Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)
1936-06-10 / nr. 10582
Anul 32 No. 10.582 Vreți să petreceți bine ? Veniţi la cea mai frumoasă grădină de vară Restaurantul PRICui LudîSF B-dul Dinitu Golescu 43 Blide vă distrează renumita orchestră „Trio Luca", Jazz-ul „M ina M i c h e y M o u s e" și diseurul N. Georgescu mm BRJ Fondată lo 1904 da CONST. MILLE3 LEI Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Ad-LU 3.0A3 Provincia 3.84.31; Străinătatea UUI Miercuri 10 Iunie 1336 14 PAGINPSg/anu V BUCUREŞTENII ŞI VIZITATORII DIN TOATĂ ŢARA PETREC LA W CHMN01FA (lângă Arcul de Triumf) CANTA CRISTIAN VASILF DESCHIS ZIUA ŞI NOAPTEA A doua zi a vizitelor domneşti s’a inaugurat cu un soare splendid, de vară limpede şi albastră. Atmosfera sărbătoarească, rămasă moştenire dela triumfala primire din ajun şi dela parada desfăşurată in lungul căii Victoriei, s’a amplificat prin entusiasmul mulţimii viu colorate, care s’a presărat din zori pe străzi. Simultan, dela periferii spre centru şi înapoi, mişcarea, sgomotul, cântecul au luat proporţii. Copii în uniforme, fetiţe cu ochii veseli, ţărani din meleaguri roditoare, ofiţeri în uniforme sclipitoare, premilitari cu pasul puternic, au defilat, s’au plimbat, au aclamat dela ridicarea dimineţii, până la coborârea nopţii târzii. Cum de nu a obosit furnicarul de oameni resfiratori cu atâta vioiciune dealungul trotuarelor oraşului? Ce taină puternică i-a purtat pe toţi, eri şi ii va purta şi astăzi în pas cadenţat, în gesturi avântate şi în urale? Buchetul de sărbători,adunat zilele acestea este cu siguranţă cel mai frumos din bucuriile calendarului festiv. Restauraţia, cu amintirile ei proaspete şi pline de patetism, vizita preşedintelui cehoslovac şi a regentului iugoslav, iată elementele care au înflăcărat sufletul tânăr şi pasionat al mulţimii. Ritmul vieţii este mai intens. Bucuriile mai expresive. Elanurile se împletesc într’o armonie firească şi generală care dă farmec şi amploare expresiunilor, justifică entuziasmul, contagiază pe cei mai modeşti şi mai timizi, cu vigoarea festivă a celor mai calzi. La culoarea atmosferei au colaborat, propriu vorbind şi coroanele de steaguri cari au împodobit oraşul. Fluturate de o briză uşoară, cele trei drapele aliate au înfiorat văzduhul cu prietenească împletire a mătăsii lor: România, Cehoslovacia, Iugoslavia, într’un singur mănunchiu. Dealtfel, veţi vedea mai la vale că mănunchiul acesta nu l-au realizat numai drapelele ci şi cei trei şefi de state şi sfetnicii lor, in convorbirile politice pe cari le-au avut după prânz. A fost o zi cu drept cuvânt frumoasă. O zi din cele mari, în care se scrie o pagină de istorie. Comunicatul care s’a dat după terminarea conferinţei din pitorescul pavilion de vânătoare dela Scroviştea cuprinde rânduri unice ca forţă şi claritate. Este mai mult decât un comunicat: UN LEGAMANT. DE DIMINEAŢA, LA PALAT ŞI LA SCIHOVIŞTEA In cursul dimineţii de ori, înalţii oaspeţi ai regelui, care după cum se ştie au fost găzduiţi în palatul regal,au rămas în apartamentele lor până aproape de amiază. Regele Carol, însoţit de voevodul Mihai au luat parte la serbarea de la Teatrul Naţional, pe care o relatăm, în întregime, în corpul ziarului. Serbarea s‘a terminat la ora 12 şi un sfert. De la Teatrul Naţional suveranul s‘a întors la palat. CONFERINŢA Cei trei şefi de state au examinat la Scroviştea întreaga situaţiune internaţională. „S’o complectă comunitate de acţiune“, anunţă comunicatul oficial . Duminică plină de strălucire, de muzică, de serbări, in care publicul Capitalei a aclamat cu insufletire pe cei trei şefi de state urmat de maşinile trăiţilor de mnimentul In care a ieşit maşina contart al curţii, şi de automobilele dusă de voevodul Mihai de pe poarta palatului regal. Jandarmii rurali au asigurat ordinea circulaţiei şi paza şoselei, d-lor Nicolae Titulescu, Gh. Tătărescu şi Kamil Krofta, ministrul de externe al Cehoslovaciei. Un cortegiu de 12 maşini strălucitoare, elegante, s-a angajat în plină viteză pe şoseaua de asfalt în direcţia Ploeştilor. Din sută în sută de metri, pe toată distanţa, până la Tâncăbeşti, au fost infipţi pe marginea şoselei stâlpi în vârful cărora fluturau cele trei steaguri: al României, al Iugoslaviei, al Cehoslovaciei. Cei 40 de kilometri parcurşi de automobilele regale au fost închişi pentru orice alt vehicul, din mo-Dela Tâncăbeşti, chiar din sat, cortegiul a părăsit şoseaua, pornind pe un drum de sat, spre pădurea Scroviştea, în mijlocul căreia se află castelul regal şi pavilioanele de vânătoare, împodobit şi el cu steguleţe şi arcuri de triumf, pe care se citea urarea. „Bine aţi venit” în cele trei limbi ale Micii înţelegeri, drumul spre reşedinţa domnească străbate trei kilometri de lanuri poleite cu verdele grânelor proaspete, apoi intră sub umbra răcorită şi deasă a pădurii. De la lizieră, adică, din marginea umbrei încolo, nimeni nu mai putea trece, afară de cele 12 automobile. Jandarmii au înconjurat pădurea pe o circonferinţă uriaşă. Un pădurar voinic şi dârz străjueşte drumul, alături de un plutonier de la Legiunea Ilfov. La cinci kilometri dincolo de zăgazul acesta credincios şi neclintit, în pavilionul principal, a avut loc dejunul intim, care a reunit în jurul mesei pe cei trei şefi de stat, pe voevodul Mihai şi pe d-nii Tătărescu, Titulescu şi Krofta. cetini- comuntatea lor perfectă de vederi, cei trei şefi de stat au terminat comunicatul cu o declaraţie care depăşeşte în importanţă tot ce s’a spus până acum: i5$’a stabilit o cristppectă unitate t$© acţiune“. Nu este vorba numai de identitatea opiniilor, ci mult mai mult, de UNITATEA BE ACŢIUNE. Mica înţelegere se prezintă, deci, ca un bloc perfect, sudat în opinii şi în acţiune, faţă de toate chestiunile internaţionale de la ordinea zilei. Solidaritatea celor trei state este impresionantă şi se ridică, cu o vigoare fără precedent, în faţa tuturor încercărilor de a se tulbura ordinea lucrurilor, de a se încălca drepturile naţiunilor şi de a se nesocoti pacea şi roadele ei, semnate cu sângele curat al atâtor, jertfe. Conferinţa de la Bucureşti şi de la Scroviştea vă rămânea ca un eveniment cu totul aparte, în desfăşurareavieţii diplomatice europene. România* Cehoslovacia şi Iugoslavia, prin şefii lor naţionali şi oamenii lor de stat şi-au spus cuvântul şi s’au legat puternic, într’o indestructibilă fuziune, ilfii’Gsa Grîgoresiîu ► • Suveranul şi invitaţii săi la dineul dela Legaţia cehoslovacă O MANIFESTAŢIE PACIFICĂ In cadrul serbărilor de la Bucureşti, întrunirea celor trei şefi de state din Mica Înţelegere are o deosebită semnificaţie. Cu toate manevrele lăturalnice cu scop dizolvant, Mica înţelegere se afirmă, dimpotrivă, ca o instituţie unitară, puternică, închegată prin spiritul de solidaritate. Iar dacă ne gândim că cei trei şefi de state au hotărît să se întâlnească în fiecare an, împreună cu miniştrii lor de externe , ne dăm seama de trăinicia înţelegerii, cu caracter chiar de permanenţă. Cimentarea relaţiilor dintre statele Micii înţelegeri crează în centrul Europei un bloc, peste care nu se va putea trece cu uşurinţă. Acest bloc are menirea să asigure pacea , înlăturând totodată tentativa de agresiune din partea unor aventurieri cari scontează lipsa de unire a adversarilor. Mica înţelegere nu-i o ficţiune de birou, ci o instituţie care corespunde unor nevoi reale. Probă că întreaga opinie publică din România a luat parte cu entuziasm la primirea principelui Paul şi a d-lui Beneş. Manifestaţia populară pentru cei doi oaspeţi echivalează cu un plebiscit în favoarea Micii înţelegeri. Dar venirea d-lui Beneş şi a principelui Paul la Bucureşti, interesul ce au trezit aceste vizite la Belgrad şi la Praga, precum şi manifestaţiile de simpatie din Iugoslavia şi din Cehoslovacia , arată că-i vorba de o instituţie viabilă, care se sprijină nu numai pe abilitatea unor diplomaţi, ci pe voinţa fermă a celor trei popoare. Mulţumită blocului creat de statele Micii înţelegeri — şi constelaţia Marilor Puteri va fi influenţată într'o oarecare măsură. Altfel sunt privite câteva state izolate, şi altfel un bloc de state. Atât forţalor va cădea mai greu în cumpănă, cât şi cuvântul lor — în ceasul hotărîrilor — va fi mai atent ascultat. Rolul Micii înţelegeri este sporit prin spiritul care o domină : spiritul Franţei — astăzi unitar închegat sub egida frontului popular. Opinia publică românească a cuprins în aceiaşi simpatie Mica înţelegere şi Franţa — spre care Românii şi-au îndreptat totdeauna ochii, ca spre un focar etern de cultură şi de dragoste a libertăţilor. Astăzi la Paris a pus mâna ferm pe frânele statului democraţia franceză. Graţie acestei împrejurări hotărîtoare în concertul statelor europene, cauza păcii capătă un aport nebănuit. Cum Franţa difuzează curentele literare, artistice, etc. — ea difuzează şi ideile. Ideile franceze au determinat de multe ori schimbări de regimuri. Ideile care au biruit acum la Paris dau un suport solid Micii înţelegeri, şi deschid înaintea noastră perspective de biruinţă politică şi socială — pentru asigurarea păcii şi înăbuşirea manifestaţiilor maladive. M. Sevastos Drumul spre Scroviştea La ora 12 şi jumătate, regele Carol, înalţii oaspeţi străini şi voevodul Mihai au plecat spre castelul de la Scroviştea. Toţi patru au luat loc in automobilul voevodului, car au condus maşina până la castel. Lângă voevod s-a aşezat regele, iar în fundul maşinii preşedintele Beneş şi prinţul regent Paul. Voevodul, foarte vesel şi plin de elan, a ţinut volanul cu măestrie şi a parcurs cei 40 de kilometri până la Scroviştea cu viteză de peste o sută de kilometri la oră. Tot drumul, de la palatul regal din Calea Victoriei, pe strada Franklin, pe bulevarde, pe şoseaua Kiseleff, au fost înşirate cordoane de jandarmi şi de poliţişti în nouile uniforme albe cu căşti coloniale. Publicul a aclamat trecerea şefilor de state. Automobilul regal a fost Mţ lunile militare cehoslovacă şi iugoslavă, la mormântul w r r -j Eroului necunoscut Conferinţa Micii înţelegeri După amiaza, a fost consac- reunită în conferinţă solemnă, rată treburilor politice excep- ] La finale celor patru ore, s’a ţional de serioase. Timp de pa i transmis la Bucureşti, pentru tru ore întregi s’a desfăşurat o presă, următorul comunicat: doua şedinţă a Micii înţelegeri. Duminică 7 Iunie a avut loc la Scroviştea o a doua conferinţă, care a durat patru ore, între M. S. REGELE, E. S. Preşedintele Repusblicei Cehoslovace D-l Eduard Beneş şi A. S. B. Principele Regent Paul, la care au participat D-l Prim Ministru Gh. Tătărescu, D-l Ministru al Afacerilor Străine N. Titulescu și D-l IC. Krofta, Ministrul afacerilor Străine al Cehoslovaciei. Toate problemele la ordinea zilei au fost examinate. S‘a constatat că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi şi în consecinţă s’a stabilit o complectă comunitate de acţiune, recte, de ordin politic şi de ordin economic dintre statele noastre. Rezumând constatările pe care le-au făcut cei trei şefi de stat cu privire la toate aceste chestiuni atât de complicate, de vaste, de grave, comunicatul spune, spre legitima bucurie a opiniilor publice din ţările Micii înţelegeri că S’A CONSTATAT ASUPRA TUTUROR PROBLEMELOR CEA MAI PERFECTA IDENTITATE DE VEDERI. Declaraţiunea aceasta solemnă, făcută de regele Carol, de preşedintele Beneş şi de prinsul Paul, deci da trei din cele mai proeminente personalităţi ale timpului nostru, capătă o valoare extraordinară, care cu siguranţă că va fi viu comentată şi va impresiona profund nu numai la ţările noastre, ci în toată Europa. Dealtfel, pentru a pe însemnătatea extraordinară a comunicatului Din citirea frazelor lapidare care încheie comunicatul de mai sus se vede imediat însemnătatea cu totul deosebită a conferinţeilaute la Bucureşti şi la Scroviştea. Intr-adevăr, se vorbeşte de „EXAMINAREA TUTUROR PROBLEMELOR LA ORDINEA ZILEI“. Ori, pentru a se înţelege mai bine cadrul vast în care s’au desfăşurat conversaţiunile celor trei şefi de stat şi a miniştrilor lor, vom arăta, pe scurt, că problemele la ordinea zilei sunt: Situaţia din Europa centrală, atât din punct de vedere politic cât şi din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă chestiunea Habsburgilor, chestiuna Anschlussului, modalităţile de conservare a independenţei Austriei, apoi proectele de reorganizare economică a Basinului Dunărean, de cooperare şi coordonare a vieţii economice în statele din centrul continentului. Toate aceste chestiuni privesc foarte de aproape mica înţelegere şi de buna lor soluţionare depinde parta tuturor ţărilor din basmul Dunării. Cu aceste probleme se leagă pe o linită parte, politica Italiei. Ca la cum se ştie, guvernul italian acordă foarte mare importanţă treburilor politice şi economice din Europa centrală şi a creat în această regiune uin sistem de alianţe asemănător, întrucâtva, Micii Interegeri, prin încheierea pactului de la Roma, cu Ungaria şi Austria. In mod firesc, Mica înţelegere trebuie să examineze deci, politica italiană. Lucrul acesta se impune cu atât mai mult cu cât peste o săptămână va avea loc la Geneva imrea desbatere în legătură cu sancţiunile contra Italiei. Nu încape îndoială că cei trei şefi de stat au examinat situaţiunea şi din punctul de vedere al chestiunilor care se vor ridica la Ligă. Apoi, pentru a nu ne îndepărta de locurile noastre, desigur că înalta atenţiune a şefilor de stat a fost concentrată asupra problemelor politice şi economice din Balcani. Chestiunea strâmtorilor, chestiunea colaborării economice a ţărilor balcanice a format încă un obiect al discutiuniior. In fine, după turul de orizont al problemelor internationale s‘au privit, mai în amănunte, problemele care interesează raporturile di întoarcerea. d©Ia Scrovişte La mormântul Eroului: Nsmosent D-nii generali: Ciolac Antici, prim adjutant al regelui Petre al Iugoslaviei, şi Silvester Blaha, şeful cancelariei militare a preşedintelui republicii cehoslovace, însoţiţi de personalul superior al legaţiilor respective din Bucureşti şi de ataşaţii militari colonel Mirko Buria (iugoslav) şi colonel Pika (cehoslovac), au fost eri dimineaţă, la ora 10, In Petrcul Carol, unde au depus câtva coroană de flori pe mormântul ,,Eroului Necunoscut“. La ora 6 jumătate, automobilele s-au înşiruit din nou, in aceeaş ordine ca la venire, şi au pornit spre Bucureşti. La 7, regele şi oaspeţii săi ausosit la palatul din Calea Victoriei. Publicul, massat pe străzi, a întovărăşit cu urale trecerea automobilelor. La solemnitate era de faţă şi d. maior Popa Liseanu, directorul muzeului militar. După ce s-a păstrat un minut de pioasă reculegere, cei doi înalţi oaspeţi străini au vizitat muzeul militar, conduşi fiind de către d. maior Popa Liseanu, care le-a dat toate explicaţiunile necesare. înainte de a părăsi muzeul militar, atât d. general Ciolac Antici cât şi d. general Silvester Blaha, au semnat ra cartea de aur a muzeului. jjjBBiEBaapwwirgggggrasBaarwari Citiţi îi. pag. OINEIUL DE LA LEGATIA CEHOSLOVACA