Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)
1962-10-14 / nr. 4415
V A 4, PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ I Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și l Sfătuiții popular regional 4nu? XV nr. 4415 I Duminică 14 octombrie 1962 I 4 pagini 20 bani joBrassaumjaL JM.bummmKmttBmuammMmBaimaammBunmamummmmmmm mmmaammmmmmmmmammmmmmmtmmmmmmmtmmLmmmmmmmmmaammmmmmmm mammmmmmoBmta ACEEAȘI GRIJA RĂUTĂȚII ȘI URGENTĂRII r LUCRĂRILOR AGRICOLE ACTUALE Să fie urgentat culesul viilor Din suprafețele de vii recoltate pînă acum se poate trage concluzia că avem în acest an, în toate unitățile agricole, producții bogate de struguri. Astfel, gospodăriile colective din raionul Tulcea au recoltat pînă acum peste 58 la sută din suprafața de vie indigenă și nobilă și au obținut mai mult de 6.000 kg de struguri la hectar, ceea ce constituie un succes deosebit de important. Pe regiune, gospodăriile colective, care au recoltat mai mult de jumătate din strugurii pentru vin, au realizat până acum la viile indigene și nobile aproape 5.000 kg de struguri la hectar, iar gospodăriile agricole de stat (ambele trusturi), mai mult de 5.590 kg în medie la hectar. Producții bogate se obțin și la viile de hibrizi producători direcți.Nici un bob din bogata producție de struguri din acest an nu trebuie să se piardă. Intîrzierea recoltatului înseamnă risipă, mai puține venituri pentru gospodăriile agricole de stat și colective. Se observă însă că în multe unități agricole există mai puțină preocupare pentru această treabă importantă. Pe regiune, viile s-au recoltat în procent de 72 la sută, din care 65 la sută în G.A.S. și 74 la sută în G.A.C. In timp ce gospodăriile colective din raionul Hârșova au terminat de cules întreaga suprafață de vie, cele din Istria, Tulcea și raza orașului Constanța au cules ceva mai mult de jumătate. Trebuie să se înțeleagă că dat fiind condițiile de secetă din acest an, strugurii au ajuns la maturitate deplină mai devreme ca altă dată, și orice zi intîrziată nu mai duce la creșterea procentului de zahăr, ci dimpotrivă, la pagube. Anevoios se desfășoară recoltatul și în unitațile mari producătoare de vinuri, cum sunt G.A.S.-urile Nazarcea, Murfatlar, Niculițel etc. O slabă atenție acordă specialiștii și conducerile unităților agricole calității vinificației. Astfel, în unele gospodării colective, ca cele din raioanele Hîrșova, Tulcea, Istria și altele vinificația se face de-a valma, uneori se amestecă strugurii hibrizi cu nobilii, soiurile mai bine coapte cu cele încă verzi. Acest lucru duce la deprecierea calității vinurilor dobrogene, care, după cum se știe, și-au cîștigat o binemeritată faimă în ultimii ani. De asemenea, în unele gospodării colective (Chirnogeni, Vulturu, Zebil etc.), din cauză că strugurii nu sunt storși bine, o cantitate prea mare de vin este lăsată în prăștină, ceea ce nu-i permis. Consiliile G.A.S., consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, inginerii și tehnicienii au datoria să acorde mai multă atenție recoltatului strugurilor și vinificației, astfel ca întreaga producție de struguri să fie bine pregătită, vinificată în condiții bune și depozitată conform indicațiilor. N. C. LA CULES DE STRUGURI In raionul Medgidia Un ajutor mai concret gospodăriilor rămase in urmă In majoritatea gospodăriilor de stat și colective din raionul Medgidia, ca urmare a muncii desfășurate de organele și organizațiile de partid, a însuflețirii cu care au răspuns oamenii muncii din agricultură, recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Acest lucru a făcut ca, pînă în dimineața zilei de 12 octombrie, pe raion, această lucrare sa se realizeze în procent de 81 la sută. Paralel cu aceasta, însămințatul culturilor păioase se desfășoară din plin. Pe raion, pînă la aceeași dată, se însămânțase peste 23.000 ha (73 la sută) din care 18.500 ha de griu, 2.000 ha cu orz și aproape 3.000 ha cu masă verde. Acesta este un lucru bun, dar nu peste tot lucrările actuale se desfășoară la nivelul sarcinilor. Iată de pildă, la G.A.C din Basarabi (președinte Petru Ion) se acordă mai putină grijă însămînțărilor de toamnă. Aici s-au însămînțat abia 200 de ha, iar lucrarea continuă să se desfășoare anevoios. In ziua de 11 octombrie, din cele 2 semănători existente, n-a funcționat nici una pe motiv că nu era teren pregătit. Deși din suprafața însămînțată mai mult de jumătate este în miriște de grîu, suprafețe mari cu plante bune premergătoare și arate cu mult timp in urmă se pregătesc abia acum. Așa de exemplu, o solă de 38 ha după porumbeiloz abia acum se pregătește, iar o altă solă de 40 ha, pe care a fost mazăre și fasole nu se pregătește nici acum pe motiv că bolovanii sînt prea mari. In timp ce, la brigada a doua, condusă de Constantin D. Ion, se apropie de sfîrșit însămînțatul griului, brigada 1 condusă de Mustafa Ismail, mai are mult de insămînțat. Mecanizatorii din brigada lui Goncea Petre se străduiesc să execute lucrări de bună calitate și la timp, dar lipsește însă sprijinul din partea consiliului de conducere, a organizației d partid (secretar Ibram Sabadin) și a inginerului agronom Nicolae Virgil. Nici președintele sfatului popular comunal, tov. Petcu Ion nu cunoaște situația la zi ,a lucrărilor din campanie, justificîndu-se cu datele existente cu cîteva zile în urmă. In raionul Medgidia, s-ar putea termina recoltatul porumbului și însămînțatul cerealelor păioase în următoarele zile, dacă ar exista pe teren un control mai eficient în special în unitățile rămase în urmă cu aceste lucrări, din partea organelor raionale de partid și de stat. M. S. In raionul Hîrșova Un ritm mai intens G.A.C.-urile din raionul Hîrșova au de insămînțat în acest an cereale pe o suprafață de 38.060 ha. Din această suprafață, au insămînțat pină la 12 octombrie peste 22.000 ha. Față de această cifră constatăm că ritmul însămînțărilor va permite terminarea in perioada optimă de insămînțat. Multe G.A.C.-uri ca : Albina, Stejaru, Vadu Oii, Stupina, Gălbiori și altele au terminat insămînțările, iar alte numeroase gospodării se apropie de sfîrșitul acestei campanii. Mai sînt gospodării, ca de pildă Casimcea, Dulgheru, Capidava, Topologu și altele, mult rămase in urmă cu însămînțatul griului. Calitatea acestor lucrări, în gene ralitatea lucrărilor asigură producții mari Muncitorii și mecanizatorii gospodăriei agricole de stat din coltuna Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, mobilizați de organizația de partid, au făcut toate lucrările din actuala campanie agricolă, detate superioară. De cîteva zile caliaici se însămînțează grîu numai în porumbiște. Imediat ce se eliberează terenul, mecanizatorii, printre care comuniștii Gîrneț Adrian, Crivineanu Constantin, Mărăcine Nicolae și atemistul Barbu Stan, execută arături și lucrările de pregătire a acestora pentru semănat. Adîncimea arăturii se face între 20 și 26 cm, astfel încît să nu apară bolovani. Ime (Continuare in pag. a II-a) rar, este bună, dar mai sînt și gospodării care nu respectă indicațiile primite. La Dulgheru, de pildă, inginerul agronom Migul Stan permite ca două semănători să funcționeze fără tăvălugi și grape de mărăcini. Sunt și aici gospodării care au terminat recoltatul porumbului ca : Albina, Hagiomer, Topalu, Agaua, Stupina și altele, dar mai numeroase sunt celelalte care nu au terminat recoltatul și mai au mari suprafețe acoperite cu coceni, exemplu, Vulturu (președinte Mihalcea Gh.), Crucea (Bratu Nicolae) și altele. Considerăm că este bine ca unitățile agricole rămase în urmă, să studieze toate metodele care duc la intensificarea ritmului de lucru în campania de toamnă și să caute să lichideze cu rămânerea în urmă. De asemenea, controlul organelor și organizațiilor de partid și de stat pe teren trebuie să se facă mai bine simțit. Organele și organizațiile de partid sunt chemate să-și aducă din plin aportul pentru mobilizarea tuturor oamenilor și participarea lor efectivă din campania de toamnă. C. CORA PE SCURT • Colectiviștii din Dorobanțu, raionul Măcin au terminat recoltatul porumbului și instrmîntatul și culturilor furajere pentru orzului masă verde. S-au evidentiat brigada condusă de comunistul Grapeneanu Ion, precum și colectiviștii Burlacu Teodora, Vilcu Elena și Scarlat N. Dumitru. (De la MILITARU ALEXE, coresp.) • Din planul de 880 ha cite trebuie insămintate cu culturi de toamnă, colectiviștii din Siliștea, raionul Medgidia au insămintat pină la sfirșitul săptămânii trecute numai aproximativ 300 ha. De asemenea, din suprafața totală de porumb se recoltase numai 30 la sută. E puțin și acest lucru dovedește prea că munca este slab organizată, fiind necesar să se ia măsuri pentru urgentarea lucrărilor. (De la POTERAȘ AGLAIA, coresp.) Tilte tovarășilor Gheorghie Gheorgilargi Ion Gheorghe Maurer în India Solii poporului român au vizitat la Bombay un complex model de ferme pentru produse lactate și Institutul de energie atomică BOMBAY 13 Trimisul special Agerpres Ion Gălățeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombay-ul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prințului moștenitor Angliei cu prilejul căsătoriei acesaltuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era considerat „Poarta Indiei", fiind principalul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi. Bombayul este un important centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Pretutindeni în oraș se remarcă o mare animație. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă in plus : steagurile roșu-galben-albastru și portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Romînă și Republica India. Populară dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, și Corneliu Mănescu, au vizitat așa-numita „Colonie a Laptelui" din Aarov — un complex model de ferme pentru produse lactate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune, ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui“ înalții oaspeți au fost însoțiți de guvernatorul statului Maharashtra, H.K. Chamnani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la București M.P. Mathur și de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. De-a lungul celor 32 km eit măsoară drumul pînă la Aarey populația din Bombay și din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului român. .La ora 9.30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeții sunt primiți de ministril agriculturii al statulu Maharashtra. Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Khurody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. D-l Khurody dă înalților oaspeți ample explicații cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare și funcționare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 39 de ferme, in care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani in urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.0O0 de litri de lapte care sunt distribuiți printr.o largă rețea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea unității nr. 5 din cadrul complexului și a fabricii pentru pasteurizarea și îmbutelierea laptelui. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul in care este organizat procesul de producție și pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoțiți de personalitățile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde în cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență între spe(Continuare în pag. a IV-a) Sectorul I în întrecere în lupta pentru realizarea planului de producție pe anul 1962, muncitorii și maiștrii din sectorul I beton armat, sector cu cea mai mare pondere în planul de prefabricate al I.P.M.C., continuă cu succes întrecerea socialistă pentru obținerea titlului și drapelului de sector fruntaș în muncă. Pentru buna desfășurare a întrecerii, conducerea sectorului, în colaborare cu comitetul sindicatului, au luat de curînd o serie de măsuri. Astfel, maiștrii de schimb predau utilajele schimbului următor pe baza unui proces-verbal în care sînt trecute eventualele comportări anormale ce ar putea cauza defectarea lor și, respectiv, ar cauza stagnări în producție. La fel, este predată situația aprovizionării cu materiale, cuvele cu prefabricate pentru aburire, înainte de ieșirea din schimb, maistrul, al cărui program a expirat, fiece în revistă cu noul maistru toate punctele de lucru pe care le predă în stare de perfectă curățenie. Planul fizic și valoric a fost defalcat pe decade și zile, întocmindu-se graficul de turnări, care urmărește folosirea integrală a capacității de producție și depozitare a liniilor de fabricație. Graficul urmăririi întrecerii socialiste este afișat la loc vizibil și completat zilnic de către normatorul de sector. S-au luat măsuri pentru continua îmbunătățire a calității producției printr-un control mai riguros executat de maiștri, pornind de la dozarea și prepararea betonului, pînă la recepția definitivă a prefabricatelor la ieșirea din hală. Ca urmare a acestor măsuri, planul de producție pe sector în primele două decade ale lunii septembrie, a fost depășit cu 103 mc de fîșii cu goluri, care echivalează cu 1.050 mp planșeu. A fost redus considerabil in special în decada a II-a procentul de rebuturi, ajungîndu-se ca zile Întregi (3 schimburi) să nu se înregistreze nici o piesă rebutată. In procente, planul producției globale a sectorului a fost depășit cu 15 la sută, iar productivitatea orară la turnări a crescut cu 18 la sută față de perioada corespunzătoare a lunii trecute. Dacă pînă pe 9 septembrie, pe linia I de fabricație cele mai mari succese în întrecere se obținuse brigada condusă de Ifrim Nicolae, care produsese cu 86 mp mai multe fîșii cu goluri decît deținătoarea drapelului de fruntașă penală, după această dată brigada comunistului Cristea Gheorghe, datorită respectării disciplinei în producție, neavînd nici o lipsă și nici un minut întîrziere, a ocupat locul de fruntașă pe linie, depășind în cursul celor două decade cu 154 mp fîșii, nivelul mediu al celorlalte două schimburi. Din brigada tov. Cristea Gheorghe se evidențiază în mod deosebit tov. Posescu Ion, Pena Dumitru, Beta Nicolae și Papuc N. Florea. Pe linia a II-a, unde se execută elemente prefabricate pentru acoperiș de tip cheson, locul de echipă fruntașă îl deține cea condusă de tovarășul Stroe Gheorghe, care a lăsat în urmă cu mult brigada condusă de tov. Lepădații Gheorghe, atît în ce privește producția cu mai cu seamă calitatea acesteia, modul de menținere a curățeniei la locul de muncă și reducerea pierderilor admisibile la beton. Pe linia a III-a, fruntașă este brigada condusă de tov. Harapu Gheorghe. Realizarea și depășirea angajamentelor de către echipele sus-menționate, este urmarea creșterii conștiinciozității și calificării muncitorilor betoniști. Aceste realizări nu ar fi fost posibile însă dacă muncitorii de la deservire nu și-ar fi adus aportul cuvenit. Mecanicii de betonieră Vasilescu Dumitru și atemistul Constantin I., se străduiesc să dozeze și să malaxeze bine betonul, aducind în acest fel un real aport la obținerea unei producții mari și de bună calitate. Podarii Gavrilă Constantin, și Rusee Ion execută prompt și conștiincios manipularea fîșiilor cu podurile rulante, evitînd rebuturile provenite din aceste operații. Cu toate că s-au înregistrat în ultimul timp realizări frumoase, colectivul sectorului a ajuns la concluzia că mai sint rezerve in ce privește mărirea producției și Îmbunătățirea produselor. Faptul că toate cele 3 brigăzi de la fîșii mai înregistrează rebuturi și piese declasate, trebuie să dea de gîndit atît brigăzilor conduse de Cristea Gh., Ifrim Nicolae și Berescu Mihai, ci mai cu seamă maiștrilor de schimb, personalului C.T.C. și tuturor celor ce concură la realizarea producției. Sunt încă multe lipsuri nemotivate din producție. Aceste lipsuri totalizează numai pe perioada 1-15 septembrie a.c. un număr de 144 om/ore, domeniu în care excelează brigada condusă de Ifrim Nicolae. De asemenea, mai sunt tovarăși ca tov. Vintilă Dumitru, Vintilă Natase, podarul Luta Petre, betonistul Dan Marin etc., care nu obișnuiesc să vină la timp la serviciu. Continuarea întrecerii pentru obținerea titlului de sector fruntaș, face necesare lichidarea tuturor acestor deficiențe, un sprijin mai calificat din partea conducerii secției Palas, care trebuie să pună de acord cu serviciul livrări și producție, planul operativ încă de la începutul lunii, evitând astfel desele restructurări de plan în cursul lunii. GRECU GHEORGHE, dispecer la I.P.M.C. TRACTOARELE 1 ^ ^ 4 m ^ ^ n^ikedm și MAȘINILE AGRICOLE 1—-----——------—----------1 In fiecare S.M.T. sunt mari rezerve pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor Conferința regională de partid din ianuarie a.c. a trasat sarcină organelor și organizațiilor de partid, precum și conducerilor S.M.T., ca prin folosirea rațională a tractoarelor și mașinilor agricole, prin economisirea de carburanți și buna îngrijire a utilajelor, să reducă în acest an prețul de cost al unui hn de arătură normală cu 9 la sută față de 1961, iar în 1963 cu 5 la sută față de 1962. S-au scurs pină acum 2 din cele 3 campanii agricole din acest an, timp în care S.M.T.-urile noastre au obținut, în marea lor majoritate, rezultate bune atît în ceea ce privește îndeplinirea planului de lucrări, cit și în direcția reducerii prețului de cost. Pe regiune, la data de 31 august, prețul de cost al unui ha de arătură normală era cu 4,71 lei sau 7,02 la sută mai mic decât cel planificat. S.M.T. Babadag a redus prețul de cost al lucrărilor cu 10,66 lei pe ha de arătură normală, S.M.T. Casimcea cu 9,92 lei, S.M.T. Remus Opreanu cu 9,77 lei, S.M.T. Ostrov cu 9,14 lei, iar S.M.T.Greci cu 8,88 lei. La acestea se mai adaugă încă 1? S.M.T.-uri, printre care cele din Topraisar, cu o reducere a prețului de cost de 7,35 lei pe ha de arătură normală, și Chirnogeni cu 8,40 lei. De altfel, aceste S.M.T.-uri și-au adus cea mai mare contribuție la economiile realizate pe întreaga regiune. "v' Cifra care reprezintă reducerea prețului de cost al unui ha de arătură normală pe regiune (4,71 lei) arată însă nu numai activitatea rodnică a mecanizatorilor din S.M.T.-U-ile fruntașe, nu numai preocuparea organizațiilor de partid din aceste S.M.T.-uri pentru problemele legate de reducerea consumurilor de carburanți, piese de schimb și materiale, de folosire mai rațională a parcului de mașini agricole și tractoare. Această cifră mai arată, că în regiune, avem încă S.M.T.-uri ale căror conduceri se ghidează în munca lor după principiul „cîți mai mulți hantri, indiferent de costul lor, indiferent de calitatea lucrărilor“. In această categorie intră S.M.T.-urile Tulcea (director, Dordea Vasile), Mihail Kogălniceanu (director, ing. Ivanov Andrei), Horia Măcin (director, ing. Stancu), Valu Traian și altele. Din exemplele prezentate mai sus, atît cele care au redus prețul de cost al lucrărilor, cît și cele care au depășit prețul de cost planificat, se desprind unele concluzii deosebit de importante. Prima concluzie este aceea că S.M.T.-uri vecine deci cu condiții de lucru asemănătoare — Babadag cu Mihail Kogălniceanu, Greci cu Horia — Măcin, Castelu cu Valu Traian etc. — au obținut rezultate diferite în ceea ce privește reducerea prețului de cost. S.M.T.-ul Mihail Kogălniceanu nu are condiții de lucru mai rele decît S.M.T. Babadag. Dimpotrivă, mai bine. Totuși, un ha de arătură normală realizat de această stațiune costă 69,10 lei, iar la S.M.T. Babadag costă (Continuare In pag. a II-a) Executînd la timp toate lucrările de Întreținere colectiviștii din comuna Chirnogeni, raionul Negru Vodă, obțin acum, de pe întreaga suprafață cultivată cu porumb, producții bune. Colectiviștii din brigada lui Țăranu F. Gheorghe de pildă, au realizat pînă acum o producție medie de aproape 3.500 kg porumb boabe la hectar. In clișeul alăturat colectiviștii de aici zoresc terminarea transportului de porumb, eliberînd astfel terenul pentru arături. Foto: GH. CIOROBEA Consfătuire de producție model Zilele trecute, comitetul sindicatului de la U.S.A.S. Năvodari, la indicația organizației de partid pe uzină, a organizat o consfătuire de producție model, la nivelul comitetului sindicatului de secție din sectorul de acid sulfuric. La consfătuire au participat președinții comitetelor sindicale de secție, membrii comitetului sindicatului pe uzină, conducerea uzinei și alți tovarăși din serviciile legate direct de realizarea planului de producție. Consfătuirea de producție model, a avut ca scop răspîndirea experienței comitetului sindicatului de secție de aici în ceea ce privește mobilizarea colectivului de muncă la îndeplinirea sarcinilor de producție Au luat cuvîntul 15 din participanții la consfătuire, vorbitorii arătînd condițiile în care s-au obținut bunele rezultate in activitatea productivă In luna trecută. Totodată ei au criticat lipsurile manifestate și au făcut propuneri de îmbunătățire a deficiențelor semnalate. Dintre propuneri, amintim pe cea făcută de către electricianul Lupșor Cornel, care a propus să se instaleze o macara la podul rulant. Aceasta va duce la scurtarea timpului de reparație și va ușura efortul fizic al muncitorilor. Stoiciu Ioan, electrician, a propus conducerii uzinei să urgenteze pregătirile pentru iarnă și să ia măsuri pentru încălzirea apei de spălare a sticlelor de acid chimic pur. Lăcătușul Enache Vasile a propus ca să se procure pentru lăcătușii din tură, truse de scule spre a se putea efectua remedierile pe loc. De asemenea, tehnicianul cu protecția muncii a propus ca instructajul periodic să se facă practic, direct la locul de producție. In încheierea consfătuirii s-a hotărît ca în fiecare secție a uzinei să se organizeze consfătuiri de producție model, la nivelul grupelor sindicale.. In încheiere, comitetul sindicatului pe uzină, a indicat activului tuturor comitetelor sindicale de secție și grupelor sindicale să organizeze consfătuirile de producție după exemplul celei model. R. TRANDAFIR, coresp. Se dezvoltă flota comercială maritimă Ca urmare a măsurilor luate de partidul și guvernul nostru pentru dezvoltarea flotei noastre comerciale maritime. In primele 9 luni ale acestui an, tonajul total al vaselor comerciale maritime a crescut față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 199,9 la sută, adică aproape de două ori. Concomitent cu sporirea tonajului flotei noastre comerciale a sporit considerabil și cantitatea mărfurilor transportate. Astfel, în primele luni ale acestui an au fost transportate în diferite colțuri ale lumii cu 9 162 la sută mai multe mărfuri decît in perioada corespunzătoare a anului trecut. Pregătiri la Casa agronomului La Casa agronomului, filiala Dobrogea, din regională Palazu Mare, sunt in curs pregătirile in vederea începerii cursurilor de toamnă. Astfel, aici au fost amenajate și renovate sălile de cursuri și s-a construit un amfiteatru cu 100 locuri, apt si pentru proiecții de diafilme. Printre cursurile care vor începe aici in curînd, amintim: pregătirea a 100 ingineri agronomi, zootehniști și veterinari care vor funcționa apoi ca lectori pe centre de comune pentru cursurile agrozootehnice de masă. Intr-o altă serie vor fi pregătiții in cadrul aceluiași curs și specialiști cadrul G.A.S.-urilor din și S.M.T.-urilor. Vor mai fi deschise de asemenea, cursuri pentru specializare în domeniul combaterii eroziuni solului și asolamente in G.A.C.-uri, pentru lucrătorii din zootehnie, pentru specializarea membrilor comisiilor de revizie din G.A.C.-uri și a președinților, în probleme financiare. Pentru buna aprovizionare a piețelor în această toamnă, conducerea ,,Aprozar"-ului Constanța a luat din vreme măsuri pentru încheierea contractelor și aprovizionarea din abundență a piețelor cu legume, zarzavaturi și fructe. Astfel, din bazinul Făgărașului se vor aduce 6.200 tone cartofi pentru iarnă. Din această cantitate au și sosit pină acum 1.117 tone din care a început livrarea pentru piețe. Tot pentru aprovizionarea oamenilor muncii s-au mai contractat din regiunea Argeș 900 tone mere, din care s-au adus pînă acum 21 tone, 200 tone pere, 60 tone nuci și 30 tone prune uscate și afumate. Pe plan local s-au contractat și au început livrările către piață a verzei și rădăcinoaselor in cantități suficiente.