Dimineaţa, aprilie 1937 (Anul 33, nr. 10874-10904)
1937-04-01 / nr. 10874
Pugista-2-a PUTEŢI CAŞTIGA 5000 LEI , CU ATENŢIE REALITATEA ILUSTRATĂ , suficient să precizaţi care articole si £otogra£Ii, suant păcăleli de 111 1 APRILIE Ploaia de oameni Katharine Hepburn Oameni ce se torturează I no v a t i u n i poştale Mieelu8 din Lazarie Afevarul în gura morţilor ‘ toate in excelenta revistă Heaiifafea Ilustrata“ SI „REALITATEA ILUSTRATA“, CUPRIIDE 24 PAGINI MARI TIPĂRITE LA HELIOGRAVURĂ IN CULORI si 24 PAGINI SUPLIMENTUL: „DE TOATE PENTRU TOŢI" De vânzare la toti chioşcarii din tara. — 48 pagini 10 lei. A apărut: No. 636 Revistă săptămânală ilustrată pentru copii şi tineret condusă de Marin lorda Cu următorul cuprins: SA STĂM DE VORBĂ CU COPII! j i N T R E A B A M A CA-TI SPUN... _ ” . . .de 5“”^ CIUDĂŢENII DIN TOATA LUMEA Urmarea «jmvestei TARA NICAERI stiri noi despre SHIRLEY TEMPLE sau povestea lui PETER BAN, DOMNIŞOARA PRIMĂVARA de Sidonia Drăguşanu P Ă CALE A L A . . . V de L. Ş. O L O G U L PREFĂCUT Z A N A LACULUI de D. Mereanu Neaţă şi Nătăfleaţă la Teatru N D. M. Pagini ilustrat şi o serie întreagă de rubrici noi.— Ciudăţenii din toată lumea.— Noutăţile Săptămânii — Ţineţi minte că....—Revista are numeroase desene, jocuri distractive şi hazuri. 16 pagini mari tipărite în condiţiuni tehnice excepţionale costă 5 lei Cereţi la toate librăriile o DE OM ROMAN de LUDOVIC DAUS Acest nou roman, al cunoscutului scriitor LUDOVIC DAUS, înseamnă o adevărată revelaţie. Toată viaţa Capitalei din epoca neutralităţii, cu frământările, paradoxele şi echivocurile sale cât şi cea din timpul războiului, cu freamătul, temerile şi exploziile de eroism, sunt succint dar magistral redate, sub un aspect cu totul original, în 400 pag. dense şi pline de vigoare. • . . . ■ EDITURA „ADEVERUL“ S A1 Preţul Lei 80 10 membri ai clubului Stenei Bran vor pleca gratuit la congresul internaţional de la Paris Diti iiniţiaţiva revistei „Cinema”, tuit îa Congresul Internaţional dela care ,se ştie are organizarea in Ro-roomânia a clubului Stan şi Bran, 101 membri ai clubului vor pleca gral Amănunte în ultimul număr din C IN E M A L EI B A apărut m ult &ii astre J® CONSST. ARGREAW Pag.3.nl *ari ne desvârcesc drumurile zărilor... O lume de fantasme, străjuită de coloanele imense de fildeş ale nourilor, îşi desfăşoară minunile nevăzute şi netrăite decât de zburători. O carte plină de lirism şi de emoţii care te farmecă şi te înduioşează. Preţul Lei 60.— EDITURA ADEVERUL S. A. Dr. H. MARTIN /INSUFICIENTA BISEXUALA NEVROZA SEXUALA Asist. colab. Institut Psiho-Fizic (Paris) Tratează: PSICHONEVROZELE: NEURASTENIA HYSTERIA, FRICA, TIMIDITATEA, Melancolia, Nevroza inimei şi a stomacului; palpitaţie, sughiţ, cefatee, aerofagie, insomnie, tremurători). Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri, gângăveală, incontinenţa de urină. Tratamente Psiho-Fizice . Hypnotism autosugestie. Electroterapie, înaltă frecvenţă Consult. 8-11, 2-8, B-dul Efisa OTta*3^A.Etajlir ascensor Telefon 4.05.39. Citiţi NAUFRAGIAŢII DRAGOSTEI, studiu psiho-sexual pentru educaţia sexelor. RADIO Programul pentru Miercuri 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII / • (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio jurnal. — Concert de dimineaţă . (discuri): Valsuri-- din „Prinţesă dolarilor” şi după divorţ” ■ de. Leo Fall. Bacchanalia, fantezie de Herman Finak. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30. Includerea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Muzică distractivă (discuri). 14.10: Radio jurnal: ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică variată (discuri): Poloneza No. 2 de Liszt (arch. Operii din Berln, dirij., de Lo B’ech); Dunărea albastră şi Trandafirii din Sud, valsuri de Joh. Strauss (voce: Erna Sack şi cor-Telef.); Fantezie pe motive, de Offenbah (orch. Marek Weber). 15: Ultimele știri. Bursa cerealelor. 18: Concert de după aiftază — Orchestra de salon Radio, dirij. de B. Teodora: Flori din câmpul Raiului-porphriu . de -Peshill: Ploaie de diamantevols de WridteiFel: La primul sartufex de Garste; Intâînre nocturnă de Zander; Tapganilla de Bazant; Fianietta de Brusso; La mustărie-potpuriu de Kronegger. 18. Ora. Mersul vremii. 19.02. ISTORIA MUZICII (XI): Muzica populară românească. 20. Melodii vesele — Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Potpuriu da valsuri şi cântece studenţeşti de Hildebrandt; Potpiriți din cele mai cunoscute operete, de Hruby; Aclamatiuni-vals de Waldteufel; Vesele deSavino, Sansonetă ,de Frimi; Marş umoristic de Micheli. UNIVERSITATEA RADIO 81: Cuvinte despre interpretarea legilor, de Prof. Andrei Rădulescu. radio-bucureşti 21.20: Concert de violoncel — Th. Lupu; Sonată în mi minor de Vivaldi; Siciliana de Gabriel Fauré; Piesă in stil popular de Schumann; Vals sentimental de Ceaikovsky; Malaguena de Albeniz. 21.50: Actualităţi ando-americane de Prof. Dragoş Protopopescu. 22.10: D-na Constanţa Dobrescu (canto); Dacă versuri cle gravei aripi de Reynaldo Hehn; Dacă florile ar avea ochi de Massenet; Liniştit ca noaptea de Carl Bohm; Visul Elsei din Lohengrind de Wagner; O primăvară de Tirindelli. 21.20; Muzică de dans (discuri). 21.50: Actualităţi anglo-americane de Prof. Dragoş Protopopescu RADIO ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 22.30: Radjio juvpal. Sport. ^heer.6:'nodtgrrt al Orchestrei GrigoHs- DintE»,« transmis* de la restaurantul „Continental’*, 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.36: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio Jurnal: • ’ — Concert de dimineaţă ” (disetoi): Paso doble şi Vals spaniol de Lucchesi, Vals romantic de Baie de Costa, (pian: autorul). Parafrază de jazz pe două cântece englezeşti. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz — Orchestra Ionel Cristea. (canto: Petre Stârnite). Arii naţionale; Vârtejul, vas de Matei; - Vânzătorul de păsări, potpuriu de Zeller; - Ascultă-mi cântecul, tango de Andrei; Mutti, tango de Groff; Mi-e gândul, numai la tine, tango de Covadiio; Antonias, cel bun-fox de .J. Benes: Arii naţionale: . ...‘ ‘ "" . 14.10: Radio jurnal: "Ora. Mersul vremii: Bursă; Ştiri interne şiexterne. 14.30: Continuarea, concertului: Serenada, vals de Metra: Angela, .tango .de Lesso-Valerio..., ...Trandafirul .roşu, . slow de W.Gross: Serenada de Lehar; Romanţe '-Şi .'arii naţionale. . - ' -15. Ultimele ştiri,“Bursă cerealelor. 16,45: ORA COPIILOR: I.— Şezătoarea şcoalel ’primare de fete No. 3 de sub direţia d-nei Filofteii Diaconescu. Corurile, sub conduceread-nei Marinescu„Cel mai mititel, basm de pringivară” de N. Papanastasiu. . Ini— Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18. Concert de după amiază — Muzică variată (discuri): Două intermedii din „Ielele” de Puccini Coroli.. .Operei Scala, dirij. de Sabario); Meditaţie din „Thais” ,de Massenet, şi Legendă de Wieniawski (vioară, Misha Elman); Fantezie din operele luiLortzing''(voci; Tresi Rudolf, Marie Luise, Küster, Benno Arnold Heinz Nissen şi Wilhelm Hiller (Teief); Corcovado din „Saudades Braziliene” de Milhaud (vioară: Jos. Szigeti); Potpuriu din operele lui Puccini (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Eugen Goossels). 19: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Continuarea concertului (discuri) : Carnaval-uvertură de Dvorak (orchestra simf. din Londra, dirij. de Coates); Navarra şi Sevilla de Albeniz (pian Arthur Rubinstein); Arta floare din „Carmen” de Bizet şi Arie din „Eugen Oneghin” de Ceaikovsky (voce: Peter Anders, Telef.); Mică suită de concert de Coleridge Taylor (arrh. simf. din Londra, dirij. de Malcolm Sargent); Dansul acrobaţilor şi Furtuna din „Ivan cel Coaznic” de Rimsky Korsakoff (arch. sinf. din Londra, dirij. de Albert Coates). UNIVERSITATEA RADIO 19.50; Locuinţa, românească, ,de Arh. G. M. Cantacuzino. RADIO ROMÂNIA * 20.10; Mr±ă distractivă şi românească (d'si#î): RADIUS-BUCUREŞTI 20.10: Concert de pian — Radu Mihail: Trei părţi din baletul „Petruşca” de ::Dor Stravinsky. 20.35: Alexandru Grozuţă canto: De ce nu-mi vii? de Dima; Leagănă-te frunză’nvânt de Brerliceanu; Trandafir de pe’frăzoare de Sabin Drăgoi; Vai inimă...-Ade'-Juga Cloşca; ' Foaie verde sălcioară de Monţia;: S’a dus--cucul de p’aici deBrediceanu. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. MILANO 18: Radio jurnal; 19: Lectură; 19.50: Comunicate; 21.05: Ora, radio jurnal; 21.30: Cronică; 22: Comedie; 23.15; Muzică de cameră;24; radio jurnal; 0.15; Muzică de dans. ROMA 18.15: Concert; 19.50; Comunicate; 20.05: Turism; 21.05: Ora, radio jurnal; 21.30: Cronică radiofonică; 22; Operă. . PARIS P. T. T. 20: Recital pian; 20.15: Melodii; 20; Inf.; 21.30: met.; 21.38: Plăci; 21.45: Conferinţă; 22.30: Surprize; 23.30: Muzică de cameră; 0. 30; Inf.; 0.45: Radio jurnal; 1.15: Canserie medicală; PRAGA 18.50: Plăci; If Conferinţă; 19.10: Emisiune germană; 19.45: Inf., bul. met.; 20.10: Ştiri politice; 20.20: Comncert; 22.15: Conferinţă; 22.30: Plăci 22.35 .Inf.; 23; Inf. sport; 23.20: Concert pian; 23.45: plăci; 24; Inf. 1. franceză. VIENA 17.05: Plăci; 17.50: Conferinţă 18. Concert; 18.55: Conferinţă; 19.10: Conf.; 19.35: Conferinţă; 19.55: Inf.; 20: Ora, met. inf.; 20.10: actualităţi, conf. politică; 20.25: Operă comică; 23.10: Met. inf.; 24: Plăci; 0.30; comunicate. BUDAPESTA 7.45: Gimnastică, plăci; 820; Menu; 11; Inf.; 11.20: Conferinţă; 11.45: Conf.; 11.45: Conf.; 12.10: Cota apelor; 13' Clopote; 13.05: Plăci; 154.0: Inf.; 17.15: Conferinţă; 17.45: Inf.; 18: Conferinţă; 18.30: Orch. de ţigani; 19.35: Conerinţă; 19.55: Concert flaut; 20.30: Operă; 23.35: Met.; 23.40: Orch. de jazz; 24; Inf.; 1. franceză şi italiană; 0.10: Orch. ţigani; 1.05: Inf. VARŞOVIA 17.10: p. copii; 17.30: Plăci; 18; Conferinţă; 18.15: Concert solişti; 18.50: Causerie; 19; Sport; 1920 Concert reclame; 19.45: Program următor: 19.50: Conferinţă; 20: Recitări; 20.20: Concert vioară; 20.45: Plăci; 2135: Conf.; 21.45: Radio jurnal; 21.55: Actualităţi; 22: Recitări; 22.45: Teatru; 23.25: Concert; 24.6.30: plăci (dans). Radio experimental INSTITUTUL ELECTRO-TECHNIC 1400 kHz. 212 m. 0.25 kw. 18.30; Muzică clasică (discuri): Contele de Luxemburg şi Văduva veselăintroducere Cavaleria rusticană şi Visul (Masaagni). 18.45; Muzică românească (discuri): Crepşei cu două creste şi bătută să fie de stele cântate de Feraru aconosmat de orchestra Olariucorcov; O seară la Moţoi p. I şi II cântate de Fetrică Moţoi 19; Informaţiuni. 19.10; Conferinţă ştiinţifică. 19.30; Muzică distractivă (discuri): "Mi-e dor de o noapte la Viena, vals şi Pardonslow cântat de F. Dejescu şi P. Alexandru; Tot te iubesc, tango de Pour-y,ous madame,vals cântat,de Raul lonescui Pentru bani! Cântate de Mia Braia Și de dragul dumitale, fox cântat, de F. Alexandru. RADIO-ROMANIA mm PIW NEATA fientm Joi RADIO ROMANIA şi RADIO-BUCUREŞTI 2015: Programul concertului simfonic de Emanoil Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de Ionel Periea. (Transmisie de la Ateneul Român). Uvertură :Manfred” de Schumann; Concert pentru vioară şi orchestră de Mendelssohn (solist: Gui'a Busiabo). In pauză (22.00): Radio Jurnal: Sport. 22.20: Continuarea concertului simfonic: simfonia No. 7 ni la major de Anton Bruckner. 23.05: Concert de noapte din operete și filme (discuri): Fox din filmul „Melodia Broadway-ului” de Brown (Telef.) ; Died în filmul „Manevrele de toamnă” de Stolz şi Lied din opereta „Gasparone” de Milicker (voce: Karl Schimitt Walter-Telef.); Două lieduri din opereta „O noapte in Veneţia” de John Strauss (voce: Peter Anders-Telef.); Fox din Filmul „Blonda Carmen” de Grothe (Telef.); Potpuriu din opereta „Fetiţa din Pădurea neagră” de Jersel Teief.); Potpuriu din opereta „Doamna Luna” de Paul Lincke (teief.) Vals de Geisler(Teief.); Slowfox din filmul „Un soţ ideal” de Bochtrann şi Lied din opereta „Mult iubita” de Nico Dostal (voce: Eric Elgar-Telef). 22.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană; 23.55: Ultimele ştiri. MILANO 18: Radio jurnal; 18.15: Concert vocal; 19: Comunicate; 21.05: Radio jurnal; 21.30: Conferinţă; 22: Operă. ROMA 18.50: Muzică de dans; 19.25: Comunicate; 20.05:Turism; 21.05: radio jjurnal; 21.30: Conferinţă; 22: Comedie;22.40: Concert; 24: Radio jurnal 0.15: Muzică de dans. PARIS P. T. T. 20: Concert de orgă; 20 50: Inf.; 21.15: Conferinţă; 21.30: Met.; 21.40: Conferinţă; 21.50: Cronică; 22: surpriză; 22.30: Teatru; 0.30: ■Inf. met; PRAGA 18.45: Emisiune germană; 19.45: Inf. bul. met.; 20.10: Curs. germană; 20.25: Concert coral; 20.50: Concert; 21.45: Conferinţă; 22: Concert simfonic; 23: Ora. sport; 23.20: Plăci. VIENA 18.20: Concert vocal; 18.40: Concert pian; 19: Conferinţă; 19.20: Comunicate; 19.45: Actualităţi; 20: Ora met. inf.; 20.10: Plăci; 20.45: Conferinţă; 21.20: Emisiune de 1 Aprilie; 22.30: Concert; 23.10: Inf.met.; 23.20: Continuarea concert.; 24: Muzică de dans; 0.30: Comunicate. BUDAPESTA 13.05:Orch. ţigani; 14.30: Plăci; 17.15: Conferinţă; 18: Conf. agricolă; 18.30: Concert religios; 1910: Jurnal de călătorie; 19.40: Concert pian; 20.20: Conferinţă; 21.10: Seară veselă; 23: Met.; 23.20: Concert; 0.30: Orch. ţigani; 1.05: Inf. VARŞOVIA 17- Poşta radio 1715: Conferinţă; 17.20: Causerier copii; 17.35: Concert; 18: Foileton; 18.15- Concert; 18.50: Conferinţă; 19.10: Bulmet Snort; 19.20: Concert reclame; Placi; 19.45: Program următor; 1'.50: Actualităţi; 20: Piesă; 20.30: Foleton; 21.45: Radio jurnal; 21.55: Ştiri; 22: Concert simf.; 22.50: Concert simfonic; 23.45: Plăci-dans. CITIŢI REALITATEA ILUSTRATĂ Vizita unor elevi francezi Patruzeci de elevi şi trei profesori de la colegiul „Montalambert” din Dontiens (Franţa) vor sosi mâine în Capitală, venind din Franţa cu autobuzele colegiului. Ei vor vizita Ardealul, Curtea de Argeş, Valea Prahovei, Bucureştii, Craiova şi Timişoara, după care vor trece în Iugoslavia. In Capitală elevii francezi vor fi primiţi de Marele Voevod Mihai şi de colegii săi de clasă. Cu conducera excursiunilor în România, ministerul educaţiei naţionale a delegat pe d. inspector general N. D. Petrescu-Zoiţa. In ziua de 5 Aprilie ministerul educaţiei naţionale va oferi un dejun oaspeţilor francezi la şcoala de menaj „Elena Matei Basarab” din Bucureşti. Nouile legi promulgate în „Monitorul Oficial” din 29 Martie c. au apărut, promulgate prin decrete regale următoarele noui legi: legea pentru deschiderea unor credite extraordinare cu acoperire specială; legea pentru deschiderea unor credite speciale pe seama Ministerelor de Finanțe şi Apărare Naţională, în sumă totală de lei 948.843.759; legea pentru majorarea bugetului subsecretariatului de stat al aerului pe exerciţiul 1936-1937 cu suma de lei 130.750.000; legea pentru interpretarea art. 47 din legea pentru reforma agrară din Ardeal şi legea interpretativă a scutirii de impozite pentru unele instituțiuni de asistență spitalicească. Pensionări de militari Următorii ofiţeri superiori vor fi trecuţi in rezervă, pentru limită de vârstă, in cursul lunii Aprilie crt.: INFANTERIA Generali de brigadă: Marcovici loan, 9. IV. 1937; Hermeziu C. Gh. 22. IV. 1937. Colonel: Giurcăneanu Petre, 28. IV. 1937. Locot.-colonel: Păscuţiu Mircea, 14. IV. 1937. Maior: Schiet Artur, 19. IV. 1937. Căpitan: Chirilă Alexandru, 9. IV. 1937. JANDARMERIA Căpitan Dăscălescu Gheorghe, 15. IV. 1937. INTENDENŢA Intendent-maior Popescu A. Constantin, 8. IV. 1937. ADMINISTRAŢIA Autor maior Isbăşoiu Constantin, 17. IV, î.937, . ... .. Adtor ,căpitani: Chirescu Dumitru, 2. IV- 1937; Andronescu Grigore.,18. IV. 1937. Conform, art 60 dim L. I.- A.■ Specialitatea „Cercuri de recrutare“, coloneii: Pastia Alexandru, 15. IV. 1937; Munteanu Gheorghe, 17. IV. 1937. Locotenent colonel Grecea Constantin, 17. IV. 1937. Migranele şi Angina de piept sunt descrise în ultimul număr al revistei .. Medicul Nostru arătând cauzele și tratamentele cele mai moderne. Cea mai bună revistă de popularizare, tipărită la Heliogravură în 16 pagini, cu numeroase fotografii, se vinde numai cu 5 lei exemplarul. POŞTA JOCURILOR CORALIA L. — Mai repede nu se putea... JUSTIN BÎLT. — Vă publicăm numai in cazul când aţi rezolvat cel puţin 18 probleme. M. MATEATOS.— Zilele acestea vom publica şi soluţiile. Concurenţii cari au întrunit condiţiunile şi al căror nume totuşi l’au apărut in ziar, sunt rugaţi să ne facă atenţi asupra acestui lucru, pentru a cerceta cauzele. Cpt. M. ROŞEANU. — Ca mai sus. I. I. CCACIULĂ. — Provincia s’a publicat separat de Capitală. VIORICA LAIOS. — Până la sfârşitul săptămânii se va face în distribui-, rea premiilor. PAUL COMAN. — Chiar numele dvs. cu o mică eroare de tipar. începând cu No. 637 revista DIMINEAŢA COPIILOR organizează un mare concurs de probleme distractive pentru tineret SE OFERĂ PREMII VALOROASE printre altele se va da în mod GRATUIT pe timp de 30 zile, 2 camere in luna Iunie, la Adăpostul de odihnă, din gara-Lung, Braşov, Joi 1 Aprilie 1S37 WALTER SCOTT FRUMOASA DIN PERTH Roman — pui de ciută pe lângă ascunzătoarea tigrului ce-i gata sa te înșface în ghiare! Rămas bun la toți, George de Dunbar vede că răul e fără leac. Regeie ar fi vrut sa-i răspundă dar vorbele-i muriră ■ pe buze când întâlni privirea lui Albany sftuindu-1 să tacă. Contele de March ieși din încăpere după ce primi saluturile mute ale tuturor sfetnicilor domnești, afară de Douglas care îi aruncă numai o privire de dispreț.. '— Mişelul! vrea sa ne vândă englezilor, zise el. Nu-i pasă căci are o fortăreaţă bătută de valurile mării și poate da drumul englezilor în Lothian când îi va veni chef. Nu te speria Măria Ta, ştiu eu bine ce spun. Dar mai avem vreme. Spuneţi: „arestaţi-l” şi March nu mai ajunge la capătul călătoriei. — Nu, viteazule conte, —spiră Albany care avea interes ca cei doi lorzi puternici să ne războiască între dânșii darnu care cumva vreunul din ei să iasă biruitor — ar fi o hotărîre cam pripită. Contele de March a venit aici cu o scrisoare de liberă trecere de la Măria-Sa și nu se cade ca un cap încoronat să-şi calce cuvântul. Totuşi dacă, excelența-voastră ar putea aduce dovezi sigure... — Excelenţa-sa Albany e foarte scrupulos astăzi, spuse Douglas. Dar să nu ne pierdem vremea cu vorbe — timpul trece, trompetele lui March răsună şi aşi pune rămăşag că contele are s-o ia la galop de cum a ieşi pe Poarta de Miază-Zi.În curând vom avea veşti despre dânsul. Şi dacâ-i după cum bănuiesc eu are să-l ajute întreaga Anglie în planurile lui trădătoare. —Poate ar fi mai bine s’avem mai multă încredere în contele de March, spuse regele — mulțumit pe deoparte că cearta dintre March și Douglas părea că ştersese urmele ciocnirii dintre Rothsey și socrul său — are o fire trufaşă dar nu-i om rău. In anumite privinţi s‘ar pix ,tea spune c‘a fost... să nu spun jignit... dar dezamăgit şi s‘ar cădea să iertăm o clipă de furie unui stăpânitor puternic cu sânge nobil în vine. Acum, slavă Domnului, cei ce-am rămas aici suntem cu toţii de-o părere şi s‘ar putea spune, diri aceeaşi familie, aşa că n’avem de ce ne mai teme de-o nouă discordie. Părinte,stareţe, ia pana şi îndeplineşte-ţi, sarcina obişnuită de cancelar al sfatului nostru. Şi-acum, la lucru mi- lorzi, să vedem mai intâiu ce-i .de făcut cu tulburările din munţi,, --După veştile pe. care mi T,e-g...a4.v dus fraţii din mănăstire Dunkaid;" spuse stareţul 5‘auae -.care jSă. între clanul Chattan şi clan.uk :Cuhfc?e un războiu -crâncen..cum nus‘amai pomenit incă vreodată .între,. acei fii ai lui Belial, care vor ,cu- ori- ' ce, preţ să se distrugă unii pe alţii, de pe faţa pământului. De amândouă părţile, se,pregătesc şi s'adună. — Mă supun, mărite doamne, spuse Douglas înclinându-şi uşor fruntea ce se pleca arareori. Tocmai ieşeam din mănăstirea Cartuzienilor, unde sunt găzduit şi mergeam pe stradă mare din Perth întovărăşit de suita-mi obişnuită, când am zărit deodată o droaie de oameni de jos, adunaţi în jurul Crucii pe care fusese ţintuită această înştiinţare şi ceea ce o întovărăşeşte... Trase din truzonatul hainei ele bivole , mână omelească şi o foaie de pergament. Rigîie intoarse capul lui curat şi revoltat totodată de acea arătare. •— Citeşte, spuse el, părinte stareţe şi luaţi-mi de dinaintea ochilor înveliştea asta groaznică. Stareţul ceti aceste cuvinte: — „Având in vedere că eri noapte ajunul sfântului Valentin, casa unui cetăţean a fost atacată de o bandă de răufăcători, făcând parte din cetele de străini care sunt găzduite, in clipa de faţă, in Mândra noastră Celara, dat fiind că în timpul învălmăşelei care a urmat mâna unuia dintre vinovaţi s’a întâmplat să fie retezată. Căpitanul cetăţii împreună cu judecătorii au hotărit ca mâna aceasta să fie ţintuită pe cruce un semn de ocară şi ruşine pentru cei ce au făptuit ticăloşia. Şi dacă vreunul din cavalerii de rang va susţine că rău am făcut ce am făcut, eu, Patrick Charteris de Kinfauns, cavaler, voi răspunde prin luptă dreaptă un câmp închis; şi dacă vreunul de neam mai prost ar tăgădui Cele de mai sus, se va măsura cu un cetăţean din mândra cetate a Perthului, de-o samă cu dânsul. Aşa să ne ajute D-zeu şi sfântul loan nouă şi mândrei noastre Cetăţi ! Sire, urmă Douglas, n’ai să te miri deci, că după ce mi-a tălmăcit duhovnicul meu această obraznică înştiinţare, am poruncit unuia din călăreţii mei să ridice numaidecât un horan aşa ele îngrozitor pentru nobilii şi cavalerii Scoţiei. Atunci neruşinaţii de burghezi au îndrăznit za huiduiasca şi sa împroşie cu ocări pe cei din coada suitei "mele, care voiau să împingă caii într’ânşii şi să-i împrăştie cât ai clipi dacă nu le-aşi fi poruncit eu să rămâie liniştiţi, călăreţii hărţuiţi de mulţime au părut, din cauza asta, c’au luat-o la fugă, în vreme ce numai la un semn al meu, de i-aşi fi slobozit să răspundă puterii cu putere, ar a pus intr’o clipa rob in cele pa,tru, colțuri. ale ' Păcătosu|iți târguișor, ca. să. pârjolească pe netrebnicii cum se afumă puii de vulpe iii., tufăriș.' -Gând «fârși Douglas-de vorbit -Urîhă ortovererpe -aare 'fincere' db' Rothri-' sey o rupse vorbindcătre tatăl său: —„ Deoarece contele de Douglas crede că are dreptul să ardă oraşul în care Majestatea Voastră şi-a aşezat Curtea, numai pentrucă nu S’a înţeles, cu căpitanul estăţii asupratoate rudele până al douălea grad celor spuse într’un cartel, atunci nu trebuie să se adune sub flamura ne rămâne nouă decât sâ-i multu- i clanului căci de nu, sunt prigoniţi miri că nu s’a folosit de acest drept, cu foc şi sabie. Crucea,tie foc-se iv. Douglas care părea hotărit să se stăpânească,, răspunse: —Duceie de. Rothsey ar face mai bine să mulțumească Dohinului, că Douglas e pe cât de puternic tot pe atât de drept. Trăim în vremuri în care supuşii din toate ţările se ridică contra legii; am auzit vorbindu-se de răzvrătiţii din Franţa,de tulburările iscate în Anglia de Jack Straw, Hob Miller şi preotul Ball; şi dacă pârjolul se întinde peste graniţele noastre putem fi siguri că se va găsi'aici hrană ca să crească.Când văd ţărani ridicându-se împotriva cavalerilor şi ţintund o mână nobilă pe crucea din Piaţa Mare, n’am să spun că mi-i frică de răscoală, căci aşi minţi. Dar o prevăd şi stau gata s’o înăbuş. — Dar, de ce spune milord Douglas că acest cartel a fost scris de burghezi? întrebă contele de March. Văd pe el numele lui Sir Patrick Charteris care se știe că nu-i de neam prost. Chiar și Douglas, dacă pune așa de tare la inimă întâmplarea, ar putea fără să se dezonoreze să ridice mănuşa lui Sir Patrick. .. ’ — Milord de March ar trebui să vorbească numai despre ceea ce se pricepe, răspunse Douglas. Nu nedreptățesc pe urmaşul Corsarului Roşu când spun că nu-i de talia lui Douglas. S’ar cădea mai degrabă urmaşului lui Tom Randolph să răspundă unei provocări. — Pe onoarea mea că n’am să aştept să mă pofteşti a doua oară, zise de March scoţându-şi mănuşa. — Stai milord! spuse regele. Ar fi urât din partea domniilor voastre să vă încăeraţi în faţa mea; mai degrabă întinde mâna desmănuşată contelui ca semn de împăcare şi îmbrăţişaţi-vă de vreţi ca să vă arătaţi credinţa către coroana Scoţiei. — Ba, nu, răspunse March, Măria Voastră vmi poate porunci să-mi iau mănuşa înapoi, care împreună cu restul armurei mele îi aparţine cât timp comitatul meu atârnă de coroana Scoţiei; dar nu voia, apuca mâna lui Douglas niciodată cumănuşa de zale Rămas bun, Măria Ta. Văd că aici nu este nevoie de sfaturile mele, ba chiar mi-am dat seama că-s primite atât un rău. Încât, cred, c'ar fi primejdios pentru mine să mai rămân aici. Să ferească D-zeu pe Măria Voastră de duşmani şi prieteni prefăcuţi! Plec la castelul meu de la Dunbar de unde cred că veţi auzi curând veşti despre mine. Rămas bun milorzilor Albany şi Douglas; jucaţi unjoc primejdios, fiţi cu mare băgare de seamă de vreţi să câştigaţi. Rămas bun, sărman prinţ nesocotit, care zburzi ca,un .(Va urma) veste ca un luceafăr pretutindeni... deşteptând triburile'cele mai sălba-' tice şi .mai necunoscute, tocmai dela revărsarea râului Murray. Să ne fe-t rească Dumnezeu şi sfântul' Dorrdl-' nie! căci de.nu găsiţi măriiie.Voas-' tre un leac răului.. se. va întinde, şi patrimohul bisericii vă' cădea, pradă furiei acelor Amaleciţi ,fără credinţă în Dumnezeu şi fără milă pentru aproapele lor. Să ne ajute sfânta Fecioară! — Milorzi, spuse regele Robert, vedeţi prin urmare că lucrul e grabnic. Poate vreţi să aflaţi şi părerea, mea înainte de-a arăta ceea ce credeţi domniile-voastre că ar fi bine de făcut. Eu cred că cel mai bun lucrt ar fi să trimitem doi comisari • re-, gali, împuterniciţi de noi, care să cerceteze pricină sfezii şi'n acelaş timp să le poruncească să depuie ar- ■ mele şi să uite urile-căci altfel vor fi aspru pedepsiţi de lege. — Aprob propunerea Inălţi mei voastre, spuse Rothsey, şi cred că părintele stareţ primeşte bucuros săîndeplinească o setis aşa de paşini- ' că. Cuviosul său frate, abatele mănăstirii Chartreux desigur că are să râvnească şi el cinstea de-a spori numărul oastei martirilor, deoarece muntenii, când primesc soli, nu se prea uită dacă-s clerici ori mirenii — Duce de Rothsey, răspunse stareţul, dacă am fost sortit să port-Cu- ' nuna martirilor, Domnul mă va trimite pe acea cale. Dacă ai vrut numai să glumeşti, Dumnezeu să te ierte şi să te lumineze ca să vezi ce-ai face mai bine să-ţi pui armura şi să aperi sfânta Biserică ameninţată, '. decât să-ţi întrebuinţeţi isteţimea ca să-ţi baţi joc de slujitorii ei. — Nu înfrunt, .pe nimerit, părinte stareţe, — zise tânărul căscând, — . aşi lua cu plăcere armele,. dacă nării aşa neplăcute la purtat şi dacă o manta blănită n’ar fi mai potrivi-' tă în Februarie ca un pieptar de oţel; pe cât mi-ar veni de greu mie să pun in spate o armură rece, pe atât de uşor le-ar veni sfinţilor, cunoscuţi — dacă biserica ar binevoi să trimeată o trupă in Ţările de Sus — să apere bunurile de care vorbeşti, ca Sfântul Gheorghe al Angliei, — fiind mai ales obişnuiţi cu climatul acela. Nu ştiu cum se face, dar acum mi se vorbeşte cu slavă despre minunile acestor sfinţi, acum suntem în primejdie să cădem subt răzbunarea lor, şi toate acestea numai ca să ne silească să regrasăm averea lor prin daruri îmbelşugate; şi când se iveşte o ceată de douăzeci de Munteni, rămas-bun clopot şi letanie! Baronul e dator să-i păstreze. Bisericii pământurile pe i le-a dăruit, ca şi cum ar fi încă ale lui.