Dimineaţa, februarie 1936 (Anul 32, nr. 10454-10482)

1936-02-01 / nr. 10454

Pagina 2-a Direcţia artistică : SICA ALEXANDRESCU MARELE SUCCES AL STAGIUNII Farsă în 3 acte de Arnold şi Bach prelucrată de d. Sică Alexandrescu cu marele comedian . Vineri 31 Ianuarie Moreni.­­ Sâmbătă 1 Februarie Brăila. Duminică 2 Februarie Galaţi (Tea-C­ifrul Odeon). Luni 3 Februarie Bârlad. Marţi 4 Februarie Iaşi (Teatrul STrianon). Miercuri 5 Februarie Cernăuţi. Joi 6 Februarie Roman. Vineri 7 Februarie Bacău. Sâmbătă 8 Febr. Piatra Neamţ. Duminică 9 Februarie Focşani. Luni 10 Februarie Constanţa. Marţi 11 Februarie Călăraşi. Miercuri 12 Februarie Giurgiu. G. TI­M­I­C­A în fruntea distribuției ITINERARIUL . «„ Mergeţi la sigur cu foux ›5? » ” GUM... & g Marca Marea ideală mondială care a bătut recordul. Ministerul de Agricultura şi Domenii Serviciul de Agricultuă Pu­BLICAŢIUNE întrucât Licitaţia Publică din 14 Ianuarie 1936, nu a dat nici un rezultat, Ministerul de Agri­cultură şi Domenii, va ţine o a cincea Licitaţie Publică cu ter­men scurt pentru furnizarea porte-tablourilor, galeriilor de bronz, preş de cocos, linoleum, scuipătorii, covoare, oglinzi, etc. necesare Abatorului de Export din Constanţa. Licitaţia se va ţine conform L. U. P. şi Regulamentului O. C. L. Valoarea furniturilor după de­­viz, este de circa Lei 1.188.876. Ofertele vor fi închise şi sigi­late şi se vor prezenta în ziua de 15 Februarie 1936, în camera Nr. 9, în Centrala Ministerului din Bucureşti B­vardul Carol Nr. 2, la ora 11 dimineaţa. Concurenţii vor face dovada cu­­certificate emanate de la Autori­tăţi cum că au mai furnizat ase­menea articole similare, în limita sumelor prevăzute în devizul Mi­nisterului. Concurenţii mai sunt obligaţi să ofere furnizarea articolelor de mai sus cu un procent în minus sau in plus asupra întregei va­lori a devizului. Pentru participarea la Licitaţie garanţia — în recipisa Casei de Depuneri — va fi de 5% (cinci la sută) din valoarea ofertei, în numerar, Efecte de Stat sau ga­rantate de Stat, depunându-se în plic separat odată cu oferta. Furnitura va începe imediat după semnarea contractului şi se­­va preda în 30 de zile. Devizul, cadtul de sarcini pre­cum şi orice alte informaţiuni, se pot avea zilnic de la Secţia de Ar­chitecture a Ministerului de Agri­cultură şi Domenii în Bucureşti Str. Colţei Nr. 27 etajul I-iu în­tre orele 12-1312. Arhitect Director g-ral, (ss) N. Nenciulescu Şeful biroului, (Indescifrabil) TURNEUL Teatrului „Regina Maria“ Spectacole festive pentru SĂRBĂTORIREA MAREI ARTISTE LUCIA STURDZA-BULANDRA G. STORIN TRIUMFALUL SUCCES Nunta Piesă în 4 acte de Paul Géraldy cu toţi interpreţii de la premieră ITINERARIU Ianuarie Vineri 31 »I Lugoj Sâmbătă 1 FebruarTimişoara Duminică2 )­ Arad Luni3 ft Oradia Marți4 n Cluj Miercuri5 n Sibiu Joi6 M Brașov Vineri7 ft Giurgiu BOLILE PSICHOSEXUALE IMPOTENTA D­r. H. MARTIN Colaborator al Inst. Psicho-Fizic PariS­­Vindecă PSICHONEVROZELE: Hys­teria, Neurastenia, Frica, Timiditatea, Melancolia, nevrozele inimii şi a stomacului, (palpitaţie, sughiţ, noduri, văr­sături, aerofagie, insomnie, tremurători). Reeducaţia copiilor impulsivi-vici­­oşi, ticuri, gângăveli, incontinenţa de urină. Tratamente Pischo-Fizice, Hip­notism, a­uto-sugestie, reeducaţie. Electroterapie (înaltă frecvenţă). Consult: 6-11, 2­8 Bd. ELISABETA 3 A, etaj III ascensor. Telefon 4.05.39. Citiţi ,,NAU­­FRAGIAŢII DRAGOSTEI” Studiu psichosexual pentru educaţia poxelor. Q­I­M­I­N­E­ATA 031 Si­ţii Csru şi fes Cat. 1­f. Petra versiv [far. 1 Serat 5638 r Răs. soarelui 7.37—Ap. soarelui 17.20 VINERI RADIO Programul pentru Vineri 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 13 kw. 833 kHz. 12.30: Ora. Calendar. Actualităţi. Co­ta Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri): Micul domn, fox de Campanini şi Serenadă erotică, de Va­lente (H. M. V.); Fox din filmul Blon­da Carmen de Grothe şi Tango de Richter (Kristall); Două foxtroturi de Smith şi Young (C); Picanterii şi Cân­tece din Pola, valsuri de Lehar (două piane: Dawicz şi Landauer (C); Jou­­jou de Borel-Clarc ş şi Chéri de Wil­hite (voce: Saint-Granier (C); Foxtro­turi de Brooks şi Meyers. (C). 13.15—13.25: Sport. Ştiri artistice. Bursa. 13.30: Muzică variată (discuri: Uver­tură la Fra Diavolo­ de Auber (orchestra Simfonică din Milano, dirijată de Mo­­lajoli C); Preludiu in si bemol şi Po­­lichinelle, de Rachmaninoff (pian: Fo­­nischnoff C); Cântec religios negru de Brenan și Capriciu de Manneck (or­chestra Paul Whiteman, H. M. V.); Balet rus de Luigini (orchestra Covent Garden dirijată de Barbirolli H. M. V.).14.15: Radio-JurnaL 14.30: Muzică uşoară (discuri); Două cântece spaniole de Yellen (C); Fox şi Vals din filmul Noroc peste noapte, de Abraham (voce: Magda Schneider­er); Sărmană păpuşică şi Vreau cob­­zarile să-mi cânţi de Petrovici, (voce: Dorel Livianu-Lifa); Rumba de Lecu­­ona şi Quintero (C). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură de Mircea Damian. 18.15: Concert de muzică distractivă. — Orchestra Sibiceanu: Invârâtita ca la Răşinari şi Hora oltenească; Amin­­teşte-ţi, vals de Goublier; Două arii din o­pereta Orloff de Granichstaedten; Tot te iubesc, tango de Th. Sibiceanu; Estocado, paso doble de Peras; Hora lui Moş Puiu; E ţigancă, e frumoasă şi Toată lumea doarme, doarme; Sâr­ba oltenească; Dă-mi o guriţă, tango de Th. Sibiceanu; Vreau un milion, ca­rioca de Villnov. 19.00; Forturi şi navigaţie de O. Mihalopol. 19.15; Continuarea concertului: Iu­bitul femeilor şi înainte de a muri, tango de Boulanger; Vals apricios de Th. Sibiceanu,­pian); De doi şi Lugo­­jana; Porumbiţa de Oradier; Rapsodia română de Paschill; Vreau să uit, slow fox de Dendrino; Romanţe şi Arii na­ţionale. RADIO­ BUCUREŞTI 20.00: „Cavalerul rozelor“, operă in 3 acte de Richard Strauss. (Transmi­siune de la Opera Română). DISTRIBUŢIA: Mareşala Baronul Ochs Octavian Faninal Sofia Mariana Elena Basarab Niculescu Basu Maria Snefina Nae Dumitrescu Emilia Guţianu Virginia Miciora Valzachi Dr. Algazi Anina Eugenia Babac Poliţaiul Al. Alger Majordomul mareşalei Lucian Nanu Tenorul Viorel Chirideanu Un notar Gh. Oprişean Conducerea muzicală Ionel Perlea. In pauza I-a (ora 21.15): Cărţi şi Reviste. Sport. RADIO-ROMANIA 20.00: Radio-jurnal. Turism. 20.15: Cei trei Carageale de E. Lo­­vinescu. 20.30: FATA DE LA COZIA, operă in 3 acte de Emil Monţia (Transimisiune de la Opem Română din Cluj). DISTRIBUŢIA: Vlad Ţepeş A l. Popovici Dorin Vlad i. Tăutu Chira D-ra F. Dobronskaie Udrea g. Simionescu Moş Gavrilă Al. Iarotzky Irina, D-nl M. Cojocariu Pârcălabu Hnd­rie C. Huhulescu Pajul Piţiguş D-na E. Slavieva Un sol G. Znamirovschi Conducerea muzicală: M. Sâveanu. In I-a: pauză. Cărţi şi reviste. Sport. In pauza Il-a: Radio jurnal. 23.30: Muzică distractivă (discuri): Fox de Razal şi Vals de Micheli (H. M. V.); Pase doble din filmul „Victor şi Victoria” de Doelle şi Vals din opereta „Olivia“ de Amberg (H. M. V.). RADIO-ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 23.45: Jurnalul pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55: Ultimile ştiri. 24.00— 1.00: Concert nocturn al Or­chestrei Radio: Invitaţia la vals, de Weber, Mică suită de Debussy; Espana rapsodie de Chabrier; Baladă pentru flaut, de Perilhou (solist; M. Theodo­­rescu); Suită algeriană de Saint-Saens. 1.00— 2.00: Concert nocturn (discuri); Uvertura și antractul No. H din Rosa­­munda de Schubert (orchestra simfo­nică din Berlin diretor de Georg Szell (O); Două arii la Nunta lui Figaro, de Mozart (voce: Mariano Stabile C.); Fi­nalul din Quartetul No. 3 in re major de Dittersdorf (Quartetul Lener C.); Variaţiuni pe o temă de Beethoven de Saint-Saens (2 piane: Bertram şi Stre­­ter O); Simfonia No. 39 in mi bemol major de Mozart (Orchestra simfonică din Berlin dir. de Knappertsbusch­e). Grupul de Nord. 309 m. MILANO 50 kw. 814 kHz. — 17.20: Plăci; 18: Tran­smiterea de la Academia St. Cecilia; 20: Muzică variată; 21.05: Semnal orar. Cronica radiofonică; 21.15: Jurnalul radio, bul. met.; 21.35: Plăci; 22: Con­cert simfonic. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. — 17: Bul. met.; 18: Limba rusă pentru începători; 18.15: Quintet de coarde; 18.40: Conferinţă; 18.50: Radio agricol; 19: Pentru lucrători; 19.45: Informaţi­­uni; 20.10: Concert popular; 21: Con­cert coral; 2125: Piesă radiofonică; 23: Semnal orar; 23.20: Plăci; 23.45: In­­formațiuni. Programul pentru Sâmbătă 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.80: Ora. Calendar. Actualităţi. Co­ta Dunării. 12.35: Concert de prânz. — Muzică uşoară (discuri). Rândunelele satului vals de Jos. Strauss şi Dunărea alba­stră vals de Joh. Strauss (Kristall); De ce ne place să iubim, de Bohmelt şi Slowfox de Balz (Kristall); Pentru ti­ne Madona, de Neuville şi Te iubesc.... e totul, de Garodin (voce: Jeanne Au­­ber-C.); Fox şi Vals­tigan, de Vello­­nes; Două foxtroturi de Koehler (Brunswick); Pentru un sărut de Sclea­rov şi Marlena de Honigsberg (voce: Mescopol H. M. V.). 13.15—13.25: Sport. Ştiri artistice. 13.30: Muzică variată (discuri); U­­vertură la „Dragonii din Villars” de Maillart (orch. Operii din Berlin, dirij. de Viebig H. M. V.); Valsuri din Prin­ţesa dolarilor şi După divorţ de Leo Fall (orchestra Marek Weber H. M. V.); Piesă sincopată de Kreisler (vioa­ră şi cella Fritz şi Hugo Kreisler H. M. V.); Ora delicioasă de Raynaldo Hahn (orchestra Jean Lensen C.); Selecţiuni din operetele lui Planquette (orchestra dirijată de Bervily H. M. V.); Serena­dă de Toselli şi Arie din Samson şi Da­­lila de Saint-Saens (orchestra Sandler C.); Bolero şi Dans spaniol de Lucche­­ssi (orchestra Lucchesi-Gramofon). 14.15: Radio-Jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri); Fox­troturi de Grey (H. M. V.) ; Serenadă de Bohmelt şi Mii de stele strălucesc, de Rust (H. M. V.); Măşti de Hennite şi Pola, de Larrieu (voce; Jean Sorti­er C.); Ora plăcerii şi De ce eşti supă­rat? (voce; Pola Negri H. M. V.). 15.00: Ultimile ştiri. 16.00 ORA STRAJERILOR: „In jurul focului la Timişul de Sus”, exec. de A­­sociaţia creştină a tinerilor (A. C. T.). Cuvânt introductiv de Era. Bucuţa. Cronica străjerească de Tiberiu Cru­­du. 18.00: Concertul Fanfarei Regimen­tului de Gardă „Mihai Viteazul, dirij. de Lt. Giugariu; Marşul Carol al II-lea de Shmilovici; O noapte de vară, vals de Waldteufel; Uvertură la „Wilhelm Teil“ de Rossini; Menuet de Mozart; Suită caucaziană de Ipolitiv Ivanov; Poema română, de George Enescu. 19.00: Gușa epidemică la noi de prof. Dr. D. Danielopol. 19.23: Concert de muzica distractivă. — Orchestra de salon Radio, dirij de Th. Rogalsky. Garda sosește de Gol­­wyn; Ursula, vals de Dostal; Foxtrot de Chmel; Când trandafirii înfloresc, tango de Cowler; Flori împrăștiate de Sorbi; Tango de Stolz; Intermezzo de Geiger. 20.00: Radio Jurnal. Răspunsuri teh­nice. 20.15: Continuarea concertului: Vals jubliliar, de Eysler; A. Keley, interme­zzo de Gfpiglberger; Foxţrot; de Koch­ man; Vals de Lucchesi; Foxtrot de Kruger; Parada copiilor, de Bendix. FUNDAŢIA­­ CULTURALĂ REGALA „PRINCIPELE CAROL“ 20.50: Perspective şi învăţăminte din munca echipelor studenţeşti de Prof. Dimitrie Gusti. 21.10: Muzică de dans. — Jazzul Ra­dio.22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimile știri. 24.00. —­1.60: Concert nocturn al or­chestrei Sandu Marcu, retransmis de la restaurantul Grand Hotel Lafayette. Grupul de Nord. 389 m. MILANO 50 kw. 814 kHz. — 18: Jurnalul radio; 18: Muzică de dans; 18.55: Ştiri agri­cole; 20: Muzică variată; 21.05: Sem­nal orar, cronica radiofonică; 21.15: Jurnalul radio bul. met.; 21.30: Dolari şi gondole, operetă de tigris. 470,2 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. — 18.45: Pentru lucrători; 18.55: Em­uisiu­­ne germană; 19.45: Informaţiuni; 19.55: Plăci; 21: Conferinţă; 21.15: Program variat; 22: Operetă de Suppe trans. din Bratislava; 23.15: Plăci; 2330: Concert orchestra de salon. 506,8 xn. VIENA 120 kw. — 21.05: Campionatul feminin de ski; 2135: Muzică populară; 22.40: Cronica filmu­lui­ 23: Ştiri; 23.10: Concert de pian; 1345 m. VARŞOVIA 120 kw. 223 kHz. ;17.15: Teatru de imaginaţie; 17.45: Toată Polonia cântă; 18: Trans. din Wilno; 18.50: Opere de Rachmaninow; 19.40: Conferinţă; 19.55: Programul ur­mător; 20.05: Reclame; 20.35: Infor­­maţiuni; 21: Concert al orchestrei sim­fonice; 22­­ Audiţie pentru polonezii din străinătate; 23: Seară de operete; 24: Corn met.; 0.05: Muzică de dans (placi) 23.50: Corn.; 0.05: Concert militar. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 20.50: Povestire; 21.30: Trans. din Viena, muzică populară; 22.45: Ştiri, met. 23.10: Muzică de carnaval, Concert de țigani Mandits; 0.10: Orch. iriss- 0.35: Orch. de Jazz Gutenberg; 1.05:­ Ultimile informațiuni. Exploatarea televiziunii După ce a fost pusă la punct în laborator, televiziunea a păşit in viaţa publică, în Occident. Amatorii dornici de a cunoaşte felul în care noua in­venţiune este exploatată in practica, au­­ ril­­ul să se documenteze, citind interesan­tul reportaj aparat în ultimul nu­măr al revistei „RADIO“ (Adevărul) RADIOFONIE — TELEVIZIUNE — ŞTINŢA PENTRU TOŢI EXPOZIŢII Pinacoteca statului, palatul Ateneu­lui, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului, Bulevardul Lascăr Catargiu 21. Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13. Muzeul municipal calea Victoriei 117. Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10-13. Muzeul Arhivelor, Str. Arhivelor 4 Marţi, Joi 10-12 şi după amiază 15-17, iar Duminica şi sărbătoarea dela 10-13 şi după amiază dela 15-17. Muzeul militar, Parcul Carol, deschis Marţi, Joi 10-12 iar Duminica şi săr­bătoare 10-13 şi după amiază dela 15-17. Str. Gen. Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stam­pe, medalii, deschis Joi şi Duminică de la 2-4. Muzeul Stiri, deschis Joi şi Dumini­că 10-1. Muzeul Tom­a Stelian, şoseaua Else- Seif, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10- 12 şi 2 Juni.­5. Muzeul K­alimb­ru, Str. Renaşterei 3. Deschis Joi şi Duminică de la 10-12 , 2-4. Sărbători 9-1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman. Str. O. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminica de la 9-12 şi 3-5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor Istorice. Str G-rai Berthe­ut 28. Deschis zilnic de la 11- 1. Intrarea liberă. Muzeul Geologic, şoseaua Kiselef­f. Deschis zilnic de la 9-13. Intrarea libe­ră. Muzeul de Istorie Naturală. Şoseaua Kisseleff 1. Deschis joi de la 1-3. Du­minica şi sărbători de la 10-4. Intra­rea libera. Muzeul Naţional de Artă Religioasă. Str. Ştirbey Vodă 39. Deschis zilnic de la 9-19. Intrarea 20 lei Duminică de la 11-3 intrarea liberă. Muzeul Naţional de Antichităţi. Str. Victor Emmanuel H. Deschis BUnic. Intrarea liberă. Muzeul Numismatic (Academia Ro­mană). Calea Victoriei 135. Deschis Marţi, Joi, Sâmbătă de la 9-12. Luni, Miercuri, Vineri de la 3-6. Institutul geografic militar. Expozi­ţia de cartografie deschisă publicului de la 9-12 in zilele de 27-30 ale fiecărei luni. Ateneul Român: expoziţiile de pictură I. Steurer şi R. Iosif, D. C. Alex. Moscu. Sălile de artă „Mozart" Sărindar No. 4, expoziţiile Octav Angheluţă, Geor­ge Catargi (miniaturi) Rodica Dimiu, G. Gărlea, Dem. Iordache, Rewess, Ul­vineanu, Valentin Hoefflich. — Sala „Haseter“ Eugen Carada 7: Expoziţia d-nei Maria Burada. Sala Dalles: Expoziţia Marica Ju­­vara, Octavian Băncilă. Expun din „Grupul Nostru“ d-nii: Const. Ba­­raski, Ion Băjenaru, Mac Constanti­­nescu, Avachian Hrandt, Lucian Gigo­­rescu, O. Grigorescu, Paul Miracovici, C. Miracovici, Alexandru Moscu, George Nichita, Tache Papatriandafil, Alexan­dru Ph­oebus, Tache Soroceanu, Mircea Olariu. Grupul Contimporanul. Sala „Mutualitatea“, str. Spătarului 15, expoziţia Lichtenstein. Cercul avocaţilor, calea Victoriei 29, expoziţia pictorului polonez Urbanski. Bd. Carol 28 . Expoziţia Lilly Verea. Parcul Carol, expoziţia echipelor re­gale studenţeşti. Str. Brezoianu 23-25 expoziţia de pic­tură Eliza Ghioculescu. Calea Victoriei 1: expoziţia de sculp­tură şi desen Pauli Hertz. Muzeul Tom­a Stelian, expoziţia de desenuri şi gravuri engleze. Cabinetul de artă „Bibliofila«, str. dr. Istrate 10 (Parcul Carol). Expoziţia de stampe japoneze originale. Cercul prof. sec.: expoziţie colectivă de artă plastică. In Editura „Cartea Româ­nească” a apărut: „Sfânta Mare Neruşinare“ Roman de GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU O mare frescă a moravuri­lor româneşti şi o ilustrare tragică a frământărilor so­ciale din epoca primelor înce­puturi de conştiinţă a mase­­i lor. 2 volume compacte, 680 pa­gini. Spestactitete săptămânii OFERĂ ROMANA Sâmbătă : Aida. Duminică matineu: Cavaleria Rusticană, Zâna Păpuşilor ; seara : Voevodul Ţiganilor. TEATRUL NAŢIONAL Sâmbătă : matineu : Harap Alb ; seara : Casa Hervey. Duminică matineu: Ruy-Blas; seara: Cocoşul Negru. TEATRUL REGINA MARIA întreaga săptămână: Lozul cel Mare.TEATRUL ALHAMBRA întreaga săptămână: Dunărea albastră.TEATRUL COMEDIA întreaga săptămână : Apropo-Tâ-Î13/S,6 TEATRUL VESEL întreaga săptămână : Unchiul lui Noaţă.TEATRUL EXCELSIOR întreaga săptămână: Afacerea Kubinsky. TEATRUL LIGH CULTURALE întreaga săptămână: „Prostul”. —.------- ■înriTTr» i 1 isprava unor gardieni publici CONSTANŢA, 30. — D. Con­stantin Lazăr, proprietarul unui atelier tehnic din str. Eternităţii, intorcându-se beat spre casă, a fost oprit de doi gardieni publici. Gardienii l-au dus până la che­stură. Pe drum, l-au bătut bar­bar, până ce i-au frânt mâinile şi i-au scos măselele. Cazul a fost adus la cunoștința autorităților superioare. . Sâmbătă 1 Februa este ISS3 foton dkc sok Două temperamente Carlo Ibanez, Stawisky şi Casanova la aceiaşi persoană, a făcut peste 80 victime feminine. Băiat frumos, ele­­gant, rece, se ducea tocmai prin această răceala; îşi calcula efectele şi nu dădea niciodată greş. Escroca femeile, jucân­­du-le comedia dragostei; ele cădeau in cursă şi după ce-şi executa planurile cu ajutorul lor direct sau indirect, le dădea cu piciorul. Printre cunoştinţele lui feminine, care se recrutau din toate straturile so­ciale, se remarcă două figuri : O tânără prinţesă franceză de opt­sprezece ani şi o milionară americană. Mica prinţesă naiva, ca şi americana cu mai multă experienţă a oamenilor. Îl văd pe Ibanez cu totul altfel decât e cu adevărat, cred sincer, amândouă, că ro­lul pe care-l joacă cu atâta iscusinţă, nu este un rol bine studiat, ci realitatea însăşi. Conform proverbului ,, uneori viaţa se conformează proverbelor — urciorul a mers la apă până s-a spart. — Carlo Ibanez, prins cu mâţa în sac, e arestat. Mica prinţesă continuă să-l creadă Înger nevinovat şi părăseşte domiciliul părin­tesc, pentru a putea vedea oricând pe iubitul ei de după gratiile închisorii, spre a duce lupta pentru eliberarea şi apărarea lui. Dar după grilajul vorbi­torului, Carlo Ibanez îi spune adevărul brutal, fără menajamente. Ştie că a pierdut jocul de astădată, şi atunci ii declară in faţă, că n‘a iubit-o nciodată, că ea n‘a fost decât un instrument în mâinile lui. Prinţesa nu poate supravieţui acestei dureri. A fost prima ei dragoste, prima ei durere. Şi-a jertfit totul pentru o­­mul care a înşelat-o, care şi-a bătut joc de buna ei credinţă, de sinceritatea ei de copilă neştiutoare. La ce bun să con­tinue viaţa de acum încolo? Cui să se mai încreadă ? Cum să trăiască fără în­credere ? Poate că, în subconştient, ges­tul sinuciderii a fost dictat şi de raţio­namentul ; moartea mea voită 11 va im­presiona, se va schimba. Judecată naivă şi totodată înduioşătoare. Şi iată acum cealaltă femee, ameri­cana. Tânără şi ea, doar cu doi-trei ani mai mare decât sora ei de suferinţă. Tot atât de îndrăgostită, tot atât de încrezătoare, dar înzestrată cu acel simţ al realităţii care se pleacă in faţa evi­denţei certe şi cu acel sentiment de demnitate personală, care, contrabalan­sând sentimentul de iubire, dă perso­nalităţii echilibrul necesar in viaţă. Toată lumea de la San Remo o crede pe Barbara ,viitoarea soţie a lui Ibanez. Ea însăşi e mândră de logodnicul ei. Dar iată că intr-o seară e arestat la Ca­zinou. A trişat la joc şi asta de multă vreme. E una din numeroasele lui spe­cialităţi... Ibanez nu neagă, nu se că­­eşte, ci declară cu sânge rece, că va a­­vea grijă să fie compromise In această afacere multe personalităţi de vază. In clipa următoare Barbara, de faţă cu tot publicul Cazinoului, ii trage o palmă zdravănă şi îi întoarce spatele pentru totdeauna. Prinţesa, in aceeaş situaţie, ar fi con­tinuat să-l creadă pe Ibanez mieluşel nevinovat, victima unei cabale odioase. Daca, in urmă ar fi revenit la realitate s-ar fi gândit la „ruşinea“ ei, faţă de lumea din jur, faţă de toţi acei cari vor afla cele petrecute. Şi această „ruşine“ ar fi avut şi ea un rol deter­minant in hotărîrea de a-şi suprima viaţa. Americana, cu judecata ei sănătoasă şi cu instinctul ei de autoapărare, zice : Purtarea ta faţă de mine a fost o păl­­muire a întregei mele fiinţe; această palmă ţi-o dau inapoi, de faţă cu toată lumea. „Ruşinea“ compromiterii? Dar e una drin cele mai sinistre prejudecăţi ! Ai luat o bucată de sticlă proastă, dar cu artă şlefuită, drept diamant veritabil şi­ la un moment dat ţi s-au deschis ochii. Unde e ruşinea ? De ce să te omori pentru o deziluzie de acest fel ? E oara o dovadă că nu mai sunt diamante ve­ritabile, pentru că există şi imitaţii pentru că imitaţiile sunt mai numeroa­se şi pentru că de multe ori nestemata veritabilă nici nu ştii s’o apreciezi, fi­indcă e prost sau chiar deloc şlefuită?. Dintre cele doua femei, americana ai cu tot atât suflet cât şi franţuzoaica, suferind îndeajuns în felul ei f­ara dreptate. Să-ţi faci o anumită imagine despre un om, să-l vezi intr'un anumit tel şi să-ţi dai seama apoi că nu e aşa, nu e motiv de disperare şi nu e prea, greu să continui viaţa după această ex­perienţă. Mult mai greu e, să vezi un om aşa cum e, din capul locului, să ştii că are anumite defecte, o anumită lipsă de sensibilitate, de loialitate, de sinceri­tate sufletească care iţi sunt ţie abso­lut necesare, pe care le pretinzi virtual­mente tovarăşului sau amantului şi săi te simţi totuşi irezistibil legat de el. In primul caz există soluţia sinuciderii şi soluţia palmei. In cazul celălalt n-ai nici de ce să te omori — omul e aşa cum e şi ai ştiut că e astfel. •— nici de ce să-ţi descarci nervii cu o palmă­­ nu te-a Înşelat, nu te-a escrocat, nu e vina lui că e astfel, după cum nu e me­ritul tău că eşti altfel.. Şi viaţa continuă, cu acelaş joc de talgere sufleteşti, oscilând între revoltă şi resemnare şi neputându-se fixa defi­nitiv la niciuna din ele, pentru că sunt ambele Îndreptăţite şi ambele nelalocul lor. E. MARGHITA Hemoroizi Specialiştii în medicină totemul ordonă în multe cazuri câte o ju­,­mătate pahar din apa naturală pur­gativă „FRANCISC­ IOSIF” dimi­neaţa şi seara. In băcănii, farm. şi drog. 17 MAI TARE CA „MS BOU PE FBOiffl­L @E mr‘ FATA MEA ÎNGROZEŞTE! Cutremurâtoarea spsvedanse a unui mutilat de război Cităm din „Prefaţa” acestui ro­man: „Cei ce n­­u caută, în cărţi de­cât născociri plăcute, să se păzească de a deschide acest roman­; e prea adevărat spre a fi plăcut... Cei ce nu caută în cărţi decât nenorociri i­­maginare, prilej de lacrimi ce nu dor, să nu încerce nici ei să-l citea­scă, le-ar părea prea brutal. Emoţie caută oricine, dar... până la un a­­­­numit grad. Numai o bărbătească milă, aceea care consideră această delicateţă ca o laşitate a inimii va străbate aceste pagini fără să­ fie cuprinsă de slăbiciune. (HENRI GALIS). A apărut ca roman-supliment la volumul „COPILUL CU DOUA MAME” din colecţia „Romanele Captivante” (280 pagini 15 lei).­La toţi chioşcarii şi librarii. A Intrarea străinilor în ţară* împărţirea atribuţiilor între ministerul muncii şi cel de interne In urma unei consfătuiri la care au luat parte d-nii: P. Alexandrescu-Ro­­man, secretar general la ministerul muncii, Sergiu Dimitriu secretarul ge­neral al ministerului de interne, ing. Stavris Cunescu, directorul general al muncii, Missir, directorul imigraţiunilor, Bungeţianu şi Olăraşu, din partea sigu­ranţei statului şi Ciuntu din partea ministerului de externe, s’a tranşat in mod definitiv competenţa departamen­telor muncii şi internelor, in ceea ce priveşte situaţia supuşilor străini. S-a hotărit ca ministerul de interne să rezolve toate chestiunile care pri­vesc intrarea şi şederea în ţara a supu­şilor străini veniţi fie pentru călătorii de agrement, fie pentru interese par­ticulare, fără a exercita vre-o profe­siune. Aceştia se vor adresa în prealabil ofi­ciilor noastre diplomatice şi consulare din străinătate, care dacă nu au moti­ve contra solicitatorilor le vor acorda viza de intrare pe 30 zile, fără exerci­tarea vreunei profesiuni. Străinii care doresc să intre în ţară pentru exercitarea vreunei profesiunii comerciale, industriale sau agricole, ca patroni sau salariaţi se vor adresa mi­nisterului muncii, prin intermediul si­guranţei generale a statului. Cererile vor fi depuse la ministerul de Interne, siguranţa generală a statu­lui, care dacă nu are nici un motiv de ordine publică sau siguranţă de stat contra solicitatorilor, le înaintează mi­nisterului muncii singurul In măsură să statueze asupra termenului de şedere în ţară şi să decidă asupra autoriza­ţiei de exercitare a profesiei, eliberând carnete de muncă. Cei ce sunt aflători In ţara (fără nici o profesie) şi care doresc să mai­­ rămână în ţară, după expirarea terme­nului, urmează a se adresa exclusiv mi­nisterului de interne. In nici un caz aceşti străini nu vorr putea exercita vre­o profesie pe contu­j propriu sau ca salariat, contravenienţii ■ fiind daţi în judecată, isgoniţi şi consi­­­­deraţi indezirabili. Străinii aflători în ţară care în pre­zent au autorizaţia de exercitare a pro­fesiunii şi doresc a o continua după expirarea termenului ce au, urmează a se adresa numai ministerului muncii, prin intermediul ministerului de interne­­ (siguranţa statului) care va aproba sau respinge cererile solicitatorilor. Astfel s-a pus capăt unor controverse survenite din redactarea decretului de reorganizare a ministerului de interne. Pe viitor ministerul muncii îşi păstrea­ză atribuţiile conferite de legile în vi­goare fiind singurul departament com­petent de a statua asupra situaţiei su­puşilor străini care exercită sau doresc a exercita vre-o profesie pe cont pro­priu sau ca salariat. Singurul lucru care s’a schimbat este numai procedura. S’a socotit că e nece­sar pentru ordinea publică, ca toţi străi­nii să fie supuşi unui control poliţienesc prealabil. Astfel se va împiedica introducerea sau continuarea şederii în ţară a acelor străinii care nu pot justifica nici ori­gina nici mijloacele de existenţă. Până in prezent nu s’a acordat o prea deosebită atenţie acestei chestiuni. Ministerul muncii continua a-şi men­ţine competenţa asupra rezolvării tutu­ror chestiunilor de prelungire a şederii în ţară a străinilor exercitând o pro­fesiune pe cont propriu sau ca salariat. Modificarea constă in acea că cererile se introduc la siguranța statului, care le înaintează automat ministerului muncii.

Next