Dobrogea Nouă, iulie 1956 (Anul 9, nr. 2472-2497)
1956-07-22 / nr. 2490
V K L Anul IX Nr. 2490 Duminică 22 iulie 1955 4 pagini 20 bani ZIUA RENAȘTERII POLONIEI 22 iulie — sărbătoarea tradițională a eliberării Poloniei — este pentru fiecare polonez cinstit o zi plină de bucurie, zi în care își amintește cu caldă recunoștință de gloriosul popor sovietic frate, ale cărui forțe armate i-au eliberat patria de sub jugul hitlerist. In această zi, întregul popor polonez își manifestă unitatea și recunoștința față de guvern și politica Partidului Muncitoresc Unit Polonez. Parada militară și demonstrația sportivă ce vor avea loc în fața Palatului Culturii și Științei din mult iubita și cîntata capitală poloneză — Varșovia — și sărbătorirea măreței zile în întreaga țară va dovedi din plin această hotărîtă, neclintită unitate. In primii ani de după război sărbătoarea națională prilejuia poporului polonez clipe de bucurie pentru fiecare rod al muncii libere, descătușate de asuprire: primele poduri reconstruite pe Vistula, uzinele reînălțate din ruine, pămînturile renăscute redate agriculturii, — iar în perioada planului de 6 ani — pentru fiecare navă lansată de pe șantierele navale ale patriei, pentru reconstrucția Orașului Vechi al Varșoviei, pentru prima șarjă de oțel din uriașul combinat Nowa Huta și primele automobile produse de uzina din Zeran. Anul acesta, cu prilejul zilei de 22 iulie, poporul polonez este mîndru de înregistrarea a noi și mari succese în dezvoltarea industriei și agriculturii. In cursul planului de 6 ani au fost puse în funcțiune 12.000 obiective industriale. In comparație cu perioada antebelică, producția industriei constructoare de mașini a Poloniei a crescut cu de peste 10 ori. In prezent Polonia produce vase comerciale și de pescuit, autocamioane și autoturisme, tractoare pe șenile și roți, combine cerealiere autopropulsate, strunguri metalurgice grele, combine miniere, locomotive electrice moderne și alte mașini care nu se produceau înainte de război. Dintr-o țară importatoare de mașini și utilaje Polonia s-a transformat acum într-una exportatoare de diferite mașini în numeroase țări străine. Dovadă grăitoare stau tranzacțiile comerciale încheiate la tîrgurile internaționale de la Poznan care se ridică la sume fără precedent. In prezent în R. P. Polonă există aproximativ 10.600 cooperative agricole de producție dintre care 829 s-au constituit în primele cinci luni ale anului curent. In aceste zile în Polonia își desfășoară larg activitatea peste 3000 de comitete de pregătire pentru organizarea de noi gospodării colective. De remarcat că în decursul actualului cincinal numărul de tractoare puse la dispoziția agriculturii va fi dublat și va atinge 112.000 de mașini calculate în unități convenționale de cîte 15 C.P. Industria va pune la dispoziția satelor 11.000 comune cerealiere și multe mii de autocamioane. Producția de mașini și unelte agricole va crește de trei ori. Va crește numărul S.M.T.-urilor. Anul acesta ziua de 22 iulie este sărbătorită în mod și mai deosebit ca în anii trecuți. Și iată de ce. In perioada ultimilor doi ani în R. P. Polonă, din inițiativa partidului și guvernului, cu sprijinul întregului popor s-au efectuat numeroase schimbări pe care le putem defini printr-un singur termen — democratizarea vieții. Aceasta este o mare cucerire a poporului polonez, o realizare care constituie un proces greu și complicat dar și foarte roditor. Și această democratizare se va adunei și dezvolta și mai departe, independent de crimele și încercările provocatoare de a o frîna, manifestate în recentele evenimente de la Poznan, indiferent dacă aceasta este pe placul dușmanilor sau nu. Deznodămîntul evenimentelor de la Poznan a adus și va aduce numai dezamăgire celor care organizează activitatea subversivă în statele de democrație populară. „Dorința inimii“ reacționarilor de la Washington — frînarea dezvoltării sociale progresiste a omenirii — nu se va putea îndeplini niciodată. Miopia lor este evidentă. Poporul polonez înfierînd provocarea pusă la cale de dușmanii poporului și ai socialismului la Poznan a dat răspunsul următor, răspunsul cuvenit: „ Nu ne vom abate din calea noastră. Vom munci cu o energie îndoită pentru a dezvolta și mai mult economia țării noastre, pe care am ridicat-o din ruinele războiului și am pus-o pe picioare. Forța democrației noastre populare stă tocmai în capacitatea noastră de a da riposta cuvenită activității subversive, de a birui greutățile și de a ne apăra cuceririle... Discuțiile generale pe țară asupra noului plan cincinal la care au participat colectivele a mii de fabrici și uzine aducînd însemnate schimbări esențiale, despre centralizarea planificării economiei în scopul ridicării ei la un nivel mai înalt, ultimele lucrări ale Seimului RP Polone, urmărite cu încordare și încredere, schimbarea felului de muncă a organelor judiciare, procuraturii și organelor securității statului, mumirea competenței organelor locale, ridicarea nivelului de trai. Iată numai cîteva din însemnatele fapte care mobilizează întregul popor la muncă dîrză, hotărîtă pentru construirea socialismului și o viață mai bună. De aceea ziua de 22 iulie 1956 va fi o mare manifestare a unității întregului popor polonez cu guvernul și partidul și o dovadă a sprijinirii de către popor a politicii interne și externe a statului, o manifestare a unui popor mîndru de realizările sale și conștient de scopurile sale mărețe — desăvîrșirea construirii socialismului și larga apărare a păcii și libertății popoarelor. Angajamente îndeplinite Cetățenii din comuna Platonești, raionul Fetești au îndurat mult de pe urma drumului prost care leagă comuna lor de comuna Țăndărei. In luna iunie însă, deputații comunali cunoscînd dorința alegătorilor lor de a amenaja acest drum s-au angajat în sesiunea sfatului popular comunii să ia măr pentru mobilizarea cetățenilor la acțiunea de întreținere și amenajarea drumului După o serie de consfătuiri ținute de deputați cu alegătorii pe circumscripții, un mare număr de cetățeni, din dorința de a-și vedea împlinită o veche năzuință, au ieșit cu toții la muncă voluntară. Astfel, numai în 20 de zile s-au săpat 3.010 mide șanț. De asemenea, numai cu atelajele au fost cărați 2.724 m. c. pămînt pentru completarea terasamentului care s-a și nivelat în același timp. Tot prin muncă voluntară cetățenii de aci au construit și au amenajat un podeț din tub~ de beton. Toate aceste lucruri efectuate cu multă însuflețire de locuitorii comunei Platonești au făcut ca angajamentele luate de deputați în sesiune să fie îndeplinite, iar astăzi drumul cu pricina să nu mai constituie o greutate pentru circulația mijloacelor de transport. MIMAI CONSTANTIN, coresp. Munca de folos ©Iișiese Zilele acestea gospodarii din comuna Chioara, femei, bătrîni și tineri au venit cu deosebită dragoste să muncească la refacerea șoselei ce duce spre comuna Hagieni. Numai după cîteva zile, după o rodnică muncă, această șosea a fost reparată și astăzi asigură condiții bune pentru transporturi. Florea Coman, Petre Dinu, Constantin Oprea și alții au lucrat cu deosebit elan la aceste munci de interes obștesc. IONESCU VIORICA, coresp. Intr-o singură zi , Combinerul Titu Nicolae de la secția a III-a a G.A.S.-ului Peștera s-a sculat mai devreme ca oricînd. Ploaia îl încurcase în zilele din urmă, așa că era hotărît ca în ziua aceea să recolteze cu combina cît mai mult grîu. S.M.T.-ul Chirnogeni care îl trimisese la această gospodărie nu trebuia făcut de rușine. Si Titu este hotărît să nu-1 facă. Intragerea cu ceilalți combineri. Dinu Apostol, Sălăjan Tudor, Ungureanu C. și Ioniță Nicolae de la secția Peștera, trebuia neapărat cîștigată. Acest lucru îi spusese de dimineață chiar și brigadierul de cîmp Sotir Nicolae care era în întrecere cu brigadiera Popescu Dumitra de la aceeași secție. Și așa recoltatul grîului a continuat ieri cu și mai multă intensitate la G.A.S. Peștera. Combinerii sunt cei care dau în fiecare zi un caracter din ce în ce mai aprig întrecerii pentru terminarea recoltatului. Acest lucru îl pot afirma cu destulă tărie șoferii Chiriac Marcel, Bulgaru Simion, Iacob Dumitru și ceilalți, care transportă griula Baza de recepție din Medgidia. Numai ieri, șoferii au adus la bază aproape 40.000 de kg. grîu din care numai de la secția a III-a mai mult de jumătate. Chioșcuri sau... umbrare Nimeni nu poate reproșa că la ariile colectiviștilor din Castelu, Nisipari, Poarta E D Cü IDIA Albă și Basarabi nu sunt chioșcuri ale cooperativelor de consum din comunele respective. Sunt, și ele au fost amenajate din timp conform sarcinilor primite ca în cadrul acestora să se aducă la aici spre desfacere cozi de unelte, frînghii, furci, răcoritoare, dulciuri și alte produse. Numai că președinții cooperativelor respective și cei ai sfaturilor populare s-au mulțumit doar cu amenajarea chioșcurilor care pînă în prezent țin loc de umbrare. Colectiviștii se adună aci să mai răsufle un pic după muncă sau cînd iau masa de prînz. Dacă nu i-ar lua lumea la „întrebări“ probabil că președinții cooperativelor din comunele amintite s-ar duce și ei să mai stea la aer în așa zisele „chioșcuri". Le-o fi frică de insolație? Probabil că de aceasta și suferă Noi nu avem decît să le dorim însănătoșire grabnică catfel să poată trece și mai repede la aprovizionarea chioșcurilor, așa cum au făcut "ei din satul Dorobanți, N. C. PĂSTORII ALTOR VREMURI Din cele mai îndepărtate timpuri păstoritul a fost una din îndeletnicirile pașnicului nostru popor. Numai că cei mulți, păstorii poenelor, ai plaiurilor, pășunau oile altora, a cîtorva stăpîni, moșierii și chiaburii și aceasta s-a întîmplat pînă nu de mult. 23 August, deschizătorul unei alte ere pentru poporul nostru a făcut însă ca păstorii cei mulți să fie ei stăpînii turmelor, ai plaiurilor. In Dobrogea noastră în zilele acestea ai să întîlnești și turme multe, cu micatr grase sburdanixe, pășurînd în voie. Turmele sînt ale G.A.C.urilor iar păstorii sînt colectiviști, stăpînii pamaturilor și ai turmelor. Priviți clișeul de față. Cei doi ciobani Stan Burgui și Mereuță Ion sînt colectiviștii și păstorii G.A.C.-ului „Gh. Kolarov“ din Plopeni. Fi au în grijă peste 1000 de oi din care jumătate cu lapte. Dragostea cu care ei păstoresc această turmă aduce foloase mari gospodăriei Numai pînă la 30 iunie ei au obținut 10 569 litri lapte față de 27.440 litri cît au planificat pe toată durata sezonului de pășunat. Datorită strădaniei lor gospodăria a valorificat anul acesta 1012 kg. brînză și 4000 litri lapte. Iată munca păstorilor colectiviști care sînt astăzi stăpîni pe turmă, pe viață, pe libertate și plai. PÎINE DE CALITATE Nu de puține ori cititorii noștri au sezisat calitatea necorespunzătoare a pîinii produse în unele secții de fabricație din cadrul I.R.P. Constanța. Printre cei care au citit articolele critice apărute se numără și muncitorii secției de fabricație nr. 11 de pe strada Ștefan cel Mare din Constanța. In cadrul unei consfătuiri de producție, din inițiativa responsabilului St. Frunzeti, candidat de partid, s-au analizat cauzele care fac ca nu întotdeauna calitatea pîinii să fie cea dorită. „Ziarul „Dobrogea nouă“ are dreptate. Noi nu ne facem pe deplin datoria — a spus cucătorul Dima Marin, organizatorul grupei sindicale din secție, depășindu-ne planul cantitativ dar neîndeplinind condițiile calitative. Oamenii muncii trebuie să primească pîine de bună calitate. De aceea e necesar să întărim disciplina, să respectăm cu strictețe rețeta de fabricație și procesul tehnologic“. Cuvintele cucătorului au fost ascultate cu mult interes de muncitorii brutari. Cucătorul Tîmpănaru Petre și alții au venit cu propuneri menite să ducă la îmbunătățirea calității. Brigadierul Ianulis Gheorghe s a angajat să supravegheze permanent fermentarea și frămîntarea maieler. Conducerea secției, cu sprijinul întreprinderii a asigurat traducerea în fapt a propunerilor venite din masă. Astfel, s-au introdus cărucioare pentru transportul pîinii scoasă din cuptoare. De asemenea, drojdia și celelalte materii auxiliare au fost procurate în cantități suficiente. — Avem condiții bune de muncă și calitatea pîinii depinde acum numai de noi, de felul cum ne organizăm procesul de producție. Ca șef al acestei secții, în numele vostru voi chema la întrecere socialistă pentru calitate toate celelalte secții din cadrul întreprinderii. Sînteți de acord ? — Mai încape vorbă, doar simțim fiecare răspunderea ce apasă pe umerii noștri. Vom arăta că știm să ne respectăm angajamentele și vom lupta pentru cîștigarea întrecerii al cărei obiectiv este calitatea. In ziua aceea, spusele candidatului de partid Dima Marin au pătruns în inimilepanacodurilor secției nr. II. Fiecare s-a gîndit cum să muncească mai bine pentru ca cinstea de a cîștiga întrecerea să revină secției lor. De atunci parcă alți oameni au început a lucra în secție, într-atît s-a schimbat atitudinea lor fată de munca depusă. Pretutindeni, în fiecare colt al sălilor de fabricație domnește o curățenie exemplară. N-ai să mai găsești aci vreun halat sau bonetă murdară. Nimeni nu mai întîrzie în schimb, fie cel de zi sau cel de noapte. Cei de la cuptoare au grijă ca pîinea scoasă să fie pusă direct în cărucioare și nu pe jos Aceasta de altfel se poate vedea în clișeul de sus în care cocătorul Dinii Marin dă un minunat exemplu de executare corectă a fazelor procesului de fabricație.. Pentru răcire, pîinea se așează cu atenție în rafturile cărucioarelor prevăzute u raftele. Operația o execută, așa cum vedeți în clișeul de jos, muncitoarea Oprișan Lucica. Iar ca rezultat al preocupării, secția nr. 11 a cîștigat întrecerea socialistă. Petutindeni unde autoduba I.R.P.C.-ului se oprește în fața chioșcurilor de desfacere, gestionarii acestora semnînd notele de expediție, spun consumatorilor: „Astăzi iar ne-a sosit pîine de la secția nr. 11, deci o să fiți pe deplin mulțumiți de calitate“. Noi credem că urmînd exemplul celor din secția nr. 11, muncitorii brutali în frunte cu conducerea I.R.P.C.-ului o să-și spună cuvîntul. Un cuvînt greu, hotărîtor în lupta pentru satisfacerea cerințelor mereu crescînde, tot mai exigente ale oamenilor muncii. C. OCTAV NICI O ZI PIERDUTĂ, NICI UN BOR RISIPIT! Au terminat recoltatul Angajamentul luat de către comitetul executiv al sfatului popular comunal Cerchezu în fața comitetului raional de partid și a sfatului popular raional Negru Vodă a prins viață. Astfel, datorită îndrumării permanente a organelor de partid și de stat, colectiviștii și întovărășiții din comuna Cerchezu raportează cu cinste terminarea recoltării păioaselor de pe suprafața de 1.528 ha. Ei sunt hotărîți să continue pe mai departe întrecerea pentru terminarea în cel mai scurt timp a treierișului. ȘELARU ION, coresp. Muncind cu multă rîvnă, în după-amiaza zilei de 19 iulie colectiviștii din G.A.C. comuna A Mihai Viteazu au reușit să termine de recoltat întreaga suprafață de păioase în afară de cele 50 ha. care încă nu sunt bune de recoltat. Realizări minunate obțin și mecanizatorii S.M.T.-ului de aici. Pentru a grăbi treierișul, mecanizatorii S.M.T.-ului Mihai Viteazu au transformat 30 de discuitoare amenajîndu-le în remorci platformă destinate transportului de snopi la batoză. Aceste remorci platformă au fost repartizate G.A.C.-urilor din raza de activitate a respectivului S.M.T. Zilnic ne sosesc la redacție vești de pe ogoare, că multe gospodării colective și întovărășiri agricole au terminat recoltatul cerealelor, începînd în același timp la treieratul și depozitatul lor. De pildă, printr-o corespondență primită de la tov. Taisia Pușcașu ne face cunoscut că în gospodăria agricolă colectivă „Vladimir Maiacovski“ din satul Cloșca, comuna Horia, datorită elanului în muncă al colectiviștilor și sprijinului acordat de S.M.T. au terminat de recoltat cele 20 ha. de secară, 26 ha. orz și 50 ha. grîu. Acum se desfășoară cu intensitate muncile de treieriș. Pînă în prezent s-au treierat 20 ha. de muștar, iar acum s-a trecut la secară. Colectiviștii Enache Constantin, Florica Tohăneanu, Maria Pîrcălăbescu și alții au fost exemple vii în toate muncile de recoltare, și treieri. Cu același avînt au muncit și colectiviștii din comuna Floria, raionul Hîrșova în muncile de recoltare a cerealelor. Bunăoară, în permanență, viteza zilnică stabilită pentru recoltat a fost depășită cu 12 ha. Aceasta a făcut să se termine de recoltat cele 283 ha. grîu, 85 ha. secară, 92 ha. orz, 26 ha. muștar și 17 ha. mazăre. O muncă susținută în această campanie a fost dusă de brigada a II-a condusă de Soare Gavrilă care a obținut cele mai frumoase realizări în producție. Sprijină campania de recoltare în dorința de a contribui la muncile de recoltare și treieriș, peste 43 de salariați ai sfatului popular raional printre care și 20 de tineri au hotărît să muncească voluntar în timpul liber pe ogoarele G.A.C.-ului din satul Stelnica, comuna Maltezi. Datorită muncii organizate pe care au depus-o, ei au reușit numai în timp de 2 ore să strîngă snopii în clăi pe suprafața de 20 ha. Comuniștii Cojan Ion, Rusnac Teodor, Zamfir Marin și alții au fost animatorii acestei munci. Exemplele lor au fost urmate și de tinerii Tudose Florentin, Nedelcu Elena, Ignat Elena și alții. CARAULĂ GHEORGHE, coresp. i I) Nu trebuie să alergi prea mult cu gîndul pe calea anilor care au trecut spre a-ți da seama de marele salt făcut în procesul muncilor agricole, prin mecanizarea multora din ele. ) Mai ieri, cînd intrai într-un 6) sat, în toiul treieratului, auzul rt îți era lovit de strigătele de y) îndemn adresate cailor ce a 6mețeau învîrtindu-se pe aratmane, cu pietroiul tîrît după rei. De cele mai multe ori , aceiași cai și aceiași oameni 1u cărau grînele de pe cîmput noaptea și ziua, fără pic de gr odihnă, îndeplineau toate muncile, începînd de la năsăditul pe arie al grînelor, pînă la vînturatul cu laleaua, în amurg, cînd se îndura cîte-un vînt să tremure puțin zădufului din aer. Nopțile scurte cădeau cu somn de plumb peste truditorii armanelor, dar grija trert bii de a doua zi le dezlipeau genele înainte ca amnarul zoprilor să scape de întîia scînteieri de lumină. Astă zi, aceeași o trudă luată de la capăt, același treapăd al cailor, în jurul r steajerului, aceeași tristețe pe g chipul îmbătrînit al copilului, ce-i mîna învărgîndu-le spuma I de pe coapse cu lovituri de bici sau codi.rișt"" Nici o bucupăsuri sub umbra ciuruită a salcîmilor și în opintelile de sub ploaia de foc din furca zilei. Dar toate astea au trecut parcă de-o veșnicie. Astăzi treieratul a îmbrăcat haina unei munci de sărbătoare și bucuria rodului joacă pe fețele tuturor celor ce-și unesc hărnicia brațelor cu puterea mașinilor. Cel puțin, în gospodăriile colective, această muncă se desfășoară pe un fundal de voie bună, cu glume și cîntece la tot pasul. In năzuința lor de a stoarce rodul, ghei cît mai cu spor și mai grabnic, colectiviștii fac sforțări din an în an mai temeinice, aplicînd cele mai bune și felurite metode de muncă. La fiecare colectivă ai să găsești ceva nou, ceva aparte, care învederează dragostea față de bunul tuturor și grija de a-1 aduna în hambare, în cele mai bune condițiuni. La una ai să dai de o brigadă de tineret pentru strîngerea snopilor noaptea, la alta, de o echipă voluntară pentru accelerarea construcțiilor și așa mai departe. Inițiativele organizațiilor P.M.R. și U.T.M. înregistrează necontenite variații din cele mai fericite și, de multe ori, neașteptate. Cu asemenea inițiativă neam întîlnit deunăzi la colectiva din comuna Mihai Viteazu, raionul Istria. Am găsit aici o arie a tineretului. 64 de tineri s-au hotărît să aibă o arie a lor, în care focul tinereții să-și arate toată vîlvătaia lui. Și, într-adevăr vîlvătaia acestui foc au văzut-o toți. In prima zi, numai după 5 ore de muncă, sacii de la gura batozei au dus pe cîntar 10.700 kg., iar a doua zi mașina a trecut prin pîntecele ei 16.500 kg. boabe. Dar pentru aceasta, brigada lui Pîslaru Vasile a trebuit să fie cu adevărat... tînără. Nici arșița potopitoare, nici sudoarea n-au putut împiedica pe coșarii Răuță Nicolae și Șopîrlă Ilie să vîre în gura lacomei alcătuiri de lemn și fiare înghesuiala de snopi ,ridicați, fără pic de răgaz, de către comunistul Sîrbu Stancu, utemistere Zgură Tudora și Huța Zgură, precum și tinerii Luță Ianula și Lână Victoria. Carele improvizate pe polidiscuri trase de tractoarele „brigăzii de lei“ de sub conducerea brgadierului semetist Negoiță Mihai, au transportat din plin snopii necesari de pe parcela afectată acestei arii fruntașe. La sosirea noastră, bîzîitul de bondar uriaș al batozei, împletit cu forfecarea ritmică a brațelor în sbaterile muncii, ne-au dat, pentru un moment, impresia că mașinile se continuau dincolo de suprafețele lor exterioare, cuprinzînd în trupul lor, ca pe niște piese, pe toți cei 32 de tineri ai schimbului de atunci. Dar această impresie a fost ștearsă de îndată ce ne-am apropiat mai bine și clocotul de viață a reușit să spargă isonul monoton al batozei, își spunea veselia cuiva de-alături responsabilul de arie Haraim Aurel, același lucru îl făceau și utemistul Geane Mihai și Carambciu Cristea, cei doi de la gura batozei, care supravegheau și schimbau sacii plini, și, de nu ne înșelăm, am citit aceeași bucurie și pe fețele prăfuie ale celor trei de la spatele batozei: utemista Lupă Victoria și tinerele Munteanu Elena și Smarandache Eleonora. Am stat mult în această uzină vie a tineretului și am aflat multe lucruri îmbucurătoare: am aflat că media de pînă atunci a producției la hectar, pe gospodărie, e de 1600 kg, și că pe o parcelă de 150 de hectare pămîntul și munca colectiviștilor au dublat această cifră. Și am mai aflat că cei 64 sînt hotărîți să-și sporeasă în fiecare zi strădaniile pentru a nu lăsa să se scuture pe cîmp nici un bob din dreptul lor la o viață din ce în ce mai fericită. Desigur că pînă la această dată s-au ținut, cu prisosință, de cuvînt. Ce nu poate tinerețea !? M. MIRCEA LA ARIA TINERETULUI rie nicăieri... ) Se părea că tocmai munca j ce-ar fi trebuit să umple sufleritele de veselie le copleșea cu ?) o jale mută, care se răspîndea ra pretutindeni, și în scurtele po-