Dimineaţa, noiembrie 1936 (Anul 32, nr. 10726-10755)
1936-11-01 / nr. 10726
Anul ^2 No. 10.726 - [ ■ \ •:'r •V. • '■ i ■ 12 PAGINI Duminică 1 Noembrie 1936 ENTRU TOAMNA . E de cqsxumb Sl PALTOANE ți, FABRICA »Sinsi'‘miuj N3 *-ei || București, Str. Coast. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELEF.| Direcția și Redacția 3.84.30; Adiția 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.93 CDERG cumpăra fi dela renumita post&vari« BOSTON Str. Lipscani 19, colt Victoriei 1 IN RATE ^ 13vteți procura orice fel de mărfuri Haine civile și militare Paltoane bărbătești și de dame, sifoane, mătăsuri I. PENCOVICI Str. Mihai Vodă 2, Sub Grand Hotel T«Ufon *.76.09 ^ Toasturile de la Praga ! De obicei, când au loc vizite ale şefilor de stat, punctul lor culminant îl formează toastrile ce se rostesc la prânzul de gală.In toate celelalte manifestaţii ce se produc în asemenea ocazii, — se ia pulsul mulţimei poporului vizitat. vSe ştie că sentimentele unei naţiunise manifestă şi prin tăcerea ei. La Praga ea s’a manifestat printr’un elan de entusiasm, care a dat loc la formidabile urale şi aplauze, cu adevărat surprinzătoare la un popor de temperamentul rezervat al celui cehoslovac. După cele ce se relatează despre semnele de cordială simpatie ale mulţimei din Praga, semne pe care transmisiunea radiofonică le-a adus până la urechile poporului român, nu este exagerat, ci exprimă numai insuficient un adevăr indiscutabil, dacă se spune că alianţa înttre România şi Cehoslovacia, că Mica înţelegere, nu se bazează numai pe mari şi vitale interese comune, dar şi pe sentimentele adânci ale popoarelor aliate; că aceste alianţe nu corespund numai raţiunei politice, dar şi logicei sentimentale, cea care întăreşte legăturile raţionale, când se însoţeşte şi Ie-a distrus de multe ori, când s’a întâmplat să nu le însoţească. Motivelor de înaltă raţiune de stat, în favoarea alianţei, au fost formulate de cele două toasturi pe cari le-au rostit preşedintele Beneş şi Suveranul nostru. Ele trebuie citite cu atenţiune şi fără a căuta îndăratul cuvintelor altceva decât exprimă. Regula generală a Micei Antante a fost sinceritatea şi realitatea. Ea neavând nimic tainic de cerut, nu are nici gânduri tainice, de ascuns. Dar aceste toasturi vor fi mai bine înţelese de acei cari le-au auzit, când au fost pronunţate. Şi au fost auzite nu numai de comeseni, ci, mulţumită ff'MsrMiSiunei radiofonice, în nenumărate case din ţările Micei An- Jante. ^ Căldura care străbate şi la cetite cuvântările celor doi şefi de stat, a fost evidenţiată încă. prin întonaţiunea vroită ce preşedintele Beneş şi Suveranul nostru, au dat acelor pasagii, a căror subliniere le-a apărut necesară. Se poate spune, că cea mai profundă impresie va produce pretutindeni, constatarea celor doi șefi de stat, că cu cât condițiunile politice ale continentului european sunt mai tulbure, cu atât mai necesară e Mica Antantă, cu atât mai hotărîţi sunt s’o menite, s’o consolideze şi s’o perfectioneze. Suveranul nostru a spus că subscrie din inimă la afirmaţiile ce le făcuse preşedintele Beneş asupra „necesitatei existenţei şi asupra vitalităţei Micei Înţelegeri“. Şi la descrierea actualei stări din Europa, pe care d. Beneş a făcut-o cu o banchetă care pentru a nu exagera nimic, a ţinut să nu ascundă, să nu înfrumuseţeze nimic. Suveranul nostru a răspuns cu aceiaş francheţă că „în aceste zile, când viaţa internaţională evoluiază atât de repede şi pune atâtea probleme anevoie de dezlegat, este de datoria Micei înţelegeri să-şi afirme coeziunea“ şi că ,,este fericit astăzi să facă această reafirmare“ în faţa aliaţilor, s’ar putea spune, a lumei întregi, căci lumea întreagă e în măsură să afle astfel că Mica* Antantă, unul din stâlpii păcei europene, stă puternic în această parte a continentului, ca un dig de nezdruncinat, împotriva tuturor veleităţilor agresive, cotropitoare, dar şi ca un sprijin viu, al oricărei acţiuni care vrea să evite omenirei aceia grozavă catastrofă ce ar fi un nou război. Biserica Carol din Praga, sub luminile reflectoarei« i B. Brănişteanu ALARMISMUL Nu mai spune, că te dă in judecată pentru alarmism. Acordul româno-cehoslovac asupra tuturor problemelor Parlamentul din Fraga a ratificat politica de unitate a Micii înţelegeri & — Prin terii ion dela irtfriîsuinistrul special PIRAQA, 29. — Azi a fost ziua dintre cei trei aliaţi de a discuta hotărîtoare din punct de vedere eventuale apropieri cu alte state, politic, însă spre folosul tuturor. Regele, preşedintele Beneş şi d. ministru de externe Victor Antonescu au discutat timp de trei ore asupra tuturor problemelor actuale, iar apoi d. Antonescu a luat dejunul cu preşedintele Beneş, numai amândoi, continuând discuţia. După dejun d. Victor Antonescu ne-a declarat în modul cel mai ferm, că s’a realizat un acord perfect asupra tuturor proijiemeior, în toate new ■iile. După cum aflu din sursă bine informată, hotăririle principale la cari s’a ajuns s’ar putea rezuma astfel: S’a cercetat de aproape chestiunea unei destinderi economice, căutându-se o apropiere între semnatarii protocoalelor de la Roma şi Mica înţelegere. Este fermă dorinţa celor trei aliaţi de a nu se face blocuri economice rivale în Bazinul dunărean. S-a căzut de acord apoi de a se urma punerea în aplicare a pasajului din acordul de la Bratislava, confirmându-se libertatea fiecăruia De altfel acest lucru a vrut să-l spuie şi de preşedinte Beneş, atunci, când în discursul său vorbind despre Mica înţelegere, a subliniat că ea nu este o închisoare, ci o fortăreaţă. In consecinţă vor continua tatonările pentru apropieri izolate între anele state din Mica înţelegere de o parte şi de altă parte, între Polonia, Italia şi Germania. S’a vorbit mult despre problema rusească. Informaţiile publicate de ziarele străine în legătură cu vizita d-luî Tătărescu la Belgrad despre un front româno-iugoslav împotriva Rusiei, sunt absolut neîntemeiate. După cum se arată în cercurile autorizate, România şi-a exprimat la Praga dorinţa de a adânci raporturi de prietenie cu Rusia Sovietelor, fără a încheia însă vreuun nou instrument diplomatic. De altă parte Cehoslovacia îşi va păstra in întregime, cu toată aprobarea celor doi aliaţi, ai săi, poziţia internaţională pe care o are astăzi in răsăritul Europei.. Conversaţiile între regele Carol, preşedintele Beneş şi de ministru de externe Victor Antonescu vor continua $3 mâine. cehoslovac este ca să o organizăm acum şi din punct de vedere militar. Ia acelaş timp exprim dorinţa parlamentarilor cehoslovaci ca să se realizeze cât mai curând şi o strânsă colaborare intre parlamentele celor trei ţări. Unite. România, Cehoslovacia şi Iugoslavia constituesc o mare putere în Europa, aşa de mare încât orice luptă de neadevăruri împotriva noastră, orice încercare de nedreptate faţă de noi, va putea fi zdrobită. Ara murit până adtiiia în Cadrul acestor alianţe sfinte pentru noi şi declar în numele parlamentului cehoslovac, că vom merge pe acelaş drum. Suveranul României a putut să se convingă încă odată de fidelitatea noastră. Îi dorim multă sănătate, iar marelui popor românesc şi scumpei Românii tot binele şi cel mai fericit viitor. Mulţumim regelui şi poporului românesc pentru dragostea dovedită faţă de preşedintele nostru Beneş cu ocazia vizitei sale la Bucureşti. Fidelitatea republicei noastre faţă de regatul României şi faţă de Iugoslavia ne va duce la cea mai strânsă unitate şi noi vom rămâne credincioşi până la moarte faţă de Mica înţelegere. , Seara a avut loc la Teatrul Național.-' orr^reZen^#erid© »gală. « ................ Parlamentul cehoslovac şi Mica înţelegere instalat o nouă ordine europeană întemeiată pe principiul de dreptate. Regele României a primit ori defilarea armatei noastre şi s-a exprimat cu laudă entuziastă asupra materialului omenesc, precum şi asupra materialului tehnic motorizat. Trebuie să spunem că într’adevăr armata noastră este bine înzestrată, este armata unui popor liber şi ea va servi numai pentru ca să asigure pacea în hotarele actuale. România şi Cehoslovacia nu vor să atace pe nimeni, nu râvnim la nimic, însă suntem hotărîţi să luptăm alături până la ultimul om, până la ultimul tun pentru ceea ce este al nostru. Zilele pe care regele României le petrece la noi sunt zile fericite pentru că ne-am putut da seama că avem aceiaşi dorinţă, aceiaşi ţintă ca şi România şi suntem hotărîţi să le urmărim cu toată energia. Vrem să întărim pacea şi vrem să o apărăm. Noi toţi împreună România, Cehoslovacia şi Iugoslavia suntem hotărâţi să luptăm cu toată stăruinţa pentru o puternică Ligă a Naţiunilor, pentru securitatea colectivă europeană şi pentru organizarea ei. Mica înţelegere a fost organizată până acuma în domeniul politic şi străim ut ex! nemuri in cariara economic. Dorinţa parlamentului Şedinţele de astăzi ale Camerei şi ale Senatului au fost închinate politicii externe. La deschiderea şedinţelor preşedinţii Senatului şi al Camerei au ţinut-!,discursuri de mare însemnătate politică, in legătură cu vizita regelui Carol la Praga. La Senat preşedintele d. Soukup, a ţinut un discurs entuziast în legătură cu politica de fidelitate a Cehoslovaciei faţă de Mica înţelegere, afirmând unitatea care a fost realizată pentru, toate vremurile prin conversaţiile Qs,nu au avut Jocuri şi astăzi in capitală’ Cehoslovaciei. De eri se găseşte la noi, a spus preşedintele Senatului, regele Carol. Este caracteristic că în momentul în care regele a păşit pe pământul cehoslovac s’a inaugurat la Slovanski Ostrov în Praga un monument pentru comemorarea liberării noastre. Acest monument arată că România şi Cehoslovacia erau unite încă înainte de sfârşitul războiului mondial şi au adus sacrificii comune pentru realizarea idealului naţional al celor două popoare. Monumentul eternizează scena în care batalioanele românești din fosta armată austro-ungară, care se găseau în garnizoană la Praga, au luptat alături de cei pe cari i-a ajutat să triumfe împotriva monarhiei habsburgice. Noua orientare ai politica externă a Italiei ROMA, 39. (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite: Apropierea italo-germană este considerată în ucele cercuri ca fiind destinată să aducă o schimbare în raporturile dintre Anglia şi Italia. Astfel câteva ziare, dintre cele mai apropiate de regimul fasest, au asimilat orientarea italiană spre Berlin cu o definitivă deslupire a Italiei din sistemul politic Genova-Londra- Faris. . O asemenea interpretare nu corespunde decât în parte adevărului. In urma atitudinei Societăţii Naţiunilor In chestiune admiterei delegaţiei abisniene la adunarea instituţiei din Geneva din Septembrie, Italia a hotărât să transforme potrivirea de interese italo-germane în politică oficială. Călătoria contelui Ciano la Berlin confirmă deslipirea Italiei de Geneva, dar n’a confirmat despărţirea dintre Italia şi Anglia. Avonuri neconfirmate spun că ministrul de Afaceri Străine al Italiei ar fi încercat să atragă Germania într’o comună împotrivire faţă de politca Marei Britanii, dar că s’ar fi lovit de un refuz din partea Germaniei. La Roma, străduinţele Reichului de a se apropia de Anglia sunt socotite ca o prelungire a liniei Roma- Berlin. Italia are în această afacere un rol de spectator. Nu mai este vorba de a se cere Marei Britanii explicatii asupra peltiei sale in Marea Mediterană. In legătură cu aceste comentarii, se reamintește că d. von Ribbentrop, ambasadorul Germaniei la Londra, sosind în capitala Marei Britanii, a exprimat dorinţa de a se realiza o cât mai strânsă amiciţie anglo-germani şi ci generalui Mireb ar fi propus in cursul şederii sale la Roma încheierea unui pact aerian germano-italo-britanic. Ia acest pact Franța n’ar fi invitată decât în ultimul loc. Pe de altă parte se anunță că negocierile comerciale italo-engleze, cari sunt amânate mereu de multă vreme, ar fi pe cale să se termine prin încheierea unui acord a cărui semnare se va face probabil Luni. Un urs turbat işi răneşte îngrijitorul STRASBOURG, 30 (Rador). — Un urs negru uriaş din grădina zoologică de aici a atacat ieri pe îngrijitorul său, care intrase în cuşcă pentru a-l aduce de mâncare. Rănit grav, îngrijitorul a încetat din viaţă la spital. Ursul a fost împuăcat. S-a stabilit că el își atacase îngrijitorul într’un acces de turbare. ------ mllUli . 0 sinucidere înfricoşătoare PARIS, 30 (Rador). — Ziarele relatează un caz înfiorător petrecut la Perigueux. Ui bătrână de 60 ani, numit Francois Lavaud, atins de o boală incurabilă, a găsit un mijloc original și totodată infricoşător de a se sinucide. El şi-a pus în gură un cartuș de dinamită, căruia i-a dat foc. Explozia a făcut bucăți pe nefericitul bătrân. groaznica pe coasta americană Un cargobot englez şi-a pierdut cârma NEW-YORK, 29. (Rador). — Staţiunile de telegrafie fără fir de vie coasta americană au optat un apel S. O. S. al carpobotului englez «Afganistan“, care se află un drum spre Montreal. Vaporul şi - a pierdut cârma în cursul ultimei furtuuni şi se află la vreo 590 die mile mai la nord, de calea obişnuită de navigaţie din acea regiune. Niciun vapor nu se află în apropierea imediată a vaporului ameninţaţi astfel încât el nu va putea fi ajutat decât cu o mare întârziere. eri la ora 4 şi tura. d. a. a avut loc, la locuinţa d-lui M. Djuvara, ministrul Justiţiei, o conferinţă ministerială la care au luat parte d-ni’i I. Inculeţ, V. P. Sassu, I. Nistor, Valeriu Pop, M. Djuvara, M. Cancicov, M. Negură şi Aurelian Bentoiu. S’a discutat proectul de lege, alcătuit d© d. M. Djuvara, ministrul justiţiei, prin care se modifică legea responsabilităţii ministeriale. Prin modificările introduse un nou proect se urmăreşte ca acţiunea pentru responsabilitatea ministerială să fie mai efectivă. Se prevăd sancţiuni mai severe şi s’au introdus dispoziţiuni de natură ca răspunderea ministerială să devie o realitate, iar acţiunea de reprimare mai eficace. A rămas ca o comisiune restrânsă să dea textului o redacţiune definitivă, după car© proectul de lege va fi adus în discuţiunea consiliului de miniştri. ALTE PROECTE S’a stabilit ca aceste consfătuiri să continue în cursul acestei săptămâni, ca şi în cursul săptămânii viitoare spre a se discuta şi alte proecte de legi cari urmează a fi supuse discuţiunii Corpurilor Legiuitoare, în sesiunea ordinară ce urmează a se deschide la 15 Noembrie a. c. Aceste proecte sunt: legea presei, legea pentru ocrotirea avutului public şi legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea de organizare judecătorească. Vor veni apoi la rând alte pro» Consfătuirea s’a terminat la 9 ?î lum. seara. Conferinţa ministerială de aseară Modificarea legii de responsabilitate ministerială __ mii 1B.LU1UI_!!gBB9. CUM E TIMPUL Ploi torenţiale Temperatura in uşoară scădere Cerul s’a acoperit de nori într’o parte a ţării, inclusiv în câmpia Dunării Pe alocuri au căzut uşoare precipitaţiuni, sub forma de burniţe mărunte la munte şi sub forma de averse in câmpie. La Bucureşti ploaia a fost abundentă intre orele 7—8 seara, deşi dimineaţa vremea a fost frumoasă. Proverbul popular că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă a suferit ori o nouă desminţire. Prognoza prin care s’a anunţat vreme frumoasăa fost confirmată numai parţial. OCTOMBRIE 1936 DEŢINE RECORDUL VARIAŢIUNILOR BRUSCE ALE VREMII Grea lună a fost Octombrie pentru meteorologi. Am avut iarnă şi vară, zăpezi şi grindină, descărcări electrice şi ger, ceţuri, neguri, brume, averse, burniţe şi ploi torenţiale, au înflorit pomii, în plus au fost cutremure, uragane, erupţii vulcanice, căderi de aeroliţi, etc. Vremea se schimbă mai brusc ca niciodată, iar temperaturile variază, dună locul tuturor vânturilor. Maximele de ori la umbră: Seceleanu 19 grade Galaţi 18 grade Bucureşti 17 grade Iaşi 13 grade Sinaia 11 grade Topliţa 9 grade Minimele sunt însă în creştere. La Topliţa gerul nopţii a slăbit de la minus 5 la minus 1 grad. REÎNCEP furtunile Atmosfera este iar agitată în nord-vestul continentului. De la Marea Nordului până la Marea Baltică vremea e rea. Staţiunile de radio semnalează furtuni pe coastele Danemarcei, în Germania, Estonia şi Finlanda. Ploile şi vânturile Nordului vor continua, cu intermitenţe, provocând scăderea temperaturii. L. FLORIN Festivităţile de la Praga Castelul Hradciany şi podul peste Vltava In timpul denufor Defilarea trupelor. In stânga sa , vede Camera deputaţilor