolvat de trib. Ilfov. S. V, formată din d. preşedinte Victor Popovici şi d. judecător A. Brăiloiu. D-na Emilia Herkle cumpărase un teren situat în str. Carol Davila, proprietatea fraţilor Ion şi Vasile Şerbănescu, dar cumpărarea nu se făcuse direct de la proprietari, ci printr’o societate numită „Avanta­jul”, care avea prin contract, con­cesiunea vânzării terenului în lo­turi. Cum, concesiunea expira la 30 No­­embrie 1931, iar d-na Herkle plătise prețul in mâinile concesionarei la 29 Noembrie 1931 fără a mai avea timpul necesar să facă și actul au­tentic de vânzare-Cumpărare înlăun­­trul termenului concesiunii, proprie­tarii nu au voit, să recunoască vân­zarea și au refuzat să semneze ac­tul autentic. Acest refuz a determi­nat pe d-na Herkle să ceară tribu­nalului să dea o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare. Din partea proprietarilor, d. av. Dim. Micescu a combătut cererea reclamantei, obiectând că simpla concesiune de vânzare nu constitue un mandat special și nici de înca­sare a prețului, iar chitanţa de pri­mirea prețului nici nu are dată certă şi este semnată de o societate nere­gulată și nu poate fi opozabilă pro­prietarilor. D-nii av. G. Petrovici, decanul ba­roului şi Aurelii­ Weiss, susţinând acţiunea reclamantei, au arătat că actul de concesiune întruneşte toa­te elementele unui mandat special de vânzare şi că, soc. „Avantajul” fiind mandatara proprietarilor, ace­ştia sunt reprezentaţi în toate acte­le făcute de mandatara lor, în li­mitele mandatului ei. In ce priveşte data din chitanţă eliberată de socie­tatea concesionară, chiar sub sem­nătură privată, este opozabilă de­plin, proprietarilor concedenţi, cari nu pot decât să probeze antedatarea chitănţii prin fraudă. Argumentând că din termenii actului de concesi­une rezultă implicit un mandat de încasare, reprezentanţii reclamantei au conchis la admiterea acţiunii. Tribunalul, după deliberare de 2 săptămâni, a admis acţiunea. Revizuire sau materie de concordat prevesstiv Tribunalul comercial Ilfov acordase concordatul preventiv cerut de d-na Sul­tana Atanasiu, ca tutore a minorilor fii, fixând cota la 40 la sută, deși in cererea de concordat comercianta oferă 50 la sută. Unul din creditori a cerut tribuna­lului revizuirea sentinţei, In conformi­tate cu art. 288 din pr­oc. civilă, arătând că s-a făcut o eroare de către instanţă care a acordat părţii mai mult de­cât ceruse. Tribunalul a primit cererea de revizu­ire şi admiţând-o, a modificat sentinţa de omologarea concordatului pe cota de 50 la sută. Apel din partea comerciantei, care TRIBUNALELE MILITARE Ancheta in jurul exploziei de la tabăra „Mihai Bran" Am arătat la timp, că parchetul mi­litar a instituit o anchetă pentru sta­bilirea cauzelor care au provocat explo­zia m­iri­tura pe poligonul de tragere din tabăra „Mihai Bravul", explozie care a pricinuit moartea maiorului Vol­­ceanu din ministerul armatei şi a ele­­vului-sergent Angelescu de la şcoala de maeştrii a Arsenalului armatei’. După primele cercetări făcute de d. căpitan Faliade, raportor, afacerea a fost încredinţată pentru desăvârşirea anchetei d-lui lt-col. Mihail Vasile, ti­tularul cabinetului 3 instrucţie. In cursul zilei de eri, d-sa a primit un raport, din partea comisiei de anchetă a centrului de instrucţie al artileriei din tabăra „Mihai Bravul“, raport in care se arăta împrejurările in care s-a produs explozia gurii de foc şi gravele ei con­­secinţe. Pentru incheerea anchetei, magistra­tul militar aşteaptă şi raportul de ex­pertiză al comisiei technice numită de ministerul armatei. CERCETĂRI IN JURUL UNEI MORŢI SUSPECTE Un caz menit a înfăţişa din nou in­conştienţa unor oameni, care recurg la mijloace empirice in tratarea bolilor a venit in cercetare parchetului militar. In luna Martie a. c. parchetul mili­tar a fost înştiinţat de către c­oman­da­­mentul reg. 5 Inf. Vlanşca, despre moar­tea suspectă a sergentului Degeratu Flo­­rea din acest regiment. Sergentul, originar din comuna Gogo­­şari-Vlaşca, s‘a plâns la un moment dat de atroce dureri stomacale, ceea­ ce a determinat internarea lui in spitalul o­­raşului Giurgiu. Deşi sergentul prezenta toate simpto­­mele unei intoxicări, medicii n‘au ţi­nut seamă de acest lucru, cu atât mai mult cu cât pacientul n‘a mărturisit nimănui cauza suferinţei sale. In cele din urmă, cu puţin înainte de a-şi da sfârşitul, sergentul Degeratu a mărturisit unui camarad al său, că su­ferind de o boală venerică a fost sfătuit de soldatul bucătar Lucian Pavel, să ia zilnic câteva linguriţe de naftalină, ca­re ii va aduce vindecarea. Ascultând sfatul bucătarului erijat de astă dată în.... medic, nenorocitul ser­gent a continuat a, înghiţi zilnic câte o cantitate de naftalină, la care, se crede, că a adaugat după sfatul altui camarad şi o doză de cantaridă. Moartea sergentului părând suspectă, autorităţile militare au dispus atunci fa­cerea autopsiei, care insă nu a stabilit cauza adevărată a intoxicării. Parchetul militar a delegat intre timp cu continuarea cercetărilor şi elucidarea acestei morţi misterioase, pe d. căpitan Irimescu Barbu Paul ,titularul cabine­tului 10 instrucţie. Pentru o cât mai perfectă anchetă magistratul militar a dispus deshuma­rea cadavrului şi facerea unei noi au­topsii, în prezenţa unei comisii medico­­legale numită de ministerul armatei. Zilele acestea, d. căpitan Druiescu şi medicii legişti au plecat în comuna Go­­goşari din judeţul Vlaşca, unde era în­mormântat sergentul şi au procedat la autopsia cadavrului. Medicii, au luat probe din organele viscenare pe care le-au trimes spre a­­naliză institutului medico-legal „Mina Minovici", urmând ca pe temeiul re­zultatului acestei analize să se stabilea­scă cu precizie cauza morţii nefericitului ostaş. CONDAMNAŢI PENTRU ULTRAJ Secţia II-a a consiliului de război pre­zidată de d. colonel Mihăilescu — comi­sar regal fiind d. căpitan Ionescu Ra­du — a condamnat ori la câte 2 mii lei amendă, pentru ultraj, pe inculpaţii civilii Constantin Rădulescu şi Măria Ireibovici din Bucureşti. ALŢI CONDAMNAŢI Acelaşi c­onsiliu a condamnat la 3 ani închisoare, pe soldatul Daniliuc Vasile de la arsenalul armatei, pentru dezerta­re repetată şi fals in acte publice.­­ Tot­uri, a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru furt de la militari, sol­datul Burcică R. Gheorghe din regi­mentul 3 călăraşi.­­ Soldatul Hatvan Anton de la depo­­zitul central de muniţii, a fost condam­nat la 2 ani închisoare, in lipsă, pen­tru dezertare şi risipire de efecte. ALT PROCES DE ULTRAJ In şedinţa de eri, consiliul de război a judecat şi procesul inculpatului ci­vil Canciu Ştefan, comerciant din Bu­cureşti, care a ultrajiat in ziua de 8 spre 9 Mai a. c., în faţa restaurantului „Puişor" pe comisarul de poliţie Raco­­viţa. Consiliul după ce a ascultat rechizi­toriul d-lui căpitan Ionescu Radu și pledoaria d-lui avocat Mihail Traian, a­ da­t un verdict de achitare. Procuraţi-vă lucrarea de­­ mare succes apărută in Edit. „Naţionala­ Ciornei” S. A. DE DOUĂ Mul DE­m Roman de Mihail Sebastian Cartea îmbrăţişează, un mate­rial actual cu preocupări şi oameni din imediata noastră apropiere. In­teresant mai ales prin desbaterile de idei şi atitudinile diferite porni­te in ultimul timp la noi, acest ro­man este menit unui succes desă­vârşit. Cartea apare cu o interesantă prefaţă de d. prof. universitar.. Nae

Next