Dimineaţa, iunie 1936 (Anul 32, nr. 10573-10602)

1936-06-10 / nr. 10582

Anul 32 No. 10.582 Vreți să petreceți bine ? Veniţi la cea mai frumoasă grădină de vară Restaurantul PRICu­i Lud­îSF B-dul Dini­tu Golescu 43 Blide vă distrează renumita orches­tră „Trio Luca", Jazz-ul „M ina M i c h e y­ M o u s e" și diseurul N. Georgescu mm BRJ Fondată lo 1904 da CONST. MILLE3 LEI Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5-7-9 TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Ad-LU 3.0A3 Provincia 3.84.31; Străinătatea UUI Miercuri 10 Iunie 1336 14 PAGINPSg/a­nu V BUCUREŞTENII ŞI VIZITATORII DIN TOATĂ ŢARA PETREC LA W CHMN01FA (lângă Arcul de Triumf) CANTA CRISTIAN VASILF DESCHIS ZIUA ŞI NOAPTEA A doua zi a vizitelor domneşti s’a inaugurat cu un soare splen­did, de vară limpede şi albastră. Atmosfera sărbătoarească, răma­să moştenire dela triumfala pri­mire din ajun şi dela parada des­făşurată in lungul căii Victoriei, s’a amplificat prin entusiasmul mulţimii viu colorate, care s’a presărat din zori pe străzi. Simultan, dela periferii spre centru şi înapoi, mişcarea, sgo­­motul, cântecul au luat proporţii. Copii în uniforme, fetiţe cu ochii veseli, ţărani din meleaguri ro­ditoare, ofiţeri în uniforme scli­pitoare, premilitari cu pasul pu­ternic, au defilat, s’au plimbat, au aclamat dela ridicarea dimineţii, până la coborârea nopţii târzii. Cum de nu a obosit furnicarul de oameni resfirat­ori cu atâta vioiciune dealungul trotuarelor o­­raşului? Ce taină puternică i-a purtat pe toţi, eri şi ii va purta şi astăzi în pas cadenţat, în gesturi avântate şi în urale? Buchetul de sărbători,­­adunat zilele acestea este cu siguranţă cel mai frumos din bucuriile ca­lendarului festiv. Restauraţia, cu amintirile ei proaspete şi pline de patetism, vizita preşedintelui ce­hoslovac şi a regentului iugoslav, iată elementele care au înflăcă­rat sufletul tânăr şi pasionat al mulţimii. Ritmul vieţii este mai intens. Bucuriile mai expresive. E­­lanurile se împletesc într’o armo­nie firească şi generală care dă farmec şi amploare expresiunilor, justifică entuziasmul, contagiază pe cei mai modeşti şi mai timizi, cu vigoarea festivă a celor mai calzi. La culoarea atmosferei au co­laborat, propriu vorbind şi co­roanele de steaguri cari au îm­podobit oraşul. Fluturate de o briză uşoară, cele trei drapele aliate au înfiorat văzduhul cu prietenească împletire a mătăsii lor: România, Cehoslovacia, Iugo­slavia, într’un singur mănunchiu. Dealtfel, veţi vedea mai la vale că mănunchiul acesta nu l-au re­alizat numai drapelele ci şi cei trei şefi de state şi sfetnicii lor, in convorbirile politice pe cari le-au avut după prânz. A fost o zi cu drept cuvânt frumoasă. O zi din cele mari, în care se scrie o pagină de istorie. Comunicatul care s’a dat după terminarea con­ferinţei din pitorescul pavilion de vânătoare dela Scroviştea cuprinde rânduri unice ca forţă şi clarita­te. Este mai mult decât un co­municat: UN LEGAMANT. DE DIMINEAŢA, LA PA­­LAT ŞI LA SCIHOVIŞTEA In cursul dimineţii de ori, înalţii oaspeţi ai regelui, care după cum se ştie au fost găzduiţi în palatul re­gal,au rămas în apartamentele lor până aproape de amiază. Regele Carol, însoţit de voevodul Mihai au luat parte la serbarea de la Teatrul Naţional, pe care o rela­tăm, în întregime, în corpul ziaru­lui. Serbarea s‘a terminat la ora 12 şi un sfert. De la Teatrul Naţional suveranul s‘a întors la palat. CONFERINŢA Cei trei şefi de state au examinat la Scroviştea întreaga situaţiune internaţională.­ „S’o complectă comunitate de acţiune“, anunţă comunicatul oficial . Duminică plină de strălucire, de muzică, de serbări, in care publicul Capitalei a aclamat cu insufletire pe cei trei şefi de state urmat de maşinile tr­ăiţilor de mni­­mentul In care a ieşit maşina con­­tart al curţii, şi de automobilele dusă de voevodul Mihai de pe poarta palatului regal. Jandarmii rurali au asigurat ordinea circulaţiei şi paza şoselei, d-lor Nicolae Titulescu, Gh­. Tătă­­rescu şi Kamil Krofta, ministrul de externe al Cehoslovaciei. Un cortegiu de 12 maşini străluci­toare, elegante, s-a angajat în plină viteză pe şoseaua de asfalt în di­recţia Ploeştilor. Din sută în sută de metri, pe toată distanţa, până la Tâncăbeşti, au fost infipţi pe mar­ginea şoselei stâlpi în vârful cărora fluturau cele trei steaguri: al Ro­mâniei, al Iugoslaviei, al Cehoslova­ciei. Cei 40 de kilometri parcurşi de automobilele regale au fost închişi pentru orice alt vehicul, din mo-Dela Tâncăbeşti, chiar din sat, cortegiul a părăsit şo­seaua, pornind pe un drum de sat, spre pădurea Scroviştea, în mijlocul căreia se află­ castelul regal şi pavilioanele de vânătoare, împodobit şi el cu stegu­­leţe şi arcuri de triumf, pe care se citea urarea. „Bine aţi venit” în cele trei limbi ale Micii înţelegeri, dru­mul spre reşedinţa domnească stră­bate trei kilometri de lanuri poleite cu verdele grânelor proaspete, apoi intră sub umbra răcorită şi deasă a pădurii. De la lizieră, adică, din mar­ginea umbrei încolo, nimeni nu mai putea trece, afară de cele 12 automobile. Jandarmii au înconju­rat pădurea pe o circonferinţă u­­riaşă. Un pădurar voinic şi dârz străjueşte drumul, alături de un plu­tonier de la Legiunea Ilfov. La­ cinci kilometri dincolo de zăgazul acesta credincios şi neclintit, în pavilionul principal, a avut loc dejunul intim, care a reunit în jurul mesei pe cei trei şefi de stat, pe voevodul Mihai şi pe d-nii Tătărescu, Titulescu şi Krofta. cetini- comuntatea lor perfectă de vederi, cei trei şefi de stat au ter­minat comunicatul cu o declaraţie care depăşeşte în importanţă tot ce s’a spus până acum: i5$’a sta­bilit o cristppectă unitate t$© acţiune“. Nu este vorba numai de identitatea opiniilor, ci mult mai mult, de UNI­TATEA BE ACŢIUNE. Mica înţelegere se pre­zintă, deci, ca un bloc perfect, sudat în opinii şi în acţiune, faţă de toate ch­esti­unile internaţiona­le de la ordinea zilei. So­lidaritatea celor trei sta­te este impresionantă şi se ridică, cu o vigoare fă­ră precedent, în faţa tu­turor încercărilor de a se­ tulbura ordinea lucruri­lor, de a se încălca drep­turile naţiunilor şi de a se nesocoti pacea şi roa­dele ei, semnate cu sân­gele curat al atâtor, jertfe. Conferinţa de la Bucu­reşti şi de la Scroviştea vă rămânea ca un eveniment cu totul aparte, în desfă­şurarea­­vieţii diplomati­ce europene. România* Cehoslovacia şi Iugosla­via, prin şefii lor naţio­nali şi oamenii lor de stat şi-au spus cuvântul şi s’au legat puternic, într’o in­destructibilă fuziune, ilfii’Gsa Grîgoresiîu ► • Suveranul şi invitaţii săi la dineul dela Legaţia cehoslovacă O MANIFESTAŢIE PACIFICĂ In cadrul serbărilor de la Bucu­reşti, întrunirea celor trei şefi de state din Mica Înţelegere are o deosebită semnificaţie. Cu toate manevrele lăturalnice cu scop dizolvant,­­ Mica înţele­gere se afirmă, dimpotrivă, ca o instituţie unitară, puternică, înche­gată prin spiritul de solidaritate. Iar dacă ne gândim că cei trei şefi de state au hotărît să se întâl­nească în fiecare an, împreună cu miniştrii lor de externe , ne dăm seama de trăinicia înţelegerii, cu caracter chiar de permanenţă. Cimentarea relaţiilor dintre sta­tele Micii înţelegeri crează în cen­trul Europei un bloc, peste care nu se va putea trece cu uşurinţă. Acest bloc are menirea să asi­gure pacea , înlăturând totodată tentativa de agresiune din partea unor aventurieri cari scontează lipsa de unire a adversarilor. Mica înţelegere nu-i o ficţiune de birou, ci o instituţie care co­respunde unor nevoi reale. Probă că întreaga opinie publică din România a luat parte cu entu­ziasm la primirea principelui Paul şi a d-lui Beneş. Manifestaţia populară pentru cei doi oaspeţi echivalează cu un ple­biscit în favoarea Micii înţelegeri. Dar venirea d-lui Beneş şi a principelui Paul la Bucureşti, inte­resul ce au trezit aceste vizite la Belgrad şi la Praga, precum şi ma­nifestaţiile de simpatie din Iugosla­via şi din Cehoslovacia , arată că-i vorba de o instituţie viabilă, care se sprijină nu numai pe abili­tatea unor diplomaţi, ci pe voinţa fermă a celor trei popoare. Mulţumită blocului creat de sta­tele Micii înţelegeri — şi constela­ţia Marilor Puteri va fi influenţată într'o oarecare măsură. Altfel sunt privite câteva state izolate, şi alt­fel un bloc de state. Atât forţa­­lor va cădea mai greu în cumpănă, cât şi cuvântul lor — în ceasul hotă­­rîrilor — va fi mai atent ascultat. Rolul Micii înţelegeri este sporit prin spiritul care o domină : spiri­tul Franţei — astăzi unitar înche­gat sub egida frontului popular. Opinia publică românească a cu­prins în aceiaşi simpatie Mica în­ţelegere şi Franţa — spre care Românii şi-au îndreptat totdeauna ochii, ca spre un focar etern de cultură şi de dragoste a libertăţi­lor. Astăzi la Paris a pus mâna ferm pe frânele statului democraţia fran­ceză. Graţie acestei împrejurări hotă­­rîtoare în concertul statelor euro­pene, cauza păcii capătă un aport nebănuit. Cum Franţa difuzează curentele literare, artistice, etc. — ea difu­zează şi ideile. Ideile franceze au determinat de multe ori schimbări de regimuri. Ideile care au biruit acum la Pa­ris dau un suport solid Micii înţe­legeri, şi deschid înaintea noastră perspective de biruinţă politică şi socială — pentru asigurarea păcii şi înăbuşirea manifestaţiilor mala­dive. M. Sevastos Drumul spre Scroviştea La ora 12 şi jumătate, regele Ca­rol, înalţii oaspeţi străini şi voevo­dul Mihai au plecat spre castelul de la Scroviştea. Toţi patru a­u luat loc in automobilul voevodului, car au condus maşina până la castel. Lângă voevod s-a aşezat regele, iar în fundul maşinii preşedintele Be­neş şi prinţul regent Paul. Voevodul, foarte vesel şi plin de elan, a ţinut volanul cu măestrie şi a parcurs cei 40 de kilometri până la Scroviştea cu viteză de peste o sută de kilo­metri la oră. Tot drumul, de la palatul regal din Calea Victoriei, pe strada Fran­klin, pe bulevarde, pe şoseaua Kise­­leff, au fost înşirate cordoane de jandarmi şi de poliţişti în nouile uniforme albe cu căşti coloniale. Publicul a aclamat trecerea şefilor de state. Automobilul regal a fost Mţ lunile militare cehoslovacă şi iugoslavă, la mormântul w r r -j Eroului necunoscut C­onferinţa Micii înţelegeri După amiaza, a fost consac- reunită în conferinţă solemnă, rată treburilor politice excep- ] La finale celor patru ore, s’a ţional de serioase. Timp de pa­ i transmis la Bucureşti, pentru tru ore întregi s’a desfăşurat o­­ presă, următorul comunicat: doua şedinţă a Micii înţelegeri.­­ Duminică 7 Iunie a avut loc la Scroviştea o a dou­a conferinţă, care a durat patru ore, între M. S. REGELE, E. S. Preşedintele Repusblicei Cehoslo­­vace D-l Eduard Beneş şi A. S. B. Principele Re­­gent Paul, la care au participat D-l Prim Ministru Gh. Tătărescu, D-l Ministru al Afaceri­lor Străine N. Titulescu și D-l IC. Krofta, Ministrul afacerilor Străine al Cehoslovaciei. Toate problemele la ordinea zilei au fost exa­minate. S‘a constatat că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi şi în consecinţă s’a stabilit o complectă comunitate de acţiune, recte, de ordin politic şi de ordin economic dintre statele noastre. Rezumând constatările pe care le-au făcut cei trei şefi de stat cu privire la toate a­­ceste chestiuni atât de compli­cate, de vaste, de grave, co­municatul spune, spre legiti­ma bucurie a opiniilor publice din ţările Micii înţelegeri că S’A CONSTATAT ASUPRA TUTUROR PROBLEMELOR CEA MAI PERFECTA IDEN­TITATE DE VEDERI. Declaraţiunea aceasta so­lemnă, făcută de regele Carol, de preşedintele Beneş şi de prinsul Paul, deci da trei din cele mai proeminente persona­lităţi ale timpului nostru, ca­pătă o valoare extraordinară, care cu siguranţă că va fi viu comentată şi va impresiona profund nu numai la ţările noastre, ci în toată Europa. Dealtfel, pentru a pe însemnătatea extraordinară a comunicatului Din citirea frazelor lapidare care încheie comunicatul de mai sus se vede imediat însemnătatea cu to­tul deosebită a conferinţei­­laute la Bucureşti şi la Scroviştea. Intr-ade­văr, se vorbeşte de „EXAMINA­REA TUTUROR PROBLEMELOR LA ORDINEA ZILEI“. Ori, pentru a se înţelege mai bine cadrul vast în care s’au desfăşurat conversa­­ţiunile celor trei şefi de stat şi a miniştrilor lor, vom arăta, pe scurt, că problemele la ordinea zilei sunt: Situaţia din Europa centrală, a­­tât din punct de vedere politic cât şi din punct de vedere economic, ceea ce înseamnă chestiunea Habs­­burgilor, chestiuna Anschlussului, modalităţile de conservare a inde­pendenţei Austriei, apoi proectele de reorganizare economică a Basi­­nului Dunărean, de cooperare şi coordonare a vieţii economice în statele din centrul continentului. Toate aceste chestiuni privesc foarte de aproape mica înţelegere şi de buna lor soluţionare depinde parta tuturor ţărilor din basm­ul Dunării. Cu aceste probleme se leagă pe o linită parte, politica Ita­liei. Ca la cum se ştie, guvernul italian acordă foarte mare impor­tanţă treburilor politice şi econo­mice din Europa centrală şi a creat în această regiune uin sistem de al­ianţe asemănător, întrucâtva, Mi­cii Interegeri, prin încheierea pac­tului de la Roma, cu Ungaria şi Au­stria. In mod firesc, Mica înţele­gere trebuie să examineze deci, politica italiană. Lucrul acesta se impune cu atât mai mult cu cât peste o săptămână va avea loc la Geneva im­rea desbatere în legă­tură cu sancţiunile contra Italiei. Nu încape îndoială că cei trei şefi de stat au examinat situaţiunea şi din punctul de vedere al chestiuni­lor care se vor ridica la Ligă. Apoi, pentru a nu ne îndepărta de locurile noastre, desigur că înal­ta atenţiune a şefilor de stat a fost concentrată asupra problemelor politice şi economice din Balcani. Chestiunea strâmtorilor, chestiunea colaborării economice a ţărilor bal­canice a format încă un obiect al discutiuniior. In fine, după turul de orizont al problemelor internationale s‘au pri­vit, mai în amănunte, problemele care interesează raporturile di­ întoarcerea. d©Ia Scrovişte La mormântul Eroului: Nsmosen­t D-nii generali: Ciolac Antici, prim adjutant al regelui Petre al Iugoslaviei, şi Silvester Blaha, şeful cancelariei militare a preşedintelui republicii cehoslovace, însoţiţi de personalul superior al legaţiilor res­pective din Bucureşti şi de ataşaţii militari colonel Mirko Buria (iugo­slav) şi colonel Pika (cehoslovac), au fost eri dimineaţă, la ora 10, In Petrcul Carol, unde au depus câtv­a coroană de flori pe mormântul ,,E­­roului Necunoscut“. La ora 6 jumătate, automobilele s-au înşiruit din nou, in aceeaş or­dine ca la venire, şi au pornit spre Bucureşti. La 7, regele şi oaspeţii săi au­­sosit la palatul din Calea Victoriei. Publicul, massat pe străzi, a înto­vărăşit cu urale trecerea automobi­lelor. La solemnitate era de faţă şi d. maior Popa Liseanu, directorul mu­zeului militar. După ce s-a păstrat un minut de pioasă reculegere, cei doi înalţi oas­peţi străini au vizitat muzeul mili­tar, conduşi fiind de către d. maior Popa Liseanu, care le-a dat toate explic­aţiunile necesare. înainte de a părăsi muzeul mili­tar, atât d. general Ciolac Antici cât şi d. general Silvester Blaha, au semnat ra cartea de aur a muzeu­lui. jjjBBiEBaapwwirgggggra­sBaarwar­i Citiţi îi. pag. OINEIUL DE LA LEGATIA CEHOSLOVACA

Next