Dimineaţa, februarie 1935 (Anul 31, nr. 10093-10120)
1935-02-01 / nr. 10093
m Dr. H. MARTIN Asistent al Jnstit. Psiho-Fisic (Paris). Cons. 8112s Telef. 405SrI Buc. Str. Câmpineanu. 4 TIMIDITATEA, HISTERIA, Melancolia (gânduri negre). Mea PSIHONEVISQSELE IMPOTENTA NEURASTENIA, IHRIA (FRICA) NERVQZA INIMII şi a Stomacului: (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături aerofagie). Nevralgie, migrenă, paralisie, reumatism, tremurături, insomnie. Reeducaţia copilor impulsivi, vicioşi. Ticuri, gângăveala. Incontinenţa urinei, onania. HIPNOTISM. Autosugestii. înaltă frecvenţă' (fulguraţie) DIATERMIE. 1.S « €S UJ M C3 CS ea * • «tSî § » m2 --S ■SS..-’« 4, « 52-5 «wie CL|O.3 W » «ba ,CC-iow tCSV ** Pagina 2-a CONSTIPAŢIA e de cele mai multe ori provocată de o încetinire a activităţii STOMACULUI GAZELE, limba încărcată şi deseori chiar durerile de cap sunt efectele lenevirii stomacului. Substanţele conţinute de dragourile ARTIN au un efect uşor şi neiritant asupra intestinului gros, neinfluenţând celelalte intestine. Pe lângă aceasta, dragourile A RT I N sunt graţie formei lor, foarte uşor de luat. ARTIN îndepărtează fără dureri produsele fermentaţiei intestinale, materiile nedigestibile şi gazele care se adună în intestin. D in Un produs al tahncei ■ Dr. WANDER S. A. PREȚURI Lei 20.- 33.- 88. Amorul nu treime să devie fatal, cine e precaut întrebuinţează numai la Preparat Antiseptic (Nickelchrom) perfect inoxidabile Tacâmuri Jicro* .. E diferite modele simple. Tacamur din Aipacsa oxidate şi argintate. Platouri p- servit, Tăvi, Servicii $£& Veselă pentru Restaurante, Cadouri Casete complecte pentru nunţi, etc. cu marca „URS' Repr. BERNDORF", Bucureşti 2, — Bul. Elisabeta No. 39 Tel: 409-70. Joi OST. SI. Chiru CAT. SI. Petre ISI. 27 Seva 15395 Răs. soarelui 7.37 Ianuarie — Ap. soarelui 17.20 RADIO Programul pentru Joi 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri): Suită din balet de Glück, (arch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech, H. M.V.); Solie de dragoste și Păstrăvul, de Fr. Schubert (voce: Lotte Schöne, O.); Nocturna japoneză de Eichheim (arch. Simfonică din Filadelfia, dirij de Stokowski, B.M.V.); Murmure de primăvară, de Sinding și Grădini,sub ploaie, de Debussy, (piano: William Murdoch, C.); Daristii spiritelor din „Nebunul“ și Mercur din suita Planetele de Holst, (orch. Simfonicădin Londra dirij. de Coates. H. M. V.): Douibinuska, de Rimsky-Korsakow şi I ars polonez, de Borodin. (arch. Simfonică din Londra, dirij. de Coates. H.M.V.). 13.45: Bursa. 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri): „Fraţii veseli“, vals de Vollstedt şi „Fără grije“, de Uschmann, (arch. Bohemă Vieneză. O.); „Tot ce fac e ca să te visez mereu“ foxtrot de Brown şi „Aminteşte-ţi de mine“-foxtrot de Miller, (arch. Ray Noble cu refren vocal H. M. V.); 4 şlagăre cântate de Austin Egen şi Kurt Mühlhardt (Kristal): „Iubita mea nu are avere-foxtrot de Leviev şi „Ai să iubeşti odată şi tu“-tango de Andreescu, cântate de Dorel Livianu (Lifarecord). " 14.15:Ora: Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.50: Muzică uşoară (discuri: „Pentru că te iubesc“ de Irving Berlin şi„Ciocârlia , din câmpie“ de Fiorillo, exec. la ghitară de Len Fillis. C.); „Un om care trece“ de Recagno şi „Să fii al meu“ tango de Dumas, cântate de Nit, ta-Jo (C.); „De eşti supărat“ şi „Dealu-i deal“ cântate de Fănica Luca (C.); „Tata'mi zice să mă ’nsor“ şi „Mândra mea deiaBanat“, cântate de Ion Bârneaţu (C.); „Jalea ţiganului“ exec. de arch. Grigoraş Dinicu (C.). 16.00: Ora copiilor: „Şezătoarea marei“, organizată de şcoala primară de fete ,Maşina de pâine“ sub direcţia d-nei .Stoenescu. 18.00: Concert de muzică distractivă— Orchestra de Salon Radio, Tiameyer: Mars; Schubert-Berté: Vals din opereta „Casa cu trei fete“; Goldwin: O melodie suna gingaș-tango; Caphat: Confeti-fox tret; Gohlisch; Un mic basm;. Christihe: Selecțiiuni din opereta :„Fifi“;...Wis-:. mar; Mărgăritare inlăcrănoată serenadă; Dostal;Ursula vals;» Smatek; Toreador. 19:60: Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicate. DIMINEATA 19.15: Continuarea concertului: Schutze: Norocul vine odată-tango; Fryberg: Marş; Geethe: Comoara mea-pasodoble; Mendelssohn: Cântecul, gonio’ei; Waldtepfer:Aclamatiunizvals. . . UNIVERSITATEA RADIO 19.50: Mişcarea plastică de Alex. Busuioceanu. 20.10: Orientări in educaţia femeii de azi de d-na Alice Voinescu. 20.30: „Mireasa vândută“, operă în 3 acte de Smetana. (Transmisiune de la Opera Românii). Distribuţia: Kruşina, Const. Teodorian; Katinca; Virginia Miciora; Maria, Doin’ Masării; Misa, Rudolf Steiner; Agnes, Ritta Bienescu; Wenzel, G. prisan; Hans, D.Galiban; Kezai G. Niculescu;Bassu; Springer, Lucian Nanu; Esmaralda, Zoe Corfescu; Muff, D. Grigorsschi. Conducerea muzicală: Umberto Pessione. In pauze: Radio jurnal. GRUPUL DE NORD 369 m. »PLANO 50 kw. 814 kHz. 17.35: Jurnalul radio; 17.45: Emisiune pentru copii; 18.10: Concert vocal; 18.55: Comunicate; 19: Știri agricole; 20.20: Muzică variată; 21: Jurnalul radio, bulimet, plăci; 21.30: Semnal orar, cronica radiofonică; 21.45: Plăci; 22: Ne vene operă de Mascagni. 420,8 m. ROMA 50 kw. 713 kHz; 17.30: Jurnal pentru copii; 17.50: Radio jurnal; 18: Concert vocal și instrumental; 18.55: Comunicate; 20: Radio jurnal; 20.35: Cronica radiofonică; 21: Jurnalul radio, știri sportive; 22: „Nerone“ de Masca,gni; 24: Jurnalul radio. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz; 17.45: Conf.; 18.20: Recital de orgă; 18.40: Plăci; 18.55: Emisiune radiofonică; 19.55: Inf.; 20.10: Plăci; 20.15: Curs in limba rusă; 21: Cuvânt introductiv la emisiunea următoare; 21.05: Prima parte a concertului de la filarmonica cehă; 21.50: Causerie; 22: Semnal orar; 22.05: Concert de piano; 22.30: Refrenuri en vogueamericane; 23: Semnal orar; 23.15: Concert al orch. de jazz Fok. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz 17.10: Causerie; 18.35: Concert de plici; 19.10: Curs de limba engleză; 19.40: Concert executat de orch. operei; 21: Causerie; 22: Nero de Mascagni; 1.05: Ultimile știri. 1345 m. VARŞOVIA 120 kw. 223 kHz 17.45: Curs de limba franceză; 18.50: Cutia cu scrisori; 19: Causerie, agricolă; 19.15: Melodii ,vieneze; 19.45: Schiţă literară; 20 Concert coral;20.20: Feuilleton de actualitate; 20.30: Plăci; 20.45: Programul ■ următor; 20.50:Inf.; 21.05: Muzică ușoară; 22.45: Conf.; 23: Reclame; 23.15: Muzică, de dans; 24: Com.; 0.05: Continuarea muzicei de dans. Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw 160 kHz. 364,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 18.03: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri: uvertură la „Marinarella“, de Fucik, (arch. Simfonică din Berlin, dir. de Weissmann, O.); Cântecul sferelor, vals de Josef Strauss şi Fetiţele vieneze vals de Ziehrer, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Clemens _ Krauss,R.M. V) ■ Pe timpul liliacului, de Schubert, (Light Opera Company, H.M.V.); Cântec de primăvară, de Mendelssohn, (Trio Cerniawsky, C.); Fantezie pe motive de Mozart de Urbach, (orch. Marek Weber. H11.VJ. Bacanala din Samson şi Dalila“, de Ssint-Saens, (orch. Simfonică din Filadelfia H.M. V.I.13.45; Bursa. 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri: .Imi lipseşte o fată cu tine“-passodoble de Ricardo şi „Ţigane mi-ai furat inima“tango de Schwarcach (arch. Marek Weber, Electrola), „Nimic decât adevărul“ foxtrot de Benn,by şi „Paris-beguin“slowfox, de Yvain, cântate de Adrien Lamy şi Backy Rosanes. (O.). Foxtrot din filmul „Răsăritul soarelui“, de S-ava şi Foxtrot din filmul „Un cântec cun Kentucky“, de Conrad, exec. de Ray Stariţa şi arch. Ambasador. (C.): „Aşteaptă-mă“ tango de Ziteanu şi „Cuvinte de amor-slowfox de Vasilescu, cântate de Jean Moscopol (H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri): „Ce frumoasă e sărbătoarea“-pasadorele de Stolz şi „Cât timp va curge prin Viena Dunărea“-vals de Strasser, (arch. Columbia-C.); „Căminul“, de Pomnareif şi „Cântec întrerupt“, de Pocras, cântate de Hélène Gorwart. (O.); „Paharul“ şi „Văluica“, cântece populare cântate de Fănica Luca (H.); „Memorii din Banat“ şi „învârtită de la Chicago“, arii naţionale, (arch. Ion Haţegan. C.). 18.09: Concert de după amiază — Orchestra Radio: De la Joh. Strauss la Lehar; Joh. Strauss: Marş; J. Strauss: Acceleraţiuni-vals; Joh. Strauss: O noapte la Veneţia; Oscar Strauss: Uvertura „Visul unui vals“; Leo Fall: Potpuriu din opereta „Trandafirii din Florida“; Suppé: Marş din opereta ,Bocaccio“. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicate. 19.15: Continuarea concertului Zihrer: Vals; C. Zeller: Potpuriu din opereta „Minierul“; Heuberger: Uvertură la „Balul Operei“, V. Hruby: Potpuriu de melodii de Lehar; Lehar: Uvertura operetei „Dragoste de ţigan“. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Iluzionismul şi cercetarea adevărului de prof. M. Ralea. 20.20: Eluzică populară spaniolă (disturi): „La santa espina“ şi „Lanit de l‘amor“, de Morera (Gramofon); „De Almeria“ şi „Saetas gaditanas“, de Sanchez, cântate de Garcia (Gramofon); „Da volta da festa“ şi „Mundră“ (Trio Toxos, Gramofon); Două cântece exec. de corul Cantigas da Terra (O.); „Tarantas“ şi „Media granadina“ (voce Huerta, O.); Al pasar la serruca" şi „LaGiraldina" de Fernandez (O.). ■ 20.50: Prezentarea programului Concertului Simfonic de Em. Ciomac. 21.10: Concert Simfonic al Orchestrei Filarmonica dirijat de I. Perlea. (Transmisie de la Ateneul Român). Dittersdorf: Simfonie in do major. Mozart: Aria lui Almaviva din „Nunta lui Figaro“; R. Strauss: Visare în amurg; R. Strauss: Imi port iubirea; R. Wagner: Despărţirea lui Wotan de Brunhida şi Vraja focului, din „Walkiria“ (canto: I. Ştefânescu-Goangă). 22.15: Continuarea concertului Simfonic: Richard Strauss: Viaţă de erou. 23. Radio jurnal; 23.25: Muzică distractivă (discuri). GRUPUL DE NORD 369 m. MILANO 50 kw. 814 kHz. 17.35: Jurnalul radio; 17.45: Emisiune pentru copii; 18.10: Concert de orch; 18.55: Comunicate; 19: Știri, agricole; 20.20: Muzică variată; 21: Jurnalul radio, bul. met. plăci; 2.1.30: Semnal orar, cronica radiofonică; 21.45: Plăci; 22: Concert simfonic; 24: Jurnalul radio. 420 m. ROEÎA 50 kw. 713 kHz; 17.30: Jurnalul pentru copii; 13.10: Concert de muzică variată; 18.55: Comunicate; . 19.50: Radio jurnal; 20.35: Cronica sportivă; 21.45: Concert vocal și instrumental; 22.45: Concert de muzică folkloristică; 24: Jurnalul radio. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz; 17.45: Curs de limbă cehă; 18: Concert executat de quintetul radio; 19: Radio agricol; 10.20: Emisiune germană; 19.55: Inf.; 2010: Conf.; 20.25: cuvânt introductiv la emisiunea următoare; 20.30: „Jenufa“ operă în 3 acte; 23 Semnal orar, plăci; 23.30: Inf. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz; 17.10: Emisiune școlară; 17.45: Ora; 18.35: Concert orch. de salon; 19.55: Conf.; 20.20: Concert vocal; 21.15: Știri sportive; 21.30: Trans. unei comedii din studio; 23: Știri; 23.20: Concert orch. de jazz; 0.10: Concert orch. de ţigani Sarai; 1.05: Ultimile ştiri. EXPOZIŢII I Pinacoteca statului, palatul Ateneului, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kiseleff, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 2 juni.5. Expoziţia de stampe Raf Bouquet, Valerio, etc. Muzeul Simu, deschis Joi şi Duminica 10-1. Muzeul militar Parcul Carol, deschis Marţi, Joi 10-12 iar Duminica şi sărbătoarea de la 19-1, 2-4. Ateneul Român, expoziţia A. G. Ionescu-Dimitriu Nicoreşti. Sala Mozart, expoziţia Radu şi Jeanne Ross, artă decorativă. Marta Bondello, Eugen Blondello, C. Vlădescu, grupul Nic. Stefănescu, St. Dumitrescu-Şercaia şi E Levren şi Constanţa Billek-Dolor. Casa şcoalelor (Str. Generali Berthelot 30). Expoziţie permanentă, documentară şi demonstrativă. ..Geniul rural în arta, şi,industria casnică textilă“. Deschisă în fiecare zi, afară de sărbători, intre orele 10-13. Fundaţia Dalles, expoziţiile George Catargi, Dumitru Râşcu, R. Iosif, Lena Constante şi Sorin Ionescu. Sala Ileana (Cartea Românească) expoziţia pictorilor Ieleonora Dobrovici, Bulgăraş şi Gogu Iliescu. Fundaţia regală principele Carol expoziţia echipelor regale studenţeşti. Liga culturală, expoziţia Luminiţa- Tapâlaga. Librăria Hasefer expoziţia de pictură C. C. Constantinescu. Strada Colonel Mihai Ghica 105 (vila 2) expoziţia de pictură " Alex. Phoebus. Strada Lăzureanu ", expoziţia de pictură şi desemne a pictorului decedat Nicolae Constantinescu. Sala Brezoianu 25, expoziția Maria Ionescu Bacaloglu. Cerei: ultimele nontuţi apărute in Editura „Naţionala Ciornei“ Demostene Botez GHIOCUL M. Sevastos Camioneta verde Colecţia „Retidor" J, Románét Ceases tainica Scriitorii şi regimul .fiscal In urma demersurilor Societăţii Scriitorilor Români, ministerul de finanţe a revenit asupra circularii, din Decembrie,hotărînd ca scriitorii să fie supuşi la acelaş regim fiscal ca şi ceilalţi liberprofesioniştii , adică regimul impunerii după declaraţiuni. Termenul pentru depunerea declaraţiilor a fost prelungit până la 15 Februarie. In privinţa dezideratelor Societăţii Scriitorilor Români, privitoare la instituirea unui regim fiscal de protecţie a scrisului literar, d. ministru a promis că va studia cu toată bunăvoinţa chestiunea şi o va soluţiona pe cale de lege. CONSTIPAŢIA După părerea medicilor cu autoritate, acţiunea apei naturale purgativă „FRANZ-IOSEF” se dovedeşte prin eficacitatea sigură ce se manifestă, — graţie unei lesnicioase administrări. In farmacii şi drognerii. Vefi mi t©ţi psisola Cine este Alicia Dolores? O deliciosă fetişcană de şaisprezece ani al cărui farmec năbădăios umple paginile romanului „Un drac de fată“ Aventurile ei uluitoare, intervenţiile ei isteţe şi de un curaj nebunesc oride câte ori eroul inimos al acţiunii pare pierdut fără, scăpare — iată cuprinsul acestui roman extraordinar de captivant, a cărui vrajă mai e crescută prin verva humorului care-l străbate.— „Autorul american Max Brand — scrie Berliner Tageblat — deţine de la Mark Twain marea taină a humorului anglo-saxon. „Un drac de fată“ a apărut în valoroasa colecție de 12 lei „Romanele Captivante“. Vipers 3 Februarie ISS5 Pentru d-ta scriu, doamnă Mode de odinioară, mode de azi Răsfoind un album uitat pe o etajeră prăfuită din căsuţa unei bătrâne prietene care işi face singură gospodăria cum poate şi când poate, ochii mei pe jumătate închişi revăzură deodată o serie de imagini ce le credeam şterse de mult din anii primei copilării. Mă regăsii cuminte, stând pe un tabouret pluşat cu roşu la vreuna din sindrofiile bunicii, unde in lupe largi de mătase grea, după moda lăsată moştenire de imperiul lui Napoleon, cucoane manierate jucau maus, bând cafele din ceşti cu farfuri de argint. Dintre toate musafirele, coana Zinca Stolniceasa era cea mai dragă sufletului meu de copil. Sfătoasă şi vioaie In ciuda celor trei sferturi de veac bine Împlinite, ea se distingea dintre toate prin marea ei cochetărie, parfumată cu esenţa de trandafiri adusă regulat din ţara turcească, cu bibeluri şi dantele la gât şi mânecuţe ea păstrase coafura tinereţei ei, in ciuda undelor umplute cu sulimanul alb ca laptele, care odată spălat, lăsa faţa plumburie din pricina cenuşei ce conţinea. Cât priveşte pe celelalte prietene, ele evoluaseră spre buclele lungi, răspândite în Franţa de împărăteasa Eugenia şi se uitau cu o ironie foarte ascunsă de altfel la monumentalul coc al coanei Zinca. Reminiscenţă desigur de la coafurile întronate de nefericita Maria Antoinetta, care ajunsese să-şi înalţe pe cap împletituri de păr, perle şi flori de câte o jumătate de metru, coafura bătrânei d-ne ajungea la o înălţime fabuloasă. închipuiţi-vă cu coadă de păr fals. lată ,de două bahne, când cu floricele, când cu funde de catifea, când cu agrafe "de briliante sau jeuri, după solemniWusa ceasurilor, înfipte, în veac . Fană a murit, coana zinca şi-a pus cocul pe creştet pornind la sindrofii de dimineaţă până seara. Iar astăzi, răsfoind vechiul album o întreagă epocă reînvie, cu toate graţiile ei învechite. Cât de încărcată, cât de preţioasă era pe atunci întreaga toaleta a unei elegante. Simplicitatea era îngemănată cu sărăcia şi toate podoabele, broderi, passmanterii, dantele, panglilici erau semănate din belşug nu numai pe rochiile de mare gală, ci şi pe acelea de dimineaţă de mici vizite, de mers la biserică. Evoluând d’a lungul anilor, moda a cunoscut pe rând diferite excentricităţi, până când, de câţiva ani, s-a fixat la cultul armoniei şi al liniei, două zeiţe necunoscute în epoca de tinereţe a coanei Zinca. Dat fiindcă, cu voia bătrânei mele prietene de, azi, am putut să vă înfăţişez în imagine coafura unei elegante de acum trei sferturi de veac, să facem un salt peste aceşti şaptezeci-optzeci de ani ce ne despart de ea şi să vorbim de eleganţa buclelor şi a indefrizabilelor de azi. In primul rând trebuie să recunoaştem cu sinceritate, deşi cu profund regret, că dictonul francez „Il faut souffrir pour être belle“ a fost) este Şi va rămâne din toate timpurile. _Căci după cum străbunicele noastre căpătau, resimnându-se, singure peste migrene, in urma portului imenselor cocuri, tot astfel cochetele de azi asudă, suspină, dar stau nemişcate sub casca demnă de imaginaţia unui Torquemada, a indefrizabilelor. Lichide de tot soiul, arzătoare otrăvuri, destinate să arămească, să aurească sau să platineze bietele noastre plete au fost şi sunt mereu suportate de noi, toate, şi adesea coafura ce pare mai simplă a fost trecută prin savante mânii şi torturante şedinţe. Totuşi, sportiva, femeia ce adoră traiul in aer liber a luptat câtva pentru descătuşarea părului de sub fier, bigoudis-uri, electrice furci etc., l-a triumfat într’o oarecare măsură cu ajutorul foarfecelor ce au tăiat pe atunci multe şi frumoase plete. Iată însă că feminitatea, susţinută, încurajată de modă, vrea din nou să-şi recâştige drepturile şi părul cerând loc nou sub soare şi pe umerii noştri, a început să se împletească în codiţe, să se ascundă in rulouri şi să se răsucească in mii de buclete. El creşte încet, dar sănătos, ajutata de champoing-uri des aplicate, de puţine picături de ulei de ricin la rădăcină, firele blonde, firele brune se lungesc, iar coaforii, spre a le menţine în viaţă, îşi fac cât mai mult de lucru cu ele. Coafura Standard ce se vedea la toate recepţiile, cărare la dreapta, colţi ondulaţi în părţi, începe să se zmălteze cu opere de graţioasă variaţie. Mai întâi, ceafa goală, pentru cine are un gât impecabil şi bucle grămadă ca un buchet viu şi parfumat in creştet de cep, sau coafura cu buclete la urechi ca două mici mănunchiuride violete. Şi in urmă, coadele. Da, coadele, împletite, pentru cine şi-a văzut părul crescut cu tren rapid, cu perle sau fire de aur, ele se aşează ca o cunună pe cap. Pentru cine are incă câţiva centimetri de viţe rebele la creştere, nici o ezitare. Pestişele. Că ele nu sunt higieni.De cine vrea să ştie? Cocheta îşi vrea diadema şi ea poate fi înlocuită prin torsade de bameuri de argint, care înfăţişează foarte bine coroniţa la modă. In orice caz, reveni rea la ondulaţiile ce s-au purtat până astăzi este mult mai bine venită decât pirul fals, Caire nu se poate purta decât la mari ocaziuni. 1 FULMEN Toate publicatiunile franceze care apar la Paris sosesc zi In îC la Librăria A. R. Hachette Str. Lipscani, 26. Accident de tren la Buzău BUZĂU, 30. — Eri la orele 4 d. a., un tren de manevră, al. soc. c. f. r. Buzău-Nehoiaşi,a surprins în dreptul depoului de maşini pe căpitanul pensionar Gheorghe Balbarău și i-atăiat piciorul stâng. Rănitul, in stare extrem de gravă, a fost internat in spitalul militar. GRIPA IA PROPORŢII Procentul de morhiîai?ccesie. i.Reosesc luate masuri de pază individuale şi colective. Din toate colţurile ţării ne vin ştiri alarmante privitoare la epidemia de gripă, care pare să se fi deslănţuit cu mai multă furie. Ştirile sunt Îngrijorătoare, atât cât priveşte numărul bolnavilor, cât şi mai ales gravitatea cu care se prezintă boala. Procentul de mortalitate este mai mare decât in oricare an. Nu putem să recomandăm îndeajuns publicului de a lua măsurile de apărare contra acestui flagel. MASURI DE PREVENIRE Gura este un focar de microbi; ea trebue în primul rând desinfectată. Recomandăm ca un admirabil desinfectant următorul amestec: la jumătate pahar de apă o lingură de Carmel. Această gargară trebue făcută de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. In special copiii, a căror fragilitate îi expune mai mult la contagiere, trebue să ţină cu sfinţenie această prescripţie. Afară de aceasta mai trebue făcut,zilnic o fricţiune de Carmol pe tot corpul, fiindcă sângele trebue pus in mişcare, iar pielea desinfectată.. In acest fel omul a făcut tot ce-i stă în putinţă ca să evite o conta- giere. 1 PRIMELE ÎNGRIJIRI In momentul când s’a declarat gripa prin febră, dureri de cap şi dureri în tot corpul, trebue făcut imediat pacientului o fricţiune generală cu Carmel. După aceea bolnavul trebue bineînvelit. Această fricţiune îi va scădea căldura şi-i va alina mult durerile, fiindcă posedă calităţi antifebrile şi balsamice. Fricţiunea Carmel făcută de două ori pe zi il va ajuta ca să suporte, boala cu multă, uşurinţă. Dacă cumva bolnavul simte o durere mai accentuată într’o anumită parte a corpului, şale, ceafă sau încheeturi, atunci trebue să i se facă in acel loc mai multe fricţiuni uşoare la intervale de două trei ore._ Recomandăm fjuMsewIasä ■ sä urmeze toate sfaturile' «ie mai sus şi aseasta atât Sw . interes individual, cât şi în ce! chslese, fiindcă: trebue să luptăm contra îtripei memai cu mijloace puternice şi sigur®.