Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)
1936-06-01 / nr. 10573
RADIO Programul pentru Duminică 1S75 m. RADIO-ROMÂNIA ISO kw. ICO kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 13 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) 7.30; Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă(discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30; închiderea emisiunii. ORA RELIGIOASA 11.30: Clopote. 11.35: Predică de Pr. Mihail Bulacu. 11.50: Muzică religioasă (disc.): Tenebrae iractae.-Sfint. de Palestrina, ■(corul Operei Ecala dirij. de Veneziani.-O). 11.55: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 1210: Concert coral. Corul Bisericii „Domniţa Bălaşa”, condus de Chirescu; Sfinte Dumnezeule, de Tempea; Heruvicul, de G. Gucu; Răspunsurile mari, de Eiriae; Cuvine-se cu adevărat, de Chirescu; Veniţi să ne bucurăm, de Ioana-Ghica Comăneşti.. 12.40: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 12.43 : Corul Reuniunii corale „Lira“ din Chişinău-Criş (jud. Arad), condus de dir. de George Ruja; Răsunet din Crişana de Ion Vidu; Poemul lui Iancufragment de Timotei Popovici; Marşul lui Mihai Viteazul de Ion Vidu; Păstorul de Ion Vidu. . 13.00: Concert de prânz — Orchestra Jean Marcu (voce: Jean Marcu); Arii naţionale; Steaua polară, vals de Waldteufel; Frumoasa mea cu ochii verşi, romanţă, de Manzatti. 13.25—13.35; Culturale. Sport. 13.40: Continuarea concertului: Lehariana, potpuriu, de Hruby; Te-am iubit prea mult, tango de Elly Roman; Ochi negri, de Flessing. 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului; Romanţe şi arii naţionale; Draga mea cu ocni căprui, boston de Funk; Romanţe şi ariinaţionale, ORA SATULUI 17.00 Cunoştinţe folositoare de dr. C. Băicoianu. 17-15: Muzică populară. Nicu Dogarudacofon; cine a pus cârciuma ’n drum şi Dealu-i, deal; Leana mea şi Eu sunt neagră ca chipsru; Hora de la Argeş. 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătencele. 17.45: Gazeta sătenilor de Victor loji Popa. 18: Concert de muzică populară. Tatarul loniţă Bădiţă: Rujiţă de pe răzor foaie verde boabele; Hora muntenească; Mi-a trimis neică scrisoare; Hora din Trivale; Hora nunţii; Du-mă Doamne du-mă iar; Foaie verde şi-o sipică; Buduţa din Găvana; Cine a fost stăpân pe Gorj. RADIO BUCUREŞTI , 18.00 Meetingul internaţional de a1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. ■" *" """ 100 kHz. 364,5 ra. BUCUREȘTI 12 kw. 123 kHz. ORA DIMINETII (7.30—8.30) 7.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) Două cântece din filmul „Iubeşte-mă” de Rodsers (voce: Jeanette Macdonald.-H. M. V.); Te ador, dar de ce?, de Erwin şi Când inima spune da! de Sylviano, (voce: Charles Richard.-C.); Tot ce iubesc-tango,, de, Sibiceanu şi Pour vous Madame-vals de Villnov, (voce: Raul Ionescu-Cristal- Mischonzniky). 13.25_13.35. Culturale. Sport. 13.40. Muzică variată (discuri): Uvertură la .Secretul Suzanei” de Wolf- Ferrari și Cântecul Privighetoarei de Naprovnik, (arch. din Milano, dirij. de Panizza.H. M. V.); Bucuria dragostei şi Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Toscha Seidel.-C.); La isvorul lui Ceaikovsky-fantezie (arch. Marek Weber.-H. M. V.); Balet din „Herodiade” de Massenet.-C.). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri) Foxtrot şi Tango din opereta „Venus în mătase” de Stolz. (H. M. V.); Tu şi eu de Nelson şi Foxtrot de Demon.-( M. V.); Şansonetă umoristică de Pearly şi Melancolia de Lucchezi (voce: Claire Franconay.-C.); Sui mândruţo ’n deal la peri şi Drag mi-a fost calul bălan. (voce: Ioana Ciucurescu.-H. M. V.). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din „Tezaurul bolnav” de Petre Maniliu. 18.15: Concert de după amiaza. Orchestra Gică Ştefănescu: Romanţe şi Arii naţionale; Vis de primăvară-vals de Joh. Strauss; Sunt singur-tango de Max Halm; Vioara ţiganului-fox de C. Oflin; Totul merge bhie-fox de P. Misraki; După amiază-vals boston de De Derie: Ani boereşti. .19.00; Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Arii naţionale (solo nai: Gh. Ştefănescu); Romanţă de P. Kreuder; Ca pe Vlaşcahoră (solo ţambal: Iancu Cârlig); Ca la Zimnicea, arii româneşti de G. Ştefânescu.UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Naţionalismul antic de Prof. L Valaori. 20.20; Cântece româneşti, Alexandru Grozuţă; Dorurile mele de Şorban;Ploaia-mi ploaie, pe hotare, de S. Drăgoi; Fată mare, de Şorban; Trandafir de pe răzoare, de S. Drăgoi; De ce nu-mi vii?, de Dima; Ştii tu mândru, de Dima.20.45: Actualităţi engleze de Dragoş Protopopescu. 21.00: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij de Th. Kovalsky; De la Gavotă la foxtrot; Gavotă de Bach; Gavotă de Popper; Arie de dans şi Tamburin, de Gretry; Menuet, de Mozart; Galop, de Lincke; Espanavals, de Waldteufel 21.30: Cărţi şi reviste. 21.40: Gh. Folescu (canto); Arie din „Mignon”, de Ambroise Thomas; Arie din oratoriul „Paulus”, de Mendelssohn; Cântec de leagăn, de Kiriac; Hoană, Ileană, de Brăiloiu; Sârba de Brăiloiu, RADIO ROMANIA 1875 ro.) - 22.00: Continuarea «Inceriului Orch». S’A REDESCHIS RESTÄÜRANTUL-GKaDINA Stâlp IONUMOINESCU Orchestra SANDU MARCO „ Cântă STAMATE Str. Ilfov 4 (dosul Casei de Depunerii viaţie (Reportaj transmis de pe Aeroportul Băneasa). RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCUREŞTI 19.00: Ora. Mersul vremii. Cronica vieţii economice şi agricole. 19.30: Concert de muzică variată. Orchestra de salon Radio, dirij. de H. Teodoru; Uvertură spaniolă de Keier Bela, Serenada îndrăgostiţilor, de Lincke; Valsul iubirii, de Ziehrer; Două foi, troturi, de Rawicz; Pavană dogală, de Mariotti; O zi în Pădurea Vienezâ, de Kreuzberger. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Vacanţa intelectualului de Mircea Eliade. 20.15: Continuarea concertului: Potpuriu din opereta „Alteţa Sa dansează” de Ascher; Vals de Kochmann: Extravaganţe-potpuriu, de Morena. 20.55: TEATRE: „Marinarul Smirniot”, un act radiofonic de M. Davidoglu. DISTRIBUŢIA: Agat, Sorana Ţopa; Jean, Constantin Lungeanu; Tit, Vasile Lăzărescu; Barba Costa, Dem. Psatta. II „Iluzii”, un act radiofonic de Eugen Petit. DISTRIBUŢIA: Eia, Lily Popovici; George, Emil Botta; Nicu, Anton Dumitrescu; fiul chelner, Al. Mitfic; Al n-lea chelner, C. Antoniu; Regia technica, Haig Acterian; Regia artistică, Al. Lohan. 22.05: Corul Asoc. Culturale C. F. R. condus de Tissescu: Privește sus, de de Beethoven; Noaptea, aranj. de Meilert; Cătălina, de N. Oancea (solo: Stela Ghica); M’a luat neamţu cătană, de N. Oancea; Cântec nautic, de Eckert; Mama, de Chirescu (solist: Eremia Aiexandrescu); Arcaşul lui ştefan de Vidu (solist: N. Cîrba); .Foaie verde şi-o lalea de Anastasescu. 22.30: Radio jurnal. 22.40; Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirijată de Alfred Alesandrescu şi C. C. Nottara. Solişti: Octav Arbore-Calmusky, d-na Lya Popp Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Marinescu. Povestea Remei din „Tannhäuser’ de Wagner (Octav Arbore-Calmusky) ; Actul II din „Samson şi Dalila” de Saint-Saëns d-na Lya Popp. Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Marinescu), dir. de A. Alexandrescu); Două arii din .Maeştrii cântăreţi” de Wagner (Octav Arbore-Calmusky). 0.05. Ultimele ştiri. Grupul de Nord: 369 m. MILANO 70 kw. 814 kHz., 19: concert coral; 19.45: sport; 21.15: radio jurnal; 21.45: concert; 22.30: conf.; 22.45: comedie intr’un act, după teatru muzică de dans; 24: radio jurnal; 305,4 m. MÜNCHEN 100 kw. 758 kHz., 19: teatru; 20.20: muzică de cameră; 21: concert, orch. de dans, Trans, din Saar; 23, ora met., știri, 23'30: piuzică de dans, strei Radio; Sânge vienez-vals de Joh, ’ Strauss; Polca de.. J. Strauss: Suită de dansuri moderne de Niemann: a) Boston; b) Tango; c) Charleston; d) Dans negru: Foxtrot pe motive din „Vânzătorul de păsări” de Kochmann. RADIO BUCUREȘTI (364,5 m.) 22.03: Concert de vioară, d-ra Lola Bobescu. Sonată in ml minor de Veraccini: Cântec de leagăn de G. Fauré; Tempo di Minuetto de Pugnani; Preludiu și Allegro de Pugnani-Kreisler. RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREȘTI 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Colindând restaurantele cu microfonul: Monrce Carlo (Orchestra Ionescu Găină); Continental, (orch. Grigoraş Dinicu); Modem (orch. Ionel Ghirgea); Răcani (orch. Jean Sibiceanu); Lido (Jazzul Saşa Fanico); Terasa Cercului Militar (orch. Petrică Moţoi); Iordachescu (orch. Sandu Marcu); Bulevard (arch. Ionel Cristea); Bonboneria Lafayette (jazzul James Kok). Grupul de Nord, 369 m. MILANO 70 kw. 814 kHz.— 18.15: Muzcă de dans; 19: Trans. din Asmara; 21.05:cronica radiofonică; 21.15: Radio Jurnal; 21.45: Concert vocal; 23: Concert de mandoline; 23.30: Muzică de dans; 24: Jurnalul Radio. 405 m. MÜNCHEN 10 740 kHz. — 19: Concert; 21: Concert de soliști; 23: Ora, met., știri sport; 23.30: Muzică de dans. 405.8 ROMA 50 kw. 713 kHz. — 18: Radio jurnal; 18.15: Muzică de dans; 20: plăci; 21.15: Radio jurnal; 21.45: Concert vocal; 22.45: Conf. muzeală; 23: Varietăţi; 23.45: Muzică de dans; 24: Jurnalul radio. 4702 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. — 18.35: Emisiune germană; 19.50: Inf.; 19.55: Plăci; 20.10: Causerie; 20.30: Trans. de la Teatrul Naţional; 22-50: Plăci; 23: Ora, inf.; 23.40: Ind. în germană; 24: Plăci. 506.8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 17.45: Concert; 20: Cântecul popular al Postului de radio; 20.25: Concert de lied-uri; 21.30: Muzică; 23.20: Muzică de dans; 24: Comunicate; 0.15: Muzică de dans; 1: Plăci. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz — 18.30: Orch. de țigani; 19.40: Conf.; 20: Muzică de jazz; 20.35: Causerie; 21: Operetă; 23.10: Inf. sportive; 23.40: Orch. de țigani; 0.30: Muzică de dans; 1.05: Inf. 1339 m. VARŞOVIA 120 kw. 224 kHz — 19: Plăci; 19.20: Recital de pian; 19.50: Causerie; 20.30: Concert; 21: Recital vocal; 21.30: Fuleton; 21.45: Jurnalul Radio; 22: Concert orchestră militară marină; 23.15: Muzică de salon; 23.55: Muzică de dans. RADIO ROMANIA Programul pentru: Luni Impresionanta sinucidere a unui comerciant ARAD, 30.eri după amiază, comerciantul Hsd Adalbert, de 36 ani conducătorul magazinului de încălţăminte „Fraţii Ivany“, din str. Meţeanu, s-a spânzurat în locuinţa sa din bul. Carol nr. 37. Din cercetările făcute rezultă că nefericitul comerciant şi-ar fi pus capăt vieţii din cauza unui dezechilibru sufletesc» - • * - *• -• Neînţelegeri in sinul minorităţii germane din Bucovina Au reîsbucrtît vechile dispute CERNĂUŢI,30. — In reportagiile noastre de acum câteva luni ne-am ocupat pe Larg de conflictul ce a isbucnit în sânul minorităţii germane din Bucovina. După cum se ştie, germanii hitlerişiii din Bucovina îşi alesese un consiliu de conducere, sub preşedinţia d-lui Erwin Müanich Câtva timp, se părea că acesta se bucură de încrederea germanilor bucovineni. Totuşi, împotriva lui se declaraseră parte din fruntaşii germani, cari împărtăşesc punctul de vedere că minoritata grmană nu-şi poate permite decât o politică in cadrul strict al intereselor ţării noastre. Mai târziu, Erwin Mütanich a avut de suportat şi alte adversităţi. Acestea au fost în legătură cu luptele ce au isbucnit între conducătorii minorităţii germane din întreaga Românie. Se ştie că Erwin Milanech, conducătorul naziştilor din Bucovina, s-a declarat de partea d-lui dr. Gust, situându-se deci ca adversar al d-lui Fritz Fabriţius, ales ca preşedinte al Consiliului naţional al germanilor din România. Lupta dintre cele două tabere accentuându-se, d. Fritz Fabriţius a ordonat dizolvarea comitetului naţional german din Bucovina, „Volksrat”, precum şi instituirea de noui alegeri. Comitetul naţional german din Bucovina, in frunte cu Erwin Münnich, a refuzat să se supună acestui ordin. REIZBUCNIREA DIHONIEI Timp de câteva luni, a domnit o relativă acalmie în sânul germanilor din Bucovina. Dar conflictul nu se poate socoti aplanat, dovada rezidând în faptul că, de câteva zile, au reînceput agitaţiile şi vechile neîţelegeri in sinul minorităţii germane. D. Erwin Müanich nu-şi părăseşte postura de conducător al germanilor din Bucovina, combătând vehement pe d. Fabriţius. La rândul său, d. Fabriţius ţine neapărat să înlăture preponderenţa d-lui Mianich. In acest . . amenajare scop, d. Făbriţius a şi sosit în Bu- ale acestui aeroport vor intape covina, spre a conduce campania în cerând,i electorală, în vederea nouilor alegeri. Până în prezent, s-au ţinut adunări electorale în câteva oraşe, ca de pildă Câmpulung şi Rădăuţi. La adunări, au participat aderenţii ambelor tabere, aşa că discuţiile au fost extrem de agitate. Pe de altă parte, a reînceput să activeze şi fracţiunea catolică din sânul germanilor din Bucovina, de sub preşedinţia d-lui Tress, fost consilier municipal. Această grupare a ţinut o adunare în sala „Narodny-Dym”, cu prilejul căreia s-a luat hotărîrea ca fracţiunea catolică să participe la nouile alegeri şi să pună liste separate în toate satele din Bucovina, în care se află populaţie germană. O a doua adunare a fracţiunei catolice a avut loc In suburbia Roşa, sub preşedinţia d-lui Tress, luîndu-se aceleaşi hotărîri. E de prevăzut că pe măsură ce se va intensifica această campanie electorală, luptele se vor accentua şi mai mult în sânul minorităţii germane din Bucovina. EM. KOS. Arestarea unui ademenitor de minore CLUJ, 30. Agenţii poliţieneşti au arestat astă-noapte pe portarul academiei teologice, Bolo Colman, care a încercat să ademenească în cursul zilei de ori două fetiţe. Deoarece se crede că Colman Bolo este un desechilibrat mintal, a fost trimes spre examinare la clinica psihiatrică. Construirea unui aeroport la Râşnov RÂŞNOV, 30. In urma unei dispoziţiuni a ministerului aerului, o comisiune s’a deplasat la locul numit „Tabăra” din hotarul comunei noastre, studiind posibilitatea înfiinţării unui aeroport. Informaţii din sursă sigură arată că lucrările de EXPOZIŢII Pinacoteca statum, palatul Ateneului, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului, Bulevardul Lascar Catargiu 21. Deschis Duminica şi sărbătorile de la 1.0—13. Expoziţia retrospectivă a pictorului Baltazar. Muzeul municipal calea Victoriei 117. Deschis Duminica si sărbătorile dela 10-13. Muzeul Arhivelor, str. Arhivelor 4. Marţi, Joi 10-12 şi după amiază 15-17, iar Duminica şi sărbătoarea dela 10-13 şi după amiază dela 15- 17. Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea: Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 16—15. Duminica şi sărbători legate 10—13 şi 18—19. Str. Gen. Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe,, medalii, deschis Joi şi Duminică dela 2-4. Muzeul Simu, deschis Joi şi Duminică 10-X. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Elseleff, deschis Marţi Joi şi Duminică 10-12 şi jum.5. Muzeul Kalinderu. Str. Renaşterii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10-12 şi 2-4. Sărbători 9-1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman. Str. C. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela 9-12 şi 3-5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor istorice. Str. G-ral Berthelot 28. Deschis zinic dela I-l. Intrarea liberă. Muzeul Geologic. Șoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela, 9-12. Intrarea liberă. Ofiţer italian dezertor arestat la Cluj CLUJ, 30. Chestura poliţiei locale a arestat astăzi un bărbat lipsit de orice act de indentitate şi care nu vorbea de loc limba românească. El a declarat că este italian şi că se numeşte Domenico Tortibio, inginer arhitect şi sublocotenent în armată. Arestatul a povestit apoi sbuciumul său sufletesc la ştirea morţii fratelui său, care a fost trimes să lupte în sălbătăciunile Abisiniei şi de frică de a nu fi trimes şi el acolo, a dezertat din regimentul din Miano şi a fugit din Itala. A rătăcit săptămâni Întregi. A trecut apoi prin Iugoslavia şi a ajuns la frontiera României, peste care a trecut clandestin şi a ajuns până la Cluj, unde a fost arestat. După ce i se vor dresa actele, Domenico Tortikio va fi Înaintat Consiliului de războiu al Corpului 6 Armată pentru trecerea frauduloasă a frontierei. Ziua „Astrei“ transilvănene Ca o urmare a apelului lansat de comitetul central, constătător din 50 reprezentanţi regionali, în frunte cu preşedintele general d. profesor Universitar dr. Ioliu Moldovanu, in toate oraşele, târgurile şi comunele din cuprinsul Ardealului şi Banatului unde există nuclee şi tradiţii culturale, se desfăşoară a doua zi de Rusalii impozantele serbări ale „Astrei“. A doua zi de Rusalii va fi de aci înainte ziua „Astrei“. Va fi o manifestaţiune generală menită să trezească publicul mare la conştiinţa vie a înfăptuirilor din trecut şi a datorilor din viitor. • E tocmai anul al 75-lea de existenţă a bătrânei instituţiuni culturale. Statutul funcţionăril ei a fost aprobat în 1861 de către împăratul Francisc Ioseif pentru a compensa cel puţin parţial poporul român pentru jertfele sale eroice în revoluţia condusă de Avram Iancu în 1848. Curtea îşi dădea seama. Că a fost prea ngxată cu românii, prea i-a păcălit într’un mod brutal suprimând deopotrivă independenţa Banatului (1859) şi a Ardealului (1843- 1867), deci nu putea refuza cel puţin avantagii de ordin cultural-eclesiastic În 1864 aproba restaurarea mitropoliei ortodoxe de Sibiu de ordine minoră... Toată floarea Intelectualităţi con ■jucătoare s'a străduit să organizeze opera de luminare a poporului şi să refacă astfel din pierderile politice îndurate. Programul de acţiune a suferit modificări, s’a potrivit vremurilor până ce s‘a ajuns la un oarecare făgaş. Grija primară a Astrei transivănene a fost să publice „Opuri ştiinţifice“ cu preocupări dominante de filologie. Inceul cu încetul „Astra" a înţeles, că trebuie să sprijinească ivirea unei generaţii de cărturari şi meseriaşi, şi a inceput să acorde burse pentru studenţii universitari şi ajutoare pentru „învăţăceii şi sodalii de meseriaşi“, destinând sume frumoase in acest scop. Se trădează îngrijorarea pentru o clasă mijlocie românească. Sume insemnate a acordat şcolilor, instituind în plus premii ’pentru scrierile literare. O bibliotecă publică aAstrei“ a luat fiinţă. Şi în cele din urmă s'a consacrat editării unei biblioteci poporale. Intr’un moment dat „Astra" a avut norocul să insărcineze pe bănăţeanul Constantin Diaconovici cu demnitatea de prim-secretar al ei. A fost o alegere extrem de valoroasă. Talentul rar de organizator şi simţul practic al lui Diaconovici a creat „Astrei“ aşezâmintele cele mai solide: casele din Sibiu, şcoala civiă de fete şi „Enciclopedia Română“ sunt realizările mari ce se VASILE GOLDIŞ Preşedintele „Astrei“ timp de zece ani, după Andrei Bârseanu, leagă de numele lui C. Diaconovici. _E perioada cea mai ■ integritoare a „Astrei". Se pun bazele definitive ale instituţiei. Nici Înainte, nicidupă Diaconovici, ,Astra“ n’a mai înregistrat atari succese. După 1918 „Astra“ s’a sbătut să-şi reformeze cadrele, să-şi dea un statut mai corespunzător, să-şi menţină prestigiul, să-şi dirijeze activitatea prin cele 10—11 secţiuni Iilerar° r r*1 -ţi.— *■ DR. IXILIU MOLDOVAN Preşedintele „Astrei“ in curs. Greutăţi mari trebuiesc invinse. Cum să izbuteşti a fi mai de folos? Şi căror pături populare să te adresezi. De unde să-ţi tai mijloacele financiare? Regretatul Vasile Goldiş timp de 10 ani s-a sbătut să adapteze „Astra“ la nevoile României noi şi să găsească sursele statornice de venit. Pentru a ieşi victorioasă din toate aceste frământări „Astra" a apelat la publicul mare ca să facă zid in jurul ei, amintindu-şi trecutul. Se vor lansa liste de colecte băneşti în favoarea Astrei. In ziua aceasta ne putem dori „Astrei“ decât o desăvârşită izbândă. Să reînsufleţească şi resolidărizeze pe toată lumea in jurul forţii ei, care s’a dovedit atât de necesară pentru cultura românească. Poate caprin contribuţiuni colective să se stabilească programul cel mai potrivit nevoilor societăţii. Poate că va ieşi la iveală de undeva un nou Diaconovici, dăruit cu geniul practic, care să ducă aşezământul cultural in fiecare sat românesc. ION CLOPOŢEL MITROPOLITUL ŞAGUNA întâiul preşedinte al „Asociaţiei transivane“. Cercurile culturale din Ţara Haţegului HAŢEG, 30. — Judeţul Hunedoara cuprinde 46 cercuri culturale, cari, ■ animate de îndemnul şi priceputa îndrumare a d-lui Titu Vlădoianu, inspector şcolar, secondat de d. I. Popovici, revizor şcolar, s’au luat la întrecere în opera de culturalizare a masselor şi perfecţionare profesională. Cu ocazia congresului ţinut la Deva s-a putut vedea strădania invăţătorilor, atât în ceea ce priveşte activitatea extra-şcolară, perfecţionarea profesională, acţiunea de corp disciplinat şi pus in slujba naţiei, cât, mai ales, îndrumarea aptitudinilor fiecărui elev spre profesiune, către care manifestă înclinări deosebite. Unul dintre cele mai active cercuri culturale din Hunedoara este cercul cultural „Haţeg“, de sub preşedinţia d-lui Th. Părău. Acest cerc şi-a ţinut, zilele trecute, a VI-a, şedinţă lunară, la şcoala primară din comuna Lungina. Au participat membrii corpului didactic din comunele: Haţeg, Răchitova, Berthelot, Tuştea, Deninis, Ştei, Ciula Mare, Ciula Mică, Vălioaia, Boiţa, Silvoşul de Sus şi Silvoşul de Jos. In şedinţa intimă, d. Drăghici-« Savos a ţinut o lecţie de intuiţie la clasa II-a, iar d. D. Stanciu, dir. şc. Răchitova, a ţinut o conferinţă despre: „Sentimente şi instincte’, arătând Însemnătatea primordiala a sentimentelor şi instinctelor, in viaţa individuală, a familiei, a naţie şi a popoarelor. A urmat masa comună. După amiază, s’a ţinut şedinţa publică. D-na Bientea a vorbit despre: „Rolul femeii în gospodărie“, d. I. Ghiţescu-Berthelot, despre: „Drepturile şi datoriile constituţionale“ şi d. Bust. Dan Tuştea, des-upra: „Avantagiile ce le oferă instrucţia premilitară“. S-a executat, de către elevii şcoalei, un frumos şi bogat program, compus din: coruri, recitări, dialoguri, jocuri naţionale şi piesa „Doftorul ştie tot“. D. Gh. Pârău, preşedintele cercului, a mulţumit publicului asistent pentru dragostea arătată faţă de luminători satelor. Au mişcat inimile, cuvintele săteanuluiMoisie Dăbucan, care a spus că „sătenii sunt ca aluatul pregătit ce aşteaptă să i se dea formal dorită“. Sibiul cultural Eforturi pentru promovarea culturii româneşti SIBIU, 30. — In Ardealul de după Unire, fenomenul politic ajunsese pe primul plan de preocupare. Nici Sibiul n’a scăpat de sub această influenţă, cu toate că tradiţia lui de oraş cultural l-ar fi putut salva. Mai târziu, după potolirea in oarecare măsură a poftelor şi ambiţiilor, s’au trezit din amorţire şi năzuinţele culturale. Reluarea firului rupt constitue un adevărat eveniment, care şi-a revărsat roadele cu imbelşugare. Intr’un oraş, unde minorităţle conlocuitoare dispun de un impunător patrimoniu literar-cultural, necesitatea unei mişcări culturale româneşti s’a impus dela sine. Desigur au existat instituţii, cari au continuat o activitate, a cărei început datează din vremuri străbune. Astfel „Astra" continuă şi astăzi misiunea culturalizării, difuzând cultura în toate straturile sociale. In ultimii ani a intrat în scenă un factor nou de tânăra generaţie intelectuală, setoasă de adevăr şi frumos, precum şi de realizarea lui pe un pământ care a fost mult timp dominat de culturile străine. Un grup inimos din această tânără, generaţie, sub conducerea scriitorului Al. Dima, a înfiinţat unnaclut, al cărui cadru şi cerc de activitate s-au extins in mod simţitor. Astăzi acest cenaclu joacă un rol dominant in cercurile intelectuale, funcţionând sub denumirea de gruparea intelectuală „Thesis“. Membri acestei grupări sunt scriitori şi profesori cunoscuţi nu numai în Ardeal, ci şi în Vechiul Regat. Cultura românească încăpută în Sibiu in aceste mâini tinere, a fost reprezentată cu demnitate, mai ales în faţă minoritarilor. S-au mai înfiinţat şi alte cercuri în Sibiu, având mai mult un scop didactic. Printre acestea se numără: Cercul franco-român, italian şi româno-german, fiecare ţinând cursuri şi prelegeri pentru cei ce doresc să înveţe limba respectivă. Ar mai fi de reamintit activitatea, ziarelor şi revistelor din localitate, cari în ultimul timp s’au înmulţit. Conferinţele publice sub auspiciile „Astrei“ şi a diverselor cercuri sai instituţii contribue in mare măsură la întreţinerea atmosferei de intelectualitate, pe care Sibiul şi-o însuşeşte din ce în ce mai mult. IONEL NEAMTZU i Săptămâna vinului Numele premianţilor SIGHET, 30. — Serviciul agricol din localitate, înţelegând intenţia ministerului de agricultură, de a se da o importiniţă a acestei manifestatiuni şi mai mare intr’un judeţ neviticol cum este al nostru, a organizat săptămâna vinului la Sighet, cu atât fast şi pricepere încât a întrecut aşteptările chiria celor mai pretenţioşi. In urma unui apel lansat de către organele serviciului agricol, au răspuns firmele de vinuri cele mai importante din localitate, care au expus vinuri de calităţi superioare aproape din toate colţurile ţării. Expoziţia a avut loc in sala „Coroana”. Inaugurarea, a avut loc in prezenţa autorităţilor şi a unui public numeros din oraş. D. consilier D. Zorilă, declară expoziţia deschisă şi arată gripa ministerului de agricultură ce o poartă pentru o cât mai bună valorificare a produselor viticole. Cu prilejul inaugurării au luat cuvântul d-nic: consilier D. Zorilă, şi ing. N. David, directorul şcolii viticole din Diosig-Bihor. Comisia a acordat următoarele premii: Premiul 1) Nicolae Jacobovici, Herman Muller şi ştefan Villand. Premiul 2) S. Grun și Josovici. Inaugurarea unui monument BUZĂU, 29. — In ziua de 31 Mai, va avea loc desvelirea mo- , numentului ridicat in comuna ceanca,^i memoria celor 210 m^ELiomune, căzuți în răsU B1877 și 1916. fost ridicat din iniți. B^N. Dobrescu primarul coi Intre producătorii cari air.. luat parte la expoziţie au fost premiaţi cu premiul 1. Şcoala de viticulturi. Diosig, recolta 1935 vin Risling; Io- Minescu, recolta 1935 vin tămâios din Drăgăşani şi premul 2., a fost acordat d-lui Coman recolta 1935, vinuri aduse din regiunea Fanciu-Odobeşti. De la Uniunea generală a meseriaşilor din România Ieri seară a avut loc o întrunire a membrilor Uniunii generale a meseriaşilor din România la, sediul central din calea Victoriei 40. Au vorbit d-nii Teodor Ionescu, I. Creţulescu, V. Ciobanu, Gh. Puşcaşu, B. Sava, Toma Petrescu şi alţii, care au arâtat greaua situaţie a muncitorilor români. S-a hotărît ca adunarea generală ordinară a centralei cu reprezentanţii tuturor filialelor şi subfilialelor din ţară să aibe loc Duminică 7 Iunie era 9 dimineaţa la sediul central. Marţi 2 Iunie la ora 8 seara va avea loc o nouă adunare cu reprezentanţii secțiunilor din Capitală şi suburbane. Preot dat în îndesată pentru lese-isjestate ROMAN, 30. — Tribunalul local prezidat de d. Eugen Săndulescu şi asistat de d. judecător N. Basie, a început azi dezbaterile procesului preotului Ion Tănăsescu-Dobrota, parohul bisericii „Sf. Voevozi“ şi profesor de religie la Uceul de băeţi „Roman-Vodă“ acuzat că în ziua de 16 Martie crt., într’o discuţie cu d. căp. Răileanu a adus injurii Suveranului. Imediat după cele întâmplate, d. căpitan Răileanu, a adus cazul la cunoştinţa garnizoanei şi a direcţiunei liceului unde preotul Dobrota are catedră. Mai târziu a fost reclamat parchetului. Făcându-se cercetări de către parchet şi de cabinetul de instrucţie, s-a constatat vinovăţie, preotului Ion Tănasescu-Dobrota care a fost trimes în judecată. Tribunalul după ce a luat interogatoriul inculpatului a procedat la ascultarea următorilor martori: căpitanul Răileanu, prof. C. Grigoraş, directorul liceului „Roman-Vodă“, prof. Al. Epure, Emil Schnell, Ion Popa, Constantin V. Cârtiţă şi Const. C. Cârtiţă. întrucât au lipsit mai mulţi martori, tribunalul a amânat procesul pentru 19 iunie cât„ când se va intra şi in fond. CETIŢI Cuvântul Liber