Dimineaţa, noiembrie 1937 (Anul 33, nr. 11087-11116)
1937-11-01 / nr. 11087
I IV â simțiți rău, aveți crampe la stomac, simțiți o mișcare in lbdomen, n’aveți poftă de mâncare, sau sunteți palid și abătut.Acestea sunt semne că aveți 1. panglică. HULELE CU O VERTES VA stau la dispoziție. In urma unui tratament cu acest preparat, panglica este înlăturată împreună cu capul. După un scurt timp pilulele Cu. O. Vertes vă redau sănătatea. Pentru obținerea acestui medicament, adresați comenzile Dr. Farmaciei ,LA VULTURUL ALB Secțiunea 4, LUGOJ O cutie 180 lei. ent versat cu bune referințe saureprezentanțe sau subreprezenațe pentru plasare de produse iigene în Galați, Brăila și Doogea. Corespondența a se adresa la cai poștală No. 217 București I, sub prezentanțe. . Uluitoare MAVAG (CF.U.) CU 14. 22. 26 și 34 ciocane pentru măcinat porumb cu sau fără știulete, nutrețuri, minerale diverse etc. INDUSTRIA - ECONOMIA S. A. Timișoara IV, Str. Ion Brătianu 34. E ÎNLĂTURĂ CU E PI LATOR RADICAL De mii de necazuri și griji vă scap! Scrieți-mi Încă azi,’ trimiteți-mi data nașterii și eu vă voiu calcula numărul cu care veți câștiga la loterie. Perntru a vă dovedi, că nu am scopuri egoiste, nu ’ trebue să anexați nici un fel de timbre Vă trimit calculația absolut gr’atuit, îmi veți plăti numai dacă veți câștiga. Scrieți încă astăzi, ca pentru tragpieä * din Noembrie să vă puteți procura lotul câștigător. Bosco, Cluj, Căsuța poștală 99. TURNEUL Al TEATRULUI NATIONAL Reprezentațiuni festive pentru comemorarea a 25 ani de la moartea marelui dramaturg I.L. CARAGEALE SE VA REPREZENTA IN COSTUME ȘI TRADIȚIE O NOAPTE FURTUNOASA CU CEI MAI MARI INTERPREȚI AI PIESELOR LUI CARAGEALE TruxieCe offWK.enÉó> ION BREZEANU numai în câteva reprezentațiuni MARIA CIUCURESCU Sub patronajul d-lui Al. Colfescu, primarul orașului, pentru inaugurarea noului teatru ALEXANDRIA Miercuri 10 Noemb. BAZARGIC Joi 11 Noemb. CONSTANTA Vineri 12 Noembrie PLOEȘTISâmbătă 13 Noembrie BRĂILA Duminică 14 Noemb. GALAȚI Luni 15 Noembrie BÂRLAD Marți 16 Noembrie VASLUI Miercuri 17 Noembrie IAȘI Joi 18 Noembrie CERNĂUȚI Vineri 19 Noemb. ROMAN Sâmbătă 20 Noembrie BACAU Duminică 21 Noembrie FOCȘANI Luni 22 Noembrie B.SARAT Marți 23 Noembrie BUZĂU Miercuri 24 Noembrie BRAȘOV Joi 25 Noembrie SIBIU Vineri 26 Noembrie ORADEA Sâmbătă 27 Noembrie ARAD Duminică 28 Noemb. TIMIȘOARA Luni 29 Noembrie REȘIȚA Marți 30 Noembrie LUGOJ’Miercuri 1 Decembrie SEVERIN Joi 2 Decembrie TG.-JIU Vineri 3 Decembrie CRAIOVA Sâmbătă 4 Decembrie VÂLCEA 1 Duminică 5 Decembrie CARACAL Luni 0 Decembrie SLATINA ‘ Marti 7 Decembrie .T.MAGURELE BĂTĂTURI ȘI NECI SE VINDECĂ IMEDIAT CDIA FARMACII ȘI DROGHEkU, însoțite de numeroase fotacjlifilfiî exclusive au apărut AZI în MONSTRUL GALBEN RADIO Romanul dn dragoste, aventuri ți cruzimi CAPITOLUL 1 Un tată denaturat Insigăndu-și pintenii in armăsarul ce-l ducea, călărețul, intr-o uniformă scumpă de ofițer al statului Rivania, o luă in goană peste câmpuri, in spre templul cu Felinarele Galbene din împrejurimile orașului Rozama, de unde se auzeau țipete deznădăjduite. Până insă să ajungă acolo, poarta grea a curții se închise în urma unei trăsuri care pătrunsese înăuntru, ca mistuită de o gură nesățioasă. — O nouă crimă, — murmură ofițerul, oprindu-se dezamăgit, căci știa că zadarnic ar căuta să iscodească misterele templului. Nenumărate erau victimele ce cădeau jertfă, dincolo de zidurile acestei cetăți a tăcerii, pradă fanatismului și ternarei dezlănțuite de secta Harakiri. Ofițerul, care nu era altul decât prințul Robert de Burgdorf, prim aghiotant al împăratului, întoarse calul, pornind înapoi, spre a-și relua drumul către Rozama. Plecase de dimineață din Nagai și mai avea o jumătate de oră până la Rozama. Aerul era cald și apăsător. Niciun vânt nu adia și ofițerul era grăbit să ajungă acasă mânat de dorul frumoasei Lilly. — Nu-i așa, Kantala, — vorbi el calului — că am fi dat bucuros ajutor victimei acelei blestemate secte de care tremură întreaga țară ? _ Și poate nicio faptă dintre glorioasele dumneavoastră isprăvi nu ar fi fost mai admirabilă decât salvarea acelei ființe tinere și plină de viață, — răspunse o voce profundă din Întunericul nopții. Robert de Burgdorf tresări speriat, întoarse capul și, punând nevoie, pentru alte scopuri mai serioase, de viteaza dumneavoastră spadă. — Cine ești dumneata? — Numele meu este Digala și de sigur că n'aveți de unde să mă cunoașteți. Eu insă vă cunosc și nu numai simpatia ce vă o port m‘a Îndemnat să vă ies in cale. Ținta mea e să mă răzbun și sunt convins că, având de aliat pe aghiotantul împăratului, îmi voiu ajunge mai lesne scopul. — A căzut victimă sectei Harakiri cineva care-ți este scump? — întrebă prințul» — Ființa care mi-a fost scumpă mie — rostițigala — trăiește de mult în alta lume. Dacă doriți să vă abateți câteva minute din drum, vă voiu putea dovedi că răzbunarea pe care o meditez e dintre acelea de dincolo de mormânt. Și, iară să mai aștepte răspunsul ofițerului, apucă de frâu calul acestuia și porni pe o potecă ascunsă, printre munți. Nu trecu mult și ajunseră in fața unei peșteri, din care se răsfrângea afară lumina pâlpâitoare a unei făclii. — Am ajuns,—vești Digala. Dacă binevoiți, descălecați, și veți pricepe motivul care a hotărît intervenția mea. Ofițerul ascultă Îndemnul misteriosului său însoțitor, pe care-l urmămn tăcere. Pătrunseră in peșteră și la lumina oarbă a făcliei, li se înfățișă un spectacol înfiorător. Sub bolta de piatră, era întins, un prim coșciug de sticlă, scheletul unei fete, îmbrăcată în rochie de mireasă, cu un mănunchiu de flori la căpătâiu, bârca celeia care fusese odată frumoasa Clara, te înspăimânta. Digala îngenuchiă înaintea sicriului și lacrimi fierbinți începură să-i curgă din ochi. Ofițerul nu mai avu trebuință de nicio explicație: înțelese pe deplin durerea lui Digala: sărmana ființă căzuse sub cuțitul nemilos al sectei Harakiri. — Dar femeia care a fost închisă in curtea templului, știi cine este? — se interesă bărbatul de la Curte. — La ce bun să ve spun? O veți afla destul de curând. Și Digala își apăsă capul pe coșciugul de sticlă. Spre a nu-i turbura durerea și, pe de altă parte, cuprins de o neliniște stranie, căci il năpădise subit bănuiala că iubita sa Lilly ar putea fi în pericol, ofițerul incălecă din nou și, dând pinteni armăsarului, acesta o rupse în goană, pe șosea, spre Rozaria. Ajunseră curând la țintă, oprindu-se, plini de praf și sudoare, in dreptul unei vile elegante și singuratice, așezată într’un parc imens, la marginea orașului. O femeie veni fuga aci — strigă Robert înfricoșat — și unde a dus pe Lilly? Cu vocea întretăiată de suspine, Maya povesti că, nu chiar ziua aceea, in amurg, o trăsură se oprise la poarta vilei și, in credința că a sosit iubitul ei, Lilly ieșise în față. In locul ofițerului insă, se coborise din trăsură baronul Meniker, tatăl ei, și, fără să dea răgaz fiicei sale să se reculeagă, porunci la doi sbiri cari il însoțeau s’o lege. Ea il imploră zadarnic, căci furia lui întrecea dragostea de tată. Cu doi ani în urmă, Lilly fugise din casa părintească spre a urma pe prințul Robert de Burgdorf, alesul inimii ei, de dragul căruia se lepădase de religia-i păgână, convertindu-se la creștinism și primind numele de Elena ,după sfânta împărăteasă Elena, iar iubitul ei o chema, in alintare, Lilly. Baronul, asprul ei părinte, proeca însă pentru dânsa o căsătorie cu un demnitar livanez. Fuga de acasă a fiicei sale l-a jignit adânc, socotind-o ca o mare pată pe numele stravechiu al acestui neam de nobili Niciodată un vlăstar al familiei Meniker nu se abătuse de pe calea tradiției și fapta copilei sale Kuki — astăzi Lilly —era cu atât mai gravă cu cât Robert de Burgdorf, deși prinț și cu mare vază la Curtea imperială, adus special de suveran, din Europa, cu prilejul unei călătorii făcute prin marile țări ale Apusului, — era însă străin și crescut in alte precepte religioase. Pe lângă aceasta, după teroarea ce o exercita asupra populației secta Harakiri, legătura — chiar legitimă — dintre o femeie livanezâ și un creștin, era socotită ca unul dintre păcatele cele mai mari. Lilly se asvârli la picioarele tatălui ei, conjurându-l, cu lacrimi fierbinți, să nu fie despărțită nici de iubit, nici de copilul care se născuse din această unire, ci s-o ierte pentru căsătoria ei cu Robert de Burgdorf. Baronul Meniker insă, o apucă, neîndurător, de păr, declarând că niciodată nu va îngădui ca tânărul general să fie soțul ei. — Ființă dezmățată, pângărită și blestemată, — o bruftuise el, — la picioarele altarelor sfinte îți vei ispăși păcatul, iar fructul amorului tău nelegiuit îl voiu lua eu, spre a îndrepta, prin el, greșala, de neiertat ce am comis-o, acordându-ți prea mare libertate, astfel că te-ai lăsat sedusă de ofițerul acela străin de neamul nostru, și, la un semn al lui, cei doi sbiri, cari purtau măști pe obraz, tărîră pe Lilly până la trăsură, iar baronul lua cu dânsul pe micul Artur, care dormea, și, apoi, in grabă, urmă pe însoțitorii săi, cari erau membri ai sectei Harakiri. Prințul ascultase, îngrozit, cele expuse. Pradă violentei dureri ce-l cotropise, alergă afară, in grădinița luminată de razele lunii, unde putu să plângă in liniște, netulburat de nimeni. Tocmai atunci, intră, pe poarta vilei, un bărbat. Maya — care crescuse Pe Lilly și o iubea,ca.o în arpă; se ducea s’o închidă, bârnd' se întâlni', cu acela. ' ’ • . v . : ' ■' exclama AIC.YMKK' du T. — Taci! îi ceru el. Unde-i generalul? .' . , Maya ii arătă, printr’un gest, că e in fundul grădinii, — Nu e timpul să vorbim acum despre mine, — zise el, grăbit, — căci trebue să te ascund intr'un foc ferit, unde să fii la adăpost. După cum am aflat' baronul Meniker' a dat pe fiică-sa pe mâna fioroșilor conducători ai sectei Este în afară de orice îndoială că spirii tribunalului secret se vor înapoia ca să te pedepsească și pe tine, fiindcă ai slujit unei persoane osândite de harabiriști. » » — Și ce crezi că trebue sa fac, unde să mă duc? — îngrijesc eu de toate. Increde-te in mine. Strânge-ți lucrurile pe cari le ai aci și vino la stânca Celor-trei-urși, unde mă vei găsi pe mine. • . . . — Stânca Celor-trei urși — obiectă ea — nu se bucură de faimă bună, ci că servește de vizuină unei bande de tâlhari. Digala rămase tăcut. — Mi se pare — spuse sora sa, șovăitoare, — că ai încetat de a fi om cinstit. Digala nu răspunse, ci dispăru pe portița grădinii. Generalul Burgdorf, cufundat in durerea sa, plângea amarnic. Prinse să străbată grădina, meditând la văicuraea o faraéie, ei du-te la lupta,, și smulge vulturilor, fla prada mânzi! — Ca să cădeți și dumneavoastră in ghiarele lor, — i vorbi din umbră Digala, care-1 auzise cum se îndemna. Zărind pe Digala care se apropia, prințul exclamă: — N’are nicio importanță cine sunt, — răspunse Digăla_ Vreau insă să vă ajut, ca să mă răzbunați și pe mine. Țiu numai să vă înștiințez ceea ce, poate d-voastră nu bănuiți și anume că soția dr., Lilly Meniker, a fost închisă astăzi în una din chiliile templului cu Felinarele Galbene, târită acolo de doi membri ai sectei Harakiri. — De unde ești așa de bine informat ? — îngână Robert. — Mă aflăm lângă poarta timpului — îi lămuri celălalt — când întâmplarea a voit ca să fiu martor la sosirea trăsurii cu captiva. — Dacă scumpa mea Lilly a rămas să fie judecată de acel tribunal odios, — geniu generalul, — e pierdută pentru totdeauna. — Și totuși, — stărui Digala, —pănă aproape de mahalalele lui CAPITOLUL II șI USCAREA UNEI ACUZATE La templul cu Felinarele-Galbene era o întrunire a unui mare număr de adepți ai sectei Harakiri. După ce se făcu o rugăciune, după ritul zeului soarelui, Muro, toți cel culoar, nferi o vastă sală, ai cărei pereți vinaici erau acoperiți cu postav negru. Ferestrele erau astupate cu îngrijire, iar in draperiile negre ale acestei camere erau infipte cranii enorme de mort, bătute in argint și cari răneau satanii; intre spațiile libere dintre ele, se intercalau niște figuri hidoase, cari reprezentau pe diavol veau gradul. de... ..Șoimi”, căci m$aibrii ..erau.imisparUÜ ne gradiu, luand loc fă masa, se inclină adânc inaintea a trei bărbați cari ședeau in fața lui și cari, după roba aruncată peste vestmintele lor, păreau investiți cu o autoritate judecătorească. Nu li se puteau vedea fețele, căci le, erau acoperite cu măști negre. , Ei așteptau in tăcere ca ,„Șoimul” cel bătrân să ia cuvântul. Pe masa, — Tribunalul sfânt „Securea defoc” — continuă Șoimul s, pe care l-au instituit înșiși zeii ca să curețe țara de trădători ne-a făcut marea cinste să ne trimită pe fruntașul fruntașilor. Cântau imnuri de laudă, luptători și glorificați pe Mara Celprea-inalt, căci Marele Salalioum, șeful nostru al tuturor, se află, in persoană, printre noi. Cei prezenți iugenu chiază fără zgomot, iar cei trei veniți din Nagai, capitala țârii, își scoaseră măștile. Doi dintr’inșii n’aveau nimic extraordinar in înfățișarea lor. Cel de-al treilea iisă Saito Galena, cum îi zicea Marelui Salaleiium, se distingea printr’o statură înaltă, impunătoare, și cu reflexe fioroase în ochi. — Sculați-vă, iubiții mei frați întru zeul nostru Muro, — zise el, — sculați și ascultați motivul ce m'a adus in mijlocul vostru. Asistenții, printre cari erau și unii călugări, cari purtau obișnuitele lor pălării conice in formá de ciuperci, se sculară și, la un semnal bătrânul De bună seamă — exclamă el, deodată, — că strigătul de ajutor auzit lângă templul cu Felinarele Galbene era al ei. Pe dânsa au dus-o. De aceea, inima mi era atât de frământată ca de un uragan, de aceea sângele mi-a năvălit la tâmple și am avut ca un fel de presimțire rea. Căzu, deznădăjduit, pe o bancă. — Dar de ce stau aci și mă bocesc ca un laș — strigă, deodată, scuturându-se din toropeală, — când dânsa zace sub zidurile întunecoase ale templului? Haide, Robert, nu te . Citiți urmarea în fascicola 2-a, care se împarte GRATUIT, împreună cu n rul I, de toți chioșcarii, debitanții și vânzătorii de ziare. Toți cititorii romanului MONSTRUL GALBEN participă la distribuirea următoarelor premii: 10.000 LEI IN NUMERAR; 5.000 LEI IN VOLUME LITERARE; ■UN APARAT DE RADIO; O BICICLETA; UN PATEFON; UN APARAT FOTOGRAFIC ; O SUFRAGERIE MODERNA; UN CEASORNIC-BRÁTARA, etc. Condițiile de participare la tragerea la sorți se găsiți in fascicola l-a a romanului* Programul pentru Duminică 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 14.5 m. BUCUREȘTI' 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (7.30-8-30) 7.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal: 1. .. — Concert de dimineață (dir. int: Selecțiuni din ,Rose Marle”. destinil”; Polca marionetelor de Landschultz. Hora mocănească Șir Scârba din Brădet. — Sfaturi gospodărești și medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 9.55: ORA RELIGIOASA. I.— Clopote. îl.— Serviciul religios transmis dela patriarhie. III.— Predică de Pr. Efrem Enăchescu. 11. Cuvânt introductiv. 1/.15. Concert simfonic al Orchestrei Radio, dirij. ,de George Éneken; Ciclul Beethoven (III) —I. Transmisie de la Ateneul Român); Simfonia VI-a in famajor (Pastorala).PAUZA Simfonia Vil-a In la major. 13. Ora Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10. Concert de prânz — Orchestra Vasile Julea (voce: Ion Buican). Arii naționale: Selecțiuni moderne de Costal; De ce’ți simt ochii’nlăcrămațij romanță de Martini; Hora schicită; Hai să-ți arăt Bucureștiul, fox de Vasilescu; Dela noi a treia casă, cântec popular de Mia Brate; Dor pribeag, romanță și Trei coceni,, horă. Foaie verde și-o sipică cântec popular. Hora lui Jean Radu. 14.10: Ora Mersul vremii. Radio jurnal. Știri interne și externe. 14.25: Continuarea concertului: De ce nu plângi cu mine, tango de Șerban; La noi acasă, paso doble de Vilinov; Spune-mi mie Marioară, cântec național de Boldeanu; Am iubit, doi ochi albaștri romanță. Noaptea,, cântec de Constantinescu: Arii oltenești. ORA SATULUI 15: sfaturi pentru gospodari, 1915; Cântece populare. — Aurel Alexandrescu (canto); Și mi-e dor de Mihăilescu-Toscani; Nie. Lungu, i) Cucule pasăre blondă; 2) Sub poalele de codru verde; 3). Du-te/ du-te/ dorule: 4) Amărât e omul Doamnei 5) Frățioare codre frate; 15.40. Valeriu Măgureanu: De vorbă cu sătenii 18. Ora. Mersul vremii, • 18.02. Concert de după amiază—Fanfara Reg. 2i Infanterie, cond. de IA. Stamatiade; Marșul „Centenarului” Reg.m linte Ilfov No. 21 de St. Stamatiade; Visul unui amurg, uvertura de Cot. Savei Horceag; Flori de Camelii, vals de Nastase Buic; Sextetul din „Lucia de Limonndorf de Donizetti”; Transilvania, potpuriu național de Petrescu; Marșul Hegtului „Pionieri de Gardă” de St. Stamatiade. 10. Actualități medicale. 1910: Muzică de dans (discuri); Prodoble de Glombig și Vals de Kauler (C.). Ia seama,de Siegel și Soyfux de Ernst (H.M.V.); Iularinella de Scotto (voce: Fred Goulli-Kristal); Michaela de Schmidseder și Tango de Kärlich (H-M. V..); Fox de Heyhmn (Kristal); BoStyri de Linsay "?i Vals de Lihcke :Tolleri; La Strand, Fox de Engelberger Ol Foxite Glombig (G.); Bon Umessu. tango de Gold,e (C.); Două foxtroturi de Berlin (D.); Trandafiri din Sud de Job. Strains Șl- Totdeauna sau niciodată de Waldteufel (Teles.)Fox de Lachner și Vals lent,de, Meinel (C.); Slowfox de Tango de, Oscar Strauss (C.); Hora și Sârba din nai (nai- Fănică- Luca-H.M.V.). »■ 20.25. Circulația monetară la noi în epoca veche, de prof. Const. Giure<! ; 20.40.; TEATRU, Numele de daiftare, piesă radiofomidăi de Ion Sârbul. . •: " «•£> ,PISTRAIțUȚIAÎ: Generalul Visco, Ion Sârbul Lenuș, soția lui Solo Manu Vasile, logofătul Doctorul Al. Mitric 21.15: Ziua' economiei, de prof. Oh*, ron Nette. :<r ibfff..',“-* 21:30. Concert coral al She. ..Cântarea României” (Filiala Târgoviștei, cond.de Gh. Russu; Vinul,, femeii;«. .>1 versul, de Caudella; Noapte bună de' Ionel Brâtianu; Nanii mamă?' da G. Muzicescu; Calul dracului de Sumsui; Frunză verde dintre vii de Mastert; Bărbățelu meu, de Oancea; Aseară, la șezătoare, de Simion Niculescu; Badea meu, de Aug. Bena; Dor, dor de Oancea; Pe al noastru steag, de Ciprian Porumbescu. . ....... . -i . 122: Radio jurnal. .V’ I ... ; • 22.10: Concert de noapte (cuscuri): Paso doble de Congrains și Tango de Courau (C.); Lied de Spoliansky și Lied de Grothe (voce- B. Tauber-O).; Două berze intr’un picior de Dendrino (voce: Dorel Livianu-H.M.V.),tv, 22.30; Rezultatele sportive» de Radu Vasilescu. .1 sf 22.45. Continuarea concertului de noapte (discuri); Două cântece populare canadiene (voce: Ovila Legare); Eutudiantina și Patineumii, valsuri da Waldteufel (H.M.W.); Selectúuni de ÍOX- troturi: Tango de Calazan și Tana de Mateo (voce: Roșită Barrios-Grani); Ia vale ne-am întâlnit și Rio-Rino de Dendrino (voce: Ion LuicaniO); Selecțiuni pe pian de Offenbach și Ajustat? de Suese (pian: Billy Mayers C..); Pasărea in pădure,de Taubert și Lied de Sattler (voce:’Erna CaCk-Telef.); Doua foxtroturi din ‘„Parada dansului” de Kahai (O.); Două melodii de Boulanger (Telef.); Pentru a visa de Maye și Tangoul nopții, de Claret (voce: Jeanin« Aubert.O); Unge Lăano ușa bine dat Martini și Cucu, cucu... de Bordeanus (voce:. Dorel Livianu,.H.M.V.). j Programul pentru Luni | 1815 m. RADIO ROMANIA 150 kw. < r. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 82.3 kHz, ORA DIMINEȚII , -tet <”«•06.30^.30ft-i *"•" * *-"■ 6.3<esthidere* FhitMnhri'. ***-' gii în-a «AnAM«# attlită **9t <*' ***** «-30: Radio punjai. .sil* — Concert de dimineață (discuri); Cântece din: Pola și Picanterii-valsuri de Lehar (2 piane: Rawies și Landauei;. CJ; Capriciu de Malneck și Cântec religios negru de Brennan. *= Staturi gospodărești și medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 1.3. Ora, Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10; Concert de uvertură, marșuri și valsuri din opere. Orchestra Radio, diri.). de Const. Nottara; Uvertură la „Freischutz” de Weber; Două marșuri din „Alceste” de Gluck; Uvertură la Goldmark, Vals din „Faust” de Gounod.14.10; Ora: Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. ■ •-14.30: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Marș din „Tamihausse” de Wagner; Uvertură la. ..Albumierul” de Iortring; Marșul încoronării dir ..Profetul” de Mayerbeer; Vals din „Eugen Oneghin” de Ceaikovsky. 15. Actualități străine. Radiofonice. 18. Ora. Mersul vremii. 18.02. Concert de după amiază Muzică distractivă (discuri): Luna vals de Telef.).; Dansând nunbfi de Sellers.și Biguina de pearly (voce: Adrien Lamy- C.); Două foxtroturi de Warren.-(C); Tu și eu —T". potpuriu de melodii (voce: Rauta Waara și Peter Anders.-Telef.); Astoria. .selecțiuni de melodii pentru pian (pian: Peter Kreudor;-Teles); Două cântece spaniole (voce: Rafael Medina ,-C.); ouă foxtrotturi de Două Lufe(.-ö.); căsuța noastră de Popescu« Pepa și Mândro din poiană de Dendrino (voce: Petre Stamate.-O); Hona lui Teișanu Sârbu și Hora din Teiuș-C)T RADIO-BUCUREȘTI I, 1945; Muzică fie cameră. Ciclul Beethoven (III); Quartetul TheodoreCpa (Al. Theodorescu-vioara I. I. Jelescuvioara I, Al. Bădulescu-violă și L Fotino-violoncel); Quartet op. 18.- in sol major, RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCUREȘTI ? 2W5. Costache negri și căsuțarii de St Mantina, de Grigore Trancu,Iași 29,30: Dansuri caracteristice (discuri);Gavotă de Glück.-Brahms „(quartetul Léner); Vals din „Cavalerul rozelor’ de Richard Strauss (orch. filam din Berlin, dirij. de Kleiber); Bolero in rem». jr și Dans spaniol in sol minor de Moskowski (orrh. simf.); .Balladile din „Șireteniile dragostei” de Glazunow (Orch. Covent Garden, dirij. de Bărbi ;roll); 'Dansul făcliilor de Meyerbeer (orch. .Opersi din, Berlin, dirij. de Leo Bloch); Kamarivskaya, de Glinka, (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 1 [UNK] UNIVERSITATEA RADIO « ’ 2010: Țară bogată, Țară săracă, de Prof. G. lonescu-Sisești, 21.30; Concert de pian. D-ra Madeleine Cocorascu; Schumann; 1) Romanță; 2) Carnaval. . . „ " 22.05: Cântece din Banat ,de Tiberiu Brediceanu (canto: Adrian CiitiJ; Foaie verde foi de nuc; Miorița; Du-1e dor cu Mureșul; S’a dus cucul; Căte flori, pe deal ici or- Arde-mi-te-at-codru des; Dabă Doamne luna’n nor; Peste Mureș, peste tău. 22.30: Radio jurnal. Sport. „ 22.45: Concert de noapte al Orchestrei petrică Moțoi, transmis de la restaurantul „Mircea’” ; 23.45. Jurnal pentru străinătate:- tu limba franceză și germană. VIENA 18.55: Trails,de la opera d« stat, Parșiva» de Wagner; 22.45: Comunicate; 23.55: Plăci; 18.15: Conf.;18.43” Concert; 20: Conf.; 20.30: PiSei; 3130: Concert; 22.40: Inf . ,105:Ipf.. Cărei pricini se datorește slăbirea părului — Cum trebue îngrijit ? Lofiuni! —: Șampon! — Cum trebue să fie coafura '! Toate aceste amănunte foarte necesare femeilor, le găsiți care a apărut săptămâna aceasta Numeroase alte articole de popularizare, toate tipărite la', de tip gravură frumos ilustrate. Prețul 5 lei