Dobrogea Nouă, octombrie 1962 (Anul 15, nr. 4404-4429)

1962-10-14 / nr. 4415

V A 4, PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VĂ I Organ al Comitetului regional P. M. R. Dobrogea și­­ l Sfătuiții popular regional 4nu? XV nr. 4415 I Duminică 14 octombrie 1962 I 4 pagini 20 bani­ ­joBrassaumjaL JM.bummmKmttBmuammMmBaimaammBunmamummmmmmm mmmaammmmmmmmmammmmmmmtmmmmmmmtmmLmmmmmmmmmaammmmmmmm mammmmmmoBmta ACEEAȘI GRIJA RĂUTĂȚII ȘI URGENTĂRII r LUCRĂRILOR AGRICOLE ACTUALE Să fie urgentat culesul viilor Din suprafețele de vii recoltate pînă acum se poate trage conclu­zia că avem în acest an, în toate unitățile agricole, producții bogate de struguri. Astfel, gospodăriile colec­tive din raionul Tulcea au recoltat pînă acum peste 58 la sută din su­prafața de vie indigenă și nobilă și au obținut mai mult de 6.000 kg de struguri la hectar, ceea ce con­stituie un succes deosebit de impor­tant. Pe regiune, gospodăriile colec­tive, care au recoltat mai mult de jumătate din strugurii pentru vin, au realizat până acum la viile indigene și­­ nobile aproape 5.000 kg de stru­guri la hectar, iar gospodăriile agri­cole de stat (ambele trusturi), mai mult de 5.590 kg în medie la hectar. Producții bogate se obțin și la viile de hibrizi producători direcți.­­Nici un bob din bogata producție de struguri din acest an nu trebuie să se piardă. Intîrzierea recoltatu­lui înseamnă risipă, mai puține ve­nituri pentru gospodăriile agricole de stat și colective. Se observă însă că în multe unități agricole există mai puțină preocupare pentru acea­stă treabă importantă. Pe regiune, viile s-au recoltat în procent de 72 la sută, din care 65 la sută în G.A.S. și 74 la sută în G.A.C. In timp ce gospodăriile colective din raionul Hârșova au terminat de cules întrea­ga suprafață de vie, cele din Istria, Tulcea și raza orașului Constanța au cules ceva mai mult de jumătate. Tre­buie să se înțeleagă că dat fiind con­dițiile de secetă din acest an, strugu­rii au ajuns la maturitate deplină mai devreme ca altă dată, și orice zi in­­tîrziată nu mai duce la creșterea pro­centului de zahăr, ci dimpotrivă, la pagube. Anevoios se desfășoară re­coltatul și în unitațile mari producă­toare de vinuri, cum sunt G.A.S.-urile Nazarcea, Murfatlar, Niculițel etc. O slabă atenție acordă specialiștii și conducerile unităților agricole ca­lității vinificației. Astfel, în unele gospodării colective, ca cele din ra­ioanele Hîrșova, Tulcea, Istria și al­tele vinificația se face de-a valma, uneori se amestecă strugurii hibrizi cu nobilii, soiurile mai bine coapte cu cele încă verzi. Acest lucru duce la deprecierea calității vinurilor do­brogene, care, după cum se știe, și-au cîștigat o binemeritată faimă în ulti­mii ani. De asemenea, în unele gos­podării colective (Chirnogeni, Vultu­­ru, Zebil etc.), din cauză că stru­gurii nu sunt storși bine, o cantitate prea mare de vin este lăsată în prăștină, ceea ce nu-i permis. Consiliile G.A.S., consiliile de con­ducere ale gospodăriilor colective, inginerii și tehnicienii au datoria să acorde mai multă atenție recoltatu­lui strugurilor și vinificației, astfel ca întreaga producție de struguri să fie bine pregătită, vinificată în con­diții­ bune și depozitată conform in­dicațiilor. N. C. LA CULES DE STRUGURI In raionul Medgidia Un ajutor mai concret gospodăriilor rămase in urmă In majoritatea gospodăriilor de stat și colective din raionul Medgi­dia, ca urmare a muncii desfășura­te de organele și organizațiile de partid, a însuflețirii cu care au răs­­puns oamenii muncii din agricultu­ră, recoltatul porumbului se apropie de sfîrșit. Acest lucru a făcut ca, pînă în dimineața zilei de 12 oc­tombrie, pe raion, această lucrare sa se realizeze în procent de 81 la sută. Paralel cu aceasta, însămințatul culturilor păioase se desfășoară din plin. Pe raion, pînă la aceeași dată, se însămânțase peste 23.000 ha (73 la sută) din care­ 18.500 ha de griu, 2.000 ha cu orz și aproape 3.000 ha cu masă verde. Acesta este un lucru bun, dar nu peste tot lucră­rile actuale se desfășoară la nivelul sarcinilor. Iată de pildă, la G.A.C din Basarabi (președinte Petru Ion) se acordă mai putină grijă însămîn­­țărilor de toamnă. Aici­ s-au însă­­mînțat abia 200 de ha, iar lucrarea continuă să se desfășoare anevoios. In ziua de 11 octombrie, din cele 2 semănători existente, n-a funcțio­nat nici una pe motiv că nu era te­ren pregătit. Deși din suprafața în­­sămînțată mai mult­ de jumătate este în miriște de grîu, suprafețe mari cu plante bune premergătoare și arate cu mult timp in urmă se pregătesc abia acum. Așa de exem­plu, o solă de 38 ha după porumb­­eiloz abia acum se pregătește, iar o altă solă­ de 40 ha, pe care a fost mazăre și fasole nu se pregătește nici acum pe motiv că bolovanii sînt prea mari. In timp ce, la bri­­gada a doua, condusă de Constantin D. Ion, se apropie de sfîrșit însă­­mînțatul griului, brigada 1 condusă de Mustafa Ismail, mai are mult de insămînțat. Mecanizatorii din brigada lui Goncea Petre se străduiesc să execute lucrări de bună calitate și la timp, dar lipsește însă sprijinul din partea consiliului de conducere, a organizației d partid (secretar Ibram Sabadin) și a inginerului agronom Nicolae Virgil. Nici pre­ședintele sfatului popular comunal, tov. Petcu Ion nu cunoaște situația la zi ,a lucrărilor din campanie, jus­­tificîndu-se cu datele existente cu cîteva zile în urmă. In raionul Medgidia, s-ar putea termina recoltatul porumbului și în­­sămînțatul cerealelor păioase în ur­mătoarele zile, dacă ar exista pe teren un control mai eficient în spe­cial în unitățile rămase în urmă cu aceste lucrări, din partea organelor raionale de partid și de stat. M. S. In raionul Hîrșova Un ritm mai intens G.A.C.-urile din raionul Hîrșova au de insămînțat în acest an cereale pe o suprafață de 38.060 ha. Din această suprafață, au insămînțat pină la 12 octombrie peste 22.000 ha. Față de această cifră constatăm că ritmul în­­sămînțărilor va permite terminarea in perioada optimă de insămînțat. Multe G.A.C.-uri ca : Albina, Ste­­jaru, Vadu Oii, Stupina, Gălbiori și altele au terminat insămînțările, iar alte numeroase gospodării se apro­pie de sfîrșitul acestei campanii. Mai sînt gospodării, ca de pildă Casim­­cea, Dulgheru, Capidava, Topologu și altele, mult rămase in urmă cu în­­sămînțatul griului. Calitatea acestor lucrări, în gene­­ ralitatea lucrărilor asigură producții mari Muncitorii și mecanizatorii gos­podăriei agricole de stat din coltun­­­a Mihail Kogălniceanu, raionul Tulcea, mobilizați de organizația de partid, au făcut toate lucrările din actuala campanie agricolă, de­tate superioară. De cîteva zile cali­aici se însămînțează grîu numai în po­­rumbiște. Imediat ce se eliberează terenul, mecanizatorii, printre care comuniștii Gîrneț Adrian, Crivinea­­nu Constantin, Mărăcine Nicolae și atemistul Barbu Stan, execută ară­turi și lucrările de pregătire a aces­tora pentru semănat. Adîncimea ară­turii se face între 20 și 26 cm, ast­fel încît să nu apară bolovani. Ime­ (Continuare in pag. a II-a) rar, este bună, dar mai sînt și gos­podării care nu respectă indicațiile primite. La Dulgheru, de pildă, in­ginerul agronom Migul Stan permite ca două semănători să funcționeze fără tăvălugi și grape de mărăcini. Sunt și aici gospodării care au ter­minat recoltatul porumbului ca : Al­bina, Hagiomer,­ Topalu, Agaua, Stu­pina și altele, dar mai numeroase sunt celelalte care nu au terminat recoltatul și mai au mari suprafețe acoperite cu coceni, exemplu, Vultu­­ru (președinte Mihalcea Gh.), Cru­cea (Bratu Nicolae) și­ altele. Considerăm că este bine ca uni­tățile agricole rămase în urmă, să studieze toate metodele care duc la intensificarea ritmului de lucru în campania de toamnă și să caute să lichideze cu rămânerea în urmă. De asemenea, controlul organelor și or­ganizațiilor de partid și de stat pe teren trebuie să se facă mai bine simțit. Organele și organizațiile de par­tid sunt chemate să-și aducă din plin aportul pentru mobilizarea tutu­ror oamenilor și participarea lor e­­fectivă d­in campania de toamnă. C. CORA PE SCURT • Colectiviștii din Dorobanțu, ra­ionul­­ Măcin au terminat recoltatul porumbului și instrmîntatul și culturilor furajere pentru orzului masă verde. S-au evidentiat brigada con­dusă de comunistul Grapeneanu Ion, precum și colectiviștii Burlacu Teo­dora, Vilcu Elena și Scarlat N. Du­mitru. (De la MILITARU ALEXE, coresp.) • Din planul de 880 ha cite tre­buie insămintate cu culturi de toam­nă, colectiviștii din Siliștea, raionul Medgidia au insămintat pină la sfir­­șitul săptămânii trecute numai a­­proximativ 300 ha. De asemenea, din suprafața totală de porumb se recoltase numai 30 la sută. E puțin și acest lucru dovedește prea că munca este slab organizată, fiind necesar să se ia măsuri pentru ur­gentarea lucrărilor. (De la POTERAȘ AGL­AIA, coresp.) Tilte tovarășilor Gh­eorghie Gheorgi­lar­gi Ion Gheorghe Maurer în India Solii poporului român au vizitat la Bombay un complex model de ferme pentru produse lactate și Institutul de energie atomică BOMBAY 13 Trimisul special A­­gerpres Ion Gălățeanu transmite: Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al In­diei, se aseamănă cu o largă pot­coavă în golul căreia pătrund valu­rile înspumate ale Mării Arabe. Bombay-ul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prințului moștenitor Angliei cu prilejul căsătoriei aces­al­tuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era con­siderat „Poarta Indiei", fiind princi­palul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi. Bombayul este un impor­tant centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Pretutindeni în oraș se remar­că o mare­ animație. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă in plus : steagurile roșu-gal­­ben-albastru și portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al pri­eteniei dintre Republica Romînă și Republica India. Populară dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer, și Corneliu Mă­­nescu, au vizitat așa-numita „Colo­nie a Laptelui" din Aarov — un complex­ model de ferme pentru pro­duse lactate, și Institutul de ener­gie atomică de la Trombay. Deși a­­tît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în pro­gramul vizitei au însă trăsături co­mune, ambele sînt menite să slu­jească la promovarea bunăstării po­porului indian, la accelerarea pro­gresului economic al țării. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui“ înalții oaspeți au fost însoțiți de guverna­torul statului Maharashtra, H.K. Cha­­mnani, de ministrul muncii al Republi­cii India, Jai Sukh Lai Hathi, de am­basadorul Republicii India la București M.P. Mathur și de ambasadorul Repu­blicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. De-a lungul celor 32 km eit măsoară drumul pînă la Aarey popu­lația din Bombay și din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă de­monstrație de simpatie solilor popo­rului român. .La ora 9.30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeții sunt primiți de ministril agricultu­rii al statulu Maharashtra. Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Khurody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. D-l Khurody dă înalților oaspeți ample explicații cu privire­ la istoricul coloniei, la mo­dul ei de organizare și funcționare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 39 de ferme, in care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani in urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949 guver­natorul de atunci al statului Maha­­rakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și amenajarea unui loc spe­cial pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi nu­mărul fermelor s-a împătrit, iar nu­mărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.0O0 de litri de lapte care sunt distribuiți printr.o largă rețea de desfacere cu­­prinzînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a trecut la vizi­tarea unității nr. 5 din cadrul com­plexului și a fabricii pentru paste­u­­rizarea și îmbutelierea laptelui. To­varășul Gheorghe Gheorghiu-De­j și-a exprimat­ aprecierea pentru fe­lul in care este organizat procesul de producție și pentru­ calitatea pro­duselor acestei întreprinderi moder­ne. Conducătorii de stat romîni în­soțiți de personalitățile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde în cursul unei discuții s-a a­­rătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență între spe­(Continuare în pag. a IV-a) Sectorul I în întrecere în lupta pentru realizarea planu­lui d­e producție pe anul 1962, mun­citorii și maiștrii din sectorul I be­ton armat, sector cu cea mai mare pondere în planul de prefabricate al I.P.M.C., continuă cu succes între­cerea socialistă pentru obținerea ti­tlului și drapelului de sector fruntaș în muncă. Pentru buna desfășurare a întrece­rii, conducerea sectorului, în cola­borare cu comitetul sindicatului, au luat de curînd o serie de măsuri. Astfel, maiștrii de schimb predau utilajele schimbului următor pe baza unui proces-verbal în care sîn­t tre­cute eventualele comportări anorma­­le ce ar putea cauza defectarea lor și, respectiv, ar cauza stagnări în producție. La fel, este predată situa­ția aprovizionării cu materiale, cu­­vele cu prefabricate pentru aburire, înainte de ieșirea din schimb, mai­strul, al cărui program a expirat, fiece în revistă cu noul maistru toa­te punctele de lucru pe care le pre­dă în stare de perfectă curățenie. Planul fizic și valoric a fost defal­cat pe decade și zile, întocmindu-se graficul de turnări, care urmărește folosirea integrală a capacității de producție și depozitare a liniilor de fabricație. Graficul urmăririi întrece­rii socialiste este afișat la loc vizi­bil și completat zilnic de către nor­matorul de sector. S-au luat măsuri pentru continua îmbunătățire a cali­tății producției printr-un control mai riguros executat de maiștri, pornind de la dozarea și prepararea betonu­lui, pînă la recepția definitivă a pre­fabricatelor la ieșirea din hală. Ca urmare a acestor măsuri, pla­nul de producție pe sector în prime­le două decade ale lunii septembrie, a fost depășit cu 103 mc de fîșii cu goluri, care echivalează cu 1.050 mp planșeu. A fost redus considerabil in special în decada a II-a procentul de rebuturi, ajungîndu-se ca zile În­tregi (3 schimburi) să nu se înre­gistreze nici o piesă rebutată. In procente, planul producției globale a sectorului a fost depășit cu 15 la sută, iar productivitatea orară la turnări a crescut cu 18 la sută față de perioada corespunzătoare a lunii trecute. Dacă pînă pe 9 septembrie, pe linia I de fabricație cele mai mari succese în întrecere se obținuse bri­gada condusă de Ifrim Nicolae, care produsese cu 86 mp mai multe fîșii cu goluri decît deținătoarea drape­lului de fruntașă pe­nală, după a­­ceastă dată brigada comunistului Cris­­tea Gheorghe, datorită respectării disciplinei în producție, neavînd nici o lipsă și nici un minut întîrziere, a ocupat locul de fruntașă pe linie, depășind în cursul celor două deca­de cu 154 mp fîșii, nivelul mediu al celorlalte două schimburi. Din bri­gada tov. Cristea Gheorghe se evi­dențiază în mod deosebit tov. Po­­sescu Ion, Pena Dumitru, Beta Nico­lae și Papuc N. Florea. Pe linia a II-a, unde se execută e­­lemente prefabricate pentru acoperiș de tip cheson, locul de echipă frun­tașă îl deține cea condusă de to­varășul Stroe Gheorghe, care a lă­sat­ în urmă cu mult brigada condu­să de tov. Lepădații Gheorghe, atît în ce privește producția cu­ mai cu seamă calitatea acesteia, modul de menținere a curățeniei la locul de muncă și reducerea pierderilor admi­sibile la beton. Pe linia a III-a, frun­tașă este brigada condusă de tov. Harapu­ Gheorghe. Realizarea și depășirea angajamen­telor de către echipele sus-menționa­­te, este urmarea creșterii conștiin­ciozității și calificării muncitorilor betoniști. Aceste realizări nu ar fi fost posibile însă dacă muncitorii de la deservire nu și-ar fi adus apor­tul cuvenit. Mecanicii de betonieră Vasilescu Dumitru și atemistul Con­stantin I., se străduiesc să dozeze și să malaxeze bine betonul, aducind în acest fel un real aport la obți­nerea unei producții mari și de bu­nă calitate. Podarii Gavrilă Constan­tin, și Rusee Ion execută prompt și conștiincios manipularea fîșiilor cu podurile rulante, evitînd rebuturile provenite din aceste operații. Cu toate că s-au înregistrat în ul­timul timp realizări frumoase, colec­tivul sectorului a ajuns la concluzia că mai sint rezerve in ce privește mărirea producției și Îmbunătățirea produselor. Faptul că toate cele 3 brigăzi de la fîșii mai înregistrează rebuturi și piese declasate, trebuie să dea de gîndit atît brigăzilor con­duse de Cristea Gh., Ifrim Nicolae și Berescu Mihai, ci­ mai cu sea­mă maiștrilor de schimb, personalu­lui C.T.C. și tuturor celor ce concu­ră la realizarea producției. Sunt încă multe lipsuri nemotivate din produc­ție. Aceste lipsuri totalizează numai pe perioada 1-15 septembrie a.c. un număr de 144 om/ore, domeniu în care excelează brigada condusă de Ifrim Nicolae. De asemenea, mai sunt tovarăși ca tov. Vintilă Dumi­tru, Vintilă Natase, podarul Luta Pe­tre, betonistul Dan Marin etc.,­ ca­re nu obișnuiesc să vină la timp la serviciu. Continuarea întrecerii pentru obți­nerea titlului de sector fruntaș, face necesare lichidarea tuturor acestor deficiențe, un sprijin mai calificat din partea conducerii secției Palas, care trebuie să pună de acord cu serviciul livrări și producție, planul operativ încă de la începutul lunii, evitând astfel desele restructurări de plan în cursul lunii. GRECU GHEORGHE, dispecer la I.P.M.C. TRACTOARELE 1 ^ ^ 4 m­ ^ ^ n^ikedm și MAȘINILE AGRICOLE 1—-----——------—----------1 In fiecare S.M.T. sunt mari rezerve pentru reducerea prețului de cost al lucrărilor Conferința regională de partid din ianuarie a.c. a trasat sarcină orga­nelor și organizațiilor de partid, pre­cum și conducerilor S.M.T., ca prin folosirea rațională a tractoarelor și mașinilor agricole, prin economisirea de carburanți și buna îngrijire a u­­tilajelor, să reducă în acest an pre­țul de cost al unui hn de arătură normală cu 9 la sută față de 1961, iar în 1963 cu 5 la sută față de 1962. S-au scurs pină acum 2 din cele 3 campanii agricole din acest an, timp în care S.M.T.-urile noastre au ob­ținut, în marea lor majoritate, re­zultate bune atît în ceea ce priveș­te îndeplinirea planului de lucrări, cit și în direcția reducerii prețului de cost. Pe regiune, la data de 31 august, prețul de cost al unui ha de arătură normală era cu 4,71 lei sau 7,02 la sută mai mic decât cel planificat. S.M.T. Babadag a redus prețul de cost al lucrărilor cu 10,66 lei pe ha de arătură normală, S.M.T. Casimcea cu 9,92 lei, S.M.T. Remus Opreanu cu 9,77 lei, S.M.T. Ostrov cu 9,14 lei, iar S.M.T.Greci cu 8,88 lei. La acestea se mai adaugă încă 1? S.M.T.-uri, printre care cele din Topraisar, cu o reducere a prețului de cost de 7,35 lei pe ha de arătură normală, și Chirnogeni cu 8,40 lei. De altfel, aceste S.M.T.-uri și-au a­­dus cea mai mare contribuție la e­­conomiile realizate pe întreaga re­giune. "v' Cifra care reprezintă­ reducerea prețului de cost al unui ha de arătu­ră normală pe regiune (4,71 lei) a­­rată însă nu numai activitatea rod­nică a mecanizatorilor din S.M.T.-U­­-ile fruntașe, nu numai preocuparea organizațiilor de partid din aceste S.M.T.-uri pentru problemele legate de reducerea consumurilor de carbu­ranți, piese de schimb și materiale, de folosire mai rațională a parcu­lui de mașini agricole și tractoare. Această cifră mai arată, că în re­giune, avem încă S.M.T.-uri ale că­ror conduceri se ghidează în munca lor după principiul „cîți mai mulți hantri, indiferent de costul lor, in­diferent de calitatea lucrărilor“. In această categorie intră S.M.T.-urile Tulcea (director, Dordea Vasile), Mi­hail Kogălniceanu (director, ing. I­­vanov Andrei), Horia­­ Măcin (di­rector, ing. Stancu), Valu Traian și altele. Din exemplele prezentate mai sus, atît cele care au redus prețul de cost al lucrărilor, cît și cele care au depășit prețul de cost planificat, se desprind unele concluzii deose­bit­ de importante. Prima concluzie este aceea că S.M.T.-uri vecine deci cu condiții de lucru asemănă­toare — Babadag cu Mihail Kogăl­niceanu, Greci cu Horia — Măcin, Castelu cu Valu Traian etc. — au obținut rezultate diferite în ceea ce privește reducerea prețului de cost. S.M.T.-ul Mihail Kogălniceanu nu are condiții de lucru mai rele decît S.M.T. Babadag. Dimpotrivă, mai bi­ne. Totuși, un ha de arătură norma­lă realizat de această stațiune costă 69,10 lei, iar la S.M.T. Babadag costă (Continuare In pag. a II-a) Executînd la timp toate lucrările de Întreținere colectiviștii din comuna Chirnogeni, raionul Negru Vodă, obțin acum, de pe întreaga suprafață cultivată cu porumb, producții bune. Colectiviștii din bri­gada lui Țăranu F. Gheorghe de pildă, au realizat pînă acum o pro­ducție medie de aproape 3.500 kg porumb boabe la hectar. In clișeul alăturat colectiviștii de aici zoresc terminarea tran­sportului de porumb, eliberînd as­tfel terenul pentru arături. Foto: GH. CIOROBEA Consfătuire de producție model Zilele trecute, comitetul sindica­tului de la U.S.A.S. Năvodari, la in­dicația organizației de partid pe u­­zină, a organizat o consfătuire de producție model, la nivelul comitetu­lui sindicatului de secție din secto­rul de acid sulfuric. La consfătuire au participat președinții comitetelor sindicale de secție, membrii comi­tetului sindicatului pe uzină, condu­cerea uzinei și alți tovarăși din ser­viciile legate direct de realizarea planului de producție. Consfătuirea de producție model, a avut ca scop răspîndirea experien­ței comitetului sindicatului de sec­ție de aici în ceea ce privește mo­bilizarea colectivului de muncă la în­deplinirea sarcinilor de producție Au luat cuvîntul 15 din participanții la consfătuire, vorbitorii arătînd­ con­dițiile în care s-au obținut bunele rezultate in activitatea productivă In luna trecută. Totodată ei au criticat lipsurile manifestate și au făcut pro­puneri de îmbunătățire a deficiențelor semnalate. Dintre propuneri, amintim pe cea făcută de către electricianul Lupșor Cornel, care a propus să se instaleze o macara la podul rulant. Aceasta va duce la scurtarea timpu­lui de reparație și va ușura efortul fi­zic al muncitorilor. Stoiciu Ioan, e­­lectrician, a propus conducerii uzi­nei să urgenteze pregătirile­­ pentru iarnă și să ia măsuri pentru încălzi­rea apei de spălare a sticlelor de a­­cid chimic pur. Lăcătușul Enache Va­sile a propus ca să se procure pen­tru lăcătușii din tură, truse de scule spre a se putea efectua remedierile pe loc. De asemenea, tehnicianul cu protecția muncii a propus ca instruc­tajul periodic să se facă practic, di­rect la locul de producție. In încheierea consfătuirii s-a ho­­tărît ca în fiecare secție a uzinei să se organizeze consfătuiri de produc­ție model, la nivelul grupelor sindi­cale.. In încheiere, comitetul­­ sindica­tului pe­ uzină, a indicat activului tu­turor comitetelor sindicale de secție și grupelor sindicale să organizeze consfătuirile de producție după e­­xemplul celei model. R. TRANDAFIR, coresp. Se dezvoltă flota comercială maritimă Ca urmare a măsurilor luate de partidul și guvernul nostru pentru dezvoltarea flotei noastre comerciale maritime. In primele 9 luni ale aces­tui an, tonajul total al vaselor com­erciale maritime a crescut față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 199,9 la sută, adică aproa­pe de două ori. Concomitent cu sporirea tonajul­ui flotei noastre comerciale a sporit considerabil și cantitatea mărfurilor transportate. Astfel, în primele luni ale acestui an au fost transpor­tate în diferite colțuri ale lumii cu 9 162 la sută mai multe mărfuri decît in perioada corespunzătoare a anului trecut. Pregătiri la Casa agronomului La Casa agronomu­lui, filiala Dobrogea, din regională Palazu Mare, sunt in curs pre­gătirile in vederea în­ceperii cursurilor de toamnă. Astfel, aici au fost amenajate și re­novate sălile de cursuri și s-a construit un am­fiteatru cu 100 locuri, apt si pentru proiecții de diafilme. Printre cursurile care vor începe aici in cu­­rînd, amintim: pregă­tirea a 100 ingineri a­­gronomi, zootehniști și veterinari care vor func­ționa apoi ca lectori pe centre de comune pen­tru cursurile agrozoo­tehnice de masă. Intr-o altă serie vor fi pregă­tiții in cadrul aceluiași curs și specialiști cadrul G.A.S.-urilor din și S.M.T.-urilor. Vor mai fi deschise de asemenea, cursuri pentru specializare în domeniul combaterii e­­roziuni solului și aso­­lamente in G.A.C.-uri, pentru lucrătorii din zootehnie, pentru spe­cializarea membrilor co­misiilor de revizie din G.A.C.-uri și a preșe­dinților, în probleme fi­nanciare. Pentru buna aprovizionare a piețelor în această toamnă, conducerea ,,A­­prozar"-ului Constanța a luat din vreme măsuri pentru încheierea contractelor și aprovizionarea din abundență a piețelor cu legume, zarzavaturi și fructe. Astfel, din ba­zinul Făgărașului se vor aduce 6.200 tone cartofi pentru iarnă. Din a­­ceastă cantitate au și sosit pină a­­cum 1.117 tone din care a început livrarea pentru piețe. Tot pentru aprovizionarea oameni­lor muncii s-au mai contractat din regiunea Argeș 900 tone mere, din care s-au adus pînă acum 21 tone, 200 tone pere, 60 tone nuci și 30 tone prune uscate și afumate. Pe plan local s-au contractat și au în­ceput livrările către piață a verzei și rădăcinoaselor in cantități sufici­ente.

Next