Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-01 / nr. 10573

RADIO Programul pentru Duminică 1S75 m. RADIO-ROMÂNIA ISO kw. ICO kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 13 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) 7.30; Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă­­(discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30; închiderea emisiunii. ORA RELIGIOASA 11.30: Clopote. 11.35: Predică de Pr. Mihail Bulacu. 11.50: Muzică religioasă (disc.): Tene­­brae iractae.-Sfint. de Palestrina, ■(corul Operei Ecala dirij. de Veneziani.-O). 11.55: Cronica vieţii religioase de Pr. C. Dron. 121­0: Concert coral. Corul Bisericii „Domniţa Bălaşa”, condus de­­ Chire­­scu; Sfinte Dumnezeule, de Tempea; Heruvicul, de G. Gucu; Răspunsurile mari, de Eiriae; Cuvine-se cu adevărat, de Chirescu; Veniţi să ne bucurăm, de Ioana-Ghica Comăneşti.. 12.40: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 12.43 : Corul Reuniunii corale „Lira“ din Chişinău-Criş (jud. Arad), condus de dir. de George Ruja; Răsunet din Crişana de Ion Vidu; Poemul lui Iancu­­fragment de Timotei Popovici; Marşul lui Mih­ai Viteazul de Ion Vidu; Păstorul de Ion Vidu. . 13.00: Concert de prânz — Orchestra Jean Marcu (voce: Jean Marcu); Arii naţionale; Steaua polară, vals de Wald­teufel; Frumoasa mea cu ochii verşi, romanţă, de Manzatti. 13.25—13.35; Culturale. Sport. 13.40: Continuarea concertului: Leha­­riana, potpuriu, de Hruby; Te-am iubit prea mult, tango de Elly Roman; Ochi negri, de Flessing. 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului; Ro­manţe şi arii naţionale; Draga mea cu ocni căprui, boston de Funk; Romanţe şi arii­­naţionale, ORA SATULUI 17.00 Cunoştinţe folositoare de dr. C. Băicoianu. 17-15: Muzică populară. Nicu Dogaru­dacofon; cine a pus cârciuma ’n drum şi Dealu-i, deal; Leana mea şi Eu sunt neagră ca chipsru; Hora de la­ Argeş. 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătencele. 17.45: Gazeta sătenilor de Victor loji Popa. 18: Concert de muzică populară. Ta­tarul loniţă Bădiţă: Rujiţă de pe răzor foaie verde boabele; Hora muntenească; Mi-a trimis neică scrisoare; Hora din Trivale; Hora nunţii; Du-mă Doamne du-mă iar; Foaie verde şi-o sipică; Bud­­­uţa din Găvana; Cine a fost stăpân pe Gorj. RADIO BUCUREŞTI , 18.00 Meetingul internaţional de a­1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. ■" *" """ 100 kHz. 364,5 ra. BUCUREȘTI 12 kw. 123 kHz. ORA DIMINETII (7.30—8.30) 7.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică dis­tractivă (discuri) Două cântece din filmul „Iubeşte-mă” de Rodsers (voce: Jeanette Macdonald.-H. M. V.); Te a­­dor, dar de ce?, de Erwin şi Când inima spune da! de Sylviano, (voce: Charles Richard.-C.); Tot ce iubesc-tango,, de, Sibiceanu şi Pour vous Madame-vals de Villnov, (voce: Raul Ionescu-Cristal- Mischonzniky). 13.25_13.35. Culturale. Sport. 13.40. Muzică variată (discuri): U­­vertură la .Secretul Suzanei” de Wolf- Ferrari și Cântecul Privighetoarei de Naprovnik, (arch. din Milano, dirij. de Panizza.­H. M. V.); Bucuria dragostei şi Frumosul Rosmarin de Kreisler (vi­oară: Toscha Seidel.-C.); La isvorul lui Ceaikovsky-fantezie (arch. Marek We­­ber.-H. M. V.); Balet din „Herodiade” de Massenet.-C.). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri) Foxtrot şi Tango din opereta „Venus în mătase” de Stolz. (H. M. V.); Tu şi eu de Nelson şi Foxtrot de Demon.-( M. V.); Şansonetă umoristică de Pearly şi Melancolia de Lucchezi (voce: Claire Franconay.-C.); Sui mândruţo ’n deal la peri şi Drag mi-a fost calul bălan. (voce: Ioana Ciucurescu.-H. M. V.). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din „Tezaurul bolnav” de Petre Maniliu. 18.15: Concert de după amiaza. Or­chestra Gică Ştefănescu: Romanţe şi Arii naţionale; Vis de primăvară-vals de Joh. Strauss; Sunt singur-tango de Max Halm; Vioara ţiganului-fox de C. Oflin; Totul merge bhie-fox de P. Mis­­raki; După amiază-vals boston de De Derie: Ani boereşti. .19.00; Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Arii naţionale (solo nai: Gh. Ştefănescu); Romanţă de P. Kreuder; Ca pe Vlaşca­­horă (solo ţambal: Iancu Cârlig); Ca la Zimnicea, arii româneşti de G. Şte­­fânescu.UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Naţionalismul antic de Prof. L Valaori. 20.20; Cântece româneşti, Alexandru Grozuţă; Dorurile mele de Şorban;­­Ploaia-mi ploaie, pe hotare, de S. Dră­­goi; Fată mare, de Şorban; Trandafir de pe răzoare, de S. Drăgoi; De ce nu-mi vii?, de Dima; Ştii tu mândru, de Di­ma.20.45: Actualităţi engleze de Dragoş Protopopescu. 21.00: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij de Th. Kovalsky; De la Gavotă la foxtrot; Gavotă de Bach; Gavotă de Popper; Arie de dans şi Tamburin, de Gretry; Menuet, de Mo­zart; Galop, de Lincke; Espana­vals, de Waldteufel 21.30: Cărţi şi reviste. 21.40: Gh. Folescu (canto); Arie din „Mignon”, de Ambroise Thomas; Arie din oratoriul „Paulus”, de Mendelssohn; Cântec de leagăn, de Kiriac; Hoană, I­­leană, de Brăiloiu; Sârba de Brăiloiu, RADIO ROMANIA 1875 ro.) -­ 22.00: Continuarea «Inceriului Orch»­. S’A REDESCHIS RESTÄÜRANTUL-GKaDINA Stâlp IONUMOINESCU Orchestra SANDU MARCO „ Cântă STAMATE Str. Ilfov 4 (dosul Casei de Depunerii­ viaţie (Reportaj transmis de pe Aero­portul Băneasa). RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCU­­­REŞTI 19.00: Ora. Mersul vremii. Cronica vieţii economice şi agricole. 19.30: Concert de muzică variată. Or­chestra de salon Radio, dirij. de H. Teodoru; Uvertură spaniolă de Keier Bela­, Serenada îndrăgostiţilor, de Linc­ke; Valsul iubirii, de Ziehrer; Două foi, troturi, de Rawicz; Pavană dogală, de Mariotti; O zi în Pădurea Vienezâ, de Kreuzberger. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Vacanţa intelectualului de Mir­­cea Elia­de. 20.15: Continuarea concertului: Pot­puriu din opereta „Alteţa Sa dansea­ză” de Ascher; Vals de Kochmann: Ex­travaganţe-potpuriu, de Morena. 20.55: TEATRE: „Marinarul Smir­­niot”, un act radiofonic de M. Da­vi­­doglu. DISTRIBUŢIA: Agat­, Sorana Ţopa; Jean, Constantin Lungeanu; Tit, Vasile Lăzărescu; Barba Costa, Dem. Psatta. II „Iluzii”, un act radiofonic de Eugen Petit. DISTRIBUŢIA: Eia, Lily Popovici; George, Emil Bot­ta; Nicu, Anton Dumitrescu; f­iul chel­ner, Al. Mitfic; Al n-lea chelner, C. Antoniu; Regia technica, Haig Acte­­rian; Regia artistică, Al. Lohan. 22.05: Corul Asoc. Culturale C. F. R. condus de Tissescu: Privește sus, de de Beethoven; Noaptea, aranj. de Mei­­lert; Cătălina, de N. Oancea (solo: Ste­la Ghica); M’a luat neamţu cătană, de N. Oancea; Cântec nautic, de Eckert; Mama, de Chirescu (solist: Eremia A­­iexandrescu); Arcaşul lui ştefan de Vidu (solist: N. Cîrba); .Foaie verde şi-o lalea de Anastasescu. 22.30: Radio jurnal. 22.40; Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirijată de Al­fred Alesandrescu şi C. C. Nottara. So­lişti: Octav Arbore-Calmusky, d-na Lya Popp Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Marinescu. Povestea Remei din „Tannhäuser’­ de Wagner (Octav Arbo­re-Calmusky) ; Actul II din „Samson şi Dalila” de Saint-Saëns d-na Lya Popp. Petre Ştefănescu-Goangă şi Em. Mari­nescu), dir. de A. Alexandrescu); Două arii din .Maeştrii cântăreţi” de Wag­ner (Octav Arbore-Calmusky). 0.05. Ultimele ştiri. Grupul de Nord: 369 m. MILANO 70 kw. 814 kHz., 19: concert coral; 19.45: sport; 21.15: radio jurnal; 21.45: concert; 22.30: conf.; 22.45: comedie intr’un act, după teatru muzică de dans; 24: radio jurnal; 305,4 m. MÜNCHEN 100 kw. 758 kHz., 19: teatru; 20.20: muzică de cameră; 21: concert, orch. de dans, Trans, din Saar; 23, ora met., știri, 23'30: piuzică de dans, strei Radio; Sânge vienez-vals de Joh, ’ Strauss; Polca de.. J. Strauss: Suită de­ dansuri moderne de Niemann: a) Bos­ton; b) Tango; c) Charleston; d) Dans negru: Foxtrot pe motive din „Vânză­torul de păsări” de Kochmann. RADIO BUCUREȘTI (364,5 m.) 22.03: Concert de vioară, d-ra Lola Bobescu. Sonată in ml minor de Verac­­cini: Cântec de leagăn de G. Fauré; Tempo di Minuetto de Pugnani; Prelu­diu și Allegro de Pugnani-Kreisler. RADIO ROMANIA. RADIO BU­CUREȘTI 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Colindând restaurantele cu mi­crofonul: Monrce­ Carlo (Orchestra Ione­­scu Găină); Continental, (orch. Grigo­­raş Dinicu); Modem (orch. Ionel Ghir­­gea); Răcani (orch. Jean Sibiceanu); Lido (Jazzul Saşa Fanico); Terasa Cer­cului Militar (orch. Petrică Moţoi); Ior­­dachescu (orch. Sandu Marcu); Bule­vard (arch. Ionel Cristea); Bonboneria Lafayette (jazzul James Kok). Grupul de Nord, 369 m. MILANO 70 kw. 814 kHz.— 18.15: Muzcă de dans; 19: Trans. din Asmara; 21.05:­cronica radiofonică; 21.15: Radio Jurnal; 21.45: Concert vocal; 23: Concert de mando­line; 23.30: Muzică de dans; 24: Jur­nalul Radio. 405 m. MÜNCHEN 10 740 kHz. — 19: Concert; 21: Concert de soliști; 23: Ora, met., știri sport; 23.30: Muzică de dans. 405.8 ROMA 50 kw. 713 kHz. — 18: Radio jurnal; 18.15: Muzică de dans; 20: plăci; 21.15: Radio jurnal; 21.45: Concert vocal; 22.45: Conf. muzeală; 23: Varietăţi; 23.45: Muzică de dans; 24: Jurnalul radio. 4702 m. PRAGA 120 kw. 638 kHz. — 18.35: Emisiune germană; 19.50: Inf.; 19.55: Plăci; 20.10: Causerie; 20.30: Trans. de la Teatrul Naţional; 22-50: Plăci; 23: Ora, inf.; 23.40: Ind. în ger­mană; 24: Plăci. 506.8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 17.45: Concert; 20: Cântecul popular al Postului de radio; 20.25: Concert de lied-uri; 21.30: Muzică; 23.20: Muzică de dans; 24: Comunicate; 0.15: Muzică de dans; 1: Plăci. 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz — 18.30: Orch. de țigani; 19.40: Conf.; 20: Muzică de j­azz; 20.35:­ Causerie; 21: Operetă; 23.10: Inf. sportive; 23.40: Orch. de țigani; 0.30: Muzică de dans; 1.05: Inf. 1339 m. VARŞOVIA 120 kw. 224 kHz — 19: Plăci; 19.20: Recital de pian; 19.50: Causerie; 20.30: Concert; 21: Re­cital vocal; 21.30: Fuleton; 21.45: Jur­nalul Radio; 22: Concert orchestră mi­litară marină; 23.15: Muzică de salon; 23.55: Muzică de dans. RADIO ROMANIA Programul­­ pentru: Luni Impresionanta sinucidere a unui comerciant ARAD, 30.­­­eri după amiază, co­merciantul Hs­d Adalbert, de 36 ani conducătorul magazinului de încăl­ţăminte „Fraţii Ivany“, din str. Me­­ţeanu, s-a spânzurat în locuinţa sa din­ bul. Carol nr. 37. Din cercetările făcute rezultă că nefericitul comerciant şi-ar fi pus capăt vieţii din cauza unui dezechi­libru sufletesc» - • * - *• -• Neînţelegeri in sinul minorităţii germane din Bucovina Au reîsbucrtît vechile dispute CERNĂUŢI,30. — In reporta­­giile noastre de acum câteva luni ne-am ocupat pe Larg de conflic­tul ce a isbucnit în sânul minori­tăţii germane din Bucovina. După cum se ştie, germanii hit­­lerişiii din Bucovina îşi alesese un consiliu­ de conducere, sub pre­şedinţia d-lui Erwin Müanich­ Câtva timp, se părea că acesta se bucură de încrederea germani­lor bucovineni. Totuşi, împotriva lui se declaraseră parte din frun­taşii germani, cari împărtăşesc punctul de vedere că minoritata grmană nu-şi poate permite de­cât o politică in cadrul strict al intereselor ţării noastre. Mai târziu, Erwin Mütanich a avut de suportat şi alte adversi­tăţi. Acestea au fost în legătură cu luptele ce au isbucnit între conducătorii minorităţii germane din întreaga Românie. Se ştie că Erwin Milanech, con­ducătorul naziştilor din Bucovi­na, s-a declarat de partea d-lui dr. Gust, situându-se deci ca ad­versar al d-lui Fritz Fabriţius, a­­les ca preşedinte al Consiliului naţional al germanilor din Ro­mânia. Lupta dintre cele două tabere accentuându-se, d. Fritz Fabri­­ţius a ordonat dizolvarea comi­tetului naţional­ german din Bu­covina, „Volksrat”, precum şi in­stituirea de noui alegeri. Comite­tul naţional german din Bucovi­na, in frunte cu Erwin Münnich, a refuzat să se supună acestui or­din. REIZBUCNIREA DIHONIEI Timp de câteva luni, a domnit o relativă acalmie în sânul ger­manilor din Bucovina. Dar conflictul nu se poate so­coti aplanat, dovada rezidând în faptul că, de câteva zile, au reîn­ceput agitaţiile şi vechile neîţele­­geri in sinul minorităţii germa­ne. D. Erwin Müanich nu-şi pără­seşte postura de conducător al germanilor din Bucovina, combă­tând vehement pe d. Fabriţius. La rândul său, d. Fabriţius ţi­ne neapărat să înlăture prepon­derenţa d-lui Mianich. In acest . . amenajare scop, d. Făbriţius a şi sosit în Bu- ale acestui­­ aero­port vor intape covina, spre a conduce campania în cerând,­i electorală, în vederea nouilor a­­legeri. Până în prezent, s-au ţinut a­dunări electorale în câteva oraşe, ca de pildă Câmpulung şi Rădă­uţi. La adunări, au participat a­­derenţii ambelor tabere, aşa că discuţiile au fost extrem de agi­tate. Pe de altă parte, a reînceput să activeze şi fracţiunea catolică din sânul germanilor din Bucovina, de sub preşedinţia d-lui Tress, fost consilier municipal. Această grupare a ţinut o adu­nare în sala „Narodny-Dym”, cu prilejul căreia s-a luat hotărîrea ca fracţiunea catolică să partici­pe la nouile alegeri şi să pună lis­te separate în toate satele din Bucovina, în care se află popu­laţie germană. O a doua adunare a fracţiu­­nei catolice a avut loc In subur­bia Roşa, sub preşedinţia d-lui Tress, luîndu-se aceleaşi hotărîri. E de prevăzut că pe măsură ce se va intensifica această campa­nie electorală, luptele se vor ac­centua şi mai mult în sânul mi­norităţii germane din Bucovina. EM. KOS. Arestarea unui ademenitor de minore CLUJ, 30.­­ Agenţii poliţieneşti au­ arestat astă-noapte pe portarul academiei teologice, Bolo Colman, care a încercat să ademenească în cursul zilei de ori două fetiţe. Deoarece se crede că Colman Bolo este un desechilibrat mintal, a fost trimes spre examinare la clinica psihiatrică. Construirea unui aeroport la Râşnov RÂŞNOV, 30.­­ In urma unei dispoziţiuni a ministerului aeru­lui, o comisiune s’a deplasat la locul numit „Tabăra” din hota­rul comunei noastre, studiind po­sibilitatea înfiinţării unui aero­port. Informaţii din sursă sigură a­­rată că lucrările de EXPOZIŢII Pinacoteca statum, palatul Ate­neului, deschis Marţi, Joi şi Dumi­nică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului, Bulevar­dul Lascar Catargiu 21. Deschis Du­minica şi sărbătorile de la 1.0—13. Expoziţia retrospectivă a pictorului Baltazar. Muzeul municipal calea Victoriei 117. Deschis Duminica si sărbătorile dela 10-13. Muzeul Arhivelor, str. Arhivelor 4. Marţi, Joi 10-12 şi după amiază 15-17, iar Duminica şi sărbătoarea dela 10-13 şi după amiază dela 15- 17. Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea: Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 16—15. Duminica şi sărbă­tori legate 10—13 şi 18—19. Str. Gen. Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe,, medalii, deschis Joi şi Du­minică dela 2-4. Muzeul Simu, deschis Joi şi Du­minică 10-X. Muzeul Tom­a Stelian, şoseaua El­­seleff, deschis Marţi Joi şi Dumini­că 10-12 şi jum.­5. Muzeul Kalinderu. Str. Renaşte­rii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10-12 şi 2-4. Sărbători 9-1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman. Str. C. A. Ro­­setti 9. Deschis Marţi, Joi şi Dumi­nică dela 9-12 şi 3-5. Intrarea li­beră. Muzeul Monumentelor istorice. Str. G-ral Berthelot 28. Deschis zi­­nic dela I-l. Intrarea liberă. Muzeul Geologic. Șoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela, 9-12. Intrarea liberă. Ofiţer italian dezertor arestat la Cluj CLUJ, 30.­­ Chestura poliţiei locale a arestat astăzi un bărbat lipsit de orice act de indentitate şi care nu vorbea de loc limba românească. El a declarat că este italian şi că se numeşte Domenico Tor­­tibio, inginer arhitect şi subloco­tenent în armată. Arestatul a povestit apoi sbu­­ciumul său sufletesc la ştirea morţii fratelui său, care a fost trimes să lupte în sălbătăciunile Abisiniei şi de frică de a nu fi trimes şi el acolo, a dezertat din regimentul din Miano şi a fugit din Itala. A rătăcit săptămâni Întregi. A­­ trecut apoi prin Iugoslavia şi a ajuns la frontiera României, pes­te care a trecut clandestin şi a a­­juns până la Cluj, unde a fost arestat. După ce i se vor dresa actele, Domenico Tortikio va fi Înaintat Consiliului de războiu al Corpu­lui 6 Armată pentru trecerea frauduloasă­ a frontierei. Ziua „Astrei“ transilvănene Ca o urmare a apelului lansat de comitetul central, constătător din 50 reprezentanţi regionali, în frunte cu preşedintele general d. profesor Universitar dr. Ioliu Moldovanu, in toate oraşele, târgurile şi comunele din cuprinsul Ardealului şi Bana­tului unde există nuclee şi tradiţii culturale, se desfăşoară a doua zi de Rusalii impozantele serbări ale „Astrei“. A doua zi de Rusalii va fi de aci înainte ziua „Astrei“. Va fi o manifestaţiune generală menită să trezească publicul mare la conştiinţa vie a înfăptuirilor din trecut şi a datorilor din viitor. • E tocmai anul al 75-lea de exis­tenţă a bătrânei instituţiuni cultu­rale. Statutul funcţionăril ei a fost a­­probat în 1861 de către împăratul Francisc Ioseif pentru a compensa cel puţin parţial poporul român pentru jertfele sale eroice în revo­luţia condusă de Avram Iancu în 1848. Curtea îşi dădea seama. Că a fost prea ngxată cu românii, prea i-a păcălit­­ într’un mod brutal supri­mând deopotrivă independenţa Ba­natului (1859) şi a Ardealului (1843- 1867), deci nu putea refuza cel pu­ţin avantagii de ordin cultural-ecle­­siastic În 1864 aproba restaurarea mitropoliei ortodoxe de Sibiu­ de ordine minoră... Toată floarea Intelectualităţi con ■jucătoare s'a străduit să organizeze­­ opera de luminare a poporului şi să­­ refacă astfel din pierderile politice îndurate. Programul de acţiune a suferit modificări, s’a potrivit vremurilor până ce s‘a ajuns la un oarecare făgaş.­­ Grija primară a Astrei transivă­­nene a fost să publice „Opuri ştiin­ţifice“ cu preocupări dominante de filologie. Inceul cu încetul „Astra" a înţe­les, că trebuie să sprijinească ivirea unei generaţii de cărturari şi me­seriaşi, şi a inceput să acorde burse pentru studenţii universitari şi aju­toare pentru „învăţăceii şi sodalii de meseriaşi“, destinând sume fru­moase in acest scop. Se trădează în­grijorarea pentru o clasă mijlocie românească. Sume insemnate a acordat şcoli­lor, instituind în plus premii ’pen­tru scrierile literare. O bibliotecă publică a­­Astrei“ a luat fiinţă. Şi în cele din urmă s'a consacrat editării unei biblioteci poporale. Intr’un moment dat „Astra" a avut norocul să insărcineze pe bă­năţeanul Constantin Diaconovici cu demnitatea de prim-secretar al ei. A fost o alegere extrem de valoroa­să. Talentul rar de organizator şi simţul practic al lui Diaconovici a creat „Astrei“ aşezâmintele cele mai solide: casele din Sibiu, şcoala civiă de fete şi „Enciclopedia Ro­mână“ sunt realizările mari ce se VASILE GOLDIŞ Preşedintele „Astrei“ timp de zece ani, după Andrei Bârseanu, leagă de numele lui C. Diaconovici. _­­E perioada cea­­ mai ■ int­egritoare a „Astrei". Se pun bazele definitive ale instituţiei. Nici Înainte, nici­­după Diaconovici, ,Astra“ n’a mai înregistrat atari succese. După 1918 „Astra“ s’a sbătut să-şi reformeze cadrele, să-şi dea un statut mai corespunzător, să-şi men­ţină prestigiul, să-şi dirijeze activi­tatea prin cele 10—11 secţiuni Iile­­rar° r­ r*1 -ţi.— *■ DR. IXILIU MOLDOVAN Preşedintele „Astrei“ in curs. Greutăţi mari trebuiesc in­­vinse. Cum să izbuteşti a fi mai de folos? Şi căror pături populare să te adresezi. De unde să-ţi tai mijloa­cele financiare? Regretatul Vasile Goldiş timp de 10 ani s-a sbătut să adapteze „Astra“ la nevoile Româ­niei noi şi să găsească sursele sta­tornice de venit. Pentru a ieşi victorioasă din toate aceste frământări „Astra" a apelat la publicul mare ca să facă zid in jurul ei, amintindu-şi trecutul. Se vor lansa liste de colecte băneşti în favoarea Astrei. In ziua aceasta ne putem dori „Astrei“ decât o desăvârşită izbân­dă. Să reînsufleţească şi resolidări­­zez­e pe toată lumea in jurul forţii ei, care s’a dovedit atât de necesară pentru cultura românească. Poate ca­prin contribuţiuni colective să se sta­bilească programul cel mai po­trivit nevoilor societăţii. Poate că va ieşi la iveală de undeva un nou Diaconovici, dăruit cu geniul prac­tic, care să­ ducă aşezământul cul­tural in­ fiecare sat românesc.­­ ION CLOPOŢEL MITROPOLITUL ŞAGUNA întâiul preşedinte al „Asociaţiei transivane“. Cercurile culturale din Ţara Haţegului HAŢEG, 30. — Judeţul Hunedoa­­­ra cuprinde 46 cercuri culturale, cari, ■ animate de îndemnul şi priceputa­­ îndrumare a d-lui Titu Vlădoianu, inspector şcolar, secondat de d. I.­­ Popovici, revizor şcolar, s’au luat la întrecere în opera de culturalizare a masselor şi perfecţionare profe­sională. Cu ocazia congresului ţinut la De­va s-a putut vedea strădania invă­­­­ţătorilor, atât în ceea ce priveşte ac­tivitatea extra-şcolară, perfecţio­narea profesională, acţiunea de corp disciplinat şi pus in slujba naţiei, cât, mai ales, îndrumarea aptitudi­nilor fiecărui elev spre profesiune,­ către care manifestă înclinări deo­­sebite. Unul dintre cele mai active cer­curi culturale din Hunedoara este cercul cultural „Haţeg“, de sub pre­şedinţia d-lui Th. Părău. Acest cerc şi-a ţinut, zilele trecute, a VI-a, şe­dinţă lunară, la şcoala primară din comuna Lungina. Au participat membrii corpului didactic din comunele: Haţeg, Ră­­chitova, Berthelot, Tuştea, Den­inis, Ştei, Ciula Mare, Ciula Mică, Vălioaia, Boiţa, Silvoşul de Sus şi Silvoşul de Jos. In şedinţa intimă, d. Drăghici-« Savos a ţinut o lecţie de intuiţie la clasa II-a, iar d. D. Stanciu, dir. şc. Răchitova, a ţinut o conferinţă despre: „Sentimente şi instincte’, arătând Însemnătatea primordiala a sentimentelor şi instinctelor, in­ viaţa individuală, a familiei, a na­ţie­­ şi a popoarelor. A urmat masa comună. După amiază, s’a ţinut şedinţa publică. D-na Bientea a vorbit des­pre: „Rolul fem­eii în gospodărie“,­­ d. I. Ghiţescu-Berthelot, despre:­­ „Drepturile şi datoriile constituţio­nale“ şi d. Bust. Dan­ Tuştea, des-­u­­pra: „Avantagiile ce le oferă in­­strucţia premilitară“. S-a executat, de către elevii şcoa­­lei, un frumos şi bogat program, compus din: coruri, recitări, dialo­guri, jocuri naţionale şi piesa „Dof­torul ştie tot“. D. Gh. Pârău, preşedintele cer­cului, a mulţumit publicului asistent pentru dragostea arătată faţă de luminători satelor. Au mişcat inimile, cuvintele să­teanului­­Moisie Dăbucan, care a spus că „sătenii sunt ca aluatul pre­­­gătit ce aşteaptă să i se dea formal dorită“. Sibiul cultural Eforturi pentru promovarea culturii româneşti SIBIU, 30. — In Ardealul de du­pă Unire, fenomenul politic ajun­sese pe primul plan de preocupare. Nici Sibiul n’a scăpat de sub aceas­tă influenţă, cu toate că tradiţia lui de oraş cultural l-ar fi putut sal­va. Mai târziu, după potolirea in oa­recare măsură a poftelor şi ambiţii­lor, s’au trezit din amorţire şi nă­zuinţele culturale. Reluarea firului rupt constitue un adevărat eveni­ment, care şi-a revărsat roadele cu imbelşugare. Intr’un oraş, unde minorităţle conlocuitoare dispun de un impu­nător patrimoniu literar-cultural, necesitatea unei mişcări culturale româneşti s’a impus dela sine. De­sigur au existat instituţii, cari au continuat o activitate, a cărei în­ceput datează din vremuri străbu­ne. Astfel „Astra" continuă şi as­tăzi misiunea culturalizării, difu­zând cultura în toate straturile so­ciale. In ultimii ani a intrat în scenă un factor nou d­e tânăra generaţie intelectuală, setoasă de adevăr şi frumos, precum şi de realizarea lui pe un pământ care a fost mult timp dominat de culturile străine. Un grup inimos din această tânără, generaţie, sub conducerea scriito­rului Al. Dima, a înfiinţat un­­­naclut, al cărui cadru şi cerc de ac­tivitate s-au extins in mod simţitor. Astăzi acest cenaclu joacă un rol dominant in cercurile intelectuale, funcţionând sub denumirea de gru­parea intelectuală „Thesis“. Mem­bri acestei grupări sunt scriitori şi profesori cunoscuţi nu numai în Ar­deal, ci şi în Vechiul Regat. Cultu­ra românească încăpută în Sibiu in aceste mâini tinere, a fost reprezen­tată cu demnitate, mai ales în fa­ţă minoritarilor. S-au mai înfiinţat şi alte cercuri în Sibiu, având mai mult un scop didactic. Printre acestea se numără: Cercul franco-român, italian şi ro­­mâno-german, fiecare ţinând cursuri şi prelegeri pentru cei ce doresc să înveţe limba respectivă. Ar mai fi de reamintit activitatea, ziarelor şi revistelor din localitate, cari în ultimul timp s’au înmulţit. Conferinţele publice sub auspicii­le „Astrei“ şi a diverselor cercuri sai­ instituţii contribue in mare măsură la întreţinerea atmosferei de inte­lectualitate, pe care Sibiul şi-o în­suşeşte din ce în ce mai mult. IONEL NEAMTZU i Săptămâna vinului Numele premianţilor SIGHET, 30. — Serviciul agricol din localitate, înţelegând intenţia ministerului de agricultură, de a se da o importi­niţă a acestei manifes­­tatiuni şi mai mare intr’un judeţ neviticol cum este al nostru, a or­ganizat săptămâna vinului la Sighet, cu atât fast şi pricepere încât a în­trecut­ aşteptările chiri­­a celor mai pretenţioşi. In urma unui apel lansat de către organele serviciului agricol, au răs­puns firmele de vinuri cele mai im­portante din localitate, care au ex­pus vinuri de calităţi superioare a­­proape din toate colţurile ţării. Expoziţia a avut loc in sala „Co­roana”. Inaugurarea, a avut loc in prezen­ţa autorităţilor şi a unui public nu­meros din oraş. D. consilier D. Zorilă, declară ex­poziţia deschisă şi arată gripa mi­nisterului de agricultură ce o poar­tă pentru o cât mai bună valori­ficare a produselor viticole. Cu prilejul inaugurării au luat cu­vântul d-nic: consilier D. Zorilă, şi ing. N. David, directorul şcolii viti­cole din Diosig-Bihor. Comisia a acordat următoarele premii: Premiul 1) Nicolae Jacobovici, Herman Muller şi ştefan Villand. Premiul 2) S. Grun și Josovici. Inaugurarea unui monument BUZĂU, 29. — In ziua de 31 Mai, va avea loc desvelirea mo- , numentului ridicat in comuna ceanca,^i memoria celor 210 m^ELiomune, căzuți în răsU­ B1877 și 1916. fost ridicat din iniți. B^N. Dobrescu pri­marul coi Intre producătorii cari a­ir.. luat parte la expoziţie au fost premiaţi cu premiul 1. Şcoala de viticulturi­. Diosig, recolta 1935 vin Risling; Io- Mi­nescu, recolta­ 1935 vin tămâios din Drăgăşani şi premul 2., a fost acor­dat d-lui Coman recolta 1935, vi­nuri aduse din regiunea Fanciu-O­­dobeşti. De la Uniunea generală a me­­seriaşilor din România Ieri seară a avut loc o întrunire a membrilor Uniunii generale a mese­riaşilor din România la, sediul cen­tral din calea Victoriei 40. Au vorbit d-nii Teodor Ionescu, I. Creţulescu, V. Ciobanu, Gh. Puşcaşu, B. Sava, Toma Petrescu şi alţii, ca­re au a­­râtat greaua situaţie a muncitori­lor români. S-a hotărît ca adunarea generală ordinară a centralei cu re­prezentanţii tuturor filialelor şi sub­filialelor din ţară să aibe loc Dumi­nică 7 Iunie era 9 dimineaţa la se­diul central. Marţi 2 Iunie la ora 8 seara va a­­vea loc o nouă adunare cu repre­zentanţii secțiunilor din Capitală şi suburbane. Preot dat în îndesată pentru lese-isjestate ROMAN, 30. — Tribunalul local prezidat de d. Eugen Săndulescu şi asistat de d. judecător N. Basie, a început azi dezbaterile procesului preotului Ion Tănăsescu-Dobrota, parohul bisericii „Sf. Voevozi“ şi profesor de religie la Uceul de băeţi „Roman-Vodă“ acuzat că în ziua de 16 Martie crt., într’o discuţie cu d. căp. Răileanu a adus injurii Suve­ranului. Imediat după cele întâmplate, d. căpitan Răileanu, a adus cazul la cunoştinţa garnizoanei şi a direc­­ţiunei liceului unde preotul Dobro­­ta are catedră. Mai târziu a fost reclamat parchetului. Făcându-se cercetări de către par­chet şi de cabinetul de instrucţie, s-a constatat vinovăţie, preotului Ion Tănasescu-Dobrota care a fost trimes în judecată. Tribunalul după ce a luat intero­gatoriul inculpatului a procedat la ascultarea următorilor martori: că­pitanul Răileanu, prof. C. Grigoraş, directorul liceului „Roman-Vodă“, prof. Al. Epure, Emil Schnell, Ion Popa, Constantin V. Cârtiţă şi Const. C. Cârtiţă. întrucât au lipsit mai mulţi mar­tori, tribunalul a amânat­ procesul pentru 19 iunie cât„ când se va in­tra şi in fond. CETIŢI Cuvântul Liber

Next