Dimineaţa, noiembrie 1936 (Anul 32, nr. 10726-10755)

1936-11-01 / nr. 10726

Anul ^2 No. 10.726 - [ ■ \ •:'r •V. • '­­■ i ■ 12 PAGINI Duminică 1 Noembrie 1936 ENTRU TOAMNA . E de cqsxumb Sl PALTOANE ți, FABRICA »Sinsi'‘miuj N­3 *-ei || București, Str. Coast. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELEF.| Direcția și Redacția 3.84.30; Adiția 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.93 CDERG cumpăra fi dela renumita post&vari« BOSTON Str. Lipscani 19, colt Victoriei 1 IN RATE ^ 13vteți procura orice fel de mărfuri Haine civile și militare Paltoane bărbătești și de dame, sifoane, mătăsuri I. PENCOVICI Str. Mihai Vodă 2, Sub Grand Hotel T«Ufon *.76.09 ^ Toasturile de la Praga ! De obicei, când au loc vizite ale şefilor de stat, punctul lor culminant îl formează toastrile ce se rostesc la prânzul de gală.­­In toate celelalte manifestaţii ce se produc în asemenea ocazii, — se ia pulsul mulţimei poporului vizitat. vSe ştie că sentimentele unei naţiuni­­se manifestă şi prin tăcerea ei. La Praga ea s’a manifestat printr’un elan de entusiasm, care a dat loc la formidabile urale şi aplauze, cu ade­vărat surprinzătoare la un popor de temperamentul rezervat al celui ce­hoslovac. După cele ce se relatează despre semnele de cordială simpa­tie ale­ mulţimei din Praga, semne pe care transmisiunea radiofonică le-a­ adus până la urechile poporului român, nu este exagerat, ci exprimă numai insuficient un adevăr indiscu­tabil, dacă se spune că alianţa înttre România şi Cehoslovacia, că Mica înţelegere, nu se bazează numai pe mari şi vitale interese comune, dar şi pe sentimentele adânci ale po­poarelor aliate; că aceste alianţe nu corespund numai raţiunei politice, dar şi logicei sentimentale, cea care întăreşte legăturile raţionale, când se însoţeşte şi Ie-a distrus de multe ori, când s’a întâmplat să nu le în­soţească. Motivelor de înaltă raţiune de stat, în favoarea alianţei, au fost for­mulate de cele două toasturi pe cari le-au rostit preşedintele Beneş şi Suveranul nostru. Ele trebuie citite cu atenţiune şi fără a căuta îndăra­tul cuvintelor altceva decât expri­mă. Regula generală a Micei An­tante a fost sinceritatea şi realitatea. Ea neavând nimic tainic de cerut, nu are nici gânduri tainice, de a­­scuns. Dar aceste toasturi vor fi mai bine înţelese de acei cari le-au auzit, când au fost pronunţate. Şi au fost auzite nu numai de comeseni, ci, mulţumită ff'MsrMiSiunei radiofonice, în nenu­mărate case din ţările Micei An- Jante. ^­­ Căldura care străbate şi la cetite cuvântările celor doi şefi de stat, a fost evidenţiată încă. prin întonaţiu­­nea vroită ce preşedintele Beneş şi Suveranul nostru, au dat acelor pa­­sagii, a căror subliniere le-a apărut necesară. Se poate spune, că cea mai pro­fundă impresie va produce pretutin­deni, constatarea celor doi șefi de stat, că cu cât condițiunile politice ale continentului european sunt mai tulbure, cu atât mai necesară e Mica Antantă, cu atât mai hotărîţi sunt s’o menite, s’o consolideze şi s’o perfectioneze. Suveranul nostru a spus că sub­scrie din inimă la afirmaţiile ce le făcuse preşedintele Beneş asupra „necesitatei existenţei şi asupra vi­­talităţei Micei Înţelegeri“. Şi la de­scrierea actualei stări din Europa, pe care d. Beneş a făcut-o cu o ban­chetă care pentru a nu exagera ni­mic, a ţinut să nu ascundă, să nu înfrumuseţeze nimic. Suveranul no­stru a răspuns cu aceiaş francheţă că „în aceste zile, când viaţa inter­naţională evoluiază atât de repede şi pune atâtea probleme anevoie de dezlegat, este de datoria Micei în­ţelegeri să-şi afirme coeziunea“ şi că ,,este fericit astăzi să facă această reafirmare“ în faţa aliaţilor, s’ar pu­tea spune, a lumei întregi, căci lu­mea întreagă e în măsură să afle astfel că Mica* Antantă, unul din stâlpii păcei europene, stă puternic în această parte a continentului, ca un dig de nezdruncinat, împotriva tuturor veleităţilor agresive, cotro­pitoare, dar şi ca un sprijin viu, al oricărei acţiuni care vrea să evite omenirei aceia grozavă catastrofă ce ar fi un nou război. Biserica Carol din Praga, sub luminile reflectoarei«­­ i B. Brănişteanu ALARM­IS­MUL Nu mai spune, că te dă in judecată pentru alarmism. Acordul româno-cehoslovac asupra tuturor problemelor Parlamentul din Fraga a ratificat politica de unitate a Micii înţelegeri & — Prin terii ion dela irtfriîsui­nistrul special PIRAQA, 29. — Azi a fost ziua dintre cei trei aliaţi de a discuta hotărîtoare din punct de vedere eventuale apropieri cu alte state, politic, însă spre folosul tuturor. Regele, preşedintele Beneş şi d. ministru de externe Victor Anto­nescu au discutat timp de trei ore asupra tuturor problemelor actuale, iar apoi d. Antonescu a luat deju­nul cu preşedintele Beneş, numai amândoi, continuând discuţia. După dejun d. Victor Antonescu ne-a declarat în modul cel mai f­erm, că s’a realizat un acord per­fect asupra tuturor pro­­ijiemeior, în toate new ■iile. După cum aflu din sursă bine informată, hotăririle principale la cari s’a a­­juns s’ar putea rezuma astfel: S’a cercetat de aproape chestiu­nea unei destinderi economice, cău­­tându-se o apropiere între semna­tarii protocoalelor de la Roma şi Mica înţelegere. Este fermă dorinţa celor trei aliaţi de a nu se face blocuri economice rivale în Bazinul dunărean. S-a căzut de acord apoi de a se urma punerea în aplicare a pasa­jului din acordul de la Bratislava, confirmându-se libertatea fiecăruia De altfel acest lucru a vrut să-l spuie şi de preşedinte Beneş, atunci, când în discursul său vorbind des­pre Mica înţelegere, a subliniat că ea nu este o închisoare, ci o for­tăreaţă. In consecinţă vor continua tatonările pentru apropieri izolate între anele state din Mica înţele­gere de o parte şi de altă parte, în­tre Polonia, Italia şi Germania. S’a vorbit mult despre problema rusească. Informaţiile publicate de ziarele străine în legătură cu vizita d-luî Tătărescu la Belgrad despre un front româno-iugoslav împotriva Rusiei, sunt absolut neîntemeiate. După cum se arată în cercurile autorizate, România şi-a exprimat la Praga dorinţa de a adânci ra­porturi­­ de prietenie cu Rusia So­vietelor, fără a încheia însă vreuun nou instrument diplomatic. De altă parte Cehoslovacia îşi va păstra in întregime, cu toată apro­barea celor doi aliaţi, ai săi, poziţia internaţională pe care o are astăzi in răsăritul Europei.. Conversaţiile între regele Carol, preşedintele Beneş şi de ministru de externe Victor Antonescu vor continua $3 mâine. cehoslovac este ca să o organizăm acum şi din punct de vedere mili­tar. Ia acelaş timp exprim dorinţa parlamentarilor cehoslovaci ca să se realizeze cât mai curând şi o strânsă colaborare intre parlamen­tele celor trei ţări. Unite. România, Cehoslova­cia şi Iugoslavia constituesc o mare putere în Europa, aşa de mare încât orice luptă de neade­văruri împotriva noastră, orice încercare de nedreptate faţă de noi, va putea fi zdrobită. Ara m­urit până adti­iia în­ Cadrul a­­cestor alianţe sfinte pentru noi şi declar în numele parlamentului cehoslovac, că vom merge pe acelaş drum. Suveranul României a putut să se convingă încă odată de fideli­tatea noastră. Îi dorim multă sănătate, iar ma­relui popor românesc şi scumpei Românii tot binele şi cel mai fericit viitor. Mulţumim regelui şi poporului românesc pentru dragostea dove­dită faţă de preşedintele nostru Beneş cu ocazia vizitei sale la Bu­cureşti. Fidelitatea republicei noastre faţă de regatul României şi faţă de Iugoslavia ne va duce la cea mai strânsă unitate şi noi vom rămâne credincioşi până la m­oarte faţă de Mica înţelegere. , Seara a avut loc la Teatrul Na­țional.-' o­rr^reZen^#erid© »gală. «­ ................ Parlamentul cehoslovac şi Mica înţelegere instalat o nouă ordine europeană întemeiată pe principiul de drepta­te. Regele României a primit ori de­filarea armatei noastre şi s-a ex­primat cu laudă entuziastă asupra materialului omenesc, precum şi asupra materialului tehnic motori­zat. Trebuie să spunem că într’ade­­văr armata noastră este bine înze­strată, este armata unui popor li­ber şi ea va servi numai pentru ca să asigure pacea în hotarele actua­le. România şi Cehoslovacia nu vor să atace pe nimeni, nu râvnim la ni­mic, însă suntem hotărîţi să luptăm alături până la ultimul om, până la ultimul tun pentru ceea ce este al nostru. Zilele pe care regele României le petrece la noi sunt zile fericite pen­­tru că ne-am putut da seama că a­­vem aceiaşi dorinţă, aceiaşi ţintă ca şi România şi suntem hotărîţi să le urmărim cu toată energia. Vrem să întărim pacea şi vrem să o apărăm. Noi toţi împreună România, Ce­hoslovacia şi Iugoslavia suntem ho­tărâţi să luptăm cu toată stăruin­ţa pentru o puternică Ligă a Naţiu­nilor, pentru securitatea colectivă europeană şi pentru organizarea ei. Mica înţelegere a fost organizată până acuma în domeniul politic şi s­trăim ut ex! nemuri in cari­ara economic. Dorinţa parlamentului Şedinţele de astăzi ale Camerei şi ale Senatului au fost închinate po­liticii externe. La deschiderea şedin­ţelor preşedinţii Senatului şi al Ca­merei au ţinut­-!,discursuri de mare însemnătate politică, in legătură cu vizita regelui Carol la Praga. La Senat preşedintele d. Soukup, a ţinut un discurs entuziast în le­gătură cu politica de fidelitate a Cehoslovaciei faţă de Mica înţele­gere, afirmând unitatea care a fost realizată pentru, toate vremurile prin conversaţiile Qs,nu au avut Joc­uri şi astăzi in capitală’ Cehoslova­ciei. De eri se găseşte la noi, a spus preşedintele Senatului, regele Carol. Este caracteristic că în momentul în care regele a păşit pe pământul cehoslovac s’a inaugurat la Slovan­­ski Ostrov în Praga un monument pentru comemorarea liberării noa­stre. Acest monument arată că Ro­mânia şi Cehoslovacia erau unite încă înainte de sfârşitul războiului mondial şi au adus sacrificii comu­ne pentru realizarea idealului naţio­nal al celor două popoare. Monu­mentul eternizează scena în care batalioanele românești din fosta ar­mată austro-ungară, care se găseau în garnizoană la Praga, au luptat a­­lături de cei pe cari i-a ajutat să triumfe împotriva monarhiei hab­­sburgice. Noua orientare ai politica externă a Italiei ROMA, 39. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Havas transmite: Apropierea italo-germană este con­siderată în ucele cercuri ca fiind des­tinată să aducă o schimbare în ra­­porturile dintre Anglia şi Italia. Astfel câteva ziare, dintre cele mai apropiate de regimul fasest, au a­­similat orientarea italiană spre Ber­lin cu o definitivă deslupire a Italiei din sistemul politic Genova-Londra- Faris. .­­ O asemenea interpretare nu­­ co­respunde decât în parte adevărului. In urma atitudinei Societăţii Naţi­­unilor In chestiune admiterei dele­gaţiei abisniene la adunarea institu­ţiei din Geneva din Septembrie, Italia a hotărât să transforme potrivirea de interese italo-germane în politică oficială. Călătoria contelui Ciano la Berlin confirmă deslipirea Italiei de Gene­va, dar n’a confirmat despărţirea dintre Italia şi Anglia. Avonuri neconfirmate spun că mi­nistrul de Afaceri Străine al Italiei ar fi încercat să atragă Germania într’o comună împotrivire faţă de politca Marei Britanii, dar că s’ar fi lovit de un refuz din partea Germa­niei. La Roma, străduinţele Reichului de a se apropia de Anglia sunt soco­tite ca o prelungire a liniei Roma- Berlin. Italia are în această afacere un rol de spectator. Nu mai este vor­­ba de a se cere Marei Britanii expli­catii asupra peltiei sale in Marea Mediterană. In legătură cu aceste comentarii, se reamintește că d. von Ribben­­trop, ambasadorul Germaniei la Londra, sosind în capitala Marei Britanii, a exprimat dorinţa de a se realiza o cât mai strânsă amiciţie anglo-germani şi ci generalui Mireb ar fi propus in cursul şederii sale la Roma încheierea unui pact aerian germano-italo-britanic. I­a acest pact Franța n’ar fi invitată decât în ultimul loc. Pe de altă parte se anunță că ne­gocierile comerciale italo-engleze, cari sunt amânate mereu de multă vreme, ar fi pe cale să se termine prin încheierea unui acord a cărui semnare se va face probabil Luni. Un urs turbat işi răneşte îngrijitorul STRASBOURG, 30 (Rador). — Un urs negru uriaş din grădina zoologică de aici a atacat ieri pe îngrijitorul său, care intrase în cuşcă pentru a-l aduce de mâncare. Rănit grav, îngrijitorul a încetat din viaţă la spital. Ursul a fost împuăcat. S-a stabi­lit că el își atacase îngrijitorul în­­tr’un acces de turbare. ------ ml­lUli . 0 sinucidere înfricoşătoare PARIS, 30 (Rador). — Ziarele relatează un caz înfiorător petrecut la Perigueux. Ui­ bătrână de 60 ani, numit Francois Lavaud, atins de o boală incurabilă, a găsit un mijloc origi­nal și totodată infricoşător de a se sinucide. El şi-a pus în gură un cartuș de dinamită, căruia i-a dat foc. Explozia a făcut bucăți pe ne­fericitul bătrân. groaznica pe coasta americană Un cargobot englez şi-a pierdut cârma NEW-YORK, 29. (Ra­dor). — Staţiunile de te­legrafie fără fir de vie coasta americană au op­tat un apel S. O. S. al carpobotului englez «Af­ganistan“, ca­re se află un drum spre Montreal. Vaporul şi - a pierdut cârma în cursul ultimei furtuuni şi se află la vreo 590 die mile mai la nord, de calea obişnuită de na­vigaţie din acea regiune. Niciun vapor nu se află în apropierea imediată a vaporului ameninţaţi ast­fel încât el nu va putea fi ajutat de­cât cu o mare întârziere. eri la ora 4 şi tura. d. a. a avut loc, la locuinţa d-lui M. Djuvara, ministrul Justiţiei, o conferinţă mi­nisterială la care au luat parte d-ni’i I. Inculeţ, V. P. Sassu, I. Nistor, Va­leri­u Pop, M. Djuvara, M. Canci­­cov, M. Negură şi Aurelian Ben­­toiu. S’a discutat proectul de lege, al­cătuit d© d. M. Djuvara, ministrul justiţiei, prin care se modifică le­gea responsabilităţii ministeriale. Prin modificările introduse un nou­ proect se urmăreşte ca acţiu­nea pentru responsabilitatea minis­terială să fie mai efectivă. Se prevăd sancţiuni mai severe şi s’au introdus dispoziţiuni de na­tură ca răspunderea ministerială să devie o realitate, iar acţiunea de reprimare mai eficace. A rămas ca o comisiune restrânsă să dea textului o redacţiune defini­tivă, după car© proectul de lege va fi adus în discuţiunea consiliului de miniştri. ALTE PROECTE S’a stabilit ca aceste consfătuiri să continue în cursul acestei săptă­mâni, ca şi în cursul săptămânii viitoare spre a se discuta şi alte proecte de legi cari urmează a fi supuse discuţiunii Corpurilor Le­­giuitoare, în sesiunea ordinară ce urmează a se deschide la 15 Noem­brie a. c. Aceste proecte sunt: legea pre­sei, legea pentru ocrotirea avutului public şi legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea de orga­nizare judecătorească. Vor veni apoi la rând alte pro» Consfătuirea s’a terminat la 9 ?î lum. seara. Conferinţa ministerială de aseară Modificarea­­ legii de responsabilitate ministerială­ ­__ mii 1B.LU1UI_!!gBB9. CUM E TIMPUL Ploi torenţiale Temperatura in uşoară scădere Cerul s’a acoperit de nori într’o parte a ţării, inclusiv în câmpia Du­­nării Pe alocuri au căzut uşoare preci­­pitaţiuni, sub forma de burniţe mă­runte la munte şi sub forma de a­­verse in câmpie. La Bucureşti ploaia a fost abun­dentă intre orele 7—8 seara, deşi dimineaţa vremea a fost frumoasă. Proverbul popular că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă a suferit ori o nouă desminţire. Prognoza prin care s’a anunţat vreme frumoasă­­a fost confirmată numai parţial. OCTOMBRIE 1936 DEŢINE RECOR­DUL VARIAŢIUNILOR BRUSCE ALE VREMII Grea lună a fost Octombrie pen­tru meteorologi. Am avut iarnă şi vară, zăpezi şi grindină, descărcări electrice şi ger, ceţuri, neguri, brume, averse,­ bur­niţe şi ploi torenţiale, au înflorit pomii, în plus au fost cutremure, uragane, erupţii vulcanice, căderi de aeroliţi, etc. Vremea se schimbă mai brusc ca nici­odată, iar temperaturile va­riază, dună­ locul tuturor vânturilor. Maximele de ori la umbră: Seceleanu 19 grade Galaţi 18 grade Bucureşti 17 grade Iaşi 13 grade Sinaia 11 grade Topliţa 9 grade Minimele sunt însă în creştere. La­ Topliţa gerul nopţii a slăbit de la minus 5 la minus 1 grad. REÎNCEP furtunile Atmosfera este iar agitată în nord-vestul continentului. De la Ma­rea Nordului până la Marea Baltică vremea e rea. Staţiunile de radio semnalează furtuni pe coastele Danemarcei, în Germania, Estonia şi Finlanda. Ploile şi vânturile Nordului vor continua, cu intermitenţe, provo­când scăderea temperaturii. L. FLORIN Festivităţile de la Praga Castelul Hradciany şi podul peste Vltava In timpul denufor Defilarea trupelor. In stânga sa , vede Camera deputaţilor

Next