Dimineaţa, august 1934 (Anul 30, nr. 9911-9941)

1934-08-01 / nr. 9911

r­­ifia 2-a r’' 'j-^’jgjMgggCTJBh­ gaa BBaBsaa Eis Kat­e Mage­s 4 ORAŞE MONDIALE I puteţi vizita în 33 zile 31 August - 2 Octombrie cu Soc. Principele- Mircea­­ Sect. XV PAIRIS­­ • NEW­ Y om la mm BERLIN Lei 38.600 conţinând toate cheltuielile Bucureşti- Bucureşti, tren şi vapor 01. 11-a CEREŢI URGENT PROSPECTE ŞI INFORMAŢIUNI LA SOC. PRINCIPELE-MIRCEA Sect. XV CALEA VICTORIEI 89-11 SOC. NORDDEUTSCHER Lloyd, Bremen Cal. Victoriei 101 Din cauza desfiinţării, magazinul de incălţăminte Str. Carol 54 ^SOKlIO^ Str‘ C3ro1 54 Vinde cu prețuri EXTREM de REDUSE Pantofi doamne numere mici, 33-36 dela Lei 145 Cel mai vec­hi şi cunoscut borcan de Conserve WECK Marca Mondială oferă maximum de satisfacţie ori­cărei gospodine. Garantat incasabil la fiert. De vânzare la toate magazinele cu articole de menaj din întreaga Ţară. Refuzaţi borcanele care nu sunt prevăzute cu emblema de mai jos „Dragostea e un dar ceresc ‘ spune poetul. Prietenul practic are grijă să adaoge . Dar bagă de seamă. NU UITA PE Preparat antiseptic MARELE MAGAZIN l Lipscani 55 Marocaine impri­mat 100 cm. lat Prosoape ?â„ 15 Iulie—15 August LUNA DE SACRIFICIU cu PRETURI EXCEPTIONAL de REDUSE PrOnQ roumain carro I oi QK’ ui C]JC 100 cm. lat LUI UU Organdi­s,«„, „ 45 Crepe*« Chine .»I;,, 89 In cu mătase „ 70 Olandă*» mătase,, 44 î’rfm­a Georgette CC al GSiS mătase „ 0 J Voile imprimat'»“,, 29 BouretteSSI 29 3ayaderE~„35 Lei 29 „56 Pantofi de baie „ 55 Bonete a. ».i, „12 Chiloți ........50 Costume,, „ „ 65 Pyjamale «»$f „520 Halate «Af,, 350 Cordoane Bir „ 15 Mătase naturala pentru lingerie de dama, Imprimeuri, Pânzeturi $i Olanda, Covoare, Stofe da mo!]­le, Tul! și Rodler pentru perdele RADIO ’875 mProgramul pentru Marţi r­­ADIO-ROMÂNIA 20 kw. 160 kHz. 361.b. BUCUREŞTI 12 kw. 823 zHk. 13.00: Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromag­netică) : Uvertură la opera „Don Pasqua­le“ de Donizeti, executată de Orch. Ope­rei Scala, dirijată de Cavalerul Carlo Sabario (H. M. V.); Trandafiri din Sud, vals de Joh. Strauss executat de Orch. Marek Weber (H. M. V.); Preludiu in re minor și Impromptu In bemol de Chopin executate la piano de Vladimir Pachmann (C); Scherzando și Andante din „Simfonia Spaniolă" de Lalo execu­tate la violină de Jos, Wolfsthal acom­paniat de Orchestra Simfonică din Ber­lin, dirijată de Horst Platen (H); Fina­lul Act. II din opera „Madame Butter­fly“ de Puccini executat de Orch. Operei Scala dirijată de Carlo Sabario (H. M. V.). Trebue să fie glumă, potpuriu de Morena executat de Orch. Pred Bird (H). 13.45: Spectacolele. Bursa. Muzică u­­șoarâ (transmisă prin doză electromag­­netica). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio Jur­nal. 14.40: Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Muzică variată, executată de Orchestra P. Moţoi: Arii naţionale; Schebek: Cântecul vioarei; Tellier: Tri­­teţea dragostei; Elly Roman: „In Călă­raşi 36“ din Revista „Cărăbuş“ slow; Mailor Miclescu: Numai când eşti lângă mine-tango; Denza; Si vous j‘aviez compris-melodie; Romanţe şi arii naţio­nale; Elly Roman: De m‘ai iubi şi tu din revista „Cărăbuş“-tango; Ceaikov­­sky: Romanţă; Vasilescu: Un vals ţi-am cântat eu aseară; Neil Martini: La ora 7 in Cişmigiu-lextrot; Neil Martin: C­âte lacrimi am vărsat-tango; Origo: Mando­­linata-serenadă; Cavadia: In zadar şi Dorinţa; Romanţe şi arii ra­ionale. UNIVERSITATEA RADIO: Ştiinţe naturale 20.30: Viaţa în adâncul mării de George Val­ciu. 20.45: Muzică de Cameră­­ (transmisă prin doză electromagnetică);-Andante şi Menuet din quartetul in re major de Vozart executat de Quartetul de coarde n­onzaley (H. M.V.). Figuri: 21.00: Un creator de energie de Radu Patrulius. 21.15 Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirijat de Th. Rogalsky: A. Core­lli: Concert frosso No. N­. W. A. Mo­și orchestră (solist: Dagobert Bucholz). 22.00: Antologia Radio: Alex. Mace­­donski. I . 22.15: Continuarea concertului simfo­nic: J. S. Bach: Fuga­rn la minor. 23.30: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 356,7 m; BERLIN 100 kw. 841 kHz. 17: Concert din­ grădină. 19: Ştiri. 19.05: Pentru tineret. 19.30: Povestire. 19.45: Balade. 20.10: Conf. 20.30: Ecoul zilei. 21: ştiri. 21.15: Ora Naţunii repor­taj. 21 .41: „Lagarul de noapte din Gra­nada“ operă in 3 acte de Kreutzer. 23.50: Muzică nocturnă. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz 17.15: Bui. met. bursa. 18.45: Plăci. 19.05 Radio agricol. 18.40: Plăci. 19.20: Emisiune germană. 19.55: Informaţiuni. 20.40: In amintirea mamei ihare. 21.20. 22: Semnal orar. 23: Semnal brar. 23.15: Concert de harmonica. 23.45: Informa­­țiuni in limba engleză. 506.8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. 17.10: Știri. 17.15: Muzică pentru co­pii. 17.50: Ora copiilor. 18.35: Conf. 18.55:­ Concert de lied-uri. 20: Conf. 20.25: Ora.­­met. Programul următor. 20.25: Concert distractiv. 21.15: Con­­cert de la filarmonica vieneza. 23.20: Știri serale. 23.40: Concert seral la plăci­­.50: Muzică de dans. 549 m. BUDAPESTA 12­0 kw. 546 kHz. 17­. Povestiri. 17.45: Știri. 18: Plăci. 19.10: Poezii. 21.30: Radio teatru. 21.20: Oră comemorativă. 2250: Știri. 23.15: Orch. de­ţii ani Ssorba. 0.10: Gyula Ka­roly cântă la pian operele lui Liszt. 1415 m, VARŞOVIA 120 212 kHz. 17: Muzică la plăci. 18: Coresp. tech­nics. 19: Conf. 19.15: Recital de pian. 19.45: Causerie. 20: Diverse. 20.10: p­rogramul următor. 20.50: Informaţiuni. 21: Gânduri alese. 21.02: Recitări şi poezii. 21.12: Fica Olandei, operetă în 3 acte de Kalman. 23.15: Problema po­litică. 23.30: Muzică de dans. 24: Co­­municate, met. Programele complecte şi detailate de la toate posturile europene de radio, pen­tru intrga săptămână, simt publicate în revista Radiofonia 32 pagini ilustrate 7 lei. •* " ....- ■­# A Programul pentru Miercuri 1875 m. RADIO-hortania la KW. * artha“ de ei de Viebig e­xecutată .); Via­­tec, val- Corul 823 kHz. 3*14,5 m. BUCtJftggTI 12 kw. 823 kHz. 03.00: Cota ?pPiir­ £­ionarii- Concert de prânz (trifflSHis principAiI?ctroma?­­netiffi&l: Uvertura la opera Flotow executată de Orch.’­­3 Stat din Berlin dirijată de Er .H. M. V.); Gavotta de Gossec de Orch. Andreas Weisserber­­­tâ de Artist­ui Vin, femeie şi suri de Jon­. Strauss cantate , , Asoc. Profesorilor din Berlin, dirij , de Prof. Hugo Ru­del (O); Intermezzi la pera „Manon Lescaut“ de Puccini exe­­cutată de Maiajoli (C); Potpuriu dtt* ,?* pereta „Vânzătorul de păsări“ de zar“ executat de Orch. Bernardo Gallico (Cv 100% Schlager, potpuri de Cristal, ex_, mutat de Orch. Fred Bird Rhythmican, (H.). 13.45: Spectacolele. Bursa. Muzică u­­șoarâ (transmisă prin doză elecromag­­netica). 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio Jur­nal. 14.15: Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Concert de muzică românească executat de Orchestra Radio. Cau­­della: Uvertură la „Hatmanul Baltag“; C. Dumitricu: Dans țărănesc; T. Bre­­diceanu: Preludiul Nr. 2 şi Hora­­din poemul „România in port, joc şi cân­tec“; Paschill: Floricele, potpuriu na­ţional; Aurel N. Ghinea. Amintiri­­vals. UNIVERSITATEA RADIO: Medicină 20.00: Despre Polipi de Dr. I. Slivian. 20.15: Muzică cehoslovacă-valsuri exe­cutate de Orchestra Radio: Smetana: Valciky-vals; Dvorak: Vals Nr. 1, 4 şi 5; Hasler: Vals: Provasnik: Vals vesel; Nedbal: Vals trist din baletul „Hans cel leneş“; Provaznic: Vals; Bohuslav Leo­pold: Galanterie-vals. Viaţa oamenilor mici: 21.00: Viaţa şi opera lui Catul de Prof. N. I. Herescu. Seară de solişti: 21.15: A. A. Sarvaş-vioara; Haendel: Sonata in la major; Wieniavsky: Ro­manţă; Pugnani-Kreisler: Tempo di Mi­­nuetto; Sarasate: Dans spaniol in la minor. 21.45: Antologia Radio: I. Slavici. 22.00: D-ra Constanţa Bădescu-canto: Fr. Schubert: Fericire; Leo Bloch: Cân­tec pentru copil; Rich: Strauss: Amor; Chopin: Vals; Bettinelli: La Capuita. 22.30: Dr. Lucian Galperin-ferastrău; Schubert: Serenadă; Alex. Leon: Ro­manță; Tosti: Serenadă de adio; Capua: O sole mio; Zubov: Nu mă părăsi. 23.00: Radio Jurnal. 23.30: Transmisiunea de la restaurantul Cina. 356.7 m. BERLIN 100 kw. 841 kHz. 17: Concert din grădină. 18.40: Re­portaj sportiv. 19.05: P­entru doamne. 19.40: Sonate pentru pian. 2020 Cânte­ce populare. 20.40: Ecoul zile­i. 21: Ştiri. 21.10: Conf. 21.35: Ora tinerei Naţiuni. 22: Concert al orch. radio. 2320: Met. știri, sport. 2350: Oră veselă la plăci. 470.2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. 17.15: Bul. met. fursa pentru străină­tate. 17.40: Concert de orch. de salon. 18.40: Plăci. 18.45: Lectură. 18.55: Plăci. 19.50: Informaţiuni sociale. 1955: Infor­­maţiuni in limba germană. TIT emSs! orar. 20.40: Muzică elveţiană. 21.15: Conf. 21.30: Trans. din Elveţia. 22:Sem­­nal orax. 23.15: Plăci. 23.45: Informaţi­­uni pentru străinătate. 506.8 m .VIENA 120 kw. 592 kHz. 17.10: Ştiri. 17.15: Concert de după a­miază. 18: Conf. 1825: Conf. 18.45: Conf. 19.30: Conf. medicală. 19.55: Conf. 2020: Ora, met. programul ur­mător. 20.30: Actualităţi. 20.45: Concert distractiv. 22.30: Emisiune în dealect. as.pp.­ţitifi seralei 23.50: Concert noc­turn. v 549 m­. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. 17: Reţete de bucătărie. 18: Lied-uri la chitară. 18.35: Povestiri. 19.10: Con­cert la violă acompaniat la cembale. 1950: Causerie. 202.25: Concert. Arii din opere. 21: Știri. 21.15: Trans, concerturi de promenadă. 23.45: Capela de jazz Mandits. 020: Capela de jazz Toll. 1415 m. VARȘOVIA 120 212 kHz. 17: Concert popular orcig, simfonică. 17.30: Muzică uşoară. 18: Audiţie pen­tru copii. 18.15: Concert de solişti. 19.15: Muzică uşoară. 19.45: Causerie. 19.55: Viaţa artistică a Capitalei. 20: Diverse. 20.16: Programul următor. 20.15: Reci­tal de vioară. 20.40: Muzica populară la plăci. 20.50: Informaţiuni. 21: Gânduri alese. 21.12: Melodii favorite din operete. 21.50: Jurnalul radio. 22: Trans. din Gdynia. 22.12: Concert din operele lui Rozycki. 201: Un sfert de oră literatură.­­ 23.15: Corn. 24: Comunicate, met.­­ Programele complecte şi detailate de la Aoate posturile europene de radio, pen­­t­tru întraga săptămână, sunt publicate ip Vevisa „Radiofonia“ 32 pagini nus- rt­a W'l­fJEATA LA VIENA Cu ocazie TÂRGULUI DE MOSTRE DE TOAMNA UN VOIAJ DE STUDII ŞI AGREMENT 1-10 Sept. 10 ZILE Lei 6850.— Organizat de ioc. ,,EUrtOPA(i Bucureşti Str. Doamnei 1 Inscrieri şi informaţiuni la toate birourile de voiaj a Soc., Europa“ din Capitala şi Provincie. Iacei Invar 36 ani, rea Cer/; cidă erjf afla îhî de sod dul Ionel Copil, în etate de fost funcţionar la închisoa­­ăuţi, a încercăt să se sinu­­dupâ amiază, pe când se parcul Carol, cd o cantitate ă caustică dizolvată în apă. Cauza ie mizeria. El era Ş°meur de mai n­ulta vreme Şi cum h lipseşte mâna manga dela umăr, îi era foar­­te o­rpii găsească o ocupaţie. Cu o fianbulanţă a „Salvării“ a fost trans®ortat la spitalul Filan­tropia şi lft»Snât acöl°­ Accident!" de automobil Circumscripţ­ia­­ poliţienească a fost anunţată »despre următorul ac­cident:' ' .. . „ , Automobilul Jcu No- 1098, proprie­tatea d-lui Lfe°P°ld Rapaport din Alea Alexandru.No. 28, în timp ce mergea cu vi^ strandul Ki** seleff, a lovili Puternic un vagon de tramvai ce sf*iî^ona în apropierea ștrandului. In urma acest­ui accident, un tâ­năr care sta pel ®°ara vagonului, a fost aruncat la |cati'Ya, hietri. Con­ducătorul autotul Codului oprindu-se, l-a ridicat pe vânatu­l a cărui i­­dentitate nu sa cunoaşte, — şi l-a transportat cu­­maşina sa, probabil la vreun spital, fon­tia face cercetări spre a sta­bili atât identiltatea tânărului cât şi a celui ce conduc€a automobilul în momentul accidentului.­­ Un alt ac­cident s‘a întâmplat ori pe b-dul I- Brătianu: băia­tul de prăvălie0 Ion Popescu, de 18 ani, din b-­dul Schitu Măgurea­­nu No. 2, sărind din mers într'un autobuz de pe, dina 2, a nimerit cu mâna stângă.In geamul unui alt automobil ce tr­ecea PG acolo, Gea-Imul spărgându-se, imprudentul bă­iat a fost rănit la mână. „Salvarea“ l-a internat la spital. Accident Tânăra V Vasilica Marinescu, de 21 ani, din strada Stan Tabără No .32, căzând din nebăgare de seamă, în pivniță, s-a ales cu contuziuni forte pe corp. „Salvarea“ a internat-o la spitalul BráncóvénéSc. Altă încercare de sinu­cidere In strada Catinca Grecescu No. 57 femeea Tudoriţa B. Andonie, cer­­tându-se aseară cu concubinul ei, a încercat să se sinucidă cu 100 gra­me de spirt denaturat. Barbaria unui soţ Femeea Maria Ion Pătraşcu, in vârstă de 39 ani, din strada Sf. Constantin şi Elena No. 13, în ur­ma unei certe avute cu soţul ei a­­num­e Ion Pătraş­cu, a fost bătută atât de crunt încât şi-a perdut graiul. Nefericita femee a fost interna­tă de „Salvare“ la spitalul Filan­tropia. CAPITALA foare de sinucidere Concursul de romane al ziarului „Dimineaţa” Scrisoarea unui romancier premiat După cum am arătat la timp, concursul de romane al ziarului­­ „Dimineaţa s’a încheiat, în prima lui parte, prin acordarea unui pre­miu de 10.000 lei şi editarea cărţii, d-lui B. Iordan, din Ismail, unul dintre concurenţii care au înţeles tema propusă de noi şi care a tri­mes juriului un roman social. După cum era de aşteptat, ferici­tul eveniment al premierii a făcut impresie puternică in rândurile scriitorilor şi ale publicului cititor de literatură, deoarece d. B. Iordan, deşi tânăr, nu este la prima d-sale operă. Alegerea a căzut nu numai asu­pra unui scriitor cu merite frumoa­se dar şi asupra unui apostol entu­ziast. Pentru a putea da prilejul cititorilor să cunoască mai dea­­proape pe autorul romanului pre­miat, Vam rugat pe d-sa să ne scrie câteva date biografice şi câteva a­­mănunte asupra „Deltei", opera în­cununată de juriu. „Sunt născut, ne scrie d. B. Iordan, la 23 Februarie 1903, in comuna Jo­­raşti, din jud. Covurlui, din părinţi agricultori, cari au murit de tim­puriu. Şcoala primară am făcut-o în satul natal. Am intrat apoi in şcoala normală de Învăţători la 1917, pe care am absolvit-o la Bu­zău in anul 1923, când am luat di­ploma de învăţător. In tirftpul şcoa­­lei am luptat cu mari lipsuri, deoa­rece niciodată n’am avut ce-mi tre­buia. In schimb am avut profesori buni, cari m’au apreciat şi m’au a­­jutat. Printre ei sunt d-nii Perpessi­­cius, cunoscutul critic, Alexandru Arbore, directorul liceului „Unirea“ din Focşani şi ternii Palade din Bu­zău. Datorită dragostei ce mi-au in­fuzat-o aceşti oameni rari, am putut termina şcoala. In anul 1924, am fost trimis, con­form legii d-lui dr. Angelescu, în Ba­sarabia. Am nemerit la Ismail, unde nu cunoşteam pe nimeni. Dela 1924 până azi, n’am părăsit nici o clipa Ismailul. Sunt învăţător la şcoala primară Nr. 1 de boeţi ,I. C. Brâ­­tianu’’ din Ismail şi mă ocup intens cu scrisul, când slujba îmi permite. Am început a publica întâia oară la „Bilete de papagal’’, minuscula revistă a d-lui Tudor Arghezi, care mi-a fost mentor literar, alături de d. Perpessicius. Am publicat apoi după aceia un roman din viaţa in­ternatelor, intitulat , Normaliştii”, care s’a bucurat de un succes de critică. Am dat apoi romanul ..Vi­trina cu păpuşa de porţelan”. Primul meu roman „Normaliştii” a fost adevăratul meu succes, poate unde era prea sincer. Cred că dacă acest roman ar fi fost tipărit de o mare editură, s’ar fi răspândit foarte mult. Aşa, el este aproape ne­cunoscut de marele public. Sper însă că ediţia a doua va fi tipărită de o mare Editură din Capitală, aşa cum de altfel au indicat aproape toţi criticii mei. Al doilea roman „Vitrina...” este anterior „Normaliştilor” dar l-am ti­părit tot pe cont propriu, ca sâ-mi ţin un angajament. Cartea aceasta e o experienţă de sănătos optimism, curmat de realitate. Romanul premiat, „Delta”, este scris special pentru acest premiu. Viaţa Deltei mi s-a părut un admi­rabil cadru pentru închegarea unei acţiuni epice care să se apropie de tema concursului. Persoanele roma­nului trăesc şi sunt absolut reale. La apariţie vor avea surpriza de a se recunoaşte, cu calităţile şi defectele lor. Bine­înţeles numele sunt schim­moldovenească, al cărei substrat e­­videnţiază spulberarea iluziilor ome­neşti, în genere. Aştept un editor pentru el. Lucrez la romanul social „Iacob Brener”, din viaţa armatori­lor de pe canalul Chilia, descriind ascensiunea şi apusul unei familii de exportatori. De asemenea am gata o serie de nuvele din viaţa Deltei. Şi voi mai scrie un roman din„ viaţa învăţătorilor”. D. Iordan termină scrisoarea d-săle mulţumind călduros şi entu­ziast juriului precum şi ziarului „Dimineaţa“, care împreună cu e­­ditura, „Adeverul“ au dat un imbold puternic şi nou literaturii sociale româneşti. D-sa este convins că ro­­mânul Social va fi, de acum înainte, bate, iar acţiunile lor sunt închegate într-o frescă socială care îmbrăţi­şează toate aspectele vieţii din acea­stă parte de ţară, de la război în­coace. De asemeni faptele povestite sunt perfect reale. Evenimentele au girul autenticităţii: legea agrară, inundaţiile, seceta, lăcustele, criza economică şi financiară cu urmările ei, etc., etc. Prin acest roman am vrut să fac şi o apropiere intre basarabeni şi lo­cuitorii Vechiului regat. Insist asu­pra personalităţii eroilor principali. Manole David, ţăran român dintre dealurile Moldovei, împroprietărit în Deltă, care se ridică pe încetul, şi Cuzma Pavlov, basarabeanul cu­ du­blă personalitate care ocupă axa principală a romanului. Pentru viitor intenţionez o serie de romane cu temă psihologică şi ne romane cu tema psiaiagina in genul cel mai puternic şi cel mai fel socială, din viaţa Moldovei şi Basa- r­oun­d, datorit împrejurărilor grele, rablei. Am terminat romanul „Trei contradictorii și diverse prin care lul Albastru” brodat pe o legendă trecem:_____ _ Match de atletism intre Franţa şi Anglia PARIS, 29 (Rador). — Azi s’a des­făşurat pe stadionul Colombes al 11-lea match­ de atletism între Franţa şi Anglia. Anglia a in­vin­s Franţa, în cursul probelor, cu 66 şi jumătate puncte, faţă de 53 şi jumătate, totalizate de reprezentanţii Franţei. i Miercuri 25 Sutie 1S34 Reumatismul se poate vindeca Numărul foarte mare al reumatici-­riu, ca să nu se producă alterări în articulaţiuni. întârzierea în trata­ment şi greutatea atunci de a obţi­nea repede succes, a făcut pe mulţi să creadă — greşit — că reumatism raul este in­gurabil. ~iXh Reumaticul trebue să ştie că re­­cilor care vin să-şi caute tămădui­rea la băile Pistyan, ridică în mod firesc întrebrea dacă noua ştiinţă a­mult, este intr’adevăr atât ce mai de izbutită %&■»*«;­ «* -punoaştera timpurie a boal£v şi­ tra ~ ■ tarea ei de la Început, asigură suc­cesul tratamentului. Şi mai trebue să ştie că reumatis­mul cronic este o boală generală cu manifestaţiuni locale şi tratamentul trebue să aibă in vedere întreg or­­ganismul nu numai încheeturile. Feluritele tratamente trebue să­ fie combinate astfel cum se practică la Pistyan. Dacă nu se urmează această meto­dă reumatismul cronic va continua să facă mii şi mii de victime. Dr. EUGEN NEUWIRTH Este de netăgăduit că nouile me­tode de tratament au numeroase suc­cese, şi reumatismul, mulţumită lor, a pierdut mult din gravitatea lui. Faptul că numărul reumaticilor continuă încă a fi mare, este o do­vadă că noua therapeutică a boalei n’a pătruns şi nici nu este încă a­­preciată de massele mari ale publi­cului. Se găsesc încă mulţi reumatici care lasă să li se scoată măsele din gură crezând că vor scăpa astfel de reumatism. De­sigur că măsele cariate, infec­tate, pot fi cauza unor reumatisme, după cum pot şi alte procese infec­­tioa­se să producă reumatisme. Scoaterea unor astfel de măsele sau distrugerea unor alte focare in­­fecţioase, pot adesea aduce vindeca­rea reumatismului. Nu trebue însă să uităm ca adesea astfel de intervenţii chirurgicale au rămas fără efect Explicaţia să găseşte în faptul­ că de foarte multe ori n’a fost nici o legătură între reumatismul articular şi focarele de infecţie de care am vorbit. Căci sunt două feluri de reuma­tisme cronice: o formă degenerativă şi alta inflaritatorie! La ambele forme fenomenele din articulaţii sunt numai o parte din simptomele unei îmbolnăviri gene­rale ale organismului. Dar nu..Şi forma inflamatorie este de natură .A­­fecţioasă. Forma degenerativă e o boală a vârstei înaintate, şi a ac­elor persoane care au îmbătrânit prea de­vreme. Pentru motivele acestea nici nu este de admis o intervenţie chirur­gicală în tratarea lor. Şi dacă reumatismul articular cro­nic este o boală generală a organis­mului, e firesc lucru că e­ greşit a trata această boală prin tratamen­te locale pe articulaţii (fricţiuni, masa­­gii, etc.). La formele inflamatorii s’ar putea aplica asemenea tratamente locale, fiindcă aci e vorba de o înţepenire a încheeturilor din cauza unor ade­renţe. La formele degenerative, dimpo­trivă, e nevoe de repaosul articula­ţiilor, fiindcă la aceste forme, a con­tribuit ca să se producă pe lângă alte cauze şi o surmenare a inchee­­turilor. Şi apoi e greşit când tratezi reu­matismul printr’o singură metodă. De sigur că e bine să combaţi proce­sul infecţios la formele inflamatorii de reumatism, dar chiar la acestea, procesul infecţios nu este singurul care produce boala. Câţi n’au în ei un focar infecţios şi totuşi n’au reu­matism. Degeaba înlături procesul infec­ţios dacă n’ai schimbat şi greşita nu­­triţiune a bolnavului. Neschimbând nutriţia se produc mereu focare noui de reumatism. Trebue deci combătuţi toţi factorii care produc boala. Şi spre a avea rezultate bune tra­­hie început tratamentul de timpu­Băile Pistyah Tratamentul reumatismului la Pystian întrunirea decoraţilor cu „Bărbăţie şi Credinţă“ Duminică a avut loc o întru­nire a decoraţilor din război cu „Bărbăţie şi Credinţă“ şi ofiţeri de rezervă foşti luptători, la sediul cen­tral­­al Uniunii naţionale a foştilor luptători şi decoraţilor din război şi foştilor­ voluntari (U. N. A. L.) din str. C. A. Rosetti 40. A prezidat d. Virgil Serdaru, pre­şedintele U. N. A. L., care a expus demersurile făcute de U. N. A. L. pentru eliberarea carnetelor de gratuitate pe C. F. R. decoraţilor de război şi foştilor luptători ofiţeri de rezervă sau simpli soldaţi. Simt diferite formalităţi cari tre­­buesc a fi îndeplinite de către mi­nisterul armatei, deoarece săptă­mâna trecută regele a promulgat legea de­ gratuitate, pe C. F. R. a de­coraţilor cu „Bărbăţie şi Credinţă“. Iau cuvântul apoi d-nii prot. rez. Gh. Busuiocescu­, căpitan ştefăne­­scu, comandor C., Boţan, K­o­rez, Grigoriu etc., care arată modul în care se îndeplinesc de U. N. A. L. formalităţile cerute de lege pentru acordarea carnetelor pe C. F. R. La sfârşit, adunarea decide ca U. N. A. L. să facă un amplu memoriu pentru gratuitatea pe C. F. R. de­coraţilor cu „Steaua“, „Coroana“, „Ferdinand“ şi „Victoria“ pentru care se întocmește actualmente ta­blouri de către U. N. A. L. Tragica sinucidere a unui student din Iaşi IAŞI, 29. „ O impresionantă în­cercare’ de sinucidere s’a înregistrat aseară în grădina Teatrului Naţio­nal din localitate. Tânărul Avram Haimovici din str. Tudor Vladimirescu 28, student în anul II al Facultăţii de drept a în­cercat să-şi puie capăt zilelor tăin­­du-și beregata cu o lamă. A fost transportat cu Salvarea la spitalul israelit unde i s-a dat ajutoare. Sta­rea lui însă nu e gravă. Citiţi „Cuvântul Liber’'

Next