Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)

1956-07-22 / nr. 2490

2 _____________________________________________ Pentru ridicarea nivelului activității casei de Casele raionale de cultură, centre de în­­dru­m­are metodică a activității cultural-ar­­tistice de la sate, prin activitatea ce o des­fășoară trebuie să devină model pentru ce­lelalte unități culturale din raion, să pro­moveze cele mai bune și cele mai practice metode pentru intensificarea activității cul­tural-artistice, pentru orientarea ei spre probleme la ordinea zilei. Ele vor reuși acest lucru, dacă-și vor alcătui planuri de muncă legate de probleme actuale ale raio­nului lor și dacă vor lupta pentru îndepli­nirea lor nu formală ci reală, cu rezultate vizibile în viața comunelor și satelor din cuprinsul raionului respectiv. Casa de cultură din Negru Vodă a în­țeles acest lucru. Să vedem în ce măsură s-a realizat. Avînd doar un an de activitate, puțină experiență și condiții grele de depla­sare în raion și-a imprimat un ritm mai lent de desfășurare a activității cultural­­artistice. Totuși, sunt fapte care dovedesc că la Casa de cultură din Negru Vodă se muncește, că directorul și instructorii ei se străduiesc zi de zi să obțină succese, oprin­­du-se asupra obiectivelor importante din viața comunelor și raionului și­ anume colec­tivizarea și întărirea G.A.C.-urilor existente. Atenția lor a fost îndreptată, în primul rînd, spre activitatea artistică. Datorită ela­nului și strădaniei instructorului de dansuri, Dinu Constantin, casa de cultură și-a alcă­tuit o echipă de dansuri formată din 6 pe­rechi. Instructorul a reușit să dezvolte în dansatori dragoste și interes pentru jocu­l romînesc și astfel echipa și-a desfășurat regulat repetițiile și a obținut succese în programele artistice prezentate. Instructo­rul, cercetînd specificul locului, origina lo­cuitorilor, a reușit să prelucreze dansuri lo­cale ca Rustemul, Căzăcelu, Mușamaua, Chindia. Folosind caracterele acestor dan­suri, a aranjat și dartsuri cu temă axată pe specificul vieții Comunei sau raionului. Astfel, au fost aranjate dansurile „La coo­perativă în sat“ sau „înfrățirea“. Faptul că există o preocupare deosebită în această privință, că există elan și interes din partea dansatorilor pentru desfășurarea interpre­tării dansurilor presupune îmbogățirea și înnoirea repertoriului, aranjarea de noi teme specifice perioadei actuale și mai ales aranjarea ținutei artistice, găsirea unor costume uniforme, specifice lobului. Un pas înainte s-a făcut și în privința corului. Diri­­joarea coru­lui, Voice. Constând acte, este preocupată de aranjarea Artui cor pe patru voci. Repertoriul legat de transformarea so­cialistă a agriculturii și de problema păcii cuprinde cîntece ca „In gospodăria noas­­tră“ sau „Noi nu cerșim pacea, o cucerim“. Bunăvoința dirijoarei garantează obținerea unor succese în acest sens. Dar sunt și unele greutăți care cer din partea dirijoarei mai multă energie, mai multă încredere în for­țele ei, mai mult curaj în acțiunile sale și mai ales un sprijin deosebit din partea sfa­tului popular raional. Ajutorul dat de vice­președintele sfatului popular în privința mobilizării coriștilor a fost de un real fo­los. Este nevoie însă de un ajutor per­manent, de o orientare a activității casei de cultură spre probleme mereu actuale, pen­tru a ajuta zi de zi la rezolvarea sarcinilor deosebit de importante ce le are comuna și­ raionul Negru Vodă. Și acest lucru trebuie să-l facă în mod deosebit secretarul sfatu­lui, tov. Șuruianu Ion. Ajutorul material al sfaturilor populare față de activitatea cultural-artistică și mai ales în privința orientării activității unități­lor culturale, controlul felului în care sunt îndeplinite sarcinile din plan sunt condiții primordiale în desfășurarea unei acti­vități culturale multilaterale. Este timpul ca în toate raioanele din regiunea noastră și, în special, în Negru Vodă, activitatea cultural-artistică să se desfășoare la un ni­vel mai înalt, să fie multilaterală și va­riată, mereu în pas cu sarcinile țărănimii muncitoare. Faptul că la casa de cultură s-a lucrat mai mult pe campanii, pentru concursuri, a făcut ca echipa de teatru să aibă un repertoriu sărac, să-și desfășoare repetițiile la intervale mari, să nu se țină aproape de loc seri culturale sau șezători. Tot pentru acest fapt nu s-a luptat mai mult pentru atragerea colectiviștilor în ac­tivitatea artistică și nu s-a căutat, deși exis­tau, amatori pentru orchestră, folosindu-se mai m­ult profesioniștii. Activiștii casei de cultură, prinși în toiul pregătirilor pentru cel de-al IV-lea concurs artistic, au neglijat organizarea unor mici formații artistice, cu programe scurte, axate pe probleme actuale, pentru a le prezenta pe arii și, de asemenea, îndrumarea Cămi­nelor culturale în acest scop. Este foarte importantă aranjarea din timp a acestor programe pentru a nu cuprinde mult timp și a oferi în același timp cîteva minute de distracție și recreație celor ce muncesc pe aici, ajutîndu-i la grăbirea ritmului de tre­ierat. Intensificarea activității în cercurile existente, înființarea de noi cercuri — mu­zical, plastic, dramatic și altele — cu ac­tivitate permartentă. Care prin buna lor or­ganizare, prin bogata lor activitate să cheme tineretul în jurul casei de cultură, să-i ofere posibilitatea de a-și petrece tim­pul liber plăcut și folositor, contribuie la educarea lui. Desfășurarea unei activități permanente, multilaterale, mărirea numă­rului artiștilor amatori rămîne sarcina im­portantă a colectivului casei de cultură care cere rezolvare grabnică. O datorie de seamă a colectivului casei de cultură din Negru Vodă este și îndrumarea și ajutorul ce trebuie să-l dea căminelor culturale în desfășurarea unei activități cul­­tural-artistice în sprijinul transformării so­cialiste a agriculturii. feste drept că instruc­torii casei de cultură cunosc terenul. Cu toate condițiile grele de deplasare, în ma­joritatea comunelor din raion au fost acti­viștii casei de cultură și au văzut realiză­rile și lipsurile. Dar numărul mare de­ fle­­plăsări nu este întotdeauna chezășia su­oce­ cultură din Negru Vodă sului. Este cunoscută situația din Chirno­­geni, comuna apropiată de Negru Vodă, de către instructorii artistici. Se știe că acolo există oameni capabili să înjghebe un cor, să desfășoare o activitate artistică. Dar nu s-a făcut nimic, căci, așa după cum s-a au­zit, acolo sunt oameni „îndărătnici“. Atunci care este rostul activității cultural-artistice? O situație și mai grea este în satele în care încă nu există cămine culturale. Stilul de îndrumare al activiștilor casei de cultură trebuie îmbunătățit. Cunoașterea deplină a condițiilor specifice fiecărei comune și adop­tarea îndrumării la condițiile reale, rămîne­­rea mai mult timp într-o comună sau sat și revenirea după o perioadă nu prea în­delungată pentru a vedea roadele îndru­mării și ajutorului dat este chezășia succe­sului unei îndrumări. Numai o bună orien­tare în privința deplasărilor și o îndrumare diferențiată în fiecare comună, îndepărtînd­ șabloanele și pătrunzînd în viața reală, poate ajuta concret activiștii culturali din comunele și satele raionului să găsească drumul cel bun pentru a contribui la trans­formarea socialistă a agriculturii. In acest scop comitetul raional de partid din Negru­­ odă trebuie să-și îndrepte atenția spre o­­rientarea activității cultural-artistice din comuna Negru Vodă, spre viața reală a raionului, în scopul realizării sarcinilor ce-i revin. Cu îndrumarea raionului de partid, cu ajutorul efectiv al sfatului popular raio­nal — activiștii casei de cultură și în spe­cial șeful secției culturale, Constantinescu Al., vor putea ridica nivelul activității cul­tural-artistice, vor face din casa de cultură un adevărat centru metodic, exemplu pen­tru celelalte unități culturale. Activiștii de partid și de stat din raionul Negru Vodă să considere activitatea culturală un mijloc prețios pentru lămurirea și convingerea ță­rănimii muncitoare spre a păși hotărîtă spre calea gospodăriei colective, pe calea întă­ririi gospodăriilor colective existente. V. STANESCU La cantina Era pe la ora prînzului cînd am ajuns la sectorul minier de producție Basarabi. Un miros placut de mort care îmi atrase atenția că pe undeva, pe aproape s-ar afla bucătăria acestui sector de lucru. Nu m-am înșelați Undeva, la subsol, tovarășa Cociș Iuliana, bucătăreasa acestei cantine, pre­gătea mîncarea de prînz muncitorilor. Am intrat în bucătărie. Ordinea și curățe­nia de aci, m-au făcut să cred la început că poate am nimerit în alta cameră... ci­tiu acolo unde doream. Abia cînd m-am uitat mai bine și am observat vasele cu mîrtoare deasupra plitei de gătit — mi-am dat sea­ma că nu greșisem și că am în fața mea o bună gospodină. Am intrat și în sala de mese. Și aci am fost întîmpinată de aceeași ordine și cură­țenie. Pereții proaspăt văruiți, m­esele fru­mos aranjate și acoperite cu fețe de masă albe ca zăpada mi-au dovedit din plin că minerilor tovarășa Iulișca, cum îi spun muncitorii, muncește cu dragoste pentru a servi abo­naților săi o masă în condițiuni tot mai bune și mai igienice. Dar pe lîngă curățenia și ordinea ce există aici, tov. Iuliana știe să gătească o masă bună și gustoasă. In aceea zi pregă­tise pentru masa de prînz, două feluri de mîncare: supă de fasole și pilaf cu cârn­e. Aci muncitorii servesc 3 mese zilnic și sînt mulțumiți de loiul cum bucătă­reasa lor, femeie între 2 vîrste, știe să le pregătească o masă bună, consistentă și igienică, pe care ei o servesc cu plăcere. Se poate observa de asemenea și atenția ce o dă conducerea întreprinderii miniere Con­stanța aprovizonării cu cele necesare con­sumului cantinei, creșterii nivelului de trai al celor care, prin munca lor, aduc o mare contribuție la întărirea economiei naționale a patriei noastre. ----------­ DOBROGEA NOUA Nr. 2490 O sesiune comunala bine pregătită Sesiunile sfaturilor populare comunale constituie una din formele organizatorice de activitate ale sfaturilor populare. Nivelul la care se desfășoară aceste sesiuni, măsu­rile concrete care se iau în urma unei se­siuni depind în toate cazurile de felul cum a fost pregătită sesiunea. Ultima sesiune a sfatului popular comu­nal Ștefan cel mare, raionul Fetești a fost pregătită din timp. Ca o urmare a acestui fapt sesiunea care a luat în dezbatere felul cum s-a preocupat sfatul popular de îndeplinirea hotărîrii adunării populare pen­tru autoimpunere s-a desfășurat la un înalt nivel critic. Din raportul prezentat a reieșit că în ge­neral comitetul executiv nu a respectat ho­­tărîrea adunării populare, deoarece din suma de 20.000 lei stabilită de adunare nu s-au încasat decît 3.000 lei, ceea ce reprezintă doar 15 la sută. Alegătorii care au luat cuvîntul în cadrul acestei sesiuni au criticat cu asprime co­mitetul de cetățeni înființat pentru condu­cerea lucrărilor din autoimpunere care n-a făcut nimic în această direcție. Unii depu­tați, printre care Dincă Nicolae și Negoiță Ion, au arătat că comitetul executiv deși avea sarcina să sprijine deputații în alege­rea comitetelor de cetățeni, n-au făcut ni­mic din care motiv în comună nu s-au con­stituit pînă acum decît 5 comitete de cetă­țeni. In urma discuțiilor au fost luate măsuri concrete în ceea ce privește desfășurarea lucrărilor din autoimpunere. De pildă, s-a hotărît ca pînă la 1 august să se încaseze 80 la sută din autoimpunere și totodată să se înceapă construcția căminului cultural. I. ANASTASE, coresp. CU CÎNTEC ȘI VOIE BUNĂ In sediul gospodăriei colective „Secera și ciocanul“ din Valea Seacă, raionul Med­gidia, n-ai ce căuta în timpul zilei. Nu gă­sești pe nimeni și riști să faci drumul de­geaba. Nu se află nici Abid Bekir, pre­ședintele gospodăriei, nici cei trei briga­dieri și nici chiar Cruceru Ștefan, socoti­torul colectivei. Poate doar pe Gheorghe Bentu, îngrijitorul de la vaci, să-l găsești făcînd ordine în grajd și pregătindu-le hra­na pentru seară cînd se întorc de la păs­cut. Umblă după treburi de colo pînă colo, prin curtea gospodăriei, dar să nu-1 întrebi de unul, ori de altul că te dă gata cu for­mula „toate forțele sînt pe cîmp“. Zîm­bește chiar văzîndu-te învins dar n-ai ce-i face pentru că așa-i. Li-s toate tor­țele la luptă. Nu-i chip de stat la umbră. Muncile se înghesuie, grîul s-a copt, bato­zele așteaptă și cîmpul cere brațe. Poți să nu dai fuga? Sînt multe de făcut Dacă vii însă pe seară, bineînțeles, după asfințit, ai să-i afli pe toți în sediul colec­tivei. Intîlnești și pe președinte și pe bri­gadieri chiar și cîțiva colectiviști mai gri­julii de cele ce au de făcut. Țin sfat, dau seamă lucrului înfăptuit și orînduiesc cu grijă treburile pentru a doua zi. Au o sumedenie încă de tăcut. Inginera Mitu Elena n-a avut de lucru și s-a apu­cat să castreze porumbul. Ilie Văleanu spune că s-a făcut o dată, dar mai tre­buie încă de două ori. Președintele aleargă pe la Constanța după bile manila pentru că în curînd va începe treieratul și n-au cu ce căra snopii Batozele, așteaptă și treieratul încă n-a început. S-a hotărît că o arie va fi electrificată și se va treiera după metoda lui Brediuc, dar iată că nici pînă acum curentul electric nu este tras la arie. Au pe urmă orzul de treierat, de cărat ovăzul furajer și de terminat sece­ratul griului. E drept că cele zece seceră­­tori simple și 2 legători de la S.M.T. sunt pe sfîrșite cu tăiatul. Colectiviștii și-au propus să strîngă grîul mult mai repede decît pot ele s-o facă chiar cu viteza ce-i zilnic depășită. Noroc că brațe sînt destule și la muncă vin aproape toți colectiviștii. Vin și femeile mai abitir decît bărbații și nici cei tineri nu se lasă mai prejos. Pînă și bătrînii vin, așa că bine a spus Gheor­ghe Bentu cînd arăta că toate forțele sînt pe cîmp. Vin la lucru pînă-n ziuă și nu isprăvesc cît­ îi ea de mare. Căci — spun ei — îi multe de făcut în gospodărie. în prag de bătălie 940 hectare de pămînt nu-s deloc o ju­cărie. Ca să le lucre­zi bine și la vremea potrivită nu-i de-ajuns să ai brațe de mun­că ci și minte bună. Mintea să organizeze, brațele să execute. Una fără alta nu se poate și asta-i ca într-o bătălie. Cînd con­ducătorul e iscusit, eastea-i bine pregătită de luptă. Iar dacă una­ nu-i ca lumea, pățești rușinea. In prag de recoltat, brigadierul Tudor Bucur de la brigada a treia și-a a­­dunat colectiviștii. Au ținut sfat îndelun­gat și a spus fiecăruia ce are de făcut. Au pierdut și steagul de fruntași atunci la întreținerea culturilor dar acum nu se mai poate. Oamenii l-au ascultat și au luat a­­minte. Vasăzi că vor să fie fruntași. Apoi asta nu-i de­loc treabă ușoară, înseamnă că trebuie să muncească mult mai bine, mai ales că acum președintelui i-a trăsnit prin cap să controleze mai mult ca oricînd și calitatea lucrului nu numai mărimea. Au pornit de noapte. Intîi au ieșit cei de pe secerătorile simple. A pornit și comunis­tul Cherim Oțeg pe secerătoarea­ legătoare de la stațiune. Au mai pornit chiar și ci sașii să-i dea zor la secerat. Iată-i, Traian Frînaru și Iacob Dima trag coasele pe-ntre­­cute. Nu degeaba-s ei fruntași în brigadă. Fierul vîjîie prin aer și se-nfige cu nădejde. Mușcă lacom, se retrage, vîjîie din nou­­ și iar se-nfige. Holda freamătă, iar grîul se prăvale. Paie mari, cu spicul greu de rod cad fulgerate sub tăișul ascu­țit. In brazdă lată numai pai și pai, spic lîngă spic, cotor lîngă cotor, parcă­ ar fi strînse nu de greble ci chiar de mîna omu­lui. Colectiviștii privesc și-și spun în sinea lor : Aur, adevărat aur ! s-a priit și arătura bună și sămînța aleasă din cea mai potri­vită. înghețul l-a stricat însă puțin. Ingi­nera spune că vor scoate totuși 1.400 kg­ la ha. E un pronostic pe care colectiviștii nu vor să-l confirme pînă cînd nu se va șopti întîi batoza. Seara, luna strălucește pe cer. E luna ca ziua. E vremea cea mai potrivită pen­tru strînsul snopilor, deoarece grîul nu se scutură. Pe cîmp au apărut din nou colec­tiviștii. Au fost acasă numai puțin de au mîncat. Acum s-au apucat să strîngă sno­pii pe care i-au legat. De undeva din miriș­tea țepoasă a țîșnit pe negîndite chiar as­cuțit și îndelung : „Uhuuu ! ! !“ Glas lim­­pe­de de fată. Colectiviștii au recunoscut-o. Era tînăra Maria Papuc de 16 ani. I-a răspuns mai de departe cam de la bri­gada a doua glas puternic de flăcău. Este Ouier Asan. Pe urmă cineva dintre briga­dieri, probabil Tudor Bucur a dat îndemn: „Zor fraților că ne prinde zorile din urmă“­­Snopii strînși în chingi și rotofei ca bolo­­boacele se-nșiruie în clăi. Cineva a dat drumul la un cîntec. A fost numai semna­lul. In curînd tot cîmpul s-a umplut de melodie. Cu cîntec și voie bună se lucrează seara la strînsul snopilor de grîu. Așa au deprins colectiviștii din Valea Seacă. Și munca parcă-i mai cu spor. Brigada lui Florea Tudosiu a vrut să o întreacă pe ca a lui Tom­a Mihalache, le-a întrecut însă pe amîndouă cea a lui Tudor Bucur care a legat și strîns cele mai multe hectare. De, așa spune proverbul: „Cînd doi se ceartă al treilea cîștigă". Și n-avea cum să se întîmple altfel cînd veselul dar ambi­țiosul Bucur hotărîse împreună cu cei din brigadă să-i întreacă pe toți ceilalți. I. cucu DEZINTERES încă din luna mai a acestui an în co­muna Tudor Vladimirescu, raionul Adam­clisi, a luat ființă o secție M.A.T. Coopera­tiva din comuna Dobromir Vale, care ar fi trebuit să se îngrijească de organizarea acestei secții s-a mulțumit să trimită un raft și 4 mese acum două luni și de atunci nu s-a mai interesat de nimic. In repetate rînduri sătenii au mai amintit tovarășului Georgescu Nicolae, gestionarul M.A.T.-ului din Tudor Vladimirescu, că ar mai fi nece­sar ca pe lîngă mese să mai existe și scaune. Dar, sezisările­­ lor au rămas fără rezultat. Intr-una din zile o căruță venită din par­tea cooperativei din Dobromir Vale și care în mod normal ar fi trebuit să aducă scau­nele atît de mult așteptate, s-a oprit în fața M.A.T.-lui din comuna Tudor Vladi­mirescu pentru a ridica și cele 4 mese exis­tente. Pe bună dreptate sătenii se întreabă ce au de gînd tovarășii din conducerea coo­perativei. Vor să desființeze unitatea înfiin­țată cu cîteva luni în urmă, sau au gîndit că din moment ce sătenii sînt nemulțumiți că n-au scaune, mesele nu-și mai au nici ele rost ? Oricare a fi raționamentul celor în cauză un lucru e destul de clar, con­ducerea cooperativei a dat dovadă de proastă organizare și mult dezinteres. STOIAN ION, coresp. Cine dintre iubitorii sportului cu mănuși nu e dornic să urmărească evoluția echipei campioane a R.P.R. la box? Chiar dacă de pe afișul ce anunța întîlnirea dintre Dinamo București și selecționata Constanței lipseau numele lui Ciobotaru și Linca, Văcaru și Fu­rez totuși publicul se consola la gîndul că poate va urmări evoluția unor tinere speranțe ce se pregătesc să ia locul boxeri­lor consacrați. Dar cei aproape 1.500 de spectatori pre­zenți în tribunele terenului Energia și-au dat seama abia după terminarea reuniunii de grosolana inducere în eroare servită de organizatori. Trecînd pe afiș numele echi­pei campioane, organizatorii (Locomotiva P.C.R.) au găsit rețeta cea mai nimerită pentru a face încasări fructuoase în dauna progresului pugilistic. Despre evoluția boxerilor se pot spune foarte multe lucruri care în nici un caz nu pot face cinste sportivilor dar mai ales antrenorilor lor. Cu excepția meciului din­tre Ionescu Mircea (C­ța) și Stoian Gheor­ghe (D) care s-a ridicat la o bună va­loare tehnică fiind aprig disputat, celelalte partide au scos la iveală vechea meteahnă a antrenorilor de a-și orienta elevii spre un box bazat pe forță în dauna scrimei pugilistice. Despre constănțeni se pot spune și cîteva lucruri îmbucurătoare. S-a observat că munca neobosită pe care o duce colectivul de antrenori în ultimul timp spre orienta­rea pugiliștilor înspre boxul tehnic a în­ceput să dea rezultate promițătoare. Con­­stănțenii își dozează mai bine forțele dez­­lănțuindu-se spre sfîrșitul meciului. Din rezultatele de joi seara, meciul nul realizat de Amet Nuri în compania lui Ionescu Du­mitru pare la prima vedere o surpriză. Ne-am obișnuit să-l vedem pe campionul republican bine pregătit și cu o vitalitate excepțională. Dar în reuniunea de dumi­nică și mai ales în cea de joi Nuri a boxat sub posibilitățile sale. Cauza care stă la baza slabei comportări se pare a fi antre­namentul zilnic pe care-l urmează. Antre­norul său Buză Nicolae e necesar să reflec­teze mai mult asupra liniei pe care trebuie s-o urmeze acest tînăr. Trebuie lucrat cu o deosebită atenție pentru ca talentul lui Nuri să nu se irosească în zadar. Un repaus din activitatea pugilistică ar fi binevenit pen­tru revenirea lui Amet la comportarea cu care sîntem obișnuiți. O impresie foarte bună a lăsat Ionescu Mircea (D-ța) care împreună cu Stoian Constantin au furnizat cea mai disputată întîlnire. Toți spectatorii au fost uimiți de fru­moasa comportare a pugilistului constăn­­țean. Insă cei care urmăresc îndeaproape pregătirea boxerilor, buna comportare a lui Ionescu nu este o surpriză. Acesta mun­cește cu o deosebită rîvnă la antrenamente, fiind un exemplu demn de urmat de colegii săi din sală. La capătul celor 9 minute, Ionescu Mircea a reușit să termine învin­gător într-un joc în care a demonstrat în­treaga gamă a posibilităților sale. Trebuie menționat și­ meciul nul realizat de Pîrvu Ion în compania cam­pionu­lui șco­lilor de tineret Farcaș Andrei. Cu o mai bună orientare pe ring localnicul putea să-și asigure victoria. Iată și celelalte rezultate tehnice : Bârsan Gheorghe (C-ța) dispune la punc­te după un joc în care a avut în perma­nență inițiativa de Neacșu Alexe (D). După un meci confuz, Ciobanu Aurel (C-ța) ter­mină la egalitate cu Ionescu Atanase (D). Ciobănescu A (D) este declarat egalul lui Ciocan Constantin (C-ța). Deoarece Răgălie Dumitru a depășit greu­tatea, adversarul său a fost declarat învin­gător. Scor final 14—13 pentru Constanța. Arbitrajul neunitar prestat de arbitrii lo­cali a abundat în greșeli grave Astfel, ar­bitrul Tudose a dat un avertisment com­plet gratuit boxerului Ionescu Mircea. Ar­bitrii trebuie să caute a lăsa continuitate jocului și să intervină numai atunci cînd este neapărată nevoie. In deschidere au avut loc trei întîlniri între pugiliștii localnici. ARACHELIAN V. și BRUCKNER­LIVIU însemnări de la o gală de box Un nume mare pentru o echipă... mică Cum se preocupă organizația de partid de la I. M. U. M. de reducerea prețului de cost - S-a dovedit în practica multor întreprin­deri ca și a întreprinderii metalurgice de utilaj Medgidia, că prețul de cost nu se poate reduce fără o muncă politică susți­nută în rîndul maselor de muncitori, teh­nicieni și funcționari. Dacă la I.M.U. Med­gidia într-o perioadă nu s-a reușit a se face pași înainte pe calea reducerii prețu­lui de cost, apoi acest lucru s-a datorat tocmai faptului că organizația de partid se mărginea mai mult la o muncă de supra­față. Am greși dacă am spune că în prezent organizația de bază de aici desfășoară o muncă întru totul satisfăcătoare dar cert e că a lichidat cu unele lipsuri îmbunătă­­țindu-și mult activitatea. In primul rînd, or­ganizația de partid a prevăzut în planul său de muncă măsuri concrete pentru reduce­rea prețului de cost fixînd sarcini precise pe oameni. Ceea ce este demn de amintit e că aceste măsuri nu au fost repartizate la în­­tîmplare, că ele au izvorît din necesitatea lucrurilor în urma unei analize temeinice ce s-a făcut cu sprijinul comitetelor orășe­nesc, raional și regional de partid. Astfel, organizația de partid a pornit de la faptul că în trimestrul I al acestui an prețul de cost a fost depășit. De exemplu, în trimes­trul I, întreprinderea a avut planificată o sarcină de reducere a prețulu­i de cost la producția comparabilă de 11,68 la sută și a realizat numai 6,72 la sută. Analiza făcută de organizația de partid, prin comuniștii aflați în munci de conducere, economiști și cei de la diferite locu­ri de producție cît și prin activul fără de partid a stabilit cau­­zele nerealizării sarcinii de reducere a pre­țului de cost, care în mare, pe lîngă unele cauze obiective, au fost următoarele: nefo­­losirea rațională a mașinilor, rebuturi peste coeficientul admisibil (3,53 la sută), neur­­mărirea pe parcurs a întregului proces teh­nologic, care au determinat depășirea consu­murilor specifice de materiale și creșterea cheltuielilor generale ce au dus implicit la creșterea prețului de cost. Desfășurarea ac­tivității economico-financiare în condiții ne­­satisfăcătoare nu a permis rambursarea (restituirea) creditelor bancare în termen ceea ce a dus la achitări de dobînzi în plus pentru credite restante, care au fost în tri­mestrul I de 69.600 lei. Această an­aliză s-a făcut prin prismă muncii de partid scoțîndu-se în evidență contribuția și preocuparea membrilor de partid pentru îmbunătățirea procesului de producție precum și lipsurile manifestate în activitatea unora. Cunoscînd toate acestea organizația de bază a propus conducerii în­treprinderii să ia măsuri pentru introduce­­rea noului sistem de lucru prin cele 10 linii de fabri­cație reușindu-se astfel să se in­troducă acest nou sistem de lucru­ cu o suti­ înainte de term­­enul planificat. Parălel Cu această, s-au luat măsuri trecîndu-se la o nouă repartizare a oamenilor pe mașini și a maiștrilor pe linii de fabricație. Tot­odată, au fost luate o serie de măsuri prin care să se asigure condițiile noului sistem de lucru așa cum ar fi și instalarea unei stații centrale pentru ascuțirea cuțitelor de strung și a burghiilor spirale.­­ O dată cu aceasta, organizația de partid a trasat sarcini comuniștilor din producție să-și organizeze mai bine munca pentru a fi exemplu p pentru toți muncitorii, pe care să-l antreneze în luptă pentru creșterea productivități muncii, pentru reducerea rebu­turilor și îmbunătățirea calității produselor. De asemenea, au fost luate măsuri asigu­­rîndu-se conducerea și îndrumarea mai con­cretă a organizației de U.T.M. și a comite­tului de întreprindere, ceea ce a dus la mo­bilizarea muncitorilor în lupta pentru tra­ducerea în fapte a Directivelor Congresului partidului cu privire la reducerea prețului de cost. Așa se explică faptul că în luna apri­lie prețul de cost planificat a fost redus cu 0,90 la sută. Preocuparea comuniștilor pentru organi­zarea și desfășurarea întrecerii socialiste a îmbrăcat forme diferite și aceasta în funcție de nevoile reclamate de o mai bună orga­nizare a fiecărui loc de muncă, avînd în vedere deficiențele existente, diferitele re­zerve de creștere a productivității muncii și reducerii prețului de cost. Comunistul Filip Anton, de exemplu, pe baza sarcinii primite din partea organizației s-a ocupat de orga­nizarea întrecerii socialiste între turele de la centrala termică pentru o cît mai bună îngrijire a cazanelor și întreținerea unei curățenii exemplare în incinta centralei. In sectorul metalurgic, comuniștii au acordat o deosebită atenție reducerii rebuturilor care constituia principala deficiență în sector, fără a neglija în același timp creșterea pro­ductivității muncii. Comunistul Cojocaru Duru­itru, maistru, a organizat întrecerea pe profesii între cele trei schimburi, fapt ce a avut ca urmare reducerea rebuturilor pe luna mai cu 1 la sută de către echipa de formari condusă de Mitu Ștefan și echipa de oțelari condusă de Apostol Stelică. In același timp, formarii au realizat o creștere a productivității muncii cu 14 la sută, iar oțelarii cu 16 la sută. Bine s-a orientat organizația de partid cînd a îndrumat pe comuniști să desfă­șoare o activitate cu precădere în grupele sindicale din care fac parte fiecare. Avîn­tul cu care se angajează în întrecere comuniștii de la I. M. U. M. se vede și din angajamentele concrete luate de ei, din hotărîrea lor reciprocă de a se depăși unul pe altul, de a da produse mai multe și de calitate. De exemlpu, tov. Rugner Elisabeta a avut sarcină să antre­neze grupa sindicală din care face parte în întrecere pentru cîștigarea titlului de cel mai bun strungar. In grupele sindicale co­muniștii sînt primii care își iau angaja­mente prin care mobilizează și pe restul muncitorilor și totodată cheamă la întrecere pe unii sau pe alții. De exemplu, strungarul Mărinică Nicolae a chemat la întrecere pe bază de obiective concrete privind ridicarea productivității și îmbunătățirea calității pro­duselor, pe strungarul Pacher Alexandru, iar strungarul Borortdel Ion a chemat la în­trecere pe tov. Penu Dumitru. Grupa sin­dicală în care este organizator comunistul Iordache Ion a chemat la întrecere grupa sindicală nr. 1 la care este organizator Tiridente Florian, de a depăși plortu­l de producție cu 10 la sută. Acordînd o atenție deosebită organizării și desfășurării consfătuirilor de producție, ajutînd pe muncitori să-și analizeze pro­pria lor activitate, să descopere rezervele interne, organizația de partid a înlesntit afirmarea cu putere a inițiativei creatoare a oamenilor muncii, a spiritului lor de or­ganizare și conducere a producției la fie­care loc de muncă. In acest sens s au dat îndrumări practice organizației de U.T.M. și sindicale care au primit sarcini precise de a se ocupa de organizarea consfătuirilor de producție. Pentru ca atît comuniștii cît și muncitorii fără de partid să poată des­coperi rezervele interne care duc la scă­derea prețului de cost, pentru a cunoaște importanța reală a reducerii prețului de cost care să-i mobilizeze în această bătă­lie, organizația de partid a luat măsu­ra ridicării nivelului cunoștințelor economice prin diferite conferințe, lecții practice și discuții libere. Pentru a ne putea da seama mai bine de eficacitatea măsurilor luate de către orga­nizația de partid, munca de educare dusă în rândul maselor de muncitori­ și tehnicieni, amintim doar că I.M.U.M. are aproape 100 de fruntași în producție printre care comu­niștii Olteanu Ion, forjat, care a depășit norma cu 200 la sută, strungarul Bărbat Marin, care a depășit norma cu 300 la sută, Buligescu Alexandru, ajustor, care Stnt a depășit norma cu 445 la sută, de asemenea și mulți alți mun­citori utemiști sau fără de partid care au realizat succese însemnate, ca de pildă turnătorul de fontă Ciobanu Vasile, secre­tarul biroului organizației de U.T.M de la sectorul I, care a depășit norma de produc­ție cu 226 la sută, topitorul Negulescu Ale­xandru­, care a depășit norma cu 240 la sută etc. Elanul cu care au muncit oamenii a dus la situația că în luna aprilie 293 de muncitori au depășit normele de lucru cu peste 100 la sută, ceea ce a înlesnit rea­lizarea pe întreprindere a unui indice me­diu de îndeplinire a normelor de 124 la sută. Dar pentru a asigura succesul muncii maselor, organizația de partid a îndrumat conducerea tehnico-administrativă să ia mă­suri pentru a crea condiții optime de lucru ca de exemplu aprovizionarea la timp cu materii și materiale, asigurarea protecției și securității muncii, mecanizarea a o serie de operațiuni cu un volum mare de muncă manuală etc. Totodată, conducerea între­prinderii a trecut la exercitarea untui con­trol a felu­lui în care se desfășoară pro­cesul tehnologic pe parcurs, fapt ce a avut ca urmare preîn­tîmpinarea risipei și înstră­inării de materiale, îmbunătățirea calității produselor, reducerea stocului producției ne­terminate și prin aceasta, realizarea planu­lui producției marfă. Acest lucru a permis să se poată desface producția finită și astfel întreprinderea a putut să-și recupereze contravaloarea chel­tuielilor de producție la timp și să asigure pe mai departe desfășurarea optimă a pro­cesului de producție, care a însemnat în același timp o mai justă folosire a fondu­­­lui de rulment și ca atare, reducerea credi­telor bancare și a dobînzilor achitate. Mergînd pe linia de a stimula inițiativa creatoare a oamenilor, de a asigura o mai mare operativitate în munca de zi cu zi a colectivelor din sectoarele de lucru, or­ganizația de partid a îndrumat conducerea întreprinderii să procedeze la introducerea gospodăririi chibzuite interne la sectorul metalurgic. Prin aceasta, s-a asigurat o mai largă cointeresare materială personală a colectivului­ de aici, ceea ce a dus nu nu­mai la depășirea planului de producție dar și la reducerea simțitoare a rebuturilor, a consumurilor specifice de materiale, înlă­turarea risipei de bunuri și deci reducerea prețului de v­ot De altfel, sectorul meta­lurgic este fruntaș pe întreprindere, pri­mind steagul roșu de producție. Aceste rezultate sunt îmbucurătoare, dar dacă ținem seamă de posibilitățile existente rezultă că se putea face mult mai rrtm­u­. Există încă între unele sectoare, ca de exem­plu cel de sculărie și prelucrător, legături neprincipiale, ceea ce duce la stagnări în procesul de producție. De asemenea, nu studiază din timp necesarul de S.D.V. pe baza planului tehnologic din care să se scadă existentul în magazie sau în sectoare,ca în fe­lul acesta să se poată întocmi pe baze reale planul de producție al sectorului sculărie, pentru a se evita perturbările în activita­tea sa Dacă s­au luat măsuri pentru in­troducerea noului sistem de lucru și în spe­cial în sectorul II, apoi nu în aceeași mă­sură a existat preocupare pentru organiza­rea și asigurarea condițiilor bunei desfă­șurări a procesului tehnologic pînă la ul­tima verigă, pînă la ultimul om, ultima ma­șină. Organizația de bază prin membrii de

Next