Dimineaţa, aprilie 1937 (Anul 33, nr. 10874-10904)
1937-04-01 / nr. 10874
A . VIAŢA POLITICA BULETIN INTERN In partidul Sărbătorirea d-lui dr. N. Lupu Ziua de Duminică a adus câteva importante manifestaţii ale partidului naţional-ţărănist. Fruntaşii lui s’au rostit asupra problemelor importante la ordinea zilei înfăţişând totodată hotărîrea de a se păstra nezdruncinată unitatea pa«tidulii. Evident, adversarii naţional-ţărânîştilor se aşteptau la cu totul altceva. Adversarii democraţiei scontau disensiuni de aşa natură incât să fie evident pentru toată lumea că partidul a pierdut cu desăvârşire unitatea lui. Se sconta deci destrămarea acestui important organism politic al cărui rost este intre altele de a apăra regimul in fiinţă. Toţi aceştia s’au înşelat. Pe deasupra nuanţelor din toate cuvântările rostite s’a putut desprinde în mod categoric faptul că ziua de 4 Aprilie, data congresului general vă însemna o afirmare de solidaritate in jurul d-lui I. Mihalache ca sef si în jurul programului ale care linii principale au fost trasate in cunoscutul discurs rostit în Id.?,? la Câmpulung. Desigur, nimeni n’ar putea nega evidenta. In partidul naţional-ţărănesc există unele divergenţe. Ele nu pot fi ascunse; ele nu înseamnă însă indiciul unei dezbinări apropiate, ci dimpotrivă, înfăţişează eîorturil© ce se fac pentru consolidarea definitivă a unităţii pe baza unui program şi sub conducerea unui şef. Intr’un mare partid de masse aceste discutiuni, aceste controverse sunt fireşti şi ele nu reflectă altceva decât contribuţia fiecăruia la fixarea unei idei, la legitimarea unei concepţii. Fără îndoială însă că aceste discuţiuni îşi au o limită care, — după cum s’a constatat Duminică, — fruntaşii partidului nu înţeleg s’o depăşească. Partidul naţional-ţărănesc are datoria de a nu dezamăgi încrederea masselor pusă cu atâta generozitate la dispoziţia lui; pe deasupra preocupărilor de ordin personal cari trebuesc înlăturate, pedeasupra oportunismelor, a gesturilor izolate, partidul trebue să-şi conserve şi să-şi întărească forţa lui pentru realizarea unui program de la care manifestările sufragiilor populare au dovedit că se aşteaptă atâta. La Huşi a avut loc o impresionantă manifestare a democraţiei cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de viaţă publică ai d-rului Nicolae Lupu. Douăzeci de mi de oameni între cari reprezentanţi ai tuturor judeţelor din ţară, fruntaşi politici, intelectuali, au ţinut să aducă prin prezenţa şi cuvântul lor omagiu sărbătoritului care timp de trei decenii de intensă activitate s’a fixat ca un mare luptător pentru toate cauzele frumoase, pentru libertate, pentru democraţie. D. dr. Lupu in răspunsul său a combătut dictatura spunând intre altele: „Libertatea este pentru om ceea ce este ploaia şi ceea ce este raza de soare pentru o planta tânără”. Frumoasă confesiune de credinţă a unui sărbătorit după 30 de ani de arteţă publică! * I . r* Miercuri 31 Martie 1937 Şedinţa comitetului naţional ţărănesc din Argeş Declaraţiile d-lui Armand Călinescu Duminica 28 Martie a avut loc la clubul partidului naţional-ţărănesc din Piteşti, şedinţa comitetului executiv. Cu acest prilej s-au fixat candidaturile pentru alegeri complimentare la judeţ şi oraşul Piteşti şi s’au desemnat, prin vot secret, delegaţii organizaţiei din Argeş la congresul general din 4 Aprilie. La începutul şedinţei d. Armand Călinescu a făcut următoarele declaraţiuni: Domnilor, v-am convocat astăzi pentru a desemna delegaţii organizaţiei noastre la congresul general şi pentru a fixa candidaturile in apropiatele alegeri complimentare. Deschidem, aşadar campania electorală şi cată să vă dau mai întâi câteva lămuriri asupra situaţiei politice. SITUAŢIA POLITICĂ Voiu vorbi în deosebi despre partidul nostru în jurul căruia s’a făcut atât sgomot in timpul din urmă. Voiu vorbi foarte deschis şi foarte hotărît precum dvs. îmi cunoaşteţi felul- Pentru a fi înţeles insă, trebue să împing lucrurile ceva mai in urmă. In adevăr, în vara anului trecut, ţara se afla într’o situaţiune internă turbure. Manifestaţiile repetate ale unei organizaţii extremiste atinseseră serios ordinea publică. TNTR’O SITUAŢIE GRAVA, AM CERUT SCHIMBAREA DE REGIM Existau temeri că s’ar putea încerca lovituri mai grave chiar. In faţa acestei perspective îngrijorătoare, guvernul liberal se vedea nehotărît sau neputincios. Şi atunci am opinat, în conducerea de partid, că a sosit momentul unei schimbări de regim. Am spus că partidul nostru trebue să solicite puterea şi că numai el va aduce un prestigiu nou şi un sprijin larg al masseior, care să îngădue o redresare fermă a autorităţii in stat şi care să asigura marile interese ale României şi în interior şi în politica din afară. Ne aflam intr’un moment istoric decisiv. Din nefericire, în calea noastră se ridica atunci o împotrivire. Adversarii începuseră în contra noastră o vehementă campanie, în deosebi pe două puncte. Ei încercau să înfăţişeze opiniei publice partidul naţional-ţărănesc ca având o atitudine echivocă, faţă de ideea naţională. Unele manifestaţiuni, cu totul izolate, au fost interpretate în mod nedrept şi pătimaş, ca reprezentând concepţia partidului. Dar în acelaş timp trebue să mai aducg un punct: Ţărănimea şi cadrele noastre ne repetau continuu: noi — spuneau ele — suferim pe teren, noi luptăm, noi vă dăm majorităţi, dar Dv., conducătorii, nu puteţi desăvârşi victoria. Care este cauza? Trebue să fie ceva acolo. O REACŢIUNE ÎMPOTRIVA CAMPANIEI ADVERSARILOR In asemenea împrejurări, eu am crezut că era necesară o reacţiune împotriva campaniei adversarilor şi că opinia publică trebuia lămurită asuprea liniilor pe care se mişca în realitate partidul nostru. Şi am vorbit la Albeşti. Ce am spus eu atunci? Două lucruri foarte simple dar foarte clare şi foarte hotărîte. Am spus mai întâi că partidul naţional-ţărănesc este un partid dinastic, devotat Suveranului ţării şi că înţelege sa guverneze in acord cu Coroana, aşa cum de altfel scrie şi la carte. Am spus al doilea că noi suntem un partid naţional şi naţionalist care repudiază deopotrivă şi extremismul de dreapta şi extremismul de stânga. Iată ce am spus eu şi odată cu mine au vorbit tot astfel mulţi fruntaşi ai partidului. Trebue să subliniez că reacţiunea noastră împotriva campaniei adversarilor a avut ecou in opinia publică şi atacurile s’au domolit sau au fost limitate. Darticiul a câştigat moralmente. N’A FOST O ATITUDINE DE GRUP A fost aceasta o atitudine specială? A fost ea o atitudine de grup? Eu pretind hotărît că nu. Eu pretind că expunem o credinţă care era credinţa partidului şi că mergeam pe o linie care era linia partidului. Şi dacă cumva s’ar întâmpla să mă fi înşelat eu, dacă nu ar fi fost aşa, atunci eu aş ruga să nu mi se opună diversiuni şi colportări meschine, ci acei care ar crede că partidul nostru are altă poziţie , faţă de ideea naţionala, să iasă înainte, să aibă curajul să o afirme, să ia bărbăteşte răspunderea să o facă. N’A FOST UN ATAC PERSONAL A fost vorbirea mea din vara trecută un atac personal dirijat împotriva cuiva? Aş fi contrariat să se interpreteze astfel. Căci eu, obicinuesc să examinez problemele în mod obiectiv şi pe latura pozitivă a lor. Eu nu-mi pierd vremea cu chestiuni personale ,care sunt negative. REALIZĂRI PROGRAMATICE Vorbim, acesta ori despre program şi este bine să vorbim despre program şi eu sunt dintre acei care au dreptul să o facă. Pentru că eu am participat la elaborarea primelor programe ţărăniste, fiind raportor în 1922 şi 1924, în vremea în care mulţi ezitau între liberali şi averescani. Am contribuit deasemenea la elaborarea ultimului program, dar mai presus de toate eu am realizat părţi din program. Căci în adevăr ce altceva decât program ţărănesc însemnează sutele de şcoli, dispensării, primării, poduri construite sau, renovate de mine la Argeş; ce altceva decât program ţărănesc însemnează zecile de mii de pomi altoiţi distribuiţi de mine în acest judeţ; ce a însemnat acţiunea de ameliorare a seminţei pe care am adus-o şi importanta acţiune zootehnică de ameliorare a raselor de vite, ce altceva au fost miile de hectare de pământ cu care am complectat noul islazurile comunale. Iată realizări programatice cu care eu mă mândresc şi am dreptul să mă mândresc. ARGEŞUL, O CETATE ŢĂRĂNISTA Aud, prea des, şi dela cine trebue şi dela cine nu are căderea, aud, cântându-se pe aria democraţiei. Ei, domnilor, la mine democraţia nu se măsoare cu vorbele goale. La mine democraţia se măsoară cu voturile pe care le-am adus partidului. Căci să nu se uite că aici la Argeş, într’o cetate liberală, eu am făcut o cetate ţărănistă, că de unsprezece ani sunt trimis în Parlament cu mari majorităţi, aşa de mari, încât la umbra lor mai reuşesc să răsbată câteodată şi alţii. ATACURI PERSONALE D-lor, eu sunt unui luptător. Ca atare nu ma mir că un invâlmăşala luptei voi fi uneori insultat. Aceasta depinde de creşterea celor cu care mă întâlnesc. Şi nu sunt eu responsabil pentru creşterea, sau mai degrabă lipsa de creştere, a acelora cu care mă întâlnesc. In jurul meu se pot deasemenea ţese intrigi. Nici aceasta nu atârnă de mine. Dar este un lucru care nu se poate face. Nu poate nimeni izbuti să întunece dreptatea mea sau să slăbească poziţia pe care stau eu. Aceasta nu se poate, fiindcă aceasta nu mai depinde de alţii, ci depinde numai de mine. Pe mine ştie lumea oricând unde mă găseşte şi de unde mă ia. Obicinuesc să stau pe un teren limpede, fără echivoc, să o fac cu constanţă şi cu curaj. Pot fi uneori în deosebire de păreri cu vreun coleg. In lupta pentru izbânda comună, aceasta e posibil. Dar nu am fost niciodată şi nu voiu fi în desacord cu ideea ţărănească şi cu interesele ţării şi ale Tronulii. Cu aceste credinţe, eu trimet veste şefului partidului şi îi spun: D-le Mihalache, dă comanda şi eu ţin bine frontul la Argeş. at MINERTA D-nii I. Mihalache şi dr. N. lupu, au sosit in Capitală D. Ion Mihalache, care a fost ori in comuna Mătăsaru, unde are lotul de cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“, s’a înapoiat în Capitală. De asemeni s’a întors şi d. dr. N. Lupu, dela Huşi. Azi va avea loc o întrevedere intre d-nii I. Mihalache şi dr. N. Lupu. Deasemeni, se vor ţine alte consfătuiri, în vederea pregătirii atmosferei pentru comitetul executiv şi congresul general. O precizare In unele ziare s’a vorbit despre neînţelegerile cari ar fi izbucnit între conducerea tineretului naţionalţărănist din Capitală şi forurile conducătoare ale organizaţiei Capitalei, în care este înglobat şi acest tineret. In legătură cu aceasta, „Dreptatea” de omi publică următoarele: „Răstălmăcind sensul unei manifestaţii de solidaritate a tineretului naţional-ţărănist din Capitală, în jurul conducerii organizaţiei, unele gazete au relatat greşit discursurile rostite cu acel prilej. Darea de seamă a întrunirilor de Duminică apare în numărul de astăzi al ziarului „Dreptatea“. ŞTIRI Comunicat Nr. 20 Mareşal I al Curţii Regale face cunoscut*“ .ioarele: în ziua de 29 Martie 1937, Maiestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe d-nii: Victor Iamaodi, ministrul Cultelor şi Artelor, Richard Franasovici, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, d. general de Corp de Armată adjutant Paul Angelescu, ministrul Apărării Naţionale. După amiază M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nii: Matila Costiescu Ghika, ministru plenipotenţiar, Sabin Mănuîlă, director general al Institutului central de statistică, care a prezentat rezultatul recensământului şomeurilor intelectuali. București, 29 Martie 1937. Comerțul exterior al României pe luna Decembrie 1936 s-a încheiat astfel: la import 83.709.100 kgr. în , valoare de lei 1.572-308.000, iar la export 970.553.500 kgr. în valoare de lei 2.755.654.000. Balanţa comercială s-a încheiat cu un sold favorabil de lei 1 miliard 183 346.000. D. Gh. Tătărascu, preşedintele consiliului a sosit aseară in Capitală La congresul general al partidului naţional-ţărănist vor participa peste o mie de delegaţi. Fiecare organizaţi© are dreptul de a trimite câte 12 reprezentanţi. Vor fi, prin urmare, 852 de delegaţi ai judeţelor. Acestora li se vor adăuga cei 48 reprezentanţi ai sectoarelor din Capitală, precum şi toţi parlamentarii, foştii miniştri şi foştii înalţi demnitari. Congresul se va ţine într-una din sălile centrale, probabil tot la cinema „Savoy”, unde s’a adunat şi congresul de acum doi ani. Delegaţia economică a guvernului, care urmează să se întrunească azi după amiază, va lua în examinare, intre altele, chestiunea preluărei devizelor provenite din exportul în compensaţie. Dela tineretul socialdemocrat Primim: Uniunea tineretului social-democrat desminte ştirea apărută în unele ziare, că, la congresul tineretului naţional-ţărănist de Duminică, s’ar fi prezentat o delegaţie a acestei organizaţii. Nici o delegaţie social-democrată nu’a venit la acest congres unde de altfel nici nu ar fi avut ce căuta fiind vorba de o manifestaţie internă de partid a naţional-ţărăniştilor. BULETIN EXTERN După semnarea acordului italo-iugoslav Acordul semnat la 35 Martie 1937 la Belgrad de d-nii Stoiadinovici şi Ciano, este considerat de întreaga presă europeană ca un instrument de pace, care limpezeşte situaţia internaţională în această parte a Europei. Ziarul „Vreme” are, fără Îndoială, dreptate când afirmă că „Mica înţelegere şi înţelegerea Balcanică nu pot, fi decât fortificate prin noul acord semnat de un membru al lor cu o mare putere, cu atât mai mult cu cât prin acordul recent se înlătură pericolele de conflict intr’unul din punctele cele mai sensibile din Europa”. Comentariile presei turce şi elene exprimă o satisfacţie unanimă, iar punctul de vedere român şi cehoslovac este cunoscut din comunicatul dat la Fraga, la sfârşitul vizitei d-lui Gh. Tătărescu. Ziarele franceze felicită pe A. Stoiadinovici pentru art 6 al acordului, a cărui redactarie atribuie, prin care se recunosc toate obligaţiunile internaţionale „publice” ale celor două state. Germania, care are importante interese economice În aceasta parte a Europei, este şi ea satisfăcută. Cancelarul Hitler a trimis telegrame de felicitări principelui regent Paul şi d-lui Mussolini, în care subliniază că „noul acord este o contribuţie importantă la menţinerea şi consolidarea păcii europene”. Manifestaţia aceasta este desigur destinată să dovedească soliditatea „axei” Berlin-Roma. Faptul că grupul germano - italian şi grupul franco-englez pot fi deopotrivă satisfăcute, este o dovadă în plus că cele două părţi contractante nu şi-au modificat poziţia şi orientarea st plin european. Acordul pune capăt motivelor de încordare dintre ele şi — poate — îngădue Italiei să acopere printr-un succes diplomatic, obţinut cu preţul unor concesii la care nu era dispusă înainte, situaţia dificilă pe care i-o creară aventura spaniolă. Atât, D. Stoiadinovici a realizat pentru patria sa maximum de avantagii, fără a sacrifica nimic. D-sa a ţinut dealtfel să ateste personal trăinicia Micii înţelegeri, printr’o telegramă adresată d-lui Gh. Tătărescu, în care vorbeşte de „strângerea şi mai mult a legăturilor dintre cele trei ţări ale noastre, prietene şi aliate”. Sesiunea de la Belgrad a consiliului permanent al Micii înţelegeri şi vizita preşedintelui Bene din Iugoslavia vor fi prilejul manifestării acestei solidarii***. u lucru eftin ’Doamna, Pentru a nu ne abate de la acest principiu care a creat reputaţia şi constitue onoarea intreprinderei noastre, suntem siliţi din pricina urcărei preţurilor materiilor pnmne şi mai ales a majorării in ultimul timp a tuturor taxelor vamale; de cifra de afaceri, de lux, de aviaţie, etc. sa scumpim cu începere de la 1 Aprilie 1937, preţul ciorapilor de mătase produşi de noi. Având de ales între soluţia degradărei calităţii şi aceea a urcării preţurilor, ne-am hotârt pentru aceasta din urmă, cu ferma convingere, că onorata noastră clientelă va înţelege situaţia de forţă majoră ce ne-a impus această alegere Fabrica ADY roagă Doamnele consumatoare să fie convinse, că majorarea care se face corespunde mimai in mică măsură poverii greutăţilor şi a taxelor pe care mama o suportă azi, şi că ee nu provine dintr'o dorinţă de speculă, ci ne este impusă, in mod exclusiv, de vitregia împrejurărilor Hotărîţi a menţine şi mai departe, cu orice sacrificii, calitatea excepţională a produselor noastre, ne îngăduim a mulţumi anticipat distinsei noastre clientele, pentru acordarea,şi de aci Înainte a Încredere! şi sprijinului ei. Durerile obosesc inima — Mă dor șalele de nu mai pot! — Vrei să scapi imediat de durere? Funcţionează locul cu Carmol*) *) Carmol este cea mai bună fricţiune contra rAcelei, gripei, durerilor reumatice şi febrei. Se caută de către Societate importantă un GRADS IMAR cu rutina necesară pentru întreţinere de parcuri. — Oferte scrise, cu referinţe, transmite agenţia de publicitate CAROL SCHULDER Bucureşti, Strada Carada No. 2, sub ,,Orădinar(! Se caută de către Societate importantă un INTENDENT căsătorit, de preferat fără copii, om cult, la curent eventual cu diferite sporturi, cu cunoştinţe de conducerea şi exploarea unui restaurant. Preferabil să Ştie a conduce o maşină (automobil). Oferte scrise, cu referinţe, transmite agenţia de publicitate Carol Schulder __________Bucureşti, strada Carada 2, sub „INTENDENT” mm DiaHeficil şi persoanele predispuse la diabet, trebue evite substanţele chimice care provoacă şi măresc eliminarea zahărului prin rinichi (urină). Asemenea substanţe nu există în tabletele „Antidolor D“, antinevralgic excelent în cazuri de dureri de cap, gripă, dureri reumatice şi orice dureri cu caracter nevralgic. „Antidolor D“ este formula Profesorului Dr. Lupu. CĂLĂTORIT! la PARIS la EXPOZIŢIA UNIVERSALA Plecări săptămânale cu Lei 9.900 Toate cheltuelile: întreţinere complectă, înscrieri, Informaţiuni, Prospecte. Biroul de Voiaj .Adeverul“ si „Dimineaţa” IM Str. Const. Miile 5-7-9. Telefon 4.10.04. Quiti ..Realitatea Ilustrată“ încoronarea regelui George al VI-lea In legătură cu apropiata încoronare a regelui George alVI-lea al Angliei, ştiaţi oare că formula jurământului regal a fost schimbată acum câteva zile? Şi v-aţi întrebat ce semnificaţie poate avea schimbarea aceasta a jurământului? """"V. Pentru informarea şi lămurirea Dv. în privinţa acestei chestiuni care pasionează astăzi zeci de bilioane, citiţi „Buletinul Săptămânii” nr. 6. " - '* - p . 73. O nouă ştiinţă: „Biotipologia“ Ultimul număr din revista „Medicul Nostru” conţine un studiu extrem de interesant şi important asupra unei noui ştiinţe care învaţă cum se poate cunoaşte temperamentul, caracterul şi mentalitatea unui om după conformaţia corpului şi a fizionomiei. Biotipologia „va fi instrumentul de care se vor servi conducătorii Franţei în organizarea învăţământului. In acelaş număr al revistei ,Medicul Nostru”, fruntaşi ai medicinii scriu despre bolile inimii, despre migrenă. „Nobleţea şi măreţia medicinii” e titlul unui splendid articol semnat, de Charles Richet. Scriitori Aderca publică articolul „Tinereţea”. Splendide tablouri executate in tiefdiuri împodobesc şi acest număr al „Medicului Nostru”, care astfel e un adevărat album al tinereţii, sănătăţii şi frumuseţii. Pagina