Dobrogea Nouă, iulie 1955 (Anul 8, nr. 2160-2186)
1955-07-22 / nr. 2178
r PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul VIII Nr. 2178 Vineri 22 iulie 1955, 4 pagini 20 bani Măreața sărbătoare a poporului frate polonez Se împlinesc astăzi 11 ani de la publicarea manifestului Comitetului Polonez de eliberare națională de la 22 iulie 1944, manifest ce cuprindea programul transformărilor democratice ce trebuiau să se efectueze în Polonia, și perspectivele clare ale revoluției populare. Această zi a devenit ziua eliberării naționale a Poloniei de sub jugul fascist. Sîngele ostașilor sovietici și polonezi ce a curs pentru dezrobirea Poloniei, a cimentat prietenia de veacuri dintre cele două popoare. Poporul frate polonez sărbătorește cea de a 11-a aniversare a sa în condițiile creșterii și întăririi neîncetate a frontului mondial al păcii și al luptei duse de popoare pentru rezolvarea pe cale pașnică a tuturor problemelor internaționale litigioase. Pe plan internațional s-au realizat succese remarcabile ce au contribuit la slăbirea încordării raporturilor dintre state. Astfel, încheierea tratatului de stat cu Austria, normalizarea relațiilor dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia și dintre țările de democrație populară și Iugoslavia, încheierea cu succes a tratatului de securitate colectivă europeană la care pot participa toate statele care doresc să apere pacea, extinderea schimburilor comerciale între țările lagărului socialist și cea mai mare parte a țărilor capitaliste au făcut ca principiul coexistenței pașnice între cele două sisteme să cîștige noi aderenți. Tot mai multe guverne se pronunță pentru interzicerea armelor atomice și cu hidrogen și a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Congresul Mondial pentru Pace de la Helsinki care a întrunit un număr de aproape 2.000 delegați ca reprezentanți a 68 de țări a constituit un pas însemnat în lupta pentru pace. Conferința cvadripartită ce s-a deschis la Geneva, unica conferință de acest gen de la război încoace, trebuie să îndreptățească așteptările popoarelor, să înlăture norii grei ai amenințărilor unui nou război și să le dea liniștea mult dorită. La repurtarea acestor succese poporul polonez și-a adus aportul său însemnat. Pe plan intern oamenii muncii din Polonia sărbătoresc cea de a 11-a eliberare a poporului lor în condițiile construirii cu succes a socialismului și a ridicării continue a nivelului material și cultural al celor ce muncesc — legea supremă a statului democrat-popular. Guvernele trădătoare ale panilor Poloniei au jefuit țara și au predat-o fasciștilor germani. Barbariile comise de aceștia au atins proporții uriașe. 6 milioane de cetățeni polonezi au fost uciși. O treime din avutul național a fost distrus. Poporul polonez însă nu a putut fi îngenunchiat. In tot timpul ocupației el a luptat cu arma în mină pentru a apropia ziua luminoasă a victoriei. In ciuda reacțiunii interne și externe poporul polonez, strîns unit în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a trecut la o muncă eroică pentru vindecarea rănilor războiului și lichidarea înapoierii economice și culturale în care a fost ținută Polonia. Forța Partidului Muncitoresc Unit Polonez se trăgea din alianța de nezdruncinat dintre clasa muncitoare și țărănime, iar chezășia succeselor sale o constituia alianța cu marele popor sovietic. Intr-o perioadă relativ scurtă de 11 ani, Polonia Populară a înregistrat succese remarcabile în domeniul dezvoltării economice, politice și culturale a țării. Industria Poloniei considerată de guvernele statelor capitaliste drept slabă și neputincioasă și în care 2/3 din investiții aparțineau capitalului străin, ce le permitea să scoată peste graniță mai mult de 400 milioane zloți anual, a crescut și s-a dezvoltat neîncetat depășind acum de 4 ori producția antebelică. Vechile întreprinderi au fost refăcute și utilate cu tehnica cea mai modernă. In Polonia eliberată au apărut ramuri noi industriale, care înainte nu existau. Datorită ajutorului multilateral acordat de Uniunea Sovietică în mașini și documentație tehnică, s-a trecut la producerea în serie de combine, tractoare, mașini electrice, strunguri, rulmenți, utilaj petrolifer etc. S-au dezvoltat și ramurile chimice și farmaceutice. Au fost construite o serie de alte noi întreprinderi. Astfel, s-au dezvoltat ramurile de construcții navale la Gdansk și Gdynia. In 1948 s-a construit primul vas comercial. De atunci și pînă acum s-au mai construit alte 160 vase, printre care cel mai mare de 10.000 tone. In domeniul industriei extractive s-a extras de două ori mai mult minereu de fier decît în 1950. Întreprinderile textile din Republica Populară Polonă produc de două ori mai multe țesături de bumbac și lînă și de trei ori mai multă mătase ca în perioada de diname de război. Se construiesc noi combinate textile în orașele Zambrow, Fasty și în alte orașe ale patriei. S-a dezvoltat foarte mult industria producătoare de bunuri de larg consum. Prin politica înțeleaptă dusă de Partidul Muncitoresc Unit Polonez și în agricultură s-au înregistrat succese remarcabile. A fost lichidată pentru totdeauna mizeria și obscurantismul în care a fost ținută țărănimea. S-a pus capăt peregrinărilor țăranilor în căutare de lucru. Aplicînd în practică genialele teze ale lui Lenin de construire a socialismului la sate, partidul și guvernul R. P. Polone au inițiat și sprijinit constituirea primelor cooperative agricole de producție. Convingîndu-se de avantajele muncii în cooperativele agricole de producție, tot mai mulți țărani au trecut să lucreze uniți. Astfel, dacă în 1949 erau numai 243 de cooperative cu 6.110 membri, astăzi sunt 9.900 cooperative de producție agricolă cu 225.000 de membri. Din casele lor au fost alungate pentru totdeauna sărăcia, mizeria și exploatarea. O mare parte a muncilor în aceste cooperative se execută cu ajutorul mașinilor celor 420 S.M.T.-uri ce există astăzi în Polonia și al căror parc de mașini crește pe zi ce trece. La strîngerea recoltei vor participa anul acesta 2.000 de combine, de 4 ori mai mult ca în 1953. Binefacerile luminii electrice pătrund pînă în cele mai îndepărtate sate ale Poloniei. Pînă la sfîrșitul anului 1954, au fost electrificate 15.000 de sate, adică 30 la sută din numărul total al satelor Poloniei, și 3.640 gospodării agricole. In 20 de ani burghezia din Polonia nu a electrificat decît 1.263 sate, adică 2.5 la sută din numărul satelor Poloniei. Ridicarea permanentă a nivelului material și cultural al oamenilor muncii din Polonia constituie legea de bază a activității statului democrat-popular. Veniturile reale ale oamenilor muncii de la orașe au crescut cu peste 40 la suta, iar la sate cu 75 la sută. An de an a crescut numărul oamenilor muncii care își petrec concediile la casele de odihnă din regiunile dealurilor Tatra, Sileziei inferioare, lacurilor mazuriene sau în alte localități pitorești ale țării. Anul acesta vor funcționa peste 1.000 asemenea case de odihnă. De o mare atenție din partea statului democrat popular se bucură și cei mici. 640.000 de copii vor petrece vara aceasta în taberele de vară, 100.000 în taberele orășenești, iar alți 80.000 de copii din regiunile agricole se vor bucura de cea mai bună îngrijire în taberele sezoniere. Ca rezultat al deosebitei griji pentru mamă și copil și al ridicării nivelului de trai al poporului, mortalitatea infantilă a scăzut de trei ori față de perioada ocupației hitleriste. Statul democrat popular polonez duce o vastă activitate culturală în rîndul poporului. Un rol deosebit în opera de culturalizare a maselor îl constituie exinderea rețelei de școli de toate gradele. Astăzi în școlile de 7 ani învață cu 100.000 de elevi mai mulți ca înainte de război. Numărul institutelor de învățămînt superior a crescut de la 27 cu erau înainte de război cu 48.000 de studenți, la 79 cu 120.000 de studenți. Pentru fruntași în producție și tehnicieni a fost creată posibilitatea de a urma prin corespondență institutele de învățămint superior. Analfabetismul, în rîndul populației pînă la 50 de ani. tristă moștenire a regimurilor trecute, a fost lichidat cu desăvîrșire. Iată numai cîteva cifre care arată concludent marile transformări și realizări ce au avut loc în R. P. Polonă, după eliberare Cu ele poporul polonez pe bună dreptate se poate mîndri. Aceste realizări sunt rezultatul muncii eroice a poporului polonez, a alianței dintre clasa muncitoare și țărănime, a conducerii cu pricepere de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez, a alianței din neclintit dintre poporul polonez și marea Uniune Sovietică, dintre poporul polonez și țările de democrație populară. Palatul Culturii și Științei din Varșovia, minunatul dar făcut de către poporul sovietic poporului polonez arată cu prisosință marea prietenie dintre cele două țări. Alături de Uniunea Sovietică și marea Chină Populară, Polonia este o dîrză luptătoare pentru pace. Prin delegatul său la O.N.U. guvernul polonez a demascat politica de ațîțare la un nou război dusă de către puterile imperialiste și a cerut să se pună capăt situației nefirești create prin refuzul repetat al puterilor occidentale de a admite ca marea Chină Populară să aibă delegatul său la acest for internațional. Dorința sinceră de pace și colaborare Intre popoare se concretizează în politica externă dusă de guvernul R. P. Polone. I Ziua eliberării Poloniei va constitui și anul acesta un prilej minunat pentru oamenii muncii din Polonia de a raporta conducătorilor guvernului și partidului lor drag mărețele succese obținute în munca de construire a socialismului și hotărîrea lor nestrămutată de a apăra pacea, de a construi o viață nouă, liberă, fericită. Poporul român alături de celelalte țări cu democrație populară participă cu deosebită bucurie la măreața sărbătoare a poporului polonez, văzînd Insuccesele repurtate de oamenii muncii din Polonia propriile sale succese. Cu prilejul celei de a 11 aniversări a eliberării Poloniei, poporul român urează din toată inima oamenilor muncii din Polonia noi succese pe drumul glorios pe care au pornit. I IN NUMĂRUL DE AZI — POLONIA IN SĂRBĂTOARE pag. 2-a — VIAȚA DE PARTID: Să creștem cu grijă tinerii utemiști pag. 3-a — M. MIRICEACU: Mica mecanizare — factor important în creșterea productivității muncii pag. 3-a — SCRISORI DESCHISE: Ați făcut reparații de mîntuială; Pînă cînd veți rărița ?; „Promisiunea dată, e datorie curată” pag. 3-a — H. TOMA ’și N. CONSTANTINPîine. pag. 3-a — Conferința de la Geneva a șefilor guvernelor celor patru puteri pag. 4-a Spre Varșovia, orașul Festivalului 20 iulie, orele 18:30. Din depărtare se auzea semnalul unui vas ce intra în port. Soarele dogorea și razele lui se scăldau în valurile argintii ale mării. Spintecînd din val după val, înanta spre cheu frumosul vas sovietic „Krim“ ce purta pe bordul său soli ai Republicii Populare Albania, delegați care vor participa la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșovia. in strigăte de bucurie, scandîndu-se cele mai dragi cuvinte — pace și prietenie, — primul a coborît de pe vas Pipi Mitroiorghi, șeful delegației, unul Comitetului din secretarii Central al Uniunii Tineretului Albanez. Apoi au coborît rînd pe rînd cei 150 delegați printre care tineri muncitori și intelectuali, fruntași în producție etc. Imnul F.M.T.D. continua să răsune peste întinsul mării. Zeci de brațe întinse celor dragi, veniți pentru prima oară în patria noastră, exprimau dragostea tineretului nostru pentru tineretul albanez. Cu zîmbetul tinereții pe buze oaspeții au ascultat apoi cuvîntul de bun sosit rostit din partea tineretului constănțean, de către Iov. T. Coman, secretar al comitetului regional U.T.M. , In numele tineretului albanez a mulțumit, apoi pentru frumoasa primire șeful delegației, care și-a manifestat dragostea tineretului albanez ti pentru tinerii din țara noastră strînși uniți în lupta pentru apărarea păcii. Printre cei mai merituoși fii ai Albaniei care merg la Festival se află și tînăra Sergieta Sinio, din satul Borova. Ea este una din tinerele fiice ale Albaniei care a cunoscut din plin urgia războiului. Satul ei natal a fost distrus de către fasciști. Cu multă înflăcărare a vorbit apoi despre realizările din tara sa Besnic Sacii, fruntaș al muncii socialiste la întreprinderea de stat „23 Decembrie" din Trana. Alături de ei mai merge la Festival talentata artistă cunoscută din filmul „Schanderbeg“, Activle Alabali. In seara aceleași zile, cu cele mai frumoase gînduri de prietenie și pace, oaspeții au pornit spre București și apoi spre Varșovia, orașul Festivalului, unde din nou în acest an își vor da mina în semn de prietenie zeci de delegați din întreaga lume. Pentru perfecționarea procesului de producție Datale purpvinhf^r* rlpcinrp fplnl Hp rlirprup a raptourplornp <;f*n] Datele care vorbesc despre felul în care se străduiesc să descopere noul în producție, muncitorii și tehnicienii Centrului mecanic din Constanta, ne arată că în acest an colectivul cabinetului tehnic de aici, a avut de studiat un număr de 30 propuneri de inovații. Dintre acestea, 15 inovații se și aplică în procesul de producție, iar două au fost date pentru extindere în întreaga țară. De mare importanță este inovația inginerului Duilă Gheorghe — dispozitiv pentru ungerea rolelor de reazim, rolelor de suspensie și a roatei de direcție a tractoarelor pe șenile. Adaptat la 1.000 tractoare K. D. 35, acest dispozitiv aduce anual o economie de 294.000 lei, rezultată din reducerea consumului de vaselină. Baracioc Bumen este unul dintre cei mai harnici inovatori. El are propuse pînă în prezent multe inovații dintre care enumerăm: „Metodă de recondiționat corpul magnetoului de la tractorul K. D. 35" și „Modificarea dispozitivului de antrenare a bancului de rodat motoare cu frînă hidraulică”. Pentru aceste propuneri el a fost premiat cu suma de lei 500. Grupe de tîmplari fruntașe Tîmplarii de la mașini, de la Atelierele G F.R. Palas conștienți că pot da concursul pentru strîngerea recoltei la timp, pe lîngă sarcinile de plan, s-au angajat să confecționeze 10 cai pentru batozele S.M.T.-ului Valul Traian. S-au evidențiat tov. Magadaș Stere, șeful de partidă, Magadaș Marin și Mareș Nicolae, care au terminat lucrarea cu 10 zile înainte de termen. Acum cîteva zile, grupa de tîmplari pentru bunuri de larg consum, condusă de șeful de partidă Mocanu Dumitru, în cinstea zilei de 23 August s-a angajat să depășească lunar planul cu 70 la sută. I VINTILA, coresp. Țarani muncitori din Cobadin fruntași la strînsul recoltei GHEORGHE RADU Țăran muncitor cu gospodărie individuală a reușit să secere, să lege și să căpiteze griul 1 însămînțat pe cele 4 ha. și jumătate numai în 5 zile. FLOREA PAȘOL Și-a secerat, legat și căpitat cele 2 hectare de grîu și unul de orz în trei zile. Se numără printre țăranii muncitori fruntași în campania de recoltare. NEAGU CORNEANU S-a situat fruntaș pe comună în campania de recoltare. Recolta de pe cele 3 ha. de grîu și unul de orz ce le posedă, a fost secerată, legată și căpitată în 4 zile. Fruntași la predarea cotelor de grîu PIETROIU. — (Prin telefon de la corespondentul nostru voluntar Valeriu Mateescu) In comuna Pietroiu din raionul Fetești țăranii cu gospodării mici și mijlocii dau bătălia pentru grăbirea seceratului și a treieratului bogatei recolte. Paralel cu aceasta ei își îndeplinesc îndatoririle patriotice către statul nostru democrat-popular, predîndu-și cotele de grîu la colectare. In întrecerea pentru obținerea chitanței nr. 1 țăranii muncitori N. R. Petre, Ion P. Ivan, Tănase P. Ivan, Ion P. S. Tănase și Petre S. Tănase au fost primii care și-au predat cotele de grîu cuvenite statului. Ei au plecat sărbătorește, în primul convoi, către baza de recepție Cocargeaua din același raion. Exemplul lor l-au urmat acum un însemnat număr de țărani muncitori din comuna Pietroiu. Un ajutor prețios De foarte multe ori, gospodăria agricolă colectivă din Seimenii Mari, raionul Medgidia, a primt sprijin prețios din partea colectivului de muncă al fabricii de ciment „Ideal” din Cernavodă care patronează această gospodărie. Și acum în campania de vară, pentru transportarea rapiței la baza de recepție care necesita un număr însemnat de zile muncă, din inițiativa organizației de partid din cadrul fabricii (secretar Timpan Nicolae), au sprijinit gospodăria cu 2 camioane care au făcut un număr de patru transporturi cărînd la bază cantitatea de 12.000 kg. răpită. FURTUNA GHEORGHE, coresp. Numai în 2 zile De cîteva zile combinerul Popescu Nicolae cu ajutorul său Manea Marin, atemist, au început recoltatul griului pe tarlalele gospodăriei agricole colective din satul Seimenii Mari. In primele 2 zile ei au recoltat 16 ha. grîu din care colectiviștii au dus la baza de recepție 3.500 kg. Folosind din plin secerăturile simple ale gospodăriei brigada condusă de tov. Șerban N. Ion a recoltat în 2 zile 24 hectare cu grîu. M. LEFTER, coresp. Conferința tovarășului academician Geo Bogza despre lucrările Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki Acum două zile, în parcul „Maxim Gorki” din localitate, în fața unui mare număr de cetățeni, oameni ai muncii din orașul nostru, a vorbit tovarășul academician Geo Bogza, membru în Comitetul Național pentru Apărarea Păcii din R. P. R. și delegat al poporului nostru la lucrările Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki, despre „Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki”. Arătînd importanța istorico-mondială a acestui măreț eveniment din lupta popoarelor pentru apărarea și menținerea păcii, academicianul Geo Bogza a subliniat că problemele principale care au fost dezbătute la Helsinki cum sunt: reunificarea Germaniei, dezarmarea și interzicerea armei atomice, încheierea unui sistem de securitate colectivă în Europa la care să participe toate statele interesate, precum și rezolvarea pașnică a conflictelor din Extremul Orient, stau acum în atenția principală a conferinței de la Geneva. „De popoare, de acțiunea unită și hotărîtă a tuturor forțelor iubitoare de pace — a încheiat academicianul Geo Bogza — depinde acum ca perspectivele de destindere a încordării internaționale ce s-au conturat în lume să se transforme în noi succese pe calea ce duce spre pace trainică și îndelungată, spre o colaborare multilaterală între toate statele, spre o eră de pace și prietenie între popoare. Forțele păcii sînt mai tari decît forțele războiului. Ele pot și trebuie să asigure pacea lumii. Să luptăm pentru a contribui ca nădejdile de pace ale popoarelor să fie împlinite”. După conferință a urmat un scurt program muzical executat de fanfara D.R.M. Oamenii muncii ascultă cu vîu Interes expunerea tovarășului Geo Bogza Pionierii și elevii pe ogoare Pe întreg cuprinsul raionului Fetești funcționează 12 tabere de curte, 2 raionale de muncă, 8 cluburi și o tabără orășenească. Taberele de curte sunt în comunele mai mari ale raionului, iar cele 2 tabere raionale de muncă funcționează în comunele Pietroiu și Mărculești. In orașul Fetești, funcționează o tabără orășenească condusă de tov. Donțu Ștefan. Toate aceste tabere au drept scop sprijinirea campaniei de recoltare. Frumoase rezultate în muncă au obținut pînă în prezent pionierii taberei din orașul Fetești. Numai într-o singură zi, pe ogoarele G.A.S.-uluit Fetești, ei au ridicat și întors de pe o suprafață de 10 ha, snopii împrăștiați și udați din cauza ploii ce căzuse cu cîteva zile în urmă. La această acțiune au participat 80 pionieri.Cei 99 elevi și pionieri organizați în tabăra raională de muncă din comuna Pietroiu, condusă de tov. prof. Brumă Gheorghe, au lucrat la recoltatul mazării. Ei au strîns, cantitatea de 14.200 kg. mazăre, situîndu-se, fruntașe grupele conduse de 01- • teatru Florea, Pavel Maria și ■ Stanciu E. Doua lucruri la fel de importante întreținerea culturilor și recoltatul cerealelor sunt lucruri ce trebuiesc făcute cu orice preț la timp , așa consideră colectiviștii din Satul Nou. Ei au început campania de recoltare și continuă cu prășitul. Pînă în ultima zi din săptămîna trecută se recoltase în această gospodărie 16 ha cu orz de toamnă, 32 ha. cu orz de primăvară, 10 ha. mazăre, 20 ha. secară și 101 ha. grîu. In ceea ce privește întreținerea culturilor, la aceeași dată cele 110 ha. cu porumb erau prășite de trei ori ca și cele 35 ha. cu floarea-soarelui, 6 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. bumbac și 20 ha. fasole. La prășit s-au evidențiat ca cei mai harnici colectiviștii Trofin Stase, membru de partid, din brigada a 111-a, Ion Drdea, Oancea Dan, Nastasia Gheorghe și utemiștii Aurica Țuțuianu și Dumitru Pascu. De cultura bumbacului s-au îngrijit, în mod deosebit colectiviștii Neagu I. Neagu, membru d partid ,și uemista Geta Pascu. t4