Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-10 / nr. 10582

Pagina 2- AH.« MAMA A UITAT ASEARĂ SĂ-MI DEA LINGURIȚA CU • MAGNESIA SpellEGRîNO IATA DECEASTAZI NU MĂ SIMT BINE AGiESIA SfSâEifl» Cu anis, fără anis și efervescent RADIO S’A REDESCHIS RESTAURANTUL GRADINA GHIIA IORDACHESCU Orchestra SANDU MARCU Cântă STAMATE Str. ntor 4 (dosul Casei de Depuneri) Programul pentru Luni 1875 tn. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 361,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.311-8.30) 7.30: Deschiderea emisiunii Gimnastică ritmică. Radio jurnal 1. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: Inciucerea emisiunii. 8.45. „Zina tineretului, 8 Iunie”, (Transmisiune de pe Căminul Cotrocenii; ' Vestirea Seinari-mufici, tobe, goarne şi buciume; Slujba religioasă şi sfinţirea drapelelor noilor unităţi; Ridicarea parinilonului; Cuvântul M. S. Regelui; Exerciţii de ansamblu; Defilarea. 12.55: Iureşul şi urarea pentru AL S. Regele. 13.00: Ora, Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Corul „Vasile Lucaci” din Satul Mare, dirij. de Prof. Demianu; Răsunetul din Crişana de Vidu; Fir'ai maică de Oanicea; Foaie verde mocanaş de Galinescu; Vino bade de Velceanu; Biru-mi dau de Galinescu; Pupi de flori de Velceanu; Foaie verde şi-o lalea de Galinescu; Ţi-ai mânat de Butaş. 13.15-13.35: Culturale, sport. 13.40: Concert de muzică românească. Orchestra Petrică Moţoi (canto: Luican) Dansuri româneşti; Romanţe vechi româneşti; România Mare, potpuriu de Welsch. 14.15: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Doine şi jocuri din Ardeal; Două romanţe de Anghel Miclescu; Romanţe şi Arii populare. 15.00: Ultimele ştiri 16.30: Congresul general festiv al învăţătorilor, prezidat de M. S. Regele (Transmisiune de la Ateneul Roman». 18.03: Concert de muzică românească. Orchestra Jurca din Craiova, voce: P. Alexandrul: Arii naţionala; Sbor de rânaunele-potpuriu de Dinicu; Sub vişinul inflorit-romanţă de Paschiu; Pe dealul Cornel; Sărutul-romanţă de Cavadia; Crâşmăriţă din Buzău de Popescu-Popu; Omule cu caii buni-cântec popular; Romanţe şi Arii naţionale. 19.00: Ora. Mersul vremii Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Inimile noastre bat un marş de Vilinov; Alina-vals de Ivanovici; Ţigăneasca de M. Constantinescu; Cărărue, călărueromanţă; Hora imitaţie de cimpoi (solo: Julea); Căsuţa noastră de Popescu-Popu; De dragul tău-romanţă de Manzarti; Romanţe şi Arii naţionale. 20.00 : 8 Iunie, de Nistor, ministrul Muncii. 20.20: Concert de cântece româneşti. George Ştefanovici şi d-na Evantia Costinescu: I) George Ştefanovici: Cântecul murgului de Kiriac; 2) Râsai lună de Musscescu; II) Evantia Costinescu: 1) Cântec de leagăn de I. Borgovan; 2) Cine m’aude cântând de Bredicanu: IH. George Ştefanovici: 1) Unde-aud cucul cântând de Kiriac; 2) Cine trace pe uliţă, de Kiriac; IV. Evantia Costinescu: 1) Mor azi zâmbetele mele de Mihail Jora; 2) Mândruliţa de demult de O. Dima; V. George Ştefanovici: 1) Dor de ţară de Juga; 2) Bătrâneţe haine grele de Brediceanu; 3) Necredinciosul de Kiriac; VI. Evantia Costinescu: 1) Ionică de Kiriac; 2) La o tufă de stejar de Brăiloiu; 3) Prinde-mi-te-aş, de finaru. RADIO-BUCUREŞTI (364,5 ut) 21.05: Recitări 21.20: Concert de seară. Fanfara Regimentului 21 Infanterie condus de Lt. Stamatiade: Imnul Regal; Ardealulpotcpuriu naţional de C. Porumbescu; Transilvania-potpuriu naţional de 3. Petrescu; Valurile Dunării-vals de Ivanovici; Amintiri din Dobrogea - potpuriu naţional de Alex. Marian; Marşul Centenarului Reg. IV Linia Ilfov No. 21 de Lt. Stamatiade. RADIO-ROMANIA (1875 m.) 21.05-21.30: Şezătoarea tineretului (Transmisiune de pe Câmpul Cotrocenilor. RADIO-ROMANTA, RADIO-BUCUREŞti 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de muzică românească. Corul „România’ condus de N. Lungu: Imnul Regal; Voinţa neamului de Danielescu; Visul nostru de G. Ştefânescu; Zum, sum,, zum, cântec din Oltenia de Anastasescu (solo: Aurel Alexandrescu); Idilă bihoreana de Sabin Drăgoi; Clobfinaşul-cântec "din Moldova de Anastasescu; Foaie verde de mohor, cântec din Muntenia de D. Botez; Bătuta din Muntenia de Juarez Movilă; Cântă puiul cucului, cântec din Ardeal de Bohociu; Vesele, cântec din Banat de Şamski 23.20: Concert nocturn al Orchestrei Grigoraş Dinicu, reu ansmia de la re■»tauramul Continental 23.45: Juntaiul pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele știri. 24.(H!:0,30: Continuarea concertului. Grupul de Nord, 369 m. MILANO 70 kw. 814 kHz. — 18,35: Intermezzo muzical. 18,55: muzică populară. 1950: scenă radiofonică. 21,10: muzică de dans. 23: inf. sportive. 23,20: concert. 0,30: muzică nocturnă. 405,4 m MÜNCHEN 100 kw. 740 kHz. — 18,20: conf. 19: muzică. 20,30: plăci Intermezzo. 21,10: arch. Schrammel. 23: ora, noi. știri, sport. 2320: șah pentru Înaintați 23,50: reportaj radiofonic, 24: muzică de dans. 420.8 ROMA 50 kw. 713 kHz. — 18,15: muzică de dans. 19: trans. din Asmara. 20: plăci. 21,15: Radîk jurnala, bul. met. plăci. 21,35 concert de vioară. 22,45: conf. 23: muzică de dans. 470,2 m. FRAGA 120 kw. 838 kHz— 18,25: plăci. 18,40: recital de pian. 19,53: plăci 20,30: trans. din Karlovska. 21,15: conf. 21,30: recital de canto. 21,56: versuri 22,15: Brno. 23,35: plăci. 506.8 m. VIENA 120 kw. 592 kHz. — 18,20: concert. 20: conf. 20 20: program după dorință. 21: zece minute distractive. 21,10: concert simfonie. 20: știri. 23,10: arii de la opera din Graz 0,40: muzică de dans. 549, m. BUDAPESTA 120 kw. 546 kHz. — 18: concert 19,15: concert vocal. 19,45: conf. 20: concert vocal cu pian. 22,40: arch. operei. 24: reportaj. 1.05: inf. 1339 m. VARŞOVIA 120 kw. 224 kHz. — 18,30: recital de canto. 19: Poşta radio. 20,30: trans. de la concursul hipic internaţional 21: plăci. 21,30: Foillefcon 21,55: Causerie de actualitate. 22: concert. 23: vii. sportive 23.15: corul ucrainian. 24: muzică de dans. Miercuri, 10 Iunie lansăm MARIANINA MAREA TAIMA de care mi trefere sa se vorbească •••• DiftoNSATA SPECTACOLELE ZILEI TEATRE GRADINA VOLTA BUZETEI. —Miercuri premiera Café Viena.. LOCALUL CHINEZESC (fasagiul Compedia). _ Program. TEATRUL DE VARIETĂȚI MOULIN IJOUGE. — Program artistic. BAR PARISIEN-GRILL (vis a vis de Operă). Program artistic. Miercuri premiera „La iarbă ver- STRANDUL KISELEFF plajă solară, de". » restaurant, jazz, dans. GRADINA IZLANDA: Agafton I. TEATRUL NOU: „Bucureştiul râde, Bucureştiul cântă“, premieră, „COLORADO“, dancing bar, şos. Kiselef 16. — Program excepţional COLONADA (Sos. KiseîeM), — Program. GRADINA MARCONI (Grlvîţei). — CINEMATOGRAFE CAPITOL (Sala şi Grădina). — Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morray Jurnal şi compiectare. SCALA. — Kay Francisc şi George Brent în Soţie şi Amantă Jurnal Paramount şi compiectare. TRIANON. — Liane Hald şi Paul Hoerberger in O vizită nocturnă. Jurnal şi compiectare. REGAL. .— Hotel Savoy 217 cu Hans Albers şi Jurnal Paramount. ROXY. — Biletul de o mie, cu Georges Milton şi Gaby Morlay. Jurnal şi compiectare. SELECT. — Domnul de la Folies Bergere şi San Francisco. BULEVARD-PALACE. — Ducele de Fier şi Aly-Baba cu Anna. May Wong. DARLY. — Visul unei nopţi de vară şi Dinky cu Jackie Cooper. A. R. P. A. — o căsnicie modernă Miriam Hopkins şi jurnal. cu Alto.— Insula Pinguinilor cu Inkijinoff şi Francoise Rosay. Jurnal Fox. SAVOY. — Primul film francez cu Anny Ondra in Anny se amuză şi complectare. VOX. — „Sub teroarea delictului* cu Ginger Rogers şi Francisc Lederer şi Revista „Salata de Sezon". CORSO. — Pasiunea mea cu Marlene Dietrich şi Singură pe Jume FEMINA Mireasa lui Frartkestein şi Parodia vieţii cu Claudette Colbert. MiA. — Samson şi îngerul întunericului FORUM. — Dăruieşte-ne noaptea cu Jean Kiepura şi Aventuriera din Monte Carlo. OMNIA — Dărueşte-ne noaptea cu Ian Kiepura şi Când dragostea Înfloreşte. BIZANTIN. — înger şi Demon şi Ajutor sunt milionar. MANON. — Mazurka cu Polla Negri şi FRANKLINT — Peter cu Franska Gaai Găbarles Boysr ln Fsriinsa«. I ^ i^irfcuna. VOLTA BUZEȘTL — Doctor Socrates AIDA. — Extraordinarul Mr Rugles si si Uniti nti veci« la R.nhv rcao'.a* 0,..'..-J. ' "“s"* rşi Uniţi pe vecie cu Ruby Keeler. AMERICAN. — Femeia şi Minciuna şi Dansul s’a sfârşit. REX. — Fantoma din expresul Nr. 6 şi Nopţi în Harem cu Eddie Cantor. SPLENDID.— Danielle Darieux în Volga în flăcări şi Raiul pe pământ. TOMIS. — Tânărul Conte cu Anny Ondra şi Lumea sa mişcă. IZBANDA. — Cruciadele şi Misteriosul Mr. Young. GLORIA. — Jean Murat Infeme Bureau (birou II) şi Marec Toreador. EDISON. — Revolta de pe Bounty şi Calea Laptelui. RAHOVA. — Flacăra vieţii şi Copilul Durerii VENUS. — Dubla existenţă a comandantului Derek şi patima Blondă. MILANO. — îngerul Întunericului şi Lacrimi de paiaţă. MARCONI. — Trandafirii Negri şi Tânărul Conte cu Anny Ondra. MODEL. — Ciclonul cu Jack Holt şi Naufragiul cu Walter Conolly. DIANA. — Stan şi Bran poiţişti şi Secretul lui Budha. LIA. — Scandalul cu Gaby Morley şi Dama de la Bal Bascat. TRIUMF. — Shirley Temple în Fetiţa noastră şi Crinul din Mocirlă. REGELE FERDINAND. — Cruciadele şi S-a întâmplat hitro noapte. LOLXCA Shanghai cu Charles Boyer şi Tot oraşul vorbeşte. CENTRAL. — Casnic de Paris şi Răzbunarea calului Tarzan SIC. — Testamentul d-rului Mabuse şi Fata care spune nu. «SîdvvA*.7»!^»WKOTî»*3ţWeiS Episode. ATENEUX TEL — Dama cu «am«IU tț Noaptea voluptăţii. LIZEANU. — Oci Ciorala, compiectare şi trupa de revistă. VOLGA-DOROBANŢI— Pasiunea mea şi Samson cu Harry Baur. LUCIFER. — Spionaj In Dardanele şl Ultimele zile ale oraşului Pompei. FACHE. — Corabia Blestemată şi Stan şi Bran. PAX — Străjerii Africei şi James Kagney in Cursa de noapte, BARCELONA. — Drumul spre Aur (Un strigăt sălbatec şl Şeriful din Colorado PARIS. La route Imperiale şl Charlie Chaplin in Dan Johim şi complect. ILEANA. — Mayerling şi Noaptea Nunţii BOLERO. — Tot oraşul vorbeşte şl Raza ucigătoare. INTIM OBOR. — Cowboy şi Bestia din Borneo. SUZANA-MILITARI. — Shirley Temple In Micul Colonel şl Jurnal. ORFEU. — Shangal şi Casta Diva cu Martha Eggert. ASTRA. — Iubirea lor şl Stan şl Bran In ţara minunilor. SANTA-LUCIA. — Koenigsmark şl completare. GDADINA CARMEN. — Nu mă Uita şl Avioanele morţii Jurnal CITY. — Suflete biciuite şi Stan şl Bran Scoţieni. ODEON. — Biuroul 2 de spionaj cu Jean Murat şi Hoţul de păgubaş. Liane Maid reapărut la Trianon intr'o delicioasă creaţie in filmul de umor specific vienez „O vizită nocturnă" (Besuch am Abend). Regia este semnată de Georg Jacoby, iar din ansamblu desprindem câteva nume cunoscute: Paul Hoerbiger, Harald Paulsen, Iacob Tiedke, Erika Glaestner. Scala şi-a rezervat pentru azi o nouă premieră. Titlul filmului, care a fost realizat de curând in studiourile Warner Bros. First National, este ,J Soţie şi Amantă“. Rolurile principale sit deţi KAY FRANCIS nute de două dintre cele mai „envogue" vedete ale ecranului american : Kay Francis şi George Brent, alături de cari apar Genevieve Tobin şi Ralph Forbes. Fancoise Rosay excelenta actriţă franceză remarcatâ la noi In „Jocul cu moartea” îl secondează pe Inkijinoff In filmul „Insula Pinguinilor" pe care Casa Criterion ni-1 va prezenta cu Începere de mâine la cinematograful Aro. Este o realizare cu acţiune palpitantă plasată Intr’un cadru de nune eleganţă. Num azi, Aro continuă reprezentaţiile cu „Dominoul Verde" cu Pamielle Larrieux şi Charles Vaner Ginger Rogers interpretează rolul principal feminin în filmul „Sub teroarea delictului“ a cărui premieră a avut loc eri la Vox. A Simone Simon şi-a făcut debutul la Hollywood in filmul „Dormitei U fetelor“. Ea a semnat un contract de lungă durată la „Twentieth Century“ Iată distribuţia complectă a fumului: Simone Simon, Ruth Chatterton, Herbert Marshall, Dixie Dunbar, Frank Reiher şi alţii Regisor este Irving Cummings. Franceza e limba preferată a Marienei Aproape toate scrisorile pe care le scrie Marlene Dietrich sunt redactate in limba franceză. Ea o preferă tuturor. Chiar şi scrisorile adresate mamei şi sorei ei din Europa simt toate scrise in franceză. 1. de s. & f. g. Citiţi Realitatea ilustrată EXPOZIŢII Pinacoteca statului, palatul Ateneului, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10-12 şi 3-5. Pinacoteca Municipiului, Bulevardul Lascar Catargiu 21. Deschis Duminica şi sărbătorii® de la 10—13. Expoziţia retrospectivă a pictorului Baltazar. Muzeul municipal, calea Victoriei 117. Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10—13. Muzeul Arhivelor, str. Arhivelor 4. Marţi, Joi 10—12 şi după amiază 15—17; iar Duminica şisărbătoarea dela 10—13 şi după amiază dela 15—17. Muzeul Militar (Parcul Carol). — Vizitarea: Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 16—19. Duminica si sărbători legale 10—13 şi 16—19. St. Gen. Budişteanu 26, colecţiile Al. G. Cantacuzino, cărţi vechi, stampe, medalii, deschis Joi şi Duminică dela 2—4. Muzeul Simu, deschis Joi şi Duminică 10—1. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Kiseleff, deschis Marţi, Joi şi Duminică 10—12 şi 2 juni.—5. Muzeul Kalinderu, str. Renaşterii 3. Deschis Joi şi Duminică dela 10—12 şi 2—4. Sărbători 9—1. Intrarea liberă. Muzeul Th. Aman. Str. C. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela 9—12 şi 3—5. Intrarea liberă. Muzeul Monumentelor Istorice, str. G-ral Berthelot 28. Deschis zilnic dela 11—1. Intrarea liberă. Muzeul Geologic. Şoseaua Kiseleff 2. Deschis zilnic dela 9—12. Intrarea liberă. Muzeul de Istorie Naturală Şoseaua Kiseleff 1. Deschis joi dela 1—3. Duminica şi sărbători dela 10—4. Muzeul Naţional de Artă Religioasă, str. Victor Emanuel 11. Deschis zilnic dela 9—19. Intrarea 20 lei. Duminica dela 11—3 intrarea liberă. Muzeul Naţional de Antichităţi. Str. Victor Emanuel ÎL Deschis zilnic. Intrarea liberă. Muzeul Numismatic (Academia Română), calea Victoriei 125. Deschis Marţi, Joi. Sâmbătă dela 9—12. Luni, Miercuri, Vineri dela 3—16. Institutul Geografic militar. Expoziţia de cartografie deschisă publicului dela 9—12 în zilele de 27—30 ale fiecărei luni. Sala Dalles: expoziţia Aurel Jiquidi. N. Dărăscu, Carol Hübner. Sala Hasefer: expoziţia de pictură a d-nei Lucia Rechenberg. Fântăriei 12: expoziţia de pictură sculptură şi gravură a soc. de surdomuţi. Expoziţie permanentă de artă plastică în Piaţa Academiei No. 1 (Palatul Scutzo)Sala Ileana: Expoziţia Maria Crăciun (Cusături româeşti şi covoare). Ateneul Român: expoziţia postumă a pictorului Vermont. Hasefer: expoziţia de pictură Magdalena Rădulescu. Muzeul Aman: expoziţia de artă decorativă M. Teişanu. Sala Mozart: Salonul omagial 8 Iunie. Str. Lascar Catargi 21: expoziţia retrospectivă a pictorului Baltazar. Str. Episcopul Radu 12: expoziţia pictorului Vartanian. DsLa Liga „Amicilor Franţei“ La liga „Amicilor Franţei“ a fost convocată pentru orl dimineaţă la ora 11 o adunare generală extraordinară care avea de scop alegerea unul nou preşedinte In locul d-lui I. Gr. Perieţeanu, care s’a retras dela conducerea activă a societăţii. întrucât, fiind prima convocare, nu s’a întrunit numărul de membri necesar, s’a hotărit amânarea adunării pentru Dumineca viitoare, 14 Iunie, când se va ţine cu orice număr de membri. La alegere s, prevede că vor fi aprige dispute. Întrucât, se citează printre candidaţi la preşedinţie numele d-lor prof. N. Iarga, Dr. N. Lupu, Gh. Taşcu, O. Stoicescu, Viforeanu, etc. Adunarea se va ţine in localul Facultăţii de drept (Decanat). Doleanţele absolvenţilor şcoalelor superioare comerciale In urma aplicării noilor dispoziţii tn facultate, unii gftsindu-se şi azi cuprinse în circulara ministerului I sub arme. instrucţiunii cu privire la introdu- Este nedrept să ni se pretindă exacerea examenului de bacalaureat la mene cu vădita intenţie de a fi înlăturaţi, din Învăţământul superior, desavantajându-ne faţă de colegii noştri care au putut urma la vreme Academia, numai pentru că au fost favorizaţi de timpuri mai bune. Această dispoziţiune este o lovitură mult prea grea şi mult prea neloială, dacă ţinem seamă că ni s'au închis porţile singurei facultăţi — „Academia Comercială" — la care avem şi noi acces, pentru a ne desăvârşi cunoştinţele. Consideraţiunile expus® ating pe larg şi numai In parte gravele probleme ce se nasc din măsuri eronate sau insuficient analizate de forurile de la cari au emanat Este imperios necesară o acţiune comună, pentru abolirea acestor ilegalităţi. Rugăm pe toţi colegii noştri, a ne adresa adeziunile lor, fie comune, fie individuale, pe adresa: Comitetul de acţiune al absolvenţilor de Şcoli Camereile superioare, neinscrişi Înv. sup., Bucureşti, str. Transilvaniei 21p. 5* scolile superioare de comerţ, absolvenţii acestor şcoli socotind că circulara le creiază o situaţie nedreaptă, au hotărit să facă demersuri pentru a se reveni asupra acestor măsuri. In acest scop, ei au alcătuit următorul comunicat: ’ Dispoziţiunile ministerului Instrucţiunii cuprinse in deriziunea No. 83714/936, cari impun bacalaureatul comercial tuturor absolvenţilor şcolilor superioare de comerţ, in cazul când vor continua invăţământul superior chiar dacă au absolvit aceste şcoli înainte de seria anului 1936/37, sunt arbitrare şi ne determină să unificăm protestele noastre pentru a înlătura profunda ilegalitate, ce ni s’a făcut In baza acţiunii noastre stau următoarele consideraţiuni: Caracteru’ retroactiv, dat unei asemenea dispoziţiuni, este abuziv şi poate fi interpretat oricând ca tendenţios. Nu s’a avut in vedere că mulţi lături de frumoasa vedetă se relevă dintre noi, fiind nevoiţi a satisface Francis Lederer simpaticul actor ame- obligaţiunile militare, impuse prin rlraa.i legile ţării, n'au putut intra Ia timp . . . , Iunie 1S33 Femei aviatoare ăSwta Autoarea focrea ei rândul in capitala noastră. Dela 9 Mai Până la 9 ionie, Bucureştiul s’a desfătat în sărbătoare şi în bucurie Luna nor i or a venit cu cântece şi punţi de libertate întinse seneros intre zilele de muncă şi de îndatoriri! Deşi ploiie s au precipitat vertiginos peste plante şi peste oameni, nevoia unei respirări in aerul liber a învins ofensiva cerului şi oamenii s-au schimbat mereu, în grădini şi în satul Bucureştiului, în ciuda barometrului schimbător. Viaţa la ţară a căpătat, sub ploaie şi sub fulgere, aerul ei natural şi lacul cel nou şi-a împreunat bucuros apele limpezi cu luciul picăturilor de ploaie. Sub capriciul neprevăzut al cerului şi în frumuseţea unei naturi abcatuite special, vacanţa şi sărbătoarea şi-au culminat bucuria, cu ziua aviaţiei Atunci cerul s’a înseninat şi a rămas la „frumos-fix“ şi aerul a primit radiosoborul pasânîor de fer ale omului invingător prin ştiinţă. Ştim cu toţii că aviaţia merge zi de zi către o desăvârşire a oborului prin viteză şi preciziune. Dar ceea ce trebu® sft ne bucure este participarea victorioasă a femeilor, în această curagioasă şi emoţionantă armată a cerului Şi putem spune că astăzi mai mult ca oricând, femeia a dat dovadă de o perfectă şi repede asimilare a conştiinţei ei la datorie şi la curaj. Ziarele anunţă lapidar şi grav, informaţi aici asupra zborului femeilor, fără prea multe comentarii, adică exact, cu convingerea simplă că activitatea femeilor este o afirmaţie categorică, ieşind pentru totdeauna din rubrica CLAUDIA MALLIAN alături cu aviatorul. Prejudecăţile au căzut. Superstiţia că femeia e mai puţin aptă decât bărbatul s’a risipit şi ziarele anunţă laconic. „Smaranda Broeset a aterinut la Tripoli. In curând va efectua un nou raid în Extramul-Orient”. Paraşatîsta româncă, plecată dintr’un fund de comună rurală, s’a deşteptat subit, privind intr’o zi cerul, ca intr*o revelaţiune surprinzătoare, şi a citit la inima ei ponunca unei chemări către sbor şi către maşină. O fată dela ţară, fără mijioace şi fără posibilităţi uşoare de penetrat, a luptat şi s’a chinuit ca să sboare. Şi a zburat pe aparatul ei peste ţări şi mări, a sburat din Îndemnul arzător al sufletului ei virtuos. O altă nouă şi emoţionantă informaţie a ilustrat triumful femeei românei .Marina Ştirbey a câştigat concursul aviatic de turism. De data asta lunanţa este cu atât mai mare, cu cât tânăra aviatoare a întrecut pe toţi anii aviaţiei civile, cari au sburat în acelaş concurs. Marina Ştirbey ilustrează cu numele ei o pagină de sport nou, sport care tind«, să devină funcţiune de viaţi in noile dramuri a!e civilizaţiei actuale. Alături de ea numele irinel Burnaia, «f ioanei Cantacuzino — profesor-prîot — şi a nouei şi incă necunoscutei pleiade de sburătoare, pregătesc noon, falangă • eroismului feminin contemporan. Putem spune că sărbătorile zilelor noastre nu sunt popasuri de lene şi de odihnă, ci cuminecări cu cerul şi esi virtutea şi prilej de mişcător şi constructiv dinamism. Norme pentru mormântul Soldatului Recunoscut , ministru al apărării naţionale dat următoarele norme pentru cinstirea mormântului Soldatului Necunoscut: „Soldatul Necunoscut" Întruchipează jertfa celor 800.000 de vieţi închinate patriei pentru făurirea unităţii naţionale. „Soldatul Necunoscut" constitue pilda nemuritoare a virtuţilor Neamului Românesc. Iar mormântul său reprezintă locul de Închinăciune şi reculegere sufletească a generaţiei prezente şi viitoare. Cinstirea memoriei lui se face anunţ cu deosebită solemnitate la mormântul „Soldatului Necunoscut” iau parte la această sfântă şi pioasă sărbătoare I. P. S. S. Parriarhul României, delegaţii guvernului,şcolile, asociaţiile patriotice, şi diferite alte instituţiuni. La mormântul „Soldatului Necunoscut", arde în permanenţă o flacără — la candelă — care nu poate fi stins fi sau reaprinsă de nimeni, (societăţi patriotice, ori alte organization!) decât cu aprobarea guvernului. La mormânt se depun numai flori.DÎSPOZriTUNI SPECIALE Solemnităţile, ori când s'ar produce, nu pot avea loc fără autorizaţia uneia din autorităţile de mai jos: Ministerul Apărării Naţionale, Comandantul Garnizoanei Bucureşti. Nu sunt admise cuvântări ocazionale, fără aprobarea organelor de mai sus. La solemnităţi, cu sau fără ceremonie religioasă, se intonează numai „Imnul Soldatului Necunoscut", site imnuri patriotice fiind strict interzise. Mormântul „Soldatului Necunoscut" este dat in supravegherea şi Îngrijirea muzeului militar naţional. Paza sa este asigurată de o gardă de onoare similară gărzilor Palatului Regal, compusă numai din soldaţi români şi dată de garnizoana Bucureşti. Efectivul şi consemnul gărzei de onoare este stabilit de comandantul garnizoanei Bucureşti şi afişat In camera corpului de gardă. Garda este obligată a ieşi la toate ceremoniile care au loc la mormânt, veghind la executarea strictă a consemnului. PROTOCOLUL VIZITELOR In faţa mormântului „Soldatului Necunoscut”, vizitatorii se descoperă păstrând un minut de reculegere în semn de slăvire a memoriei lui. a) Când membrii Familiei Regale Române sau străine, sau un şef de Stat străin, vin să depună flori, vor lua parte: Suita pesonală respectivă. Ministrul Apărării Naţionale. Delegaţii de la corpurile de trupă ordonate de comandantul garnizoanei Bucureşti. O companie de onoare cu muzică şi drapel. Garda de onoare. Compania de onoare dă onorul atât la sosirea, cât şi la plecarea Membrilor Familiei Regale, sau străine, intonând imnul respectiv. Garda de onoare dă onorul. In timpul depunerii fiorilor pe mormânt, muzica intonează „Imnul Soldatului Necunoscut". b) La vizita reprezentanţilor Statelor străine, sau delegaţiilor străine, oficiale (militare sau civile), vor lua parte: Persoanele ataşate pe lângă aceşti reprezentanţi sau delegaţi. Directorul Muzeului Militar. Garda de onoare a mormântului. In momentul depunerii florilor pe mormânt, grda de onoare dă onoruL Muzica Intonează „Imnul Soldatului Necunoscut”; c) La vizita delegaţiilor române oficiale (militare sau civile), iau parte cei prevăzuţi la litera b; d) La vizitele neoficiale a diferitelor misiuni sau delegaţii străine, vor lua parte: Persoanele care însoţesc făcesc delegaţii. Asistentul tehnic de serviciu al Muzeului Militar; e) La vizita diferitelor misiuni sau delegaţii române neoficiale (militare sau civile), se va proceda, ca la litera d.......... DISPOZIŢIUNI DIVERSE a) Compania de onoare se aşează pe trrnss din faţa scărilor, cu ţaţe la mormânt; b) Garda de onoare, pe lătura de Vest a mormântului; c) Delegaţiile din faţa mormântului la scara muzeului, cu faţa la Nord; d) Latura de Est şi Nord rămân libere. ŢINUTA LA POLULMNITATI Pentru militari Nr. 4, când nu ordonă alta. Pentru civili, cea respectivă. Prezentul protocol nu poate modificat sub nicio formă, fără aprobarea Ministerului Apărării Naționale". întrunirea Frontului Nepstoresc al Unirii Comercianţii manufacturişti, alimentari şi articole tehnice s’au întrunit ori un mare număr la sediul „Frontului Negustoresc al Unirii". Şedinţa a fost deschisă de d. L Dumitrescu - Militari, preşedintele „Frontului“ asistat de d-nii: Temostocle Alexandrescu, vicepreşedinte şi Gheorghe Fundănescu, secretar general. ■ D. I. Dumitrescu-Mohari, susţine că actualul regim de impozite fiscale, nu mai corespunde cu afacerile şi beneficiile comercianţilor. Propune unificarea tuturor impozitelor şi taxelor fiscale, comunale şi judeţene, desfiinţarea sechestrelor, cu ridicare, obiectele sechestrate urmând să rămână în custodia debitorului; modificarea legii finanţelor locale cu reducerea taxei pe lumină; desfiinţarea actualelor taxe de control sanitar şi uniformizarea taxei comercianţilor de băuturi cu a celorlalte categorii de comerţ; Înlocuirea actualei taxe de brevet asupra comerţului de băuturi; modificarea legii fraudelor în viticultură, pentru ca contravenţia şi penalitatea să se aplice adevăraţilor culpabili; grăbirea votării vadului comercial; modificarea legii proprietăţii literare şi artistice; asigurării sociale (înfiinţarea unei Case de retragere), etc. D. Temistocle Alexandrescu, arată activitatea „Frontului Negustoresc“ de la înfiinţarea lui şi până în prezent. Spune că graţie sprijinului d-lui dr. I. Costinescu, ministru industriei şi comerţului, în noua comisiune Interimară a Camerei de comerţ dlit Bucureşti — la secţia comercială — s’au numit mirai membrii Frontului Negustoresc. După ce mai iau cuvântul d-nili Eftimie Predoleanu, Gheorghe Fundănescu, Carol Wisotszky, Grigorescu-Telega, V. I. Costescu, Radu Teodorescu, Funktiscek-Roşu, Tănase Dobre-Tăbârcă, Panaitescu- Rapan şi alţii, se hotărăşte pentru Marţi 9 Iunie, ca 7 luni. seara, ţinerea unei noii întruniri.