Dimineaţa, martie 1935 (Anul 31, nr. 10121-10151)

1935-03-01 / nr. 10121

f*agina S«a császásra Vineri 2 IS35 A pierdut 13 kgr. și 807 gr. ft greutatea corpului, la 60 de ani MU POTEA SA MAI MUNCEASCĂ Aciitît, merge pe jos șase kilometri zilnic Greutatea acestei femei, în vârstă de 60 de ani, era de 86 kgr. Cât timp a purtat această povară de grăsime nu știm, dar ea a dat do­vadă, prin felul cum s-a îngrijit, că „nici­odată nu este prea târziu“. Iată ce ne scrie: — „Nu puteam merge și nu puteam munci. Am început să iau Kruschen. După ce am luat trei flacoane, am desco­perit că puteam face aproape patru­­ kilometri pe zi, cu ușurință. Am 60 de ani. Până acum câtva timp cântăream 86 kgf. Astăzi cântă­resc 72 kgr. și 571 gr. Nu am ți­nut nici un regim și pofta de mân­care îmi este mereu bună. Am con­statat că Kruschen a fost un leac foarte folositor, pentru toate relele de care sufeream“ — (D-na) G. U. Kruschen este o compoziție științi­fică de diferite feluri de săruri minerale care se găsesc în apele băilor europene întrebuințate de generații întregi de persoane prea grase pentru reducerea greutății corpului. Aceste săruri ajută or­ganele interne să-și exercite func­țiunile lor în mod normal de a elimina în fiecare zi materiile ne­folositoare și otrăvurile care, dacă li se dă prilejul, acumulează și se schimbă, in materii grase. Kru­schen nu-și mărginește acțiunea la o singură parte a corpului, ca alte preparate. E­fectul lui­ tonic se în­tinde la toate organele, glandele, la sistemul nervos. Sels Kruischen se vând în peste 120 de țări diferite și Se pot găsi acum și în România, la toate far­maciile și drogheriile, cu prețul de 95 lei flaconul. 28 „ SG.-JIU Luni ■jmm 1 Martie LUGOJ: Marți Sâmbăta 2 „ TIMIȘOARA Miercuri Duminică 3 „ ARA» JoI VIȚE ALTOITE Cele mai alese varietăți pentru strugui de masă și vinuri. Calități superioare. Butași indigeni cu rădăcini Port-altoi sănătos, bine copt. Garantăm varietățile. PREȚURI MODARATE PEPINIERELE BERNARD S. A. Tecuci 5 6 „ ORADIA „ CLUJ­ „ SIBIU „ BRAȘOV rU^ V „ al* 'uscalb. Cepul constituie un angrenaj foarte complicat al organismului D­v., totuși reparația se face în modul cel mai ___simplu. In caz de dureri de cap, migrene, etc., luafi o tabletă de QUADRONAL și în câteva minute mașina funcționează normal. HUI­ DROH I­8. La farmacii și drogu­rii. te’ai în­ju­d*asim­ări ;o bază­i previziuni caută mare sociatate românească Oferte cu copii certificate, Căsuța poștală No. 137 I­ași în­­ care Publicând plugurile Saci No. 5, 6 mic și mare, acestea sunt fabrica­­țiunile firmei Bum, Gîtga Fiul, O­­­­radea-Mare Cititi „Realitatea Ilustrata’ 8B 1875 m. RADIO-ROMANÎA 20 kw. 160 klîz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13.00. Cota apelor Dunării. 13.03: Concert de prânz — Muzică ro­mânească (discuri): Scenă, pastorală fantezie națională de Elinescu,­­orche­stra reg. de jandarmi (H. m. V.); Sui­tă în stil românesc pentru pian de C. C. Nottara (pian: Madeleine Cocorăscu (C). 13.45: Bursa. Spectacolele. 13.50: Continuarea concretului: Ser­gentul, baladă de Caudella,­­G. Foles­­cu (H. M. V.); Arioso și allegro din concertul pentru violă și pian de Stan Golestan (Maurice Vieux și Batalla C). 14.15. Ora. Mersul vremii. 14.13: Radio­jurnal. 14.40: Continuarea concertului: Poe­ma română de G. Enescu, orchestra Fi­larmonica din București dirijată de G. Georgescu (H. M. V.). 16­00: Ora copiilor: Șezătoarea școa­­lelor primare de băeți No. 20, 22 și 8 conduse de d-nii Brătianu, Manoilescu și C. Angelescu. COMEMORAREA A 150 DE ANI DE la revoluția lui Horia. 18­00. Muzică românească — Orches­tra Radio: E. Monția: Uvertura operei; Ileana; T. Brediceanu: Preludiu și Ho­ra din România în port, joc și cântec; C. Silvestri: Jocuri populare din Bihor­ E. Monția: Doină și dans; S. Drăgoi: Bocet și Dans din Divertismentul câm­penesc; E. Monția: Hora moțului. 19­00: Lectură din Eminescu, Goca și Cotruș. 19­15: G. Ștefanovici — Cântece ar­delenești; Kiriac: Ciobănaș de la miori; Monția: Doina Moțului; Monția: Mur­­guleț, căluțul meu; Monția: Stau la Bălgrad trei sărtați; Brediceanu: Păsă­rică mută-ți cuibul; Manția: Cântecul lui Horia. 19­40: Muzică românească — Corni Ascc. culturale C. F. R., condus de Georgescu Postelnicu: Timotei Popovici Regele munților: I. Vidu: Răsunet din Ardeal. 20­00: Octavian Goga: Horia. 20­20: Pr. Nae Popescu, Revoluția lui Horia și Princia­tele Române. 20­ 40: Muzică românească (discuri)­­Cântec haiducesc și Fir­ar ceasul afu­risit, G. Folescu, (E. M. V.I. A venit un lup din crâng, de Dima și Strigă letea din grădină, de Monița Lupescu CO): La noi, de Fădureanu și .Pe ur.de treci de Leon. Natalia Zăvoianu (O). 21.00: TEATRU: „Crăișorul“, adap­tare radiofonică după romanul d-lui Liviu Rebreanu interpretată de Trupa ; Radio, în regia d-lui Victor Ion Popa.­­ 22.00: Corur­i din țara Moților — Aso­­­ciația corală „Carmen", sub conducerea d-lui I. Chirescu; I. Vidu: 1) Moțul la drum; (solo: Maxim Vasiliu); 2) Răsu­net din Crișana (solo: d-na Evantia Costinescu); Nicodim Ganea: Du-te dor cu dorurile (solo: Maxim Vasiliu); Fr. Hubic: Bihorene; Deșteaptă-te româ­ne (cu acon\ orchestrei Radio). 22.30: Răscoala lui Horia în arta și literatura epocii, de Octavian Biu. 22.45: Lect­ură din Densușianu. 23.00: Radio jurnal. Grupul de Nord; 369 m. MILANO 50 kw. 814 kHz. — 17.30: Jurnalul radio; 17.40: Emisiune pentru copii; 18.05: Concert vocal; 18.55: Comunicate; 19: Știri agricole; 20: Lecții de limba ita­liană; 20.20: Muzică variată; 20.55: Plăci; 21.05: Jurnalul radio, bul. met.; Plăci; 21.30: Semnal orar; 21.45: Fals­taff, operă de Verdi; 24: Jurnalul radio; 470,2 m. PRAGA 120 kw; 638 kHz. — 17.45: Conferință; 17.55: Brno; 18.20: Lectură; 18.40: Plăci; 18.45: Radio agri­col; 18.55: Emisiune germană; 19.55: Informațiuni; 20: Semnal orar; 20.30: Muzică reg. 5 infanterie; 21.15: Brno; 21.45: Causerie; 22: Semnal orar; 23: Semnal orar, ultimele informațiuni; 23.15: Concert orchestra de jazz. 506,8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 17: Melodii vieneze; 18.20: Conferință; 18.35: Lied-uri pentru clarinet și piano; 19.10: Ora Camerei; 19.35: Conferința; 20: Ora serviciului națiunii; 20.20: Con­ferința; 20.30: Feuilletonul săptămânal; 21: Chemarea patriei; Emisiune pentru austriaci; 22.30: Știri; 23.40: Lied-uri; 23.55: Știri; 0.05: Conferință; 0.15: Muzică de dans; 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 17.10: Conferință; 17.45: Ora, met.; 18: Pentru agricultori; 18.35: Concert de plăci; 19: Curs de limba engleză; 19.30: Concert; 21.15- Concert de or­chestră; 23: Știri; 23.20: Muzică de ți­gani Debrezenco; 24: Concert al or­chestrei operei; 1.05: Ultimele știri; 1345 m. VARȘOVIA 120 kw. 223 kHz. — 17: M­­uzica ușoară; 17.45: Curs de franceză; 18: Teatru de imaginație; 19: Causerie; 19.15: Plăci; 19.45: Schiță literară; 20: Duo-uri; 20.20: Actualități;­­ 20.30: Stelodia filmului „Regele jazzu- i cu plăci; 20.45: Programul următor; 10.50: Informațifini; 2b Concert ’ erai; 21.45: Jurnalul radio; 22: Concert- 22.45: Conferințe;­ 23: Reclame; 23.15: Muzică de dans; 23.45: Conferință- 24- Com. met.;­0.05: Muzică de dans; Joi QRT. S1. Vasile șilărturisi CIT: $f. Roman ISL 26 Adar 666628 Februarie Răs, soarelui 6.58 — Ap. soarelui 17.59 W3 a w\ ¥ $r} Localul CHINEZESC fi­ m.­­­■% if M­I PASAGIUL COMOEDIA Program artistic exclusiv Va EMEZ Programul pentru Joi Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 1 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 13.00. Cota apelor Dunării. 13.03; Concert de prânz — Orchestra de salon Radio: Péesi: Marș; Waldteu­­­­fel: Ploaie de diamante-vals; Cap chat:­­ Foxtrot îndrăcit; Carlot: Dans țâră­­­nesc; Demaret: Poesie fără titlu, melo­­­­die; Lehar: Selecțiuni din opereta „Ma­­i­z­urca Albastră“; Gurrieki; Luna gau­­­cho tango; Gr­otte; Am Visat slowíex. 13.45: Bursa. Spectacolele: 13.50: Continuarea concertului: Bau­­ckner: In fața porții; Ellerton; Zinga­­resca; Czibulka; Inimi și fiori- Jessel; Lanțuri de trandafiri. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.18: Radio jurnal. 14.40: Continuarea concertului: Me­­nkconi; Sfinxul, tango; Invald: Ura! Ora! iubim; Mario Costa; Serenadă na­politană. 18.08: Concert de după amiază (dis­curi! Uvertură la opereta „Isprăvi de bandiți“, de Suppé, orchestra­ Odeon (O); Cântece de toamnă, de Wauldttu­­fel­­ și Liniștea pădurii, de Favilla, or­chestra Odeon (O); Lucrătorii veseli­ de Haenschen (The Merymakers și orche­stra Brunswick); Fierarii în pădure de Michaelis și Moara în Pădurea Neagră, de Eilenberg,­­orchestra Odeon (O). De ziua copilului, de Rowell și zece cenți un dans, de Padgsrs,­­piano: Billy Mayerl C; Jonny cântă, de Krenek or­chestră Odeon (O). 19.05: Ora. Mersul vremii. 19.05: Comunicate. 19­18: Concert la două piane — d-na Lucreția dr. Popovici­ Pretorian și D-ra Popa Popovici: Mozart; Sonată în fa major, UNIVERSITATEA RADIO 19­45: Naționalism economic de prof. I. Răducanu. 22­05. Muzică elvețiană: Cuvântul E. ] S. ministrul Elveției la București; d-na j Marguerite Rosset-canto; H. Șuier: I Cântecul luntrașului; H. Reymond: La patrusprezece ani (dedicat d-nei Mar­guerite Rossi); A. Porta: Negustorul de nisip; A. Fornerov: Allegria; H. Stier­­kin Vallon: Cântec simplu; D. Dalcro­­ze: Aprilie. Discuri. D-na Marguerite Rosset-canto Doret: 1) Cântecul păstorului; 2) Cântecul Catherinei 3) In timp­ ce dansai; 4) Grădinărița regelui; 5) Alienor; 20.55. Programul concertului Simfo­nic (I) de Em. Ciomac. 21.15. Concert simfonic al orchestrei „Filarmonica“, dirijat de Ionel Perlea: (Transmisiune de la Ateneul Român): Mendelssohn. Simfonia italiană. 22.00. Programul concertului Simfo­nie (II) de Em. Ciomae. 22.15. Continuarea concertului sim­fonic; Schumann: Piesă de concert; Chopin: Fantezie-Poloneză (solo pian- Alex. Remetriad) ; Rimsky-Korsako­w: Uvertură. Grupul de Nord: 369 m. l­ILAND 50 kw. 814 kHz. — 1*7.30. Jurnalul radio; 17.40: Emisiune pentru copii; 18.05: Trans. de la Academia St. Cecilia; 18.55: Comunicate; 19: știri agricole; 19.45: Radio jurnal; 20.20­: Muzică variată; 20.55: Plăci; 21.65: Jurnalul radio, bul. met. plăci; 22: Concert simfonic; 24: Jurnalul radio; 470,2 m. PRAGA 129 kw. 638 kHz. — 17.45: Curs de limba cehă; 18: Concert al orchestrei radio; 19: Radio agricol; 19.20: Emisiune germană; 19.55: Infor­­mațiuni; 20: Semnal oral; 20.10: Con­cert de orchestră; 20.40: Recital de or­gă; 21: Concert coral; 21.30: Scenă ra­diofonică; 21.45: Concert de piano; 22: Semnal orar; 22: Causerie în limba engleză; 22.15: Concert al orchestrei radio; 23: Semnal orar; 23.15: Plăci; 23.25: Plăci; 23.30: Informatuiii; 506,8 m. VIENA 120 kw; 592 . kHz. — 17.05: Comunicate; 17.10: Concert de orchestră; 18.30: Fantezii pentru piano; 19: Reportaj sportiv; 19.25: Conferință; 20: Ora, met, bursa, programul zilei următoare; 20.30: Meșteșugul în cântec Concert; 21.10: Piesă radiofonică; 23.05: Muzică indiană la plăci; 23.40: Com. 24: Cântăreți de operă cu stări de ci­nema (plăci); 0.45: Muzică de dans; 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 17.10: Emisiune școlară; 17.45: Ora, met.; 18: Conferință; 18.35: Concert de orchestră; 19.40: știri sportive; 19.55: Conferință; 20.30: Trans, de la opera Regală ungară; 23.30: Concert al or­chestrei de țigani Bura; 24: Conferința 1.05: Ultimile știri; 1345 m. VARȘOVIA 120 kw. 223 kHz. — 17.45: Audiție pentru bolnavi; 18.15: Muzică ușoară la plăci; 18.50: Confe­rință; 13: Informațiuni agricole; 19.15: Concert; 19.45: Conferință; 20: Cânte­ce la plăci; 20.20: Causerie; 20.30: Cân­tece regionale; 20.45: Programul urmă­tor; 20.50: Informațiuni sportive; 21: Conferință; 21.05: Causerie muzicală; 21.15: Concert simfonic; 23.30: Recitări și poezii; 23.40: Reclame; 24: Corn. met.;­0.05: Muzică de dans.­­» Programele complecte și detailate de la toate posturile europene de radio simnt publicate în revista „Radio“ 32 pagini 5 Zei. Cei mai­­ ratslti auditori de radio nas cunosc în ge­neral înțelesul precis al diferitelor nofiome, care intervin'in teoria și practica radiofoniei. Ei aua ácssra prilejul să- și comprestese această lacună,­­urmărind rubrica de popularizare „Lexico­nul Radiofoniei”, care apsra regulat in excelenta revistă l Aism­ Radiofonie-Televiziun­e«Știiință pentru Toți 40 de pagini ilustrate la helia grăvură. Prețul 5 lei EXPOZIȚII Pinacoteca statului, palatul Ateneu­lui, deschis Marți, Joi și Duminică 10—12 și 3—5. Muzeul Toma Stelian, șoseaua Kise­leff, deschis Marți, Joi și Duminică 10—12 și 2 jum.—5. Expoziția de stam­pe Raf Bouquet, Valerio, etc. Muzeul Simu, deschis Joi și Dumini­că 10—1. Muzeul militar, Parcul Carol, deschis Marți, Joi 10—12 iar Duminica și săr­­­­bătoarea de la 19—1, 2—4. Ateneul Român, expoziția pictorului bulgăr Ivan Hristov, Sala Mozart, expoziția Ciucureanu. Lucrezia Mihail Silion grupul aso­ciației „Contimporanul“ și „Ecole de Paris“. Casa Școalelor (str. General Berthe­lot 30). Expoziția permanentă, docu­mentară și demonstrativă: „Geniul ru­ral în arta și industria casnică textilă“. Deschisă în fiecare zi, afară de sărbă­tori, între 10—13. Fundația Dalles, expozițiile I. Theo­­dorescu-Sion, d-na Serova Medrea, D. Ghiță și Risa Propst-Kraid. Fundația regală Principele Carol ex­poziția echipelor regale studențești. Librăria Hasefer expoziția de pictură C. C. Constantinescu. Strada Colonel Mihail Ghika 105 (vila 2) expoziția de pictură Alex. Phostous. Sala Romhan (str. Wilson 1) expozi­ția î. Neylies, Sala Ileana expoziția de pictură Pa­ul Miracovici și expoziția Const. Ba­­raschi. Apare în curând: „OCHI MAICII DOMNULUI“ de Tudor Arghezi O iubire ciudată cum sunt toate iubirile frumoase Editura ALCALAY vapoare se ciocnesc la Constanța CONSTANȚA. 27. — Din cauza unei manevre greșită vapoarele „Holbar” su­b pavilion norvegian și „Rula” sub pavilion grecesc, s’au ciocnit. Vaporul „Rula”, încărcat cu vite pentru export, s’a ales cu avarii mai serioase și a trebuit să se oprească din cursă spre a i se face reparații. Căpitănia portului a început ancheta pentru stabilirea­­ vino­vaților. '•*'•$•' j cu supliment Lei 45.— S fără supliment „ 35.— I De vânzare în toată țara și la­­ Librăria A. R. Stebette Str. Lipscan 26. Oină școli închise la Bazargic BAZARGIC, 27.— Potrivit unui ordin al ministerului instrucțiu­nii, organele administrative lo­cale, au procedat astăzi la închi­derea a două din cele trei școli primare bulgare din localitate. Motivele acestei aspre măsuri ar fi că, comunitatea bulgară lo­cală nu avea autorizație de func­ționare decât pentru 6 posturi (4 clase cu 2 paralele ale cl. I și II), iar în localitate funcționau trei școli cu 24 posturi. Măsura a produs o profundă impresie în cercurile bulgare lo­cale care au intervenit imediat pentru revenirea asupra acestei dispozițiuni. A apărut: „Pentru un petec de negreață de N. D. Cocea Cel mai mare succes al ultimilor ani literari. Editura ALCALAY 14 Pentru inimile caritabile Văduva Zamfira Stan, din strada Doamna Ghica nr. 10 Fund. III, cu patru copii mici rămași de la o fată care a murit. Se sting de foame. Pepi Moisescu, văduvă cu 7 copii din fund. Delea Nouă Nr. 26, este complect lipsită de mijloace. Marin Ion din Fund. I Raion nr. 1 având 5 copii, șomer și bolnav, n’are cu ce-i hrăni; Ana Schwartz, văduvă cu 4 copii, din str. Sebastian nr. 11 moare de foame și frig; Smaranda, văduvă cu un copil de 8 ani, domiciliată în str. Teiul Doam­nei nr. 82, șomeră; Neculae Gheorghe din str. Comori nr. 3 este damblagiu, cu doi copii și soție, cari sunt șiîieftințați să fie dați afară din casă; Cărți-reviste O editură pentru muncitori Revista „Șantier“ a pus bazele­­ unei edituri, propunându-și să ti­părească o serie de cărți eftine pentru muncitori sub titlul colecția „Șantier“. „Și lipsea muncitorului, — scrie d. Ion Pas, directorul publicației, — hrana care se cuvine sufletului și inteligenței muncitorului, care să-i ofere un ceas de recreare, să fie pentru el o mângăere, un învăță­mânt și o îmbărbătare“. Primele două cărți din c­olecția au apărut: „Viața mea“ de Jack London, impresionante pagini auto­biogra­­fice ale marelui scriitor american care a dus o existență atât de agi­tată. Lei 5. „Robii“ de N. Deleanu, tablouri de viață autentică și totodată pa­gini de inimoasă literatură înfăți­șând existența tristă a muncitori­lor din minele de aur și cărbuni, din industria oțelului și din porturi. Lei 8. Fiecare cărțulie e precedată de o prefață asupra autorului și a lu­crării, scrisă de d. Ion Pas. O nouă antologie Zilele acestea apare în vitrina li­brăriei o nouă antologie, datorită d-lui S. Podoleanu. Lucrarea se intitulează :­00 scrii­­ori români de origină evreească și cuprinde activitatea scriitorilor ro­mâni — evrei de origină, — în cul­tura românească. Partea de biibiografie este redată în amănunțime, iar biografia fiecă­rui autor, se ilusterază prin date strict informative, in legătură cu activitatea sa. Portreul fiecăruia, insotesc paginile de antologie. Criza controlului a apărut­ „Criza controlului“ de d. George Dragomirescu, referendar la înalta Curte de Conturi. Relevăm judicioasele concluzii ale autorului, care sunt următoarele: Strânsa colaborare între puterea executivă și Curtea de Conturi fără subordonarea în fapt a celei din urmă. Reorganizarea contabilității publice pe evidente baze patrimo­niale Să se înceteze cu legiferări la adăpostul cărora mânuitorii și or­donatorii obțin pe baza unor situa­ții străine de realități legala descăr­care. Orice numire, avansare și trans­ferare de natură a angaja finanțe­le publice să fie supuse avizului Curței de conturi. Abrogarea orică­rei dispozițiuni legale de natură a restrânge sfera normalde de­ acțiune­a Curței de conturi. Lărgirea com­petenței Curței în ce privește acțiu­nea de coordonare a controlului fi­nanțelor de stat și a finanțelor lo­cale. Prevederea expresă în legea de organizare a Curței a obligațiunea de verificare a fondurilor oculte din toate administrațiile noastre pu­blice spre a se evita o bogăție de in­terpretări în detrimentul intereselor obștești. Materialele armatei­­ Chiar și cele de război — să fie supuse controlului efectiv al Curței de con­turi, etc. Analizarea concluziunilor mențio­nate, precum și datele deosebit de importante cuprinse în lucrarea de mai sus, dovedesc deosebita pregă­tire a autorului în câmpul nebulos și nepătruns al controlului finan­țelor noastre publice. Impozita și pe venitul întreprinderilor co­­­­merciale și indus­­triale Lipsa unor instrucțiuni precise de ordin teh­nic contabil cu privire la impunerea întreprinderilor comer­ciale și industriale, a provocat o tensiune accentuată — mai ales în ultimul timp — între organele fis­cale și diferitele cercuri de contri­buabili. Cartea d-lui S. M. Blumenfeld caută, ca prin analizarea unor pro­bleme de contabilitate fiscală în le­gătură cu impunerea întreprinderi­lor și mai cu seamă a „Societăților Anonime” la impozitul pe venit, să lumineze diferite chestiuni contro­versate, asupra cărora nu există încă o interpretare unitară, nici din partea organelor de jurisidicție fis­cală și nici măcar din partea „Co­­misiunii centrale fiscale”, ale cărei interpretări nu sunt totdeauna la fel și contrazic chiar uneori dispo­­zițiunile legii și ale instrucțiunilor ministeriale de regulament. Lucrarea scrisă într’un stil sim­­­plu și precis, conține o mulțime de sfaturi practice și interesante cu privire la impunerea întreprinderi­lor și poate fi utilizat cu folos de cercurile interesate. »Spasme sub infinit. Placheta de versuri „Spasme sub infinit” de O. Harmelin, se află în vitrime. Versurile d-lui Harmelin, conce­pute intr-o formă nouă și pătrunse de o problematică metafizică, sunt menite să se situeze în rândul crea­­țiunilor noastre de valoare. Placheta apărută se prezintă în foarte frumoase condițiuni teh­­­nice. IN VEDEREA APĂRĂRII UN PROECT AL GUVERNULUI­­ FRANCEZ • PARIS. 27 (Rador). — In vederea asigurării apărării aeriene, guver­­nul a depus la Senat un proect i­n lege privind pe militarii care a trecut de vârsta în care se găsea ca rezerviști. Prin acest proect se prevede cre­area unei perioade speciale de con­centrare, care va dura maximum 12 zile. Persoanele care aparțin unor contingente dinainte de 1919 vor beneficia, de un regim special, ast­fel ca aceste concentrări să fie com­patibile cu ocupațiile din viața ci­vilă. Pentru d-ta scriu, doamnă Dela o generație la alta Zilele acestea mi-a căzut în mână o carte veche de școală, după care sute și mii de copii au învățat pe vremuri limba franceza și, probabil, mai înva­ță și astăzi. Foarte bun manual, bine și metodic alcătuit. Nu lipsesc nici ilus­trațiile, ca motiv de conversație. Am revăzut lecția Celor 5 simțuri în imagini, e tot ce poate fi mai perfect ca metodă de învățământ, căci ilustra­ția este minunată ca auxiliar sau chiar ca bază pentru învățarea limbilor stră­ine.Junele Toto în imaginea I vede pră­jituri pe farfurie; în imaginea s­­a­le miroase, în medalionul următor gustă. Fiind puțin surd, nu a­ude pe mama sa venind, iar în ultimul medalion simte argumentele contondente ale a­­cesteia. Câte amintiri din viața-mi proprie nu mi-a deșteptat, — pe vremuri, acea­stă lecție de limba franceză, mie și în­tregii generații de copii de pe atunci! A deschide pe furiș bufetul și a-ți umplea gura, în ascuns, cu firimituri de prăjituri, bomboane, dulceață și chiar simplu zahăr, era considerat ca un delict demn de ștreang. Cine n'a cunoscut cele mai aspre pedepse pen­tru asemenea infracțiuni? In zadar caut azi să mă transpun în mintea părinților de atunci. Nu pot gă­si motivarea atitudinii lor. De ce inter­ziceau copiilor să mănânce, după pofta inimii, un fruct, o bucățică de șocola­tă, o felie de turtă dulce? Nu din zgâr­cenie, desigur, și nici din teamă pentru sănătatea lor. Mâncarea măsurată și cântărită este un postulat modern, de care părinții noștri nu știau, nimic.. . Era oare un act despotic, lipsit de orice motivare? Poate. Cartea cu Toto, regăsită în pod, a in­teresat și pe copiii mei. Ce poze fru­moase! Uite pe Toto că miroase!­­Uite-i că gustă! Dar odată elementul senzațional e­­puizat, a venit locul reflecției. ■ — De ce l-a bătut? întreabă cu mi­rare, fetița. — Pentru că a mâncat prăjituri, am răspuns eu prompt, uitând că vorbesc cu altă generație. — Dar pentru cine erau?.., întreabă­ mai departe fetița, tot nedumerită. Mi-a fost rușine pentru mama lui Toto și am inventat o poveste întreagă se așteptau musafiri și mama au făcus destule prăjituri. De aceea nu voia să­ i dea una lui Toto, ca să nu rămâe fără prăjituri în fața musafirilor. Da, așa mai vin acasă! Dacă mam nu avea destule prăjituri, desigur că Toto nu trebuia să mai mănânce și el Poate că erau totuși mai fericite vremurile când părinții luptau cu as­prime împotriva poftei de mâncare a copiilor, decât astăzi, când se închină înaintea lor pentru fiecare lingură d supă, și pentru fiecare înghițitură de lapte! ANA CANARACHE IM DU ' C t'ți­n Colecția «ie f 2 l. E 1­99 ROMANELE CAPTIV­AN­TE” -----1 ZIDUL I 1­2 SOCOTELILOR M M­­ ie CENSI'. HIUL&T MKsMEmm ROMA. DE MISTER ȘI DE AC fI EXE . H­A­LE C l N­A­X T 4 . In „Zidul Socotelilor“ totul e nou, totul e surprinzător ! ............. L­a cu­noșcai*i­ș» ■»a «• ^ r » J\

Next