Dobrogea Nouă, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4093-4118)

1961-10-14 / nr. 4104

v y i i Ou toate forțele Sa executarea lucrărilor agricole actuale 'N\N\\*\SS\SS\N\\\S\\S*\N***XS*N*V ;WSS*SSNNSXN\'*SXNN\NNSS\Vv%. Insămînțează de zer Terminînd de însămînțat în­treaga suprafață cu­­ secară și orz, colectiviștii din Isaccea au tre­cut cu toate forțele la însămîn­­țarea celor 700 ha de grîu, cu­ are planificat gospodăria colec­tivă. Din această suprafață, ei au însămînțat aproape 300 ha, în frunte situîndu-se brigada a II-a, condusă de Mîndru Ale­xandru, care, organizîndu-și bine munca, a respectat viteza zilnică medie stabilită de consiliul de conducere. ISMAIL SUCRI, coresp. Să se urgenteze eliberarea terenurilor Colectiviștii din Sinoie, raionul Is­tria, muncind cu hărnicie, au înain­tat mult în ultimele zile cu lucrările de recoltare a porumbului. Pînă la 11 octombrie, ei au recoltat din pia­nul de 1.457 ha, 1.001 ha de porumb. Pînă la aceeași dată, s-au însămîn­țat 684 ha cu grîu, din suprafața de 1.600 ha planificate, 50 ha cu orz­­boaie, 129 ha cu orz masă-verde și 145 ha cu secară masă-verde. Proble­ma care se ridică însă în această gospodărie și care solicită mobiliza­rea tuturor forțelor, este cea a eli­berării terenului de coceni. Cu­ vezi cu ochii, se întind pămînturile pre­sărate cu grămezi de știuleți și co­ceni netăiați, saci tăiați și netrans­portați. Dacă ne gîndim care sînt cauzele acestei rămîneri în urmă, constatăm că brigadierii nu s-au ocupat suficient de organizarea muncii și în special de mobilizarea purtătorilor de ate­laje. De asemenea, nu s-a realizat viteza zilnică la toate brigăzile, sta­­bilindu-se prea mulți colectiviști pentru alte lucrări, în loc să se pună accentul pe recoltatul și transportul porumbului la capătul solelor. E tim­pul să se concentreze toate forțele pentru această importantă lucrare de eliberare a terenului, prin folosirea întregii capacități de lucru a atela­jelor mecanice și a căruțelor, să se organizeze schimburi de noapte pen­tru transportul cocenilor. Ploile ar putea surprinde porumbul în cîmp și acest lucru trebuie evitat. Aceeași problemă a eliberării tere­nului se ridică și în gospodăria co­lectivă din Mihai Viteazu. In plus, aici, și recoltatul porumbului este rămas în urmă. Din 1.060 ha planifi­cate, au fost recoltate doar 436 ha, din care s-au eliberat doar 212 ha. Colectiviștii trebuie să dea o mare bătălie pentru culesul porumbului și tăiatul cocenilor. De 2 zile, s-au mă­rit forțele de transport din cîmp a­ cocenilor, prin cele 4 remorci care erau folosite la căratul gunoiului și care au trecut să ajute la grăbirea transportului știuleților, rămînînd că­ruțele pentru transportul cocenilor. E nevoie însă de un și mai mare e­­fort, știind că zilnic se eliberează de către fiecare brigadă 5 ha, deci, în total 30 ha pe zi, pe cînd e nevoie de eliberarea zilnică a cel puțin 38 ha. Atît la Mihai Viteazu cît și la Si­noie, organizațiile de partid și con­siliile de conducere ale gospodării­lor trebuie să-și concentreze atenția spre mobilizarea tuturor forțelor e­­xistente, pentru urgentarea lucrările de eliberare a terenului, folosind din plin timpul optim. M. DABIJA In toiul campaniei O veche zicală spune că „toamna se numără bobocii“. E adevă­­­­rt, toamna fructifică multe din eforturile îndreptate în timpul anu­lui, spre a spori rodnicia lanurilor și a grădinilor, a livezilor și a podgoriilor. Dar, nu numai atît... Pe lîngă acest grabnic strîns al roa­delor muncii de un an, toamna aruncă o punte spre roadele viitoare. Grîul, porumbul, majoritatea culturilor vor rodi așa cum îi s-a așter­nut din toamna aceasta. Li se pregătește un pat germinativ bun, un teren în­ care să găsească tot ce le trebuie, vor rodi îmbelșugat. Dacă nu, se vor comporta în consecință... Lucrul acesta n-a fost uitat de nici unul din lucrătorii de la sec­ția Saraia a G.A.S. Hîrșova. Dovadă ? Ritmul susținut în care se des­fășoară lucrările campaniei de recoltări și însămînțări de toamnă. Tractoristul Pavel Nicolae, pe care obiectivul aparatului nostru l-a „surprins“ recoltînd porumbul cu ajutorul combinei (foto 1), nu e singurul care se grăbește. Mai sunt combine în lan, așa cum mai sunt și destui culegători manuali. Așa se explică faptul că, din cele 640 de hectare de porumb din cadrul secției, s-au și recoltat pînă în prezent peste 300 de hectare. Tot atît de mare e animația în cadrul echipelor care eliberează terenul de coconi. E explicabil, aici, se va semăna grîu. De altfel, primele 650 de ha din totalul de 1.250, planificat, au și fost însămîn­­țate, în urma unei arături adînci, urmate de asaltul pregătitor al d­iscuitoarelor. Și așa, după cum se vede în fotografia noastră (foto 2), lucrările de pregătire a terenului în vederea însămînțărilor continuă. Nici controlul conducerii secției nu lipsește în aceste clipe de pe tarlalele unde se hotărăște producția anului viitor. Iată-l pe ingi­nerul Ion Cosma, șeful secției, într-unul din nenumăratele sale „rai­duri ale calității“, stînd de vorbă cu tractoriștii Cristea Nicolae și Coman Gheorghe despre calitatea seminței și a semănatului (foto 3). Și aceasta, pentru că toți lucrătorii secției Saraiu sunt conștienți de faptul ca producția anului 1962 depinde în bună măsură de calitatea încămînțărilor din acest an. Și ei așteaptă o recoltă bună. Depășesc viteza zilnică la Însămînțat Consiliul de condu­cere al G.A.C. Tari­­verde, îndrumat de organizația de partid, a planificat din vre­me suprafețele ce­ se vor însămința cu cul­turi de toamnă de că­tre fiecare brigadă, stabilind viteza zilni­că pe fiecare semă­nătoare. Toți colecti­viștii au fost mobili­zați pentru eli­berarea solelor cu porumb, după care s-au executat alături de însămînțare. La Insăm­îtat, viteza zil­­nică de 60 ha pe cele două brigăzi a depășită cu 15-30 fost la s­u­t­ă, realizindu-se 70-80 ha in fiecare zi. S-au evidențiat trac­toriștii Mazilu Aurel, I­o­r­b­a­n Gheorghe, Neacsu Vasile si En­­ciu Vasile, care lu­crează din zori si pină-n noapte pentru scurtarea campaniei de insămintări. MANOLE DUMITRU, coresp. ☆ In raza S.M.T.-ului Horia, gospodăriile colective lucrează cu toate forțele la însă­­mintalul culturilor de toamnă. Astfel, la gospodăria colectivă din Tichilești, s-au insămîntat 200 ha cu grîu, și 70 ha cu se­cară. Suprafețe mari au insămîntat și co­lectiviștii din Topalu (195 ha), Horia (240 ha), Vulturu (210 ha). M­e­c­a­nizatorii fruntași sînt: Petru Constantin, Marin Dumitru și Dinu Pe­tre, care-și depășesc zilnic sarcinile de plan. BADEA NICOLAE, coresp. La gospodăria agri­colă colectivă din Bălăceanu, Saraiu, raionul comuna Hîr­­șova, pe solele unde urmează a se însă­­mința griul de toam­nă, s-ai recoltat po­rumbul și imediat s-au executat arături pentru insămintare. Din 300 ha planifica­te, s-a însămînțat mai bine de jumăta­te din suprafață. Se evidențiază colecti­viștii Bejan Constan­tin, Alexe Toader, Bejan Ion și Șarpe Constantin, care de­pun mult suffet pen­tru a insamiliia ia timp și de bună ca­litate. SAVA ALEXANDRU, coresp. . Și cîteva lipsuri Prima dovadă de slăbiciune a dat-o S.M.T.-ul Horia. Cum ? Simplu , re­­parînd cît se poate de prost, una din cele trei semănători repartizate G­ A.C.-ului Mircea Vodă. Oamenii, cînd le-au primit, nu se așteptau la o astfel de glumă. Le-au luat pt toate trei de bune. Tare s-au mai mirat cînd au văzut că una din ele n-are nici un chef să meargă. Au cercetat-o în fel și chip, i-au ciocă­nit mădularele, au sucit-o pe toate părțile, nimic. Se­mănătoarea s-a în­căpățînat să rămînă nemișcată. Nor­mal, conducerea G.A.C.-ului ar fi tre­buit să ia la telefon S.M.T.-ul, să-i comunice despre isprava cu semă­nătoarea. Dar, se putea să n-aibă și cei de la G.A.C. slăbiciunile lor ? Zi a și făcut, și-au arătat și ei slăbiciu­nea. S-au supărat pe S.M.T. Horia și nici măcar nu i-au telefonat. Au băgat în brazdă doar cele două se­mănători bune. Pe cea defectă, au aruncat-o lîngă niște resturi de că­ruțe. — Lasă, ne descurcăm și cu două, și-au spus ei. Ca­ să vedem S.M.T.-ul de unde scoate planul pe tabla aia cu care ne-a potcovit ? Dar, aici, a intervenit din nou slă­biciunea. De data aceasta, din par­tea tractoriștilor și a oamenilor de pe semănători. A început poticnitul, și în loc să semene cîte 12 hectare zilnic, cele două S­U 29-uri au se­mănat cîte 5. Azi așa, mîine la fel, au reușit colectiviștii din Mircea Vodă să semene pînă în prezent 100 de hectare de grîu, din totalul de 340, și jumătate din cele 30 ha cu secară masă­ verde. Și culmea, mai sînt și mulțumiți . — Dacă mergem așa... Dacă merg tot așa, ajung să se­mene în noiembrie. Dar, cum o slă­biciune nu vine niciodată singură, nici ritmul slab al însămînțărilor n-a rămas stingher. Se completează cu viteza de broască țestoasă cu care se eliberează terenul de floarea-soa­­relui (17 ha în 6 zile) și cu care se culege porumbul (70 de ha în două săptămîni). De tăiat nu s-au tăiat de­cit cîteva hectare de coceni, care au fost lăsați pe loc. Explicabil dacă ne gîndim că la transportul porumbului lucrează doar două căruțe. Restul, spun cei din consiliul de conducere au alte destinații. Adevărat, prin vii și prin preajma zdrobitoarelor și a butoaielor, pot fi văzute destule că­rute lipite de must. Și dacă pînă acum, am avut de-a face cu multe slăbiciuni, să nu cre­deți că în activitatea G.A.C.-ului Mircea Vodă nu există și altceva. Acest altceva sunt lipsurile. De pildă, lipsește orzul pentru sămînță, care trebuia să fie luat prin schimb de la G.A.C. Izvoarele. S-au luat probe, s-au trimis la S.M.T., inginerul Mu­­șat, agronomul S.M.T.-ului Horia se zice că le-ar fi trimis mai departe la laboratorul Babadag și cum mai sunt și lipsuri, orzul nu s-a mai întors în nici un fel. Nici cu buletin roșu, nici fără. Și totuși, vă gîndiți, orzul tre­buie semănat... Ce­ are a face , însă dacă trebuie ? Parcă tractoarele nu trebuie să fie toate în lucru ? Și totuși, n-au fost. De pildă, într-una din zilele trecute, cele șapte tractoare ale brigăzii lu­crau cam așa : două la discuit, patru la arat și unul... nicăieri. Cei de la Mircea Vodă îi știau în ajutor la Izvoarele, cei de la Izvoarele îl știau exact invers. Nici seara, la bilanț, nu s-a aflat precis unde-i... Prin urmare, o campanie alcătuită din slăbiciuni și din lipsuri. E lesne de înțeles rezultatul final. Și ca să nu se ajungă la acest rezultat prost, e cazul ca slăbiciunile și lipsurile să fie înlăturate. Și din G.A.C. Mircea Vodă și de prin unele compartimente ale S.M.T.-ului Horia. Ce au de spus tovarășii în cauză ? în tot cazul, avem și noi o slăbi­ciune. Să-i vedem intrînd în miezul campaniei, de-adevăratelea. NICOLAE FATU FOILETON Vasele flotei comerciale a Re­­­publicii Populare Reutine au stră­­­bătut anul acesta mai multe mări și oceane decit in anul trecut, pen­tru ca navigatorii să-și poată în­deplini cu succes sarcinile trasate transporturilor maritime de către Congresul al Ill-lea al P.M.R. Iar in întrecerea socialistă ce se des­­fășoară între echipajele vaselor co­mercial­e, participă efectiv toate­ categoriile de marinari. De multe, ori însă, în realizările obținute îr­­ întrecere, un... cuvînt greu au de spus mecanicii, care realizează e­­conomii de combustibil și de piese de schimb. Pe doi dintre­ aceștia, vi-i prezentăm în fotografiile de tafă. In strigă, motoristul Tudose Petre, in dreapta, strungarul­­ Cru­­can Nicolae, amind­oi fruntași în întrecere de pe vasul ,,Fr. Engels". Mii de oameni ai muncii din regiune La odihnă, tratamente și excursii în țară In acest an, docherul Menagi­ Neizat din portul Constanța și-a petrecut concediul de odihnă la Tușnad, mecanicul Constantin Ba­­nu la Sinaia, iar muncitoarea Olga Barbu a beneficiat de tratamente gratuite în stațiunea Govora. Prin comitetul sindical al D.R.N.C., au fost trimiși în acest­ an în diferite stațiuni din țară 415 muncitori, docheri, marinari și funcționari cu peste 120 mai mulți decât în anul trecut. Și în­ alte întreprinderi și insti­tuții din regiune, a sporit în ace­«­ an numărul oamenilor muncii care au plecat la odihnă sau tratamente pe linie sindicală, totalizînd în pri­mele trei trimestre aproape 8.300 de persoane. Alte 1.300 de per­soane au fost în concediu de o­dihnă la munte, prin agenția O.N.T. „Carpați“. Totodată, peste 37.000 de oameni ai muncii din orașele și satele dobrogene au luat parte la excursiile organizate în această perioadă de agenția O.N.T. „Car­pați“ în Capitală, Valea Prahovei, in Delta Dunării și în alte locuri istorice sau pitorești din țară. Scurte știri . Pionierii din comuna Ciobanu, raionul Hîrșova muncesc de zor la strînsul fierului vechi. Astfel în 3 zile ei au reușit să adune cantitatea de 2.300 kg. Acțiunea continuă. VICTOR POPESCU, coresp.­­ La I.P.M.C. a avut loc deschi­derea universității populare. Cei pes­te 60 de participanți au audiat expu­nerea făcută de către tov. Tavitian Simon despre situația internațională, GRECU GHEORGHE, coresp. • Casa pionierilor din Cernavoda și-a desfășurat în bune condiții ac­tivitatea. In cadrul celor 2 cercuri pionierii au învățat multe lucruri fo­lositoare. Pentru noul an școlar s-a întocmit un­­­inuțios plan de muncă în baza căruia va fi dusă întreaga activitate. MOCANU VIRGIL, coresp. E/VWW\VWWE MĂRFURI DE SEZON IN MAGAZINE Filele calendarului cad una după alta și, cu toate că mai sînt și zile senine, cu soare blind și mîngîietor, ne gîndim tot mai mult la friguros ce se apropie. Avem timpul grijă nu numai să ne aducem lemnele pentru foc sau să punem gogoșarii la borcane, ci să ne cumpărăm un pal­ton, o haină călduroasă sau o pere­che de încălțăminte solidă. Și în acest an, lucrătorii din uni­tățile comerțului de stat au depus e­­forturi, pentru a pune la îndemîna cumpărătorilor sortimente bogate variate de stofe și țesături, de în­ș­­călțăminte, confecții etc. Magazinele de specialitate sunt pline de astfel de mărfuri, fiind vizitate de nume­roși­ locuitori ai orașului. Să intrăm și noi, împreună cu ei, de pildă, în noul magazin „Lumea copiilor“ de pe strada I. V. Stalin. In fața tonelelor cu diferite produse, e mare aglomerație. Explicabilă — pentru că vînzătorii oferă cumpără­torilor multe noutăți, cum sunt­ : cos­­tumaș­e din stofă­ și din catifea de diferite mărimi, rochițe pentru copii într-o gamă variată de desene și cu­lori, ca și uniforme școlare, lenje­rie­ de corp, ciorapi etc. Plata direct la vînzător, conștiinciozitatea, poli­tețea și atenția vînzătoarelor contri­­­buie la o bună deservire și justifică și mai mult de ce unitatea e atît de apreciată. Un sortiment bogat de mărfuri gă­­sesc cumpărătorii și la magazinul de încălțăminte „Select“, din imediata vecinătate a primului. In special la încălțămintea pentru bărbați, ma­­gazinul este aprovizionat cu cele mai noi modele, în mai multe culori și de toate numerele... Să mergem mai departe și să in­trăm în magazinul ..Modern" de pe strada Ștefan cel Mare. Aici, au so­sit nu de mult noi modele de stofă pentru mobilă, pe care cumpărăto­rii o apreciază și... o solicită. Afluen­ță e și la raionul de confecții, unde pot fi găsite haine de urson pentru femei, paltoane cu gulere de urson și altfel de covnfe Ui. Cumpărătorii nu sunt însă mulțumiți întru totul, prin faptul că magazinul e destul de slab aprovizionat cu țesături de bumbac, pentru sezonul friguros­ (chif­­tină, finet, barchet etc.), care sunt intr-un sortiment sărac și cu dese­ne cu aspect neplăcut. In privința a­­ceasta, un exemplu pozitiv îl oferă unitatea nr. 8 de pe strada „Răs­coala din 1907“, unitate care nu es­te totuși bine aprovizionată în secto­­rul țesăturilor din lină. Mai pot fi trecute în lista unităților cu bună a­­provizionare, magazinul de confecții pentru femei de pe strada I.V. Sta­lin, unitatea de textile nr. 219, ma­gazinul „Constanța“ etc. Se poate spune însă că, in rețea­ua comercială, se observă și unele lipsuri în aprovizionare; de exem­plu, în ceea ce privește sortimentul de încălțăminte de sezon pentru co­pii (magazinele de­ specialitate sunt aprovizionate acum cu pantofi sandale de vară, care în sezonul res­us­pectiv au cam lipsit.), tricotaje din lină și bumbac, ciorapi bărbătești din fibre supraelastice etc. Discutînd cu responsabilii de uni­tăți și cu tovarășii din conducerea O.C.L. „Produse industriale“, am a­­flat că I.C.R.T.Î.-ul e restanțier în livrarea unor astfel de produse. In același timp, se mai constată că nu întotdeauna se poate face o aprovi­zionare operativă, datorită faptului că unele mărfuri așteaptă prea mult în depozit pînă ajung în unitățile de desfacere, din cauză că se întîrzie recepția lor, fixările de prețuri și­ alte formalități de rigoare. Pe de al­tă parte, conducerea I.C.R.T.I. și res­ponsabilii e­e depozite reclamă — de cele mai multe ori justificat — că responsabilii unităților­­ fac co­menzi de mărfuri mai mici decit ne­cesarul ce­ l au, astfel" că produsele se epuizează ",crede și lipsesc din magazine, în timp ce depozitele sunt în măsură să le ofere. Am mai discutat și cu altă ocazie despre necesitatea unei mai comple­te și mai operative colaborări între organizațiile comerciale de aprovizi­onare și de desfacere. Acum, cînd suntem­ în plină toamnă și nevoile fiecărei gospodării în ceea ce priveș­te aprovizionarea cu produse indus­triale sunt mai mari, în vederea ier­nii, unitățile comerciale sunt chema­te să contribuie în mai mare măsu­ră la satisfacerea cererii de mărfuri a populației. Fabricile producătoare din țară pun la dispoziție țesături, încălțăminte, confecții, articole de menaj și alte mărfuri necesare oa­menilor muncii de o tot mai bună calitate. Nu rămîne decit ca cei ce au în sarcină comerțul cu astfel de produse să se achite cît mai bine de îndatoririle lor. M. M. Reportaj la o fermă de vaci Pe drumul umed de ploaia căzu­tă cu cîteva zile în urmă, împre­ună cu tovarășul Goșman Gheor­ghe, vicepreședintele colectivei din Casimcea, ne îndreptăm că­tre ferma de vaci. Pe drum, vice­președintele îmi vorbește despre măsurile luate de consiliul de con­ducere pentru dezvoltarea fermei de vaci, despre metodele folosite pentru sporirea producției de lap­te pe cap de vacă furajată. Ferma de vaci se află într-unul din cele mai mari și mai spațioase grajduri (capacitatea lui este de 150 de ca­pete), construit anul trecut numai din cărămidă făcută în gospodărie. Intrăm în el. Cîteva vaci care trebuia să fete rumegau nestin­gherit fînul proaspăt din iesle. Ce­lelalte, aflau că sunt plecate la păscut, pe tarlaua de porumb fu­rajer din apropierea grajdurilor. — Strașnic grajd a­i mai făcut. — L-am făcut ca să dureze ani mulți. Piatră avem destulă, cără­mida am făcut-o în gospodărie, așa că numai lemnăria am cum­­părat-o de la stat. I­ străbăteam de la un capăt la altul. Fiecare vacă își are eti­cheta ei, pe care sînt trecute numele, vîrsta, data montei și producția planificată. Realizarea producției se tine la zi în regis­tru, de către șeful de fermă, atît pe cap de vacă, ci­ și pe grupe de mulgători. Aceasta insă nu înseamnă că îngrijitorii de vaci de la G.A.C. Casimcea, care de fapt sunt în majoritate numai femei, nu cunosc producția reali­zată. Pe ei ii interesează aceasta, pentru că de ea depinde retribui­rea lor. — Dar tovarășii, la ce lucrează aici? — După cum vedeți, ieslele din scîndură , sunt stricate și in locul lor se toarnă altele din beton, la care vom instala adăpători auto­mate. Avem un puternic izvor aici, in vale. Apa de acolo va fi tra­să de o pompă și trimisă într-un castel sus pe deal și apoi prin că­dere va veni l­a fiecare adăpătoare automată. Va reduce munca și, bineînțeles, producția de lapte va spori. Discuția noastră a fost întrerup­tă pentru un moment o dată cu sosirea cirezii de vaci de la păs­cut. Cele 157 de vaci cu lapte ale colectivei din Casimcea, cu ugere­le pline de lapte, se adună într-un sare din vecinătatea grajdului. Mulgătoarele încep să-și facă me­seria. Le spală ugerul, apoi, ca de obicei, le teie masajul și încep să le mulgă. Nifu Maria, de la lotul său de vaci, nu obține mai puțin de 10 litri zilnic de la fiecare vacă, ingrijindu-le bine, asigurîndu-le furaje din abundență­­ în primă­vară, secară masă­ verde pe 78 de ha. După ce s-a păscut, terenul a fost semănat cu porumb furajer, pe care vacile pasc și in prezent, po­­rumb-siloz și linuri la discreție, în plus cîte,4 kg de concetrate de fieca­re vacă),, furajarea făcindu-se dife­rențiat, după producția obținută, colectiviștii din Casimcea au reușit ca pînă la 1 octombrie să realizeze cite 1947 litri de lapte pe cap de vacă furajată, adică cu 147 litri mai mult decit este planificat. La acest succes, fără îndoială, un a­­port deosebit l-au adus și îngriji­­toarele-mulgătoare Nițu Maria, Bostan Maria, Jalea Aneta, Banciu Elena și altele, care lucrează in a­­ceastă fer­mă. Operațiunea de muls s-a termi­nat. De la toate vacile, colectivis­tele au umplut cîteva bidoane cu lapte. Apoi, urmează pregătirea de seară. Intorcîndu-ne înapoi către sediul gospodăriei,­ ne-am oprit puțin pe la gropile de siloz. Silozul a con­stituit anul acesta imaiul de bază in hrana animalelor. Ca urmare a cantităților mari însilozate în anul trecut, gospodăria mai are și în prezent peste 100 tone de porumb­­siloz, iar în toamna aceasta, însilozat 2.160 de tone și a asigu­a­rat 1.200 tone de fin. De asemenea,­­ acțiunea de insilozare continuă și în prezent, cu coceni saramura­­ și vrejuri din grădina de legume Toate acestea vor permite gos­podăriei colective din Casimcea să obțină in anul­­ viitor o producția și mai mare de lapte. I. ION Ce face controlul tehnic de calitate ? In această perioadă, executăm un mare volum de repere necesare agri­culturii. Unul dintre acestea — nr. 1701105 — se lucrează în sute de bucăți, trebuind să fie terminat in­ întregime în luna octombrie. Spre necazul nostru, avem mari greutăți la rectificarea reperului respectiv, din cauza nerespectării unor cote la frezare. Noi am sesizat în repetate rînduri, că se lasă prea mult adaus pentru rectificat, dar parcă nimeni nu a auzit. Iată în cîteva cuvinte despre ce este vorba: Pentru freză, reperul cu pricina trebuie să aibă cota 46,4 mm (—0,1 mm). Deci, la rectificat, ar tre­­bui să vină cu cota 46,3 mm. In rea­litate, piesele vin la rectificat cu cote de la 46,8 mm la 47 mm, fiind necesar să rectificăm un adaus de 0,5 mm pînă la 0,7 mm și chiar mai mult. Ne vom da seama de aită ri­sipă de materiale se face și de cît timp se irosește în plus din cauza acestui neajuns din următorul exem­plu. Un ax are 8 caneluri pe o lun­gime de 300 mm. Pentru a rectifica numai 0,3 mm, cît este normal, este nevoie de 6 treceri pentru o singură canelură, adică de 48 de curse (6 treceri , 8 caneluri). Dar, fiindcă adausul este în general de două ori mai mare, trebuie să facem 96 de curse. Cele 48 de curse în­ plus de înmulțit cu 300 mm, lungimea unei caneluri, ne dau un plus de 14.400 mm rectificați inutil. Asemenea ca­zuri întîlnim și la reperele nr. 032040001, nr. 032030029 și la altele. Ni se motivează că frezele sunt necorespunzătoare, ceea ce nu este adevărat, fiindcă, după cum am vă­zut, reperele se execută la cote dife­rite. Mai mult, sunt unele repere unde există subdimensionări, așa că motivările de acest fel nu-și au ros­tul. Important este faptul că, pentru frezori, este simplu să remedieze de­ficiența­­ să regleze șpanul mai mic. Pentru rectificatori însă, este mult mai greu, mașinile nepermițîndu-le decit scoaterea unui șpan de ordinul sutimilor de milimetru. In fine, ches­tiunea se poa­te rezolva favorabil și dacă controlorii tehnici de calitate și-ar face datoria cu mai mult spirit de răspundere. Din cauza comodită­ții unora, pierdem timp degeaba și irosim fără noimă materialul. E de la sine înțeles că și una și alta au repercusiuni nefavorabile asupra în­deplinirii planului, cît și asupra prin­­țului de cost. C. SERTANTIN, postul de corespondeți de la I.M.U.M.

Next