Dimineaţa, aprilie 1937 (Anul 33, nr. 10874-10904)

1937-04-01 / nr. 10874

A . VIAŢA POLITICA BULETIN INTERN In partidul Sărbătorirea d-lui dr. N. Lupu Ziua de Duminică a adus câteva importante manifestaţii ale partidu­lui naţional-ţărănist. Fruntaşii lui s’au rostit asupra problemelor importante la ordinea zilei înfăţişând totodată hotărîrea de a se păstra nezdruncinată unita­tea pa«­tidulii. Evident, adversarii naţional-ţă­­rânîştilor se aşteptau la cu totul alt­ceva. Adversarii democraţiei scon­tau disensiuni de aşa natură incât să fie evident pentru toată lumea că partidul a pierdut cu desăvârşire unitatea lui. Se sconta deci destră­marea acestui important organism politic al cărui rost este intre al­tele de a apăra regimul in fiinţă. Toţi aceştia s’au înşelat. Pe dea­supra nuanţelor din toate cuvântă­rile rostite s’a putut desprinde în mod categoric faptul că ziua de 4 Aprilie, data congresului general vă însemna o afirmare de solidari­tate in jurul d-lui I. Mihalache ca sef si în jurul programului ale ca­re­ linii principale au fost trasate in cunoscutul discurs rostit în Id.?,? la Câmpulung. Desigur, nimeni n’ar putea nega evidenta. In partidul naţional-ţără­­nesc există unele divergenţe. Ele nu pot fi ascunse; ele nu înseamnă însă indiciul unei dezbinări apro­piate, ci dimpotrivă, înfăţişează e­­îorturil© ce se fac pentru consolida­rea definitivă a unităţii pe baza u­­nui program şi sub conducerea u­­nui şef. Intr’un mare partid de masse a­­ceste discutiuni, aceste contro­verse sunt fireşti şi ele nu reflectă altceva decât contribuţia fiecăruia la fixarea unei idei, la legitimarea unei concepţii. Fără îndoială însă că aceste discuţiuni îşi au o limită care, — după cum s’a constatat Du­minică, — fruntaşii partidului nu înţeleg s’o depăşească. Partidul naţional-ţărănesc are datoria de a nu dezamăgi încrede­rea masselor pusă cu atâta gene­rozitate la dispoziţia lui; pe deasu­­pra preocupărilor de ordin perso­nal cari trebuesc înlăturate, pe­­deasupra oportunismelor, a gestu­rilor izolate, partidul trebue să-şi conserve şi să-şi întărească forţa lui pentru realizarea unui program de la care manifestările sufragiilor populare au dovedit că se aşteaptă atâta. La Huşi a avut loc o impresio­nantă manifestare a democraţiei cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de viaţă publică ai d-rului Nicolae Lupu. Douăzeci de mi de oameni între cari reprezentanţi ai tuturor jude­ţelor din ţară, fruntaşi politici, in­telectuali, au ţinut să aducă prin prezenţa şi cuvântul lor omagiu­ sărbătoritului care timp de trei de­cenii de intensă activitate s’a fixat ca un mare luptător pentru toate cauzele frumoase, pentru libertate, pentru democraţie. D. dr. Lupu in răspunsul său a combătut dictatura spunând intre altele: „Libertatea este pentru om ceea ce este ploaia şi ceea ce este raza de soare pentru o planta tâ­nără”. Frumoasă confesiune de cre­dinţă a unui sărbătorit după 30 de ani de arteţă publică! * I . r* Miercuri 31 Martie 1937 Şedinţa comitetului naţional ţărănesc din Argeş Declaraţiile d-lui Armand Călinescu Duminica 28 Martie a avut loc la clubul partidului naţional-ţărănesc din Piteşti, şedinţa comitetului exe­cutiv. Cu acest prilej s-au fixat can­didaturile pentru alegeri compli­mentare la judeţ şi oraşul Piteşti şi s’au desemnat, prin vot secret, de­legaţii organizaţiei din Argeş la congresul­ general din 4 Aprilie. La începutul şedinţei d. Armand Căli­nescu a făcut următoarele decla­­raţiuni: Domnilor, v-am convocat astăzi pentru a desemna delegaţii organi­zaţiei noastre la­ congresul general şi pentru a fixa candidaturile in apro­piatele alegeri complimentare. Des­chidem, aşa­dar campania electorală şi cată să vă dau mai întâi câteva lămuriri asupra situaţiei politice. SITUAŢIA POLITICĂ Voiu vorbi în deosebi despre par­tidul nostru în jurul căruia s’a fă­cut atât sgomot in timpul din ur­mă. Voiu vorbi foarte deschis şi foarte hotărît precum dvs. îmi cu­noaşteţi felul- Pentru a fi înţeles insă, trebue să împing lucrurile ceva mai­ in urmă. In adevăr, în vara a­­nului trecut, ţara se afla într’o si­­tuaţiune internă turbure. Manife­staţiile repetate ale unei organizaţii extremiste atinseseră serios ordinea publică. TNTR’O SITUAŢIE GRAVA, AM CERUT SCHIMBAREA DE REGIM Existau temeri că s’ar putea în­cerca lovituri mai grave chiar. In faţa acestei perspective îngrijoră­­toare, guvernul liberal se vedea ne­­hotărît sau neputincios. Şi atunci am opinat, în conducerea de partid, că a sosit momentul unei schim­bări de regim. Am spus că partidul nostru trebue să solicite puterea şi că numai el va aduce un prestigiu nou şi un sprijin larg al masseior, care să îngădue o redresare fermă a autorităţii in stat şi care să asi­gura marile interese ale României şi în interior şi în politica din afa­ră. Ne aflam intr’un moment istoric decisiv. Din nefericire, în calea noa­stră se ridica atunci o împotrivire. Adversarii începuseră în contra noastră o vehementă campanie, în deosebi pe două puncte. Ei încercau să înfăţişeze opiniei publice partidul naţional-ţărănesc ca având o atitu­dine echivocă, faţă de ideea naţională. Une­le manifestaţiuni, cu totul izolate, au fost interpretate în mod nedrept şi pătimaş, ca reprezentând concep­ţia partidului. Dar în acelaş timp trebue să mai aducg un punct: Ţărănimea şi ca­drele noastre ne repetau continuu: noi — spuneau ele — suferim pe teren, noi luptăm, noi vă dăm ma­jorităţi, dar Dv., conducătorii, nu puteţi desăvârşi victoria. Care este cauza? Trebue să fie ceva acolo. O REACŢIUNE ÎMPOTRIVA CAM­PANIEI ADVERSARILOR In asemenea împrejurări, eu am crezut că era necesară o reacţiune împotriva campaniei adversarilor şi că opinia pu­blică trebuia lămurită asuprea liniilor pe care se mişca în rea­litate partidul nostru. Şi am vorbit la Albeşti. Ce am spus eu atunci? Două lucruri foarte simple dar foarte clare şi foar­te hotărîte. Am spus mai întâi că partidul naţional-ţărănesc este un partid dinastic, devotat Suveranului ţării şi că înţelege sa guverneze in acord cu Co­roana, aşa cum de altfel scrie şi la carte. Am spus al doilea că noi suntem un partid naţional şi naţionalist care repudiază deopotrivă şi extremismul de dreapta şi extremismul de stân­ga. Iată ce am spus eu şi odată cu mine au vorbit tot astfel mulţi fruntaşi ai partidului. Trebue să subliniez că reacţiu­­nea noastră împotriva campa­niei adversarilor a avut ecou in opinia publică şi atacurile s’au domolit sau au fost limitate. Darticiul a câştigat moralmente. N’A FOST O ATITUDINE DE GRUP A fost aceasta o atitudine spe­cială? A fost ea o atitudine de grup? Eu pretind hotărît că nu. Eu pre­tind că expunem o credinţă care era credinţa partidului şi că mergeam pe­ o linie care era linia partidului. Şi dacă cumva s’ar întâmpla să mă fi înşelat eu, dacă nu ar fi fost aşa, atunci eu aş ruga să nu mi se opu­nă diversiuni şi colportări meschine, ci acei care ar crede că partidul no­stru are altă poziţie , faţă de ideea naţionala, să iasă înainte, să aibă curajul să o a­­firm­e, să ia bărbăteşte răspunderea să o facă. N’A FOST UN ATAC PERSONAL A fost vorbirea mea din vara tre­cută un atac personal dirijat împo­triva cuiva? Aş fi contrariat să se interpreteze astfel. Căci eu, obici­­nuesc să examinez problemele în mod obiectiv şi pe latura pozitivă a lor. Eu nu-mi pierd vremea cu chestiuni personale ,care sunt nega­tive.­ REALIZĂRI PROGRAMATICE Vorbim, acesta ori despre program şi este bine să vorbim despre pro­gram şi eu sunt dintre acei care au dreptul să o facă. Pentru că eu am participat la elaborarea primelor programe ţărăniste, fiind raportor în 1922 şi 1924, în vremea în care mulţi ezitau între liberali şi averes­­cani. Am contribuit deasemenea la elaborarea ultimului program, dar mai presus de toate eu am realizat părţi din program. Căci în adevăr ce altceva decât program ţărănesc în­semnează sutele de şcoli, dispensă­rii, primării, poduri construite sau, renovate de mine la Argeş; ce alt­ceva decât program ţărănesc însem­nează zecile de mii de pomi altoiţi distribuiţi de mine în acest judeţ; ce a însemnat acţiunea de amelio­rare a seminţei pe care am adus-o şi importanta acţiune zootehnică de ameliorare a­ raselor de vite, ce alt­ceva au fost miile de hectare de pă­mânt cu care am complectat noul islazurile comunale. Iată realizări programatice cu care eu mă mân­dresc şi am dreptul să mă mân­dresc. ARGEŞUL, O CETATE ŢĂRĂNISTA Aud, prea des, şi dela cine trebue şi dela cine nu are căderea, aud, cântându-se pe aria democraţiei. Ei, domnilor, la mine democraţia nu se măsoare cu vorbele goale. La mine democraţia se măsoară cu voturile pe care le-am adus partidului. Căci să nu se uite că aici la Argeş, în­tr’o cetate liberală, eu am făcut o cetate ţărănistă, că de unsprezece ani sunt trimis în Parlament cu mari majorităţi, aşa de mari, încât la umbra lor mai reuşesc să răsba­­tă câteodată şi alţii. ATACURI PERSONALE D-lor, eu sunt unui luptător. Ca a­­tare nu m­a mir că un invâlmăşala luptei voi fi uneori insultat. Aceasta depinde de creşterea celor cu care mă întâlnesc. Şi nu sunt eu respon­sabil pentru creşterea, sau mai de­grabă lipsa de creştere, a acelora cu care mă întâlnesc. In jurul meu se pot deasemenea ţese intrigi. Nici aceasta nu atârnă de mine. Dar este un lucru care nu se poate face. Nu poate nimeni izbuti să întunece dreptatea mea sau să slăbească po­ziţia pe care stau eu. Aceasta nu se poate, fiindcă aceasta nu mai de­pinde de alţii, ci depinde numai de mine. Pe mine ştie lumea oricând unde mă găseşte şi de unde mă ia. Obicinuesc să stau pe un teren lim­pede, fără echivoc, să o fac cu con­stanţă şi cu curaj. Pot fi uneori în deosebire de păreri cu vreun coleg. In lupta pentru izbânda comună, a­­ceasta e posibil. Dar nu am fost niciodată şi nu voiu fi în desacord cu ideea ţărănească şi cu interesele ţării şi ale Tronulii. Cu aceste credinţe, eu trimet ve­ste şefului partidului şi îi spun: D-le Mihalache, dă comanda şi eu ţin bine frontul la Argeş. at MINERTA D-nii I. Mihalache şi dr. N. lupu, au sosit in Capitală D. Ion Mihalache, care a fost ori in comuna Mătăsaru, unde are lo­tul de cavaler al ordinului „Mihai Viteazul“, s’a înapoiat în Capitală. De asemeni s’a întors şi d. dr. N. Lupu, dela Huşi. Azi va avea loc o întrevedere in­tre d-nii I. Mihalache şi dr. N. Lu­pu. Deasemeni, se vor ţine alte con­sfătuiri, în vederea pregătirii at­mosferei pentru comitetul executiv şi congresul general. O precizare In unele ziare s’a vorbit despre neînţelegerile cari ar fi izbucnit în­tre conducerea tineretului naţional­­ţărănist din Capitală şi forurile conducătoare ale organizaţiei Capi­talei, în care este înglobat şi acest tineret. In legătură cu aceasta, „Drepta­tea” de omi publică următoarele: „Răstălmăcind sensul unei mani­festaţii de solidaritate a tineretului naţional-ţărănist din Capitală, în jurul conducerii organizaţiei, unele gazete au relatat greşit discursurile rostite cu acel prilej. Darea de seamă a întrunirilor de Duminică apare în numărul de as­tăzi al ziarului „Dreptatea“. ŞTIRI Comunicat Nr. 20 Mareşal I al Curţii Regale face cunoscut­­*“ .i­oarele: în ziua de 29 Martie 1937, Maie­statea Sa Regele a primit în au­dienţă de lucru pe d-nii: Victor Ia­­maodi, ministrul Cultelor şi Arte­lor, Richard Franasovici, ministrul Lucrărilor Publice şi al Comunica­ţiilor, d. general de Corp de Ar­mată adjutant Paul Angelescu, mi­nistrul Apărării Naţionale. După a­miază M. S. Regele a primit în au­dienţă pe d-nii: Matila Costiescu Ghika, ministru plenipotenţiar, Sa­bin Mănuîlă, director general al In­stitutului central de statistică, care a prezentat rezultatul recensămân­tului şomeurilor intelectuali. București, 29 Martie 1937. Comerțul exterior al României pe luna Decembrie 1936 s-a încheiat astfel: la import 83.709.100 kgr. în , valoare de lei 1.572-308.000, iar la export 970.553.500 kgr. în valoare de lei 2­.755.654.000. Balanţa comercială s-a încheiat cu un sold favorabil de lei 1 miliard 183 346.000. D. Gh. Tătărascu, preşedintele consiliului a sosit aseară in Capi­tală La congresul general al partidu­lui naţional-ţărănist vor participa­­ peste o mie de delegaţi. Fiecare organizaţi© are dreptul de a trimite câte 12 reprezentanţi. Vor fi, prin urmare, 852 de delegaţi ai judeţelor. Acestora li se vor a­­dăuga cei 48 reprezentanţi ai sec­toarelor din Capitală, precum şi toţi parlamentarii, foştii miniştri şi foştii înalţi demnitari. Congresul se va ţine într-una din sălile centrale, probabil tot la cine­ma „Savoy”, unde s’a adunat şi congresul de acum doi ani. Delegaţia economică a guvernu­lui, care urmează să se întrunea­scă azi după amiază, va lua în e­­xaminare, intre altele, chestiunea preluărei devizelor provenite din exportul în compensaţie. Dela tineretul social­­democrat Primim: Uniunea tineretului social-demo­crat desminte ştirea apărută în u­­nele ziare, că, la congresul tinere­tului naţional-ţărănist de Duminică, s’ar fi prezentat o delegaţie a aces­tei organizaţii. Nici o delegaţie social-democrată nu’a venit la acest congres unde de altfel nici nu ar fi avut ce căuta fiind vorba de o manifestaţie inter­nă de partid a naţional-ţărăniştilor. BULETIN EXTERN După semnarea acordului italo-iugoslav Acordul semnat la 35 Martie 1937 la Belgrad de d-nii Stoiadinovici şi Cia­no, este considerat de întreaga presă eu­ropeană ca un instrument de pace, care limpezeşte situaţia internaţională în această parte a Europei. Ziarul „Vreme” are, fără Îndoială, dreptate când afirmă că „Mica înţele­gere şi înţelegerea Balcanică nu pot, fi decât fortificate prin­­ noul acord sem­nat de un membru al lor cu o mare putere, cu atât mai mult cu cât prin acordul recent se înlătură pericolele de conflict intr’unul din punctele cele mai sensibile din Europa”. Comentariile presei turce şi elene ex­primă o satisfacţie unanimă, iar punc­tul de vedere român şi cehoslovac este cunoscut din comunicatul dat la Fraga, la sfârşitul vizitei d-lui Gh. Tătărescu. Ziarele franceze felicită pe A. Stoia­dinovici pentru art 6 al acordului, a cărui redactar­i­e atribuie, prin care se recunosc toate obligaţiunile interna­ţionale „publice” ale celor două state. Germania, care are importante in­terese economice În aceasta parte a Europei, este şi ea satisfăcută. Cance­larul Hitler a trimis telegrame de feli­­citări principelui regent Paul şi d-lui Mussolini, în care subliniază că „noul acord este o contribuţie importantă la menţinerea şi consolidarea păcii euro­pene”. Manifestaţia aceasta este desigur destinată să dovedească soliditatea „axei” Berlin-Roma. Faptul că grupul germano - italia­n­ şi grupul franco-englez pot fi deopotrivă satisfăcute, este o dovadă în plus că cele două părţi contractante nu şi-au modificat poziţia şi orientarea st plin european. Acordul pune capăt motive­lor de încordare dintre ele şi — poate — îngădue Italiei să acopere printr-un succes diplomatic, obţinut cu preţul unor concesii la care nu era dispusă înainte, situaţia dificilă pe care­­ i-o creară aventura spaniolă. Atât, D. Stoiadinovici a realizat pentru pa­tria sa maximum de avantagii, fără a sacrifica nimic. D-sa a ţinut dealtfel să ateste personal trăinicia Micii înţele­geri, printr’o telegramă adresată d-lui Gh. Tătărescu, în care vorbeşte de „strângerea şi mai mult a legăturilor dintre cele trei ţări ale noastre, prie­tene şi aliate”. Sesiunea de la Belgrad a consiliului permanent al Micii înţelegeri şi vi­zita preşedintelui Bene d­in Iugoslavia vor fi prilejul manifestării acestei so­lidarii***. u lucru eftin ’Doamna, Pentru a nu ne abate de la acest principiu care a creat reputaţia şi constitue onoarea intreprinderei noastre, sun­­tem siliţi din pricina urcărei preţurilor materiilor pnmne şi mai ales a majorării in ultimul timp a tuturor taxelor va­male; de­ cifra de afaceri, de lux, de aviaţie, etc. sa scum­­pim­ cu începere de la 1 Aprilie 1937, preţul ciorapilor de mătase produşi de noi. Având de ales între soluţia degradărei calităţii şi aceea a urcării preţurilor, ne-am hotâr­t pentru aceasta din urmă, cu ferma convingere, că onorata noastră clientelă va înţe­lege situaţia de forţă majoră ce ne-a impus această alegere Fabrica ADY roagă Doamnele consumatoare să fie con­vinse, că majorarea care se face corespunde mimai in mică măsură poverii greutăţilor şi a taxelor pe care mam­a o su­portă azi, şi că ee nu provine dintr'o dorinţă de speculă, ci ne este impusă, in mod exclusiv, de vitregia împrejurărilor Hotărîţi a menţine şi mai departe, cu orice sacrificii, calitatea excepţională a produselor noastre, ne îngăduim a mulţumi anticipat distinsei noastre clientele, pentru acor­darea,şi de aci Înainte a Încredere! şi sprijinului ei. Durerile obosesc inima — Mă dor șalele de nu mai pot! — Vrei să scapi imediat de du­rere? Funcţionează locul cu Carmol*) *) Carmol este cea mai bună fricţiune contra rAcelei, gripei, durerilor reumatice şi febrei. Se caută de către Socie­tate importantă un GRADS IM­AR cu rutina necesară pentru întreţinere de parcuri. — Oferte scrise, cu referinţe, transmite agenţia de publicitate C­AROL SCHULDER Bucureşti, Strada Carada No. 2, sub ,,Orădinar(! Se caută de către Societate importantă un INTENDENT căsătorit, de preferat fără copii, om cult, la curent eventual cu diferite sporturi, cu cunoştinţe de conducerea şi exploa­­rea unui restaurant. Preferabil să Ştie a conduce o maşină (automo­bil). Oferte scrise, cu referinţe, transmite agenţia de publicitate Carol Schulder __________Bucureşti, strada Carada 2, sub „INTENDENT” mm DiaHeficil şi persoanele predispuse la diabet, trebue evite substanţele chimice care provoacă şi măresc eliminarea zahărului prin rinichi (uri­­nă). Asemenea substanţe nu există în tabletele „Antidolor D“, antinevralgic excelent în ca­zuri de dureri de cap, gripă, dureri reumatice şi orice dureri cu caracter nevralgic. „Antidolor D“ este formula Profesorului Dr. Lupu. CĂLĂTORIT! la PARIS la EXPOZIŢIA UNIVERSALA Plecări săptămânale cu Lei 9.900 Toate cheltuelile: întreţinere complectă, înscrieri, Informaţiuni, Prospecte. Biroul de Voiaj .Adeverul“ si „Dimineaţa” IM Str. Const. Miile 5-7-9. Telefon 4.10.04. Qu­iti ..Realitatea Ilustrată“ încoronarea regelui George al VI-lea In legătură cu apropiata încorona­re a regelui George al­­VI-lea al An­gliei, ştiaţi oare că formula jură­mântului regal a fost schimbată a­cum câteva zile? Şi v-aţi întrebat ce semnificaţie poate avea schimbarea aceasta a jurământului? ""­""V. Pentru informarea şi lămurirea Dv. în privinţa acestei chestiuni ca­re pasionează astăzi zeci de b­i­lioa­­ne, citiţi „Buletinul­­ Săptămânii” nr. 6. " - '* - p . 73. O nouă ştiinţă: „Biotipologia“ Ultimul număr din revista „Me­dicul Nostru” conţine un studiu ex­trem de interesant şi important a­­supra unei noui ştiinţe care învaţă cum se poate cunoaşte tempera­mentul, caracterul şi mentalitatea unui om după conform­aţia corpului şi a fizionomiei. Biotipologia „va fi instrumentul de care se vor servi conducătorii Franţei în organizarea învăţământului. In acelaş număr al revistei ,Me­dicul Nostru”, fruntaşi ai medicinii scriu despre bolile inimii,­­ despre migrenă. „Nobleţea şi măreţia me­dicinii” e titlul unui splendid arti­col semnat, de Charles Richet. Scrii­tori Aderca publică artico­lul „Tinereţea”. Splendide tablouri executate in tiefdiuri împodobesc şi acest­ număr al „Medicului Nostru”, care astfel e un adevărat album al tinereţii, să­nătăţii şi frumuseţii. Pagina

Next