Dobrogea Nouă, iulie 1955 (Anul 8, nr. 2160-2186)

1955-07-22 / nr. 2178

r PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul VIII Nr. 2178 Vineri 22 iulie 1955, 4 pagini 20 bani Măreața sărbătoare a poporului frate polonez Se împlinesc astăzi 11 ani de la publica­rea manifestului Comitetului Polonez de eli­berare națională de la 22 iulie 1944, ma­nifest ce cuprindea programul transformă­rilor democratice ce trebuiau să se efectueze în Polonia, și perspectivele clare ale revo­luției populare. Această zi a devenit ziua eliberării na­ționale a Poloniei de sub jugul fascist. Sîngele ostașilor sovietici și polonezi ce a curs pentru dezrobirea Poloniei, a cimentat prietenia de veacuri dintre cele două po­poare. Poporul frate polonez sărbătorește cea de a 11-a aniversare a sa în condițiile creșterii și întăririi neîncetate a frontului mondial al păcii și al luptei duse de po­poare pentru rezolvarea pe cale pașnică a tuturor problemelor internaționale litigioase. Pe plan internațional s-au realizat succese remarcabile ce au contribuit la slăbirea în­cordării raporturilor dintre state. Astfel, în­cheierea tratatului de stat cu Austria, nor­malizarea relațiilor dintre Uniunea Sovie­tică și Iugoslavia și dintre țările de demo­crație populară și Iugoslavia, încheierea cu succes a tratatului de securitate colectivă europeană la care pot participa toate sta­tele care doresc să apere pacea, extinderea schimburilor comerciale între țările lagărului socialist și cea mai mare parte a țărilor capitaliste au făcut ca principiul coexisten­ței pașnice între cele două sisteme să cîș­­tige noi aderenți. Tot mai multe guverne se pronunță pentru interzicerea armelor a­­tomice și cu hidrogen și a celorlalte tipuri de arme de exterminare în masă. Congresul Mondial pentru Pace de la Helsinki care a întrunit un număr de aproape 2.000 delegați ca reprezentanți a 68 de țări a constituit un pas însemnat în lupta pentru pace. Conferința cvadri­partită ce s-a deschis la Geneva, unica conferință de acest gen de la război încoace, trebuie să îndreptă­țească așteptările popoarelor, să înlăture norii grei ai amenințărilor unui nou război și să le dea liniștea mult dorită. La repur­tarea acestor succese poporul polonez și-a adus aportul său însemnat. Pe plan intern oamenii muncii din Polo­nia sărbătoresc cea de a 11-a eliberare a poporului lor în condițiile construirii cu succes a socialismului și a ridicării continue a nivelului material și cultural al celor ce muncesc — legea supremă a statului demo­crat-popular. Guvernele trădătoare ale panilor Poloniei au jefuit țara și au predat-o fasciștilor ger­mani. Barbariile comise de aceștia au atins proporții uriașe. 6 milioane de cetățeni po­lonezi au fost uciși. O treime din avutul național a fost distrus. Poporul p­olonez însă nu a putut fi îngenunchiat. In tot timpul ocupației el a luptat cu arma în mină pen­tru a apropia ziua luminoasă a victoriei. In ciuda reacțiunii interne și externe po­porul polonez, strîns unit în jurul Partidului Muncitoresc Unit Polonez, a trecut la o muncă eroică pentru vindecarea rănilor răz­boiului și lichidarea înapoierii economice și culturale în care a fost ținută Polonia. Forța Partidului Muncitoresc Unit Polonez se trăgea din alianța de nezdruncinat din­tre clasa muncitoare și țărănime, iar che­zășia succeselor sale o constituia alianța cu marele popor sovietic. Intr-o perioadă relativ scurtă de 11 ani, Polonia Populară a înregistrat succese re­marcabile în domeniul dezvoltării econo­mice, politice și culturale a țării. Industria Poloniei considerată de guver­nele statelor capitaliste drept slabă și ne­putincioasă și în care 2/3 din investiții a­­parțineau capitalului străin, ce le permitea să scoată peste graniță mai mult de 400 milioane zloți anual, a crescut și s-a dez­voltat neîncetat depășind acum de 4 ori producția antebelică. Vechile întreprinderi au fost refăcute și utilate cu tehnica cea mai modernă. In Polonia eliberată au apă­­rut ramuri noi industriale, care înainte nu existau. Datorită ajutorului multilateral a­­cordat de Uniunea Sovietică în mașini și documentație tehnică, s-a trecut la produce­rea în serie de­­ combine, tractoare, mașini electrice, strunguri, rulmenți, utilaj petro­lifer etc. S-au dezvoltat și ramurile chimice și farmaceutice. Au fost construite o serie de alte noi întreprinderi. Astfel, s-au dez­voltat ramurile de construcții navale la Gdansk și Gdynia. In 1948 s-a construit primul vas comercial. De atunci și pînă acum s-au mai construit alte 160 vase, printre care cel mai mare de 10.000 tone. In domeniul industriei extractive s-a extras de două ori mai mult minereu de fier decît în 1950. Întreprinderile textile din Republica Populară Polonă produc de două ori mai multe țesături de bumbac și lînă și de trei ori mai multă mătase ca în perioada de di­­nam­e de război. Se construiesc noi com­binate textile în orașele Zambrow, Fasty și în alte orașe ale patriei. S-a dezvoltat foarte mult industria producătoare de bu­nuri de larg consum. Prin politica înțe­leaptă dusă de Partidul Muncitoresc Unit Polonez și în agricultură s-au înregistrat succese remarcabile. A fost lichidată pentru totdeauna mizeria și obscurantismul în care a fost ținută țărănimea. S-a pus capăt pe­­regrinărilor țăranilor în căutare de lucru. Aplicînd în practică genialele teze ale lui Lenin de construire a socialismului la sate, partidul și guvernul R. P. Polone au inițiat și sprijinit constituirea primelor cooperative agricole de producție. Convingîndu-se de avantajele muncii în cooperativele agricole de producție, tot mai mulți țărani au trecut să lucreze uniți. Astfel, dacă în 1949 erau numai 243 de cooperative cu 6.110 membri, astăzi sunt 9.900 cooperative de producție agricolă cu 225.000 de membri. Din casele lor au fost alungate pentru totdeauna sără­cia, mizeria și exploatarea. O mare parte a muncilor în aceste cooperative se execută cu ajutorul mașinilor celor 420 S.M.T.-uri ce există astăzi în Polonia și al căror parc de mașini crește pe zi ce trece. La strîngerea recoltei vor participa anul acesta 2.000 de combine, de 4 ori mai mult ca în 1953. Binefacerile luminii electrice pătrund pînă în cele mai­ îndepărtate sate ale Poloniei. Pînă la sfîrșitul anului 1954, au fost elec­trificate 15.000 de sate, adică 30 la sută din numărul total al satelor Poloniei, și 3.640 gospodării agricole. In 20 de ani bur­ghezia din Polonia nu a electrificat decît 1.263 sate, adică 2.5 la sută din numărul satelor Poloniei. Ridicarea permanentă a nivelului material și cultural al oamenilor muncii din Polonia constituie legea de bază a activității statului democrat-popular. Ve­niturile reale ale oamenilor muncii de la orașe au crescut cu peste 40 la suta, iar la sate cu 75 la sută. An de an a crescut nu­mărul oamenilor muncii care își petrec con­cediile la casele de odihnă din regiunile dealurilor Tatra, Sileziei inferioare, lacurilor mazuriene sau în alte localități pitorești ale țării. Anul acesta vor funcționa peste 1.000 asemenea case de odihnă. De o mare atenție din partea statului democrat popular se bu­­cură și cei mici. 640.000 de copii vor pe­trece vara aceasta în taberele de vară, 100.000 în taberele orășenești, iar alți 80.000 de copii din regiunile agricole se vor bucura de cea mai bună îngrijire în taberele sezo­niere. Ca rezultat al deosebitei griji pentru mamă și copil și al ridicării nivelului de trai al poporului, mortalitatea infantilă a scăzut de trei ori față de perioada ocupației hitleriste. Statul democrat popular polonez duce o vastă activitate culturală în rîndul poporu­lui. Un rol deosebit în opera de culturali­zare a maselor îl constituie ex­inderea re­țelei de școli de toate gradele. Astăzi în școlile de 7 ani învață cu 100.000 de elevi mai mulți ca înainte de război. Numărul institutelor de învățămînt superior a cres­cut de la 27 cu­ erau înainte de război cu 48.000 de studenți, la 79 cu 120.000 de stu­denți. Pentru fruntași în producție și tehni­cieni a fost creată posibilitatea de a urma prin corespondență institutele de învăță­­mint superior. Analfabetismul, în rîndul populației pînă la 50 de ani. tristă moștenire a regimurilor trecute, a fost lichidat cu de­­săvîrșire. Iată numai cîteva cifre care arată con­cludent marile transformări și realizări ce au avut loc în R. P. Polonă, după eliberare Cu ele poporul polonez pe bună dreptate se poate mîndri. Aceste realizări sunt rezultatul muncii eroice a poporului polonez, a alian­ței dintre clasa muncitoare și țărănime, a conducerii cu pricepere de către Partidul Muncitoresc Unit Polonez, a alianței din neclintit dintre poporul polonez și marea Uniune Sovietică, dintre poporul polonez și țările de democrație populară. Palatul Cul­turii și Științei din Varșovia, minunatul dar făcut de către poporul sovietic poporului polonez arată cu prisosință marea prietenie dintre cele două țări. Alături de Uniunea Sovietică și marea Chină Populară, Polonia este o dîrză luptătoare pentru pace. Prin delegatul său la O.N.U. guvernul polonez a demascat politica de ațîțare la un nou război dusă de către puterile imperialiste și a cerut să se pună capăt situației nefi­rești create prin refuzul repetat al puterilor occidentale de a admite ca marea Chină Populară să aibă delegatul său la acest for internațional. Dorința sinceră de pace și colaborare In­tre popoare se concretizează în politica ex­ternă dusă de guvernul R. P. Polone. I Ziua eliberării Poloniei va constitui și anul acesta un prilej minunat pentru oa­menii muncii din Polonia de a raporta con­ducătorilor guvernului și partidului lor drag mărețele succese obținute în munca de con­struire a socialismului și hotărîrea lor ne­strămutată de a apăra pacea, de a construi o viață nouă, liberă, fericită. Poporul român alături de celelalte țări cu democrație populară participă cu deosebită bucurie la măreața sărbătoare a poporului polonez, văzînd In­succesele repurtate de oamenii muncii din Polonia propriile sale succese. Cu prilejul celei de a 11 aniversări a eli­berării Poloniei, poporul român urează din toată inima oamenilor muncii din Polonia noi succese pe drumul glorios pe care au pornit. I IN NUMĂRUL DE AZI — POLONIA IN SĂRBĂTOARE pag. 2-a — VIAȚA DE PARTID: Să creș­tem cu grijă tinerii utemiști pag. 3-a — M. MIRICEACU: Mica meca­nizare — factor important în creș­terea productivității muncii pag. 3-­a — SCRISORI DESCHISE: Ați făcut reparații de mîntuială; Pînă cînd veți rărița ?; „Promisiunea dată, e datorie curată” pag. 3-a — H. TOMA ’și N. CONSTANTIN­Pîine. pag. 3-a — Conferința de la Geneva a șe­filor guvernelor celor patru puteri pag. 4-a Spre Varșovia, orașul Festivalului 20 iulie, orele 18:30. Din depărtare se auzea semnalul unui vas ce in­tra în port. Soarele do­gorea și razele lui se scăldau în valurile ar­gintii ale mării. Spinte­­cînd din val după val, îna­nta spre cheu frumo­sul vas sovietic „Krim“ ce purta pe bordul său soli ai Republicii Popu­lare Albania, delegați care vor participa la cel de-al V-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților de la Varșo­via. in strigăte de bucurie, scandîndu-se cele mai dragi cuvinte — pace și prietenie, — primul a co­­borît de pe vas Pipi Mi­­troiorghi, șeful delega­ției, unul Comitetului din secretarii Central al Uniunii Tineretului Al­banez. Apoi au coborît rînd pe rînd cei 150 de­legați printre care tineri muncitori și intelectuali, fruntași în producție etc. Imnul F.M.T.D. conti­nua să răsune peste în­tinsul mării. Zeci de bra­țe întinse celor dragi, ve­niți pentru prima oară în patria noastră, exprimau dragostea tineretului no­stru pentru tineretul al­banez. Cu zîmbetul tine­reții pe buze oaspeții au ascultat apoi cuvîntul de bun sosit rostit din par­tea tineretului constăn­­țean, de către Iov. T. Co­­man, secretar al comite­tului regional U.T.M. , In numele tineretului albanez a mulțumit, apoi pentru frumoasa primire șeful delegației, care și-a manifestat dragostea ti­neretului albanez ti pentru tinerii din țara noastră strînși uniți în lupta pentru apărarea păcii. Printre cei mai meri­tuoși fii ai Albaniei care merg la Festival se află și tînăra Sergieta Sinio, din satul Borova. Ea este una din tinerele fiice ale Albaniei care a cu­noscut din plin urgia războiului. Satul ei natal a fost distrus de către fasciști. Cu multă înflăcărare a vorbit apoi despre reali­zările din tara sa Besnic Saci­i, fruntaș al muncii socialiste la întreprinde­rea de stat „23 Decem­brie" din T­rana. Alături de ei mai merge la Fes­tival talentata artistă cu­noscută din filmul „Schanderbeg“, Activle Alabali. In seara aceleași zile, cu cele mai frumoase gînduri de prietenie și pace,­ oaspeții au pornit spre București și apoi spre Varșovia, orașul Festivalului, unde din nou în acest an își vor da mina în semn de prie­tenie zeci de delegați din întreaga lume. Pentru perfecționarea procesului de producție Datale purp­vinhf^r* rlpcinrp fplnl Hp rlirpru­p a­­ raptou­rplor­np <;f*n] Datele care vorbesc despre felul în care se străduiesc să descopere noul în producție, muncitorii și teh­ni­cienii Centrului mecanic din Con­stanta, ne arată că în acest an co­lectivul cabinetului tehnic de aici, a avut de studiat un număr de 30 pro­puneri de inovații. Dintre acestea, 15 inovații se și aplică în procesul de producție, iar două au fost date pen­tru extindere în întreaga țară. De mare importanță este inovația inginerului Duilă Gheorghe — dis­pozitiv pentru ungerea rolelor de rea­­zim, rolelor de suspensie și a roatei de direcție a tractoarelor pe șenile. Adaptat la 1.000 tractoare K. D. 35, acest dispozitiv aduce anual o eco­nomie de 294.000 lei, rezultată din reducerea consumului de vaselină. Baracioc Bumen este unul dintre cei mai harnici inovatori. El are propuse pînă în prezent multe inovații dintre care enumerăm: „Metodă de recondi­ționat corpul magnetoului de la trac­torul K. D. 35" și „Modificarea dis­pozitivului de antrenare a bancului de rodat motoare cu frînă hidrau­lică”. Pentru aceste propuneri el a fost premiat cu suma de lei 500. Grupe de tîmplari fruntașe Tîmplarii de la mașini, de la Ate­lierele G F.R. Palas conștienți că pot da concursul pentru strîngerea re­coltei la timp, pe lîngă sarcinile de plan, s-au angajat să confecționeze 10 cai pentru batozele S.M.T.-ului Valul Traian. S-au evidențiat tov. Magadaș Stere, șeful de partidă, Magadaș Marin și­ Mareș Nicolae, care au terminat lu­crarea cu 10 zile înainte de termen. Acum cîteva zile, grupa de tîmplari pentru bunu­ri de larg cons­um, con­dusă de șeful de partidă Mocanu Dumitru, în cinstea zilei de 23 Au­gust s-a angajat să depășească lunar planul cu 70 la sută. I VINTILA, coresp. Țarani muncitori din Cobadi­n fruntași la strînsul recoltei GHEORGHE RADU Țăran muncitor cu gospo­dărie individuală a reușit să secere, să lege și să că­­piteze griul 1 însămînțat pe cele 4 ha. și jumătate nu­mai în 5 zile. FLOREA PAȘOL Și-a secerat, legat și căpitat cele 2 hectare de grîu și u­­nul de orz în trei zile. Se numără printre țăranii mun­citori fruntași în campania de recoltare. NEAGU CORNEANU S-a situat fruntaș pe comu­nă în campania de recoltare. Recolta de pe cele 3 ha. de grîu și unul de orz ce le po­sedă, a fost secerată, legată și căpitată în 4 zile. Fruntași la predarea cotelor de grîu PIETROIU. — (Prin telefon de la cores­pondentul nostru voluntar Valeriu Mateescu) In comuna Pietroiu din raionul Fetești ță­ranii cu gospodării mici și mijlocii dau bă­tălia pentru grăbirea seceratului și a treiera­tului bogatei recolte. Paralel cu aceasta ei își îndeplinesc îndatoririle patriotice către statul nostru democrat-popular, predîndu-și cotele de grîu la colectare. In întrecerea pentru obținerea chitanței nr. 1 țăranii muncitori N. R. Petre, Ion P. Ivan, Tănase P. Ivan, Ion P. S. Tănase și Petre S. Tănase au fost primii care și-au predat cotele de grîu cuvenite statului. Ei au plecat sărbătorește, în primul convoi, către baza de recepție Cocargeaua din același ra­ion. Exemplul lor l-au urmat acum un în­semnat număr de țărani muncitori din co­muna Pietroiu. Un ajutor prețios De foarte multe ori, gospodăria a­­gricolă colectivă din Seimenii Mari, raionul Medgidia, a primt sprijin pre­țios din partea colectivului de mun­că al fabricii de ciment „Ideal” din Cernavodă care patronează această gospodărie. Și acum în campania de vară, pentru transportarea rapiței la baza de recepție care necesita un nu­măr însemnat de zile muncă, din ini­țiativa organizației de partid din ca­drul fabricii (secretar Tim­pan Nico­­lae), au sprijinit gospodăria cu 2 camioane care au făcut un număr de patru transporturi cărînd l­a bază can­titatea de 12.000 kg. răpită. FURTUNA GHEORGHE, coresp. Numai în 2 zile De cîteva zile combinerul Popescu Nico­lae cu ajutorul său Manea Marin, atemist, au început recoltatul griului pe tarlalele gospodăriei agricole colective din satul Sei­menii Mari. In primele 2 zile ei au recoltat 16 ha. grîu din care colectiviștii au dus la baza de recepție 3.500 kg. Folosind din plin secerăturile simple ale gospodăriei brigada condusă de tov. Șerban N. Ion a recoltat în 2 zile 24 hectare cu grîu. M. LEFTER, coresp. Conferința tovarășului academician Geo Bogza despre lucrările Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki Acum două zile, în parcul „Maxim Gorki” din localitate, în fața unui mare număr de cetățeni, oameni ai muncii din orașul nostru, a vorbit tovarășul academician Geo Bogza, membru în Comitetul Național pen­tru Apărarea Păcii din R. P. R. și delegat al poporului nostru la lucră­rile Adunării Mondiale a Păcii de la Helsinki, despre „Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki”. Arătînd importanța istorico-mon­­dială a acestui măreț eveniment din lupta popoarelor pentru apărarea și menținerea păcii, academicianul Geo Bogza a subliniat că problemele prin­cipale care au fost dezbătute la Hel­sinki cum sunt: reunificarea Germa­niei, dezarmarea și interzicerea armei atomice, încheierea unui sistem de securitate colectivă în Europa la ca­re să participe toate statele intere­sate, precum și rezolvarea pașnică a conflictelor din Extremul Orient, stau acum în atenția principală a conferinței­­ de la Geneva. „De po­poare, de acțiunea unită și hotărîtă a tuturor forțelor iubitoare de pace — a încheiat academicianul Geo Bogza — depinde acum ca perspec­tivele de destindere a încordării in­ternaționale ce s-au conturat în lu­me să se transforme în noi succese pe calea ce duce spre pace trainică și îndelungată, spre o colaborare multilaterală între toate statele, spre o eră de pace și prietenie între po­poare. Forțele păcii sînt mai tari decît forțele războiului. Ele pot și trebuie să asigure pacea lumii. Să luptăm pentru a contribui ca nădejdile de pace ale popoarelor să fie împlinite­”. După conferință a urmat un scurt program muzical executat de fanfa­ra D.R.M. Oamenii muncii ascultă cu vîu Interes expunerea tovarășului Geo Bogza Pionierii și elevii pe ogoare Pe întreg cuprinsul raionului Fetești funcționează 12 tabere de curte, 2 raionale de muncă, 8 cluburi și o tabără orășenească. Taberele de curte sunt în comunele mai mari ale raionului, iar cele 2 tabere raionale de muncă funcționează în comunele Pietroiu și Mărculești. In orașul Fetești, funcționea­ză o tabără orășenească condusă de tov. Donțu Ștefan. Toate aceste tabere au drept scop spriji­nirea campaniei de recoltare. Frumoase re­zultate în muncă au obținut pînă în prezent pionierii taberei din orașul Fetești. Numai­ într-o singură zi, pe ogoarele G.A.S.-uluit Fetești, ei au ridicat și întors de pe o supra­față de 10 ha, snopii împrăștiați și udați din cauza ploii ce căzuse cu cîteva zile în urmă. La această acțiune au participat 80 pionieri.­­Cei 99 elevi și pionieri organizați­­ în tabăra raională de muncă din comuna Pietroiu, condusă de tov. prof. Brumă Gheor­ghe, au lucrat la recoltatul mazării. Ei au strîns, cantitatea de 14.200 kg. mazăre, si­­tuîndu­-se, fruntașe grupele conduse­­ de 01- • teatru Florea, Pavel Maria și ■ Stanciu E. Doua lucruri la fel de importante întreținerea culturilor și recoltatul cerea­lelor sunt lucruri ce trebuiesc făcute cu orice preț la timp , așa consideră colectiviștii din Satul Nou. Ei au început campania de re­coltare și continuă cu prășitul. Pînă în ul­tima zi din săptămîna trecută se recoltase în această gospodărie 16 ha cu orz de toam­nă, 32 ha. cu orz de primăvară, 10 ha. ma­zăre, 20 ha. secară și 101 ha. grîu. In ceea ce privește întreținerea culturilor, la aceeași dată cele 110 ha. cu porumb erau prășite de trei ori ca și cele 35 ha. cu floarea-soa­­relui, 6 ha. sfeclă de zahăr, 10 ha. bumbac și 20 ha. fasole. La prășit s-au evidențiat ca cei mai har­nici colectiviștii Trofin Stase, membru de partid, din brigada a 111-a, Ion Drd­ea, Oancea Dan, Nastasia Gheorghe și ute­­miștii Aurica Țuțuianu și Dumitru Pascu. De cultura bumbacului s-au îngrijit, în mod deosebit colectiviștii Neagu I. Neagu, mem­bru d­­ partid ,și u­emista Geta Pascu. t4

Next