Dobrogea Nouă, iulie 1965 (Anul 18, nr. 5255-5281)

1965-07-22 / nr. 5273

O Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XVIII nr. 5273 Joi 22 iulie 1965 6 pagini 25 bani Lu­rările Com­milu­­i­ IMm­il Firmcu­lni Consist Ruin Lucrările ședințelor de miercuri dimineața ale celui de­al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost con­duse de tovarășii Petre Borilă și Constantin Pîrvulescu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze tovarășul Gheorghe A­­postol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Ra­portul a fost subliniat în repeta­te rînduri de aplauze puternice. In continuarea ședinței, tova­rășul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregăteas­că propunerile de candidați pen­tru membrii Comitetului Central al Partidului și ai Comisiei Cen­trale de Revizie. Congresul a a­­probat în unanimitate comisia al­cătuită din tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Ilie Verdeț, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheor­ghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekaș Ludovic, Gere Mi­­hai, Matei Nicolae, Matei Ștefan, Mihai Nicolae, Militaru Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roșu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunțat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congre­sului cu cererea de a li se re­examina situația de partid, și s-a propus să se aleagă o comi­sie care să examineze aceste a­­peluri. Congresul a aprobat con­stituirea comisiei. In urma consultării cu dele­gați din toate regiunile țării, to­varășul Constantin Dăscălescu, delegat al organizației regionale de partid Galați, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarășii: Guran Ion, Haș Teo­dor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a a­­probat pe membrii comisiei. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul tovarășii Gheorghe Necula, delegat al regionale de partid organizației București, Ion Cetățean III, delegat al orga­nizației regionale de partid Ma­ramureș, Iosif Banc, delegat al organizației regionale de partid Mureș Autonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organiza­ției regionale de partid Oltenia, Constantin­ Drăgan, delegat al organizației orășenești de partid București, Ilie Cîșu, delegat al organizației regionale de partid Ploiești, Virgil Cazacu, delegat al organizației regionale de par­tid Iași. In cursul ședințelor de dimi­neață au rostit cuvîntări de sa­lut tovarășii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez ; Dipa Nusantara Aidit, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din In­donezia ; Jeno Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Populare Ungare ; Arman­do Cossutta, membru al Direcți­unii Partidului Comunist Italian; Bohuslav Lastovicka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Ceho­slovacia, președintele Adunării Naționale a Republicii Socialiste Cehoslovace ; Le Duc Tho, mem­bru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Parti­dului celor ce Muncesc din Viet­nam, care a înmînat apoi Prezi­diului mesajul adresat Congre­sului al IX-lea al P.C.R. de că­tre C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam ; Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Al­bania , Max Reimann, prim-se­­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Ger­mania. Cuvîntările de salut ale con­ducătorilor delegațiilor partide­lor comuniste și muncitorești au fost subliniate cu vii aplauze de delegații și invitații la Congres. Lucrările ședințelor de după­­amiază ale Congresului au fost conduse de tovarășii Ștefan Voi­­tec și Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze a luat cuvîntul tovarășul Alexandru Drăghici. La discuții, în continuare, au luat cuvîntul tovarășii Vasile Daru, delegat al organizației re­gionale de partid Banat, Gheor­ghe Mihoc, delegat al organiza­ției orășenești de partid Bucu­rești, Mihail Florescu, delegat al organizației regionale de partid Argeș, Ion Delcea, delegat al or­ganizației regionale de partid Oltenia, Ion Turcu, delegat al organizației orășenești de partid București, Wilhelm Georg Wag­ner, delegat al organizației re­gionale de partid Brașov. In cursul ședințelor de după­­amiază au rostit cuvîntări de salut tovarășii Jeannette Thorez Vermeersch, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Francez ; Damdinjavin Maidar, membru al Biroului Politic­ al Comitetului Central al Partidu­lui Popular Revoluționar Mon­gol, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Populare Mongole ; Maurice Ca­mara, delegatul Partidului De­mocrat din Guineea, ambasado­rul Guineei la Moscova ; Ma­nuel Yepe Menendez, delegatul Partidului Unit al Revoluției So­cialiste din Cuba, ambasadorul Republicii Cuba în Republica Populară Română ; Carl Winter, purtător de cuvînt al Partidului Comunist din S.U.A. ; Antonio Miro, membru al Comitetului Executiv și secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Spania ; Kostas Ko­­l­annis, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Grecia ; James Reid, membru al Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie ; Friedl Fur­­nberg, membru al Biroului Poli­tic și secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Austria ; Jean Tertve, mem­bru al Biroului Politic al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist din Belgia ; Bruce Mag­­nuson, membru al Comitetului Executiv Național al Partidului Comunist din Canada ; Manuel Rodrigues da Silva, membru al Secretariatului Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Por­tughez. Cuvîntările de salut ale con­ducătorilor delegațiilor partide­lor comuniste, muncitorești și altor partide democratice au fost subliniate cu vii aplauze de delegații și invitații la Congres. Lucrările Congresului conti­nuă. (Agerpres).. CONDUCĂTORI AI PARTIDULUI ÎN MIJLOCUL UNOR PARTICIPANȚI LA PRIMUL CONGRES AI­ PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN — 8 MAI 1921, IN EDITURA POLITICA A APĂRUT: ION GHEORGHE MAURER Raport asupra Directivelor Congresului al IX-lea al Par­tidului Comunist Român pri­vind planul de dezvoltare a e­­conomiei naționale pe perioada 1966—1970. Lucrarea a fost editată in­­tr-un tiraj de masă. • RAPORTUL CU PRIVIRE LA PROIEC­TUL STATUTULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (PAGINIle A 11-a și A III -A) Noul statut — legea de bază a Partidului Comunist Român — îngăduie partidului, organizațiilor sale să ridice la un nivel superior capacitatea lor organi­zatorică și politică de mobilizare a oame­nilor muncii în lupta pentru înfăptuirea mărețului ideal — construirea socialis­mului și comuNISMULUI. (DIN RAPORTUL CU PRIVIRE LA PROIECTUL STATUTULUI P.C.R.). Cu gîndul la Congres Sub semnul înaltei răspunderi Atmosferă de lucru... în tur­nătoria întreprinderii mecanice de utilaj Medgidia șuierul flă­cărilor care lichefiază oțelul a luat locul foșnetului ziarelor proaspete în paginile cărora sînt inserate lucrările celui mai înalt for al comuniștilor români, cel de-al IX-lea Congres al parti­dului, rea­litind în ziare despre hotărî­ Congresului ca partidul nostru să se numească Partidul Comunist Român, am trăit cli­pe emoționante, nemaiîncercate încă, îmi amintesc emoția trăită cu mulți ani în urmă, în 1952, în fața cuptorului. Proaspăt venit de la Hunedoara mi se încre­dințase, atunci, răspunderea tur­nării primei șarje de oțel din istoria Dobrogei. Acum se toar­nă în litere de foc marea noas­tră răspundere de a purta înal­tul titlu de membru al Partidu­lui Comunist, ne spune prim­­topitorul Sterică Apostol, pre­zent la gura cuptorului încins. — Ce v-a impresionat mai mult din conținutul Raportului prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la cel de-al IX-lea Congres ? — Am simțit consfințirea is­torică a urcușului nostru nea­bătut spre o Românie industria­lă, prosperă în toate ramurile ei de activitate. Țelul partidu­lui, cuprins în noile sale planuri directoare, e deopotrivă și țe­lul fiecăruia dintre noi. El ne călăuzește spre înflorirea patriei noastre socialiste, spre desăvîr­­șirea fericirii fiecăruia dintre noi. Studiind lucrările Congre­sului, simți nevoia de a munci așa cum n-ai muncit niciodată spre a pune temelie de faptă acestor planuri înalte care sunt deopotrivă și planurile de viață ale fiecăruia dintre noi. — Prin urmare un suiș de oțel ? — Da. Dar nu în înțelesul îngust al metalului, în cinstea Congresului echipa noastră sporit numărul și calitatea șar­a­jelor de oțel. O va face și de acum înainte cu și mai multă hotărîre, cu și mai mult succes. Nu obținem însă oțel de dragul oțelului. Oțelul produs de noi stă la baza unor mașini și piese de schimb care contribuie la sporirea forței industriale României, la înzestrarea cu teh­a­nică superioară a agriculturii ei. Cui aparțin aceste roade bogate și cele mereu mai bogate pe care pornim sub îndrumarea parti­dului să le cucerim în cel mai apropiat viitor ?. Nouă, oameni­lor muncii, întregului nostru po­por. E o mare fericire să con­struiești acest viitor deopotrivă a­ tău și al țării. Lăsăm în urmă șuvoiul de flăcări fierbinți în care se ru­menește, aidoma unei albe pîi­ni românești, viitoarea șarjă. Ne întîmpină torsul uniform al strungurilor în care se nasc pînă la ultima perfecțiune viitoarele organisme ale mașinilor, piesele de otel argintiu. — La ce lucrați in prezent ? — Modelăm o părticică din viitorul țării, ne răspunde ajus­­torul Alexandru Buligescu. De fapt, în limitele tehnicii, produ­cem piese pentru tractorul ro­mânesc de recoltat stuful. Strîn­­gerea stufului Deltei înseamnă pîine pentru noua noastră chi­mie. Chimia înseamnă o gamă uriașă de produse puse la în­­demîna oamenilor muncii. De la hîrtia pentru cărți la țesătura pentru veșminte. Vedeți clar că lucrurile nu pot fi privite sepa­rat. Fiindcă așa cum se arată în Raportul prezentat de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, „deși se referă în principal la activi­tatea economică, Directivele Con- Infăp programa Foșnetul lanurilor mănoase de grîu s-a îngemănat în aceste zile cu al ziarelor proaspăt so­site, transistorul de la volanul tractoristului a rămas deschis în continuare pe postul de la care a răsunat cuvîntul parti­dului la cel de-al IX-lea Con­gres al său. Acest eveniment de seamă — de neuitat în isto­­toria partidului și a patriei socialiste — este cinstit prin muncă entuziastă și plină de însuflețire de cei de pe ogoare­le dobrogene. Mecanizatorul, crescătorul turmelor de ani­male și viticultorul, fiecare muncitor din G.A.S. ori S.M.T., fiecare membru cooperator în­trezărește viitorul, treptele pe care le vom urca în următorii cinci ani. Despre acest viitor luminos ne-a vorbit inginerul agronom Marin Tudoran, director al greșului constituie, prin conți­nutul lor, programul înfloririi multilaterale a României socia­liste“. E un adevăr pe care îl simt în propria mea viață de fiecare zi. Sunt tată a trei copii. Fiica mai mare e studentă, cea mij­locie, elevă la școala medie, cea mai mică, într-a V-a. Oțelul, ma­șinile pe care le producem aici nu înseamnă numai industriali­zarea României, nu numai me­canizarea și chimizarea agricul­turii ei. Ele stau la baza miilor de apartamente moderne și con­fortabile clădite pentru oamenii muncii, printre care mă număr și eu, înseamnă dreptul la în­vățătură și la cultură al celor 20 de milioane de oameni în care se numără și cei trei copii ai mei. Punînd temeliile viito­rului deschis de partid, avem certitudinea că desăvîrșim pro­pria noastră fericire. Iată de ce nici un efort nu e prea mult pentru împlinirea acestui țel lu­minos. Ne străduim să ne­ adu­­cem viitorul aproape, depășind vechile ritmuri ale uzinei și de­­pășindu-ne pe noi înșine. E da­toria pe care o implică înaltul titlu de comunist. NICOLAE FATU­ tuim partidului G.A.S. Cochirleni, raionul Med­gidia : „Ascultînd la radio Ra­portul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, m-am gîndit la acea parte din Raport ca­re se referă la hortiviticultu­­ră, la sprijinul primit din par­tea partidului și statului nos­tru pentru a face din niște dealuri pietroase și sterpe ade­vărate podgorii roditoare. Gos­podăria noastră are în prezent 415 ha de vie și 81 ha livadă, dar în viitorii 5 ani vom ajun­ge la 1.200 ha de vie. Folosirea productivă a pămîntului, potri­vit condițiilor pedoclimatice, în­deplinirea sarcinii trasate de partid privind dezvoltarea in­tensivă și multilaterală a agri­culturii decurg din însemnă­tatea deosebită pe care această (Continuare în pag. a V-a) Maistrul I‘îslaru Nicolae de la I.C.l L Con­stan­ța, verifici»»«­ banul mers al procesului tehnoldinic. (Foto : Gh. Papagheorghe)

Next