Dimineaţa, februarie 1935 (Anul 31, nr. 10093-10120)

1935-02-01 / nr. 10093

m Dr. H. MARTIN Asistent al Jnstit. Psiho-Fisic (Paris). Cons. 8­11­2­s Telef. 405SrI Buc. Str. Câmpineanu. 4 TIMIDITATEA, HISTERIA, Melancolia (gânduri negre). Mea PSIHONEVISQSELE IMPOTENTA NEURASTENIA, IHRIA (FRICA) NERVQZA INIMII şi a Stomacului: (palpitaţie, sughiţ, noduri, vărsături aerofagie). Nevralgie, migrenă, paralisie, reumatism, tremur­ături, insomnie. Reeducaţia copilor im­pulsivi, vicioşi. Ticuri, gângăveala. Incontinenţa urinei, onania. HIPNOTISM. Autosugestii. înaltă frecvenţă' (ful­guraţie) DIATERMIE. 1.S « €S UJ M C3 CS ea * • «tSî § » m2 --S ■SS..-’« 4, « 52-5 «wie CL|­O.3 W » «b­a ,CC-i­o­w tCS­V ** Pagina 2-a CONS­TIPA­ŢIA e de cele mai multe or­i provocată de o în­cetinire a activităţii STOMACULUI G­AZELE, limba încărcată şi deseori chiar durerile de cap sunt efectele lenevirii stomacului. Substanţele conţi­nute de dragourile ARTIN au un efect uşor şi neiritant asupra intestinului gros, neinfluenţând celelalte intestine. Pe lângă aceasta, dragourile A R­T I N sunt graţie formei lor, foarte uşor de luat. ARTIN îndepărtează fără dureri produsele fermentaţiei intestinale, ma­teriile nedigestibile şi gazele care se a­­dună în intestin. D in Un produs al tahncei ■ Dr. WANDER S. A. PREȚURI Lei 20.- 33.- 88.­ Amorul­­ nu treime să devie fatal, cine e precaut în­trebuinţează numai la Preparat Antiseptic (Nickelchrom) perfect inoxidabile Tacâmuri Jicro* .. E diferite modele simple. Tacamur din Aipacsa oxidate şi argintate. Platouri p- servit, Tăvi, Servicii $£& Veselă pentru Restaurante, Cadouri Casete complecte pentru nunţi, etc. cu marca „URS' Repr. BERNDORF", Bucureşti 2, — Bul. Elisabeta No. 39 Tel: 4­09-70. Joi OST. SI. Chiru CAT. SI. Petre ISI. 27 Seva 1­5395 Răs. soarelui 7.37 Ianuarie — Ap. soarelui 17.20 R­ADIO Programul pentru Joi 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 13.00: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri): Sui­tă din balet de Glück, (arch. Operei de Stat din Berlin, dirij. de Leo Blech, H. M.V.); Solie de dragoste și Păstrăvul, de Fr. Schubert (­voce: Lotte Schöne, O.); Nocturna japoneză de Eichheim (arch. Simfonică din Filadelfia, dirij de Stokowski, B.M.V.); Murmure de primă­vară, de Sinding și Grădini,sub ploaie, de Debussy, (piano: William Murdoch, C.); Daristii spiritelor din „Nebunul“ și Mercur din suita Planetele de Holst, (orch. Simfonică­­din Londra dirij. de Coates. H. M. V.): Douibinuska, de Rim­­sky-Korsakow şi I ars polonez, de Bo­rodin. (arch. Simfonică din Londra, di­rij. de Coates. H.M.V.). 13.45: Bursa. 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri): „Fraţii veseli“, vals de Vollstedt şi „Fără grije“, de Uschmann, (arch. Bohemă Vieneză. O.); „Tot ce fac e ca să te visez mereu“ foxtrot de Brown şi „Aminteşte-ţi de mine“-foxtrot de Miller, (arch. Ray No­ble cu refren vocal H. M. V.); 4 şlagăre cântate de Austin Egen şi Kurt Mühl­hardt (Kristal): „Iubita mea nu are ave­­re-foxtrot de Leviev şi „Ai să iubeşti odată şi tu“-tango de Andreescu, cân­tate de Dorel Livianu (Lifarecord). " 14.15:­­Ora: Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.50: Muzică uşoară (discuri: „Pen­tru că te iubesc“ de Irving Berlin şi­­„Ciocârlia , din câmpie“ de Fiorillo, exec. la ghitară de Len Fillis. C.); „Un om care trece“ de Recagno şi „Să fii al meu“ tango de Dumas, cântate de Nit­, ta-Jo (C.); „De eşti supărat“ şi „Dealu-i deal“ cântate de Fănica Luca (C.); „Tata'm­i zice să mă ’nsor“ şi „Mândra mea d­eia­­Banat“, cântate de Ion­ Bâr­­neaţu (C.); „Jalea ţiganului“ exec. de arch. Grigoraş Dinicu (C.). 16.00: Ora copiilor: „Şezătoarea ma­rei“, organizată de şcoala primară de fete ,Maşina de pâine“ sub direcţia d-nei .Stoenescu. 18.00: Concert de muzică distractivă— Orchestra de Salon Radio, Tiameyer: Mars; Schubert-Berté: Vals din opereta „Casa cu trei fete“; Goldwin: O melodie suna gingaș-tango; Caphat: Confeti-fox tret; Gohlisch; Un mic basm;. Christi­­he: Selecțiiuni din opereta :„Fifi“;.­..Wis-:. mar; Mărgăritare inlăcrănoată serena­dă; Dostal;­Ursula vals;» Smatek; To­reador. 19:60: Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicate. D­I­MIN­E­A­T­A 19.15: Continuarea concertului: Schu­tze: Norocul vine odată-tango; Fryberg: Marş; Geethe: Comoara mea-pasodo­­ble; Mendelssohn: Cântecul, gonio’ei;­ Waldtepfer:­­Aclamatiunizvals. . . UNIVERSITATEA RADIO 19.50: Mişcarea plastică de Alex. Bu­­suioceanu. 20.10: Orientări in educaţia femeii de azi de d-na Alice Voinescu. 20.30: „Mireasa vândută“, operă în 3 acte de Smetana. (Transmisiune de la Opera Românii). Distribuţia: Kruşina, Const. Teodo­­rian; Katinca; Virginia Miciora; Ma­ria, Doin’ Masării; Misa, Rudolf Stei­ner; Agnes, Ritta Bienesc­u; Wenzel, G. prisan; Hans, D.­Galiban; Kezai G. Ni­­culescu;Bassu; Springer, Lucian Nanu; Esmaralda, Zoe Corfescu; Muff, D. Gri­­gorsschi. Conducerea muzicală: Umberto Pessione. In pauze: Radio jurnal. GRUPUL DE NORD 369 m. »PLANO 50 kw. 814 kHz. 17.35: Jurnalul radio; 17.45: Emisiu­ne pentru copii; 18.10: Concert vocal; 18.55: Comunicate; 19: Știri agricole; 20.20: Muzică variată; 21: Jurnalul ra­dio, bulimet, plăci; 21.30: Semnal orar, cronica radiofonică; 21.45: Plăci; 22: Ne vene operă de Mascagni. 420,8 m. ROMA 50 kw. 713 kHz; 17.30: Jurnal pentru copii; 17.50: Ra­dio jurnal; 18: Concert vocal și instru­mental; 18.55: Comunicate; 20: Radio jurnal; 20.35: Cronica radiofonică; 21: Jurnalul radio, știri sportive; 22: „Ne­­rone“ de Masca,gni; 24: Jurnalul radio. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz; 17.45: Conf.; 18.20: Recital de orgă; 18.40: Plăci; 18.55: Emisiune radiofoni­că; 19.55: Inf.; 20.10: Plăci; 20.15: Curs in limba rusă; 21: Cuvânt introductiv la emisiunea următoare; 21.05: Prima par­te a concertului de la filarmonica cehă; 21.50: Causerie; 22: Semnal orar; 22.05: Concert de piano; 22.30: Refrenuri en vogue­­americane; 23: Semnal orar; 23.15: Concert al orch. de jazz Fok. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz 17.10: Causerie; 18.35: Concert de plici; 19.10: Curs de limba engleză; 19.40: Concert executat de orch. operei; 21: Causerie; 22: Nero de Mascagni; 1.05: Ultimile știri. 1345 m. VARŞOVIA 120 kw. 223 kHz 17.45: Curs de limba franceză; 18.50: Cutia cu scrisori; 19: Causerie, agricolă; 19.15:­ Melodii ,vieneze; 19.45:­ Schiţă li­terară; 20­­ Concert coral;­­20.20: Feuil­­leton de actualitate; 20.30: Plăci; 20.45: Programul ■ următor; 20.5­0:­­In­f.; 21.05: Muzică ușoară; 22.45: Co­nf.; 23: Recla­me; 23.15: Muzică, de dans; 24: Com.; 0.05: Continuarea muzicei de dans. Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw 160 kHz. 364,5 m. BUCURESTI 12 kw. 823 kHz. 18.03: Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz (discuri: u­­vertură la „Marinarella“, de Fucik, (arch.­ Simfonică din Berlin, dir. de Weissmann, O.); Cântecul sferelor, vals de Josef Strauss şi Fetiţele vieneze vals de Ziehrer, (arch. Filarmonică din Viena, dirij. de Clemens _ Krauss,R.M. V) ■ Pe timpul liliacului, de Schubert, (Light Opera Company, H.M.V.); Cân­tec de primăvară, de Mendelssohn, (Trio Cerniawsky, C.); Fantezie pe mo­tive de Mozart de Urbach, (orch. Ma­rek Weber. H11.VJ. Bacanala din Samson şi Dalila“, de Ss­int-Saens, (orch. Simfonică din Filadelfia H.M. V.I.13.45; Bursa. 13.48: Spectacolele. 13.50: Muzică uşoară (discuri: .Imi lipseşte o fată cu tine“-pa­ssodoble de Ricardo şi „Ţigane mi-ai furat inima“­­tango de Schwarcach (arch. Marek We­ber, Electrola), „Nimic decât adevărul“ foxtrot de Benn,by şi „Paris-beguin“­­slowfox, de Yvain, cântate de Adrien Lamy şi Backy Rosanes. (O.). Foxtrot din filmul „Răsăritul soarelui“, de S-a­­va şi Foxtrot din filmul „Un cântec cun Kentucky“, de Conrad, exec. de Ray Stariţa şi arch. Ambasador. (C.): „A­­şteaptă-mă“ tango de Ziteanu şi „Cu­vinte de amor­-slowfox de Vasilescu, cântate de Jean Moscopol (H. M. V.). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.40: Muzică uşoară (discuri): „Ce frumoasă e sărbătoarea“-pasadorele de Stolz şi „Cât timp va curge prin Viena Dunărea“-vals de Strasser, (arch. Co­­lumbia-C.); „Căminul“, de Pomnareif şi „Cântec întrerupt“, de Pocras, cântate de Hélène Gorwart. (O.); „Paharul“ şi „Văluica“, cântece populare cântate de Fănica Luca (H.); „Memorii din Ba­nat“ şi „învârtită de la Chicago“, arii naţionale, (arch. Ion Haţegan. C.). 18.09: Concert de după amiază — Or­chestra Radio: De la Joh. Strauss la Lehar; Joh. Strauss: Marş; J. Strauss: Acceleraţiuni-vals; Joh. Strauss: O noapte la Veneţia; Oscar Strauss: Uver­tura „Visul unui vals“; Leo Fall: Pot­puriu din opereta „Trandafirii din Flo­rida“; Suppé: Marş din o­pereta ,Bo­­caccio“. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicate. 19.15: Continuarea concertului Zih­rer: Vals; C. Zeller: Potpuriu din ope­reta „Minierul“; Heuberger: Uvertură la „Balul Operei“, V. Hruby: Potpuriu de melodii de Lehar; Lehar: Uvertura operetei „Dragoste de ţigan“. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Iluzionismul şi cercetarea ade­vărului de prof. M. Ralea. 20.20: Eluzică populară spaniolă (disturi): „La santa espina“ şi „Lanit de l‘amor“, de Morera (Gramofon); „De Almeria“ şi „Saetas gaditanas“, de Sanchez, cântate de Garcia (Gramo­fon); „Da volta da festa“ şi „Mund­ră“ (Trio Toxos, Gramofon); Două cânte­ce exec. de corul Cantigas da Terra (O.); „Tarantas“ şi „Media granadina“ (voce Huerta, O.); Al pasar la serruca" şi­ „La­­Giral­dina" de Fernandez (O.). ■ 20.50: Prezentarea programului Con­certului Simfonic de Em. Ciomac. 21.10: Concert Simfonic al Orchestrei Filarmonica dirijat de I. Perlea. (Trans­misie de la Ateneul Român). Ditters­dorf: Simfonie in do major. Mozart: Aria lui Almaviva din „Nunta lui Figa­ro“; R. Strauss: Visare în amurg; R. Strauss: Imi port iubirea; R. Wagner: Despărţirea lui Wotan de Brunhi­da şi Vraja focului, din „Walkiria“ (canto: I­. Ştefânescu-Goangă). 22.15: Continuarea concertului Sim­fonic: Richard Strauss: Viaţă de erou. 23. Radio jurnal; 23.25: Muzică distractivă (discuri). GRUPUL DE NORD 369 m. MILANO 50 kw. 814 kHz. 17.35: Jurnalul radio; 17.45: Emisiu­ne pentru copii; 18.10: Concert de orch; 18.55: Comunicate; 19: Știri, agricole; 20.20: Muzică variată; 21: Jurnalul ra­dio, bul. met. plăci; 2.1.30: Semnal o­­rar, cronica radiofonică; 21.45: Plăci; 22: Concert simfonic; 24: Jurnalul radio. 420 m. ROEÎA 50 kw. 713 kHz; 1­7.30: Jurnalul pentru copii; 13.10: Concert de­ muzică variată; 18.55: Co­­munica­te; . 19.50: Radio jurnal; 20.35: Cronica sportivă; 21.45: Concert vocal și instrumental; 22.45: Concert de mu­zică folkloristică; 24: Jurnalul radio. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz; 17.45: Curs de limbă cehă; 18: Con­cert executat de quintetul radio; 19: Radio agricol; 10.20:­ Emisiune germa­nă; 19.55: Inf.; 20­10: Conf.; 20.25: cu­vânt introductiv la emisiunea urmă­toare; 20.30: „Jenufa“ operă în 3 acte; 23 Semnal orar, plăci; 23.30: Inf. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz; 17.10­: Emisiune școlară; 17.45: Ora; 18.35: Concert orch. de salon; 19.55: Conf.; 20.20: Concert vocal; 21.15: Știri sportive; 21.30: Trans. unei comedii din studio; 23: Știri; 23.20: Concert orch. de jazz; 0.10: Concert orch. de ţigani Sarai; 1.05: Ultimile ştiri. EXPOZIŢII I Pinacoteca statului, palatul Ateneu­lui, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kise­leff, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 2 juni.­5. Expoziţia de stampe Raf Bouquet, Valerio, etc. Mu­zeul Simu, deschis Joi şi Dumi­nica 10-1. Muzeul militar Parcul Carol, deschis Marţi, Joi 10-12 iar Duminica şi săr­bătoarea de la 19-1, 2-4. Ateneul Român, expoziţia A. G. Io­nescu-Dimitriu Nicoreşti. Sala Mozart, expoziţia Radu şi Jean­ne Ross, artă decorativă. Marta B­on­­dello, Eugen Blondello, C. Vlădescu, grupul Nic. Stefănescu, St. Dumitres­­cu-Şercaia şi E Levren şi Constanţa Billek-Dolor. Casa şcoalelor (Str. Generali Berthe­lot 30). Expoziţie permanentă, docu­mentară şi demonstrativă. ..Geniul ru­ral în arta, şi­,industria casnică textilă“. Deschisă în fiecare zi,­ afară de sărbă­tori, intre orele 10-13. Fundaţia Dalles, expoziţiile George Catargi, Dumitru Râşcu, R. Iosif, Lena Constante şi Sorin Ionescu. Sala Ileana (Cartea Românească) expoziţia pictorilor Ieleonora Dobro­­vici, Bulgăraş şi Gogu Iliescu. Fundaţia regală principele Carol ex­poziţia echipelor regale studenţeşti. Liga culturală, expoziţia Luminiţa- Tapâlaga. Librăria Hasefer expoziţia de pictură C. C. Constantinescu. Strada Colonel Mihai Ghica 105 (vila 2) expoziţia de pictură " Alex. Phoebus. Strada Lăzureanu ", expoziţia de pic­tu­ră şi desemne a pictorului decedat Nicolae Constantinescu. Sala Brezoianu 25, expoziția Maria Ionescu Bacaloglu. Cerei: ultimele nontu­ţi apărute in Editura „Naţionala­ Ciornei“ Demostene Botez GHIOCUL M. Sevastos Camioneta verde Colecţia „Retidor" J, Románét Ceases tainica Scriitorii şi regimul .fiscal In urma demersurilor Societăţii Scriitorilor Români, ministerul de finanţe a revenit asupra circularii, din Decembrie,hotărînd ca scriitorii să fie supuşi la­ acelaş regim fiscal ca şi ceilalţi liber­pr­ofesion­iştii , a­­dică regimul impunerii după decla­­r­aţiuni. Termenul pentru depunerea de­claraţiilor a fost prelungit până la 15 Februarie. In privinţa dezideratelor Societă­ţii Scriitorilor Români, privitoare la instituirea unui regim fiscal de pro­tecţie a scrisului literar, d. ministru a promis că va studia cu toată bu­năvoinţa chestiunea şi o va solu­ţiona pe cale de lege. CONSTIPAŢIA După părerea medicilor cu auto­ritate, acţiunea apei na­turale­ pur­­gativă „FRANZ-IOSEF” se dovede­şte prin eficacitatea sigură ce se manifestă, — graţie unei lesnicioase administrări. In farmacii şi drogne­­rii. Vefi mi­ t©ţi ps­­isola Cine este Alicia Dolores? O deli­ciosă fetişcană de şaisprezece ani al cărui farmec năbădăios umple paginile romanului „Un drac de fa­tă“ Aventurile ei uluitoare, inter­venţiile ei isteţe şi de un curaj ne­bunesc oride câte ori eroul inimos al acţiunii pare pierdut fără, scă­pare — iată cuprinsul acestui ro­man extraordinar de captivant, a cărui vrajă mai e crescută prin verva humorului care-l străbate.— „Autorul american Max Brand — scrie Berliner Tageblat — deţine de la Mark Twain marea taină a hu­morului anglo-saxon. „Un drac de fată“ a apărut în valoroasa colec­ție de 12 lei „Romanele Capti­vante“. Vipers 3 Februarie ISS5 Pentru d-ta scriu, doamnă Mode de odinioară, mode de azi Răsfoind un album uitat pe o etajeră prăfuită din căsuţa unei bătrâne prie­tene care işi face singură gospodăria cum poate şi când­ poate, ochii mei pe jumătate închişi revăzură de­odată o serie de imagini ce le credeam şterse de mult din anii primei copilării. Mă regăsii cuminte, stând pe un ta­bouret pluşat cu roşu la vre­una din sindrofiile bunicii, unde in lupe largi de mătase grea, după moda lăsată moşte­nire de imperiul lui Napoleon, cucoane manierate jucau maus, bând cafele din ceşti cu farfuri de argint. Dintre toate musafirele, coana Zinca Stolniceasa era cea mai dragă sufletu­lui meu de copil. Sfătoasă şi vioaie In ciuda celor trei sferturi de veac bine Împlinite, ea se distingea dintre toate prin marea ei cochetărie, parfumată cu esenţa de trandafiri adusă regulat din ţara tur­cească, cu bibeluri şi dantele la gât şi mânecuţe ea păstrase coafura tinere­­ţei ei, in ciuda undelor umplute cu su­­limanul alb ca laptele, care odată spă­lat, lăsa faţa plumburie din pricina ce­nuşei ce conţinea. Cât priveşte pe celelalte prietene, ele evoluaseră spre buclele lungi, răspân­dite în Franţa de împărăteasa Euge­nia şi se uitau cu o ironie foarte ascun­să de altfel la monumentalul coc al coanei Zinca. Reminiscenţă de­sigur de la coafurile întronate de nefericita Maria Antoi­­netta, care ajunsese să-şi înalţe pe cap împletituri de păr, perle şi flori de câte o jumătate de metru, coafura bă­trânei d-ne ajungea la o înălţime fa­buloasă. închipuiţi-vă cu coadă de păr fals. lată ,de două bahne, când cu floricele, când cu funde d­e catifea­, când cu a­­grafe "de briliante sau jeuri, după so­­lem­niWu­sa ceasurilor, înfipte, în v­eac . Fană a murit, coana zinca şi-a pus cocul pe creştet pornind la sindrofii de dimineaţă până seara. Iar astăzi, răsfoind vechiul album o întreagă epocă reînvie, cu toate graţii­le ei învechite. Cât de încărcată, cât de preţioasă era pe atunci întreaga toa­leta a unei elegante. Simplicitatea era îngemănată cu sărăcia şi toate podoa­bele, broderi, passmanterii, dantele, panglilici erau semănate din belşug nu numai pe rochiile de mare gală, ci şi pe acelea de dimineaţă de mici vizi­te, de mers la biserică. Evoluând d’a lungul anilor, moda a cunoscut pe rând diferite excentricităţi, până când, de câţi­va ani, s-a fixat la cultul armoniei şi al liniei, două zeiţe necunoscute în epoca de tinereţe a coanei Zinca. Dat fiind­că, cu voia bătrânei mele prietene de, azi, am putut să vă înfăţi­şez în imagine coafura unei elegante de acum trei sferturi­ de veac, să facem un salt peste aceşti şaptezeci-optzeci de ani ce ne despart de ea şi să vorbim de eleganţa buclelor şi a indefrizabile­lor de azi. In primul rând trebuie să recunoa­ştem cu sinceritate, deşi cu profund re­gret, că dictonul francez „Il faut souf­­frir pour être belle“ a fost) este Şi va rămâne din toate timpurile. _Căci după cum străbunicele noastre căpătau, resimnându-se, singure peste migrene, in urma­­ portului imenselor cocuri, tot astfel cochetele de azi asu­­dă, suspină, dar stau nemişcate sub casca demnă de imaginaţia unui Tor­­quemada, a indefrizabilelor. Lichide de tot soiul, arzătoare otră­vuri, destinate să arămească, să aureas­că sau­ să platineze bietele noastre ple­te au fost şi sunt­ mereu suportate de noi, toate, şi adesea coafura ce pare mai simplă a fost trecută prin savante mânii şi torturante şedinţe. Totuşi, sportiva, femeia ce adoră traiul in aer liber a luptat cât­va pen­tru descătuşarea părului de sub fier, bigoudis-uri, electrice furci etc., l-a triumfat într’o oare­care măsură cu a­­jutorul foarfecelor ce au tăiat pe atun­ci multe şi frumoase plete. Iată însă că feminitatea, susţinută, încurajată de modă, vrea din nou să-şi recâştige drepturile şi părul cerând loc nou sub soare şi pe umerii noştri, a în­ceput să se împletească în codiţe, să se ascundă in rulouri şi să se răsucească in mii de buclete. El creşte încet, dar sănătos, ajutata de champoing-uri des aplicate, de pu­ţine picături de ulei de ricin la rădă­cină, firele blonde, firele brune se lun­gesc, iar coaforii, spre a le menţine în viaţă, îşi fac cât mai mult de lucru cu ele. Coafura Standard ce se vedea la toa­te recepţiile, cărare la dreapta, colţi ondulaţi în părţi, începe să se zmălteze cu opere de graţioasă variaţie. Mai întâi, ceafa goală, pentru cine are un gât impecabil şi bucle grămadă ca un buchet viu şi parfumat in creş­tet de cep, sau coafura cu buclete la urechi ca două mici mănunchiuri­­de violete. Şi in urmă, coadele. Da, coadele, împletite, pentru cine şi-a văzut părul crescut cu tren rapid, cu perle sau fire de aur, ele se aşează ca o cunună pe cap. Pentru cine are incă câţiva centimetri de viţe rebele la creştere, nici o ezitare. Pestişele. Că ele nu sunt higieni.De cine vrea să ştie? Cocheta îşi vrea diadema şi ea poa­te fi înlocuită prin torsade de bameuri de argint, care înfăţişează foarte bine coroniţa la modă. In orice caz, reveni­­ rea la ondulaţiile ce s-au purtat până­­ astăzi este mult mai bine venită decât pirul fals, Caire nu se poate purta de­cât la mari ocaziuni. 1 FULMEN Toate publicatiunile franceze care apar la Paris sosesc z­i I­n î­C la Librăria A. R. Hachette Str. Lipscani, 26. Accident de tren la Buzău BUZĂU, 30. — Eri la orele 4 d. a., un tren de manevră, al. soc. c. f. r. Buzău-Nehoiaşi,­­a sur­prins în dreptul depoului de ma­şini pe căpitanul pensionar Gheorghe Balbarău și i-a­­tăiat piciorul stâng. Rănitul, in stare extrem de gravă, a fost internat in­ spita­lul militar. GRIPA IA PROPORŢII Procentul de morh­iîai?­ccesie. i.Reosesc luate ma­suri de pază individuale şi colective. Din toate colţurile ţării ne vin ştiri alarmante privitoare la epide­mia de gripă, care pare să se fi des­­lănţuit cu mai multă furie. Ştirile sunt Îngrijorătoare, atât cât prive­şte numărul bolnavilor, cât şi mai ales gravitatea cu care se prezintă boala. Procentul de mortalitate este mai mare decât in oricare an. Nu putem să recomandăm în­dea­­juns publicului de a lua măsurile de apărare contra acestui flagel. MASURI DE PREVENIRE Gura este un focar de microbi; ea trebue în primul rând­ desinfectată. Recomandăm ca un admirabil de­­sinfectant următorul amestec: la jumătate pahar de apă o lingură de Carmel. Această gargară trebue fă­cută de două ori pe zi, dimineaţa şi seara. In special copiii, a căror fragilita­te îi expune mai mult la contagiere, trebue să ţină cu sfinţenie această prescripţie. Afară de aceasta mai trebue făcut­,zilnic o fricţiune de Carmol pe tot corpul, fiindcă sân­gele trebue pus in mişcare, iar pie­lea desinfectată.. In acest fel omul a făcut tot ce-i stă în putinţă ca să evite o conta-­­ giere. 1 PRIMELE ÎNGRIJIRI In momentul când s’a declarat gripa prin febră, dureri de cap şi dureri în tot corpul, trebue făcut imediat pacientului o­ fricţiune ge­nerală cu Carmel. După aceea bol­navul trebue bine­­învelit. Această fricţiune îi va scădea căldura şi-i va alina mult durerile, fiindcă posedă calităţi antifebrile şi balsamice. Fricţiunea Carmel făcută de două ori pe zi il va ajuta ca să suporte, boala cu multă, uşurinţă. Dacă cumva bolnavul simte o du­rere mai accentuată într’o anumită parte a corpului, şale, ceafă sau în­­cheeturi, atunci trebue să i se facă in acel loc mai multe fricţiuni u­­şoare la intervale de două trei ore._ Recomandăm fjuMsewIasä ■ sä urmeze toate sfaturile' «ie mai sus şi aseasta atât Sw . interes individual, cât şi în ce! chslese, fiindcă: trebue să luptăm contra îtripei memai cu mijloace puternice şi sigur®.

Next