Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-22 / nr. 7052

> y PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI­VA­­ hranei uui ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7052[ 22 aprilie 1971] 4 pagini, 30 bani „ZESTREA TEHNICA“ să fie folosită intensiv, cu maximum de eficiență­ în județul nostru, s-au obținut, la ultimul timp, rezultate mai bu­ne in ceea ce privește exploatarea capacităților de producție, asimi­larea pieselor de schimb pentru re­parații, precum și in acțiunea de completare a bazei tehnico-mate­­riale, prin autoutilaje. Ele au fost subliniate și cu prilejul recentei consfătuiri organizată de Comitetul județean de partid, citul au fost a­­nalizate, totodată, temeinic nume­roasele și complexele aspecte pe care le implică exploatarea cit mai eficientă a dotării tehnice de care dispun întreprinderile. După cum se știe, în încheierea consfătuirii au fost jalonate cu precizie înda­toririle ce revin organelor și orga­nizațiilor de partid, comitetelor de direcție și consiliilor de adminis­trație, tuturor muncitorilor și Spe­cialiștilor, in ceea ce privește ridi­carea eficienței activității produc­tive, prin exploatarea mai judi­cioasă a capacităților de producție. In acest sens, conducerile unită­ților economice au datoria să întoc­mească programe de încărcare a utilajelor și instalațiilor în scopul asigurării unor coeficienți de utili­zare de 70—15 la sută din fondul de timp disponibil al mașinilor­­unelte de prelucrarea metalului în secțiile de bază și­­ 60 la sută in cele auxiliare. Acești coeficienți trebuie să fie de 90 la sută în fi­laturi și în instalațiile de prelu­crare a lemnului. Se trebuie să se întreprindă asemenea, măsuri hotărîte pentru atingerea unui coeficient de 2,2 pe schimburi. Aceasta presupune ca, acolo unde, prin plan, nu se asigură folosirea integrală a capacităților de produc­ție, să se studieze posibilitățile de diversificare și asimilare a noi sor­timente cu desfacere asigurată, de lărgirea cooperării cu alte unități, urmărindu-se îndeosebi creșterea gamei de produse destinate expor­tului. De asemenea, să se întoc­mească pe baze reale graficele de întreținere și reparații, iar opririle instalațiilor să se facă numai în concordanță cu acestea. Orice pre­lungire a termenului de funcționare a mașinilor să fie hotărită numai după o analiză temeinică, să se pregătească reparațiile din timp, asigurîndu-se piesele de schimb și materialele necesare, să se ur­mărească realizarea unor lucrări de calitate ireproșabilă. Conduce­rile întreprinderilor să nu uite că o rezervă importantă de producție există în atingerea grabnică a pa­rametrilor proiectați la noile capa­cități date în folosință anii trecuți, precum și a celor ce urmează a fi gata în 1971. Continuindu-se acțiu­nea de asimilare a pieselor de schimb, să se intensifice studierea și proiectarea fabricării acestora, înlăturîndu-se importul, iar acolo unde este cazul să se apeleze in mai mare măsură la cooperarea cu alte întreprinderi. In această direc­ție, unitățile de industrie locală și ale cooperației meșteșugărești tre­buie să ia măsuri pentru organiza­rea producției de piese de schimb. Un sortiment mai mare de acest fel, care să satisfacă și necesită­­­țile altor întreprinderi din indus­trie, transporturi sau construcții, pot fi realizate și în atelierele de întreținere ale unităților care nu au profil de prelucrare a metalelor, dar care au obținut, deja, bune re­zultate in această direcție. Revine cu atît mai mult, ca o sarcină de mare însemnătate a or­ganelor și organizațiilor de partid, organizarea de schimburi de expe­riență, vizite reciproce în între­prinderi, simpozioane, expoziții de prezentare a realizărilor din acest domeniu, pentru ca experiența do­­bîndită de un colectiv sau altul să devină un bun al tuturor unităților economice. Obiectivele stabilite In ridicarea indicilor de exploatare a capacităților productive, de asimi­lare a pieselor de schimb și de ex­tindere a autodotării întreprinderi­lor vor putea fi îndeplinite numai prin concentrarea tuturor forțelor, prin aplica­rea operativă și completă a măsurilor stabilite, in fiecare u­­nitate de producție. Economia na­țională are nevoie­ ca fiecare ma­­­șină să producă din plin, să-și for­tifice integral valoarea investită prin achiziționarea ei. ÎN ÎNTREPRINDEREA DUMNEAVOASTRĂ TOATE UTILAJELE PRODUC DIN PLIN • AMPLE ACȚIUNI ALE PIONIERILOR ȘI ȘCOLARILOR ÎN „SAPTAMÎNA PRIMĂVERII“ MARILE FAPTE ALE CELOR MICI Un element component al inte­grării sociale a copiilor îl consti­tuie educarea prin muncă și pen­tru muncă concepută încă din pri­mii anii ai pionieriei. In acest sens, consiliile Organizației­ pionierilor, sub directa conducere a organiza­țiilor de partid și în strînsă cola­borare cu școala și familia, reușesc să valorifice mai bine căile speci­fice de lucru, în vederea formării și consolidării la copii a unor de­prinderi trainice de muncă. Exis­tența celor 830 de cercuri pionie­rești de diferite profile, care cu­prind, in județul nostru, peste 31.000 de copii, extinderea în școli a activității caselor de pionieri din Constanța­ și Medgidia, precum și activitățile și acțiunile de masă inițiate de detașamente și unități au canalizat eforturile conjugate ale adulților și copiilor pentru re­liefarea frumuseții muncii și a im­portanței ei sociale. Contactele directe cu viața, cu locurile, cu oamenii, i-au determi­nat pe pionierii din Mereni, Cio­­cîrlia de Sus, Cobadin, Saraiu, Cuza Vodă, din multe unități ale municipiului Constanța, Medgidia și Cernavodă să participe cu însu­flețire alături de adulți la amena­jarea de parcuri și spații verzi, de baze sportive școlare, la întreține­rea și mai ales la strângerea recol­telor, la recoltarea plantelor medi­cinale, la întreținerea mobilierului și a materialului didactic din școli, iar pionierii din Petroșani și-au a­­dus modesta lor contribuție la con­struirea căminului cultural. In aceste zile, ca răspuns la an­gajamentul luat de activele pionie­rești la­ recenta înt­­lnire din Sala sporturilor din Constanța cu pri­mul­­ secretar al Comitetului jude­țean de partid, tovarășul Vasile Vîlcu. „Săptămîna primăverii** de­butează cu primele rezultate deo­sebite : pionierii din Viișoara, Cio­cârlia de Sus, Adamclisi, Mircea Vodă raportează că au plantat cite cinci pomi fructiferi și că numă­rul ghivecelor nutritive pentru sporirea recoltelor de porumb creș­te simțitor. Prof. Toma MAREȘ, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor Constanța (Continuare în pag.­a­n-a) 1921-1971 focul viu, roditor, al trâiril In chip comunist teliere din fierării și din tîmplării modeste ori de-a dreptul de pe braz­da plugului. Visau să-și unească lumina iscoditoa­re a minților și aspra ne­înduplecate a palmelor în superbe lebede birui­toare de furtuni și imen­se distanțe maritime. Ii așteptau doar reparații mărunte. Atît cit îngă­duia „starea tehnică“ a modestelor ateliere in ca­re singurul dispozitiv de ridicat era rudimentara „lungăreață", in care ton­ta se spărgea cu „berbe­cul“ , in care puțina căl­dură se obținea rumegînd talașul și rumegușul, iar încălzirea apei de spălat se făcea cu o bucată de fier inroșit aruncată cu cleștele în găleată. Dar și-au iubit, in ciuda tu­turor greutăților, mese­ria. Și n-au contenit să spere intr-o vreme mai bună pentru șantierul de care se legaseră prin vo­cație, pentru însăși viața lor, întunecată de ne­dreaptă și crîncenă ex­ploatare. Au fost printre primii care și-au făcut auzit glasul hotărit îm­potriva nedreptății și a­­supririi. Și, semn al cre­dinței lor nestrămutate in împlinirea celor hotă­­rîte prin reprezentanții lor la istoricul Congres de constituire a partidu­lui comunist, au conti­nuat să-și dăruiască șan­tierului frații mai tineri, feciorii. Clădind astfel cea de-a doua generație pe care precipitarea eve­nimentelor avea s-o facă părtașă nemijlocită la cele mai fierbinți dintre paginile istoriei noastre, Asuprirea dintotdeauna, la care fascizarea țării a adăugat fanfaronada iste­rica, suprimarea oricăror garanții democratice și Nicolae FATU (Continuare­a în pag. a II-a) In cei 72 de ani care marcă drumul de la mo­destele „ateliere de repa­­rațiuni“ din 1899 la actua­la înfățișare modernă a Șantierului naval din Constanța se suprapun, practic, trei generații. A existat o primă generație a oamenilor veniți in a­ Semănatul porumbului Pînă la ultima brazdă CALITATEA LUCRĂRILOR să stea în centrul atenției! • PESTE 64.000 HA ÎNSAMÎNTATE PI­NA IERI DIMINEAȚA DE COOPERATI­VELE AGRICOLE DIN JUDEȚ • PRIN­TRE CELE 60 UNITĂȚI COOPERATISTE CARE AU ÎNCHEIAT LUCRAREA, SE E­­VIDENTIAZĂ CELE DIN ALMALĂU, COSTINEȘTI, VALUL LUI TRAIAN ȘI CARVAN » LA ALIMANU, IVRINEZU, ZORILE, ION CORVIN, CORBU DE SUS ȘI SCARIȘOREANU, SE SEAMĂNĂ INTR-UN RITM PREA LENT! 82 la sută din plan în cooperativele agricole Ieri dimineață, cooperativele a­­gricole din județul nostru aveau însămînțate cu porumb 61.492 ha, suprafață care reprezintă 82 la sută din plan. Aproape jumătate din numărul unităților cooperatiste au încheiat semănatul. La Valul lui Traian, Costinești, Ciocârlia de Jos și în alte unități, s-a încheiat și semănatul porumbului pentru si­loz. Așa după cum ne-a informat Vasile Dragomir, secretarul comi­tetului de partid Tuzla, o grijă deo­sebită acordă în­ aceste zile coo­peratorii și mecanizatorii depistării atacului de dăunători și combaterii acestora. Evidențiem faptul că mecanizatorii de la Negru Vodă, 23 August, Pantelimon, Castelu, Inde­pendența și Hîrșova sînt pe sfir­­șite cu semănatul porumbului boabe. Conform planului, ar trebui ca zilnic în cooperativele agricole din județul nostru să se însămînțeze cu porumb boabe suprafața de 8.569 ha. In cele mai multe cazuri, viteza planificată nu numai că se realizează, ci chiar se depășește. De fapt, așa se explică faptul că în numai 7—8 zile, de cînd se lu­crează din plin la semănat, aproape 60 unități cooperatiste au reușit să încheie această lucrare. Marți n-au fost însă însămînțate decit 6.208 ha, adică 73 la sută din viteza zilnică planificată. Unii susțin că este nor­mal ca viteza zilnică să nu se mai poată realiza, având în vedere că o parte din unități au terminat se­mănatul. Așa este , dar, dacă s-ar face o mutație a semănătorilor că­tre unitățile rămase în urmă, nu s-ar putea care semăna, mai mult? Viteza nu se poate realiza în unele unități și pentru faptul că pe o su­prafață apreciabilă se aplică ierbi­­cide. Totuși, lucrarea se întîrzie, deoarece și la ierbicidat se lucrea­ză într-un ritm nesatisfăcător. La Alimanu din 1.050 ha au fost se­mănate pînă ieri dimineață 640 , la Ivrinezu — 290 ha din 538, la Corbu de Sus — 810 din 1.100, iar la Zo­rile — 360 din 600 ha. Cooperativa de producție Istria are plan să semene in acest an cu porumb boabe suprafața de 1.060 ha. Deși vecinii din jur — coope­ratorii de la Sinoie și Nuntași — au încheiat lucrarea, cei din Istria au semănat pînă ieri dimineață doar 700 de hectare. Marți, preșe­dintele cooperativei agricole, Marin Chiriță, în loc să fie la cîmp, a fost întîlnit la ora 11 la magazinul mixt din comună. La cîmp, trac­toriștii erau singuri, fiind lipsă atît inginerul Victor Gheorghiță, cit și brigadierul Nicolae Trifu. Oamenii semănau așa cum se pri­cepeau. Și ne-am convins cum se pricepeau, deoarece pe jos am vă­zut o mare risipă de boabe. Că pre­ședintele nu era în cunoștință de cauză atît cu ritmul semănatului, cit și cu executarea lucrării in sine, a reieșit și din faptul că la cele 700 ha, dumnealui mai „adăugase" o sută de ha și că nu cunoștea cu precizie care tractoriști anume exe­cută această lucrare. Comitetul co­munal de partid n-are nimic de spus în legătură cu modul cum se lucrează la cooperativa agricolă din­­ calitate ? Control la fața locului Fruntașii recoltelor bogate au demonstrat deseori cu fapte con­crete că secretul obținerii unor producții mari constă în calitatea lucrărilor. La semănatul porumbu­lui, calitatea înseamnă rânduri drepte, densitate corespunzătoare, îngroparea boabelor la o adâncime optimă. Acest lucru se realizează printr-un permanent control în teren. Este necesar ca specialiștii, brigadierii și conducerile unităților agricole să acorde pe mai departe aceeași atenție calității semănatu­lui. A REALIZA DE LA NAT O DENSITATE DE SEMĂ­MINI­MUM 35.000 PLANTE RECOLTA­­BILE LA HECTAR IN CONDIȚII DE NEIRIGARE ȘI 60.000 LA IRI­GAT ÎNSEAMNĂ O GARANȚIE IN PLUS A ÎNDEPLINIRII AN­GAJAMENTULUI LUAT DE JU­DEȚUL NOSTRU. Merită a subli­nia faptul că intr-o serie de uni­tăți, cum ar fi de pildă Ioan Cor­vin, Crișan, Stațiunea experimen­tală Valul lui Traian și altele, au fost confecționate ghivece și s-a semănat porumb pentru completa­rea eventualelor goluri apărute în teren. O măsură bună, gospodă­rească, care, așa cum se prevede în planul de măsuri al Comitetu­lui județean de partid, va trebui realizată peste tot. Șt. MIHAI Viteza zilnică nu realizează se Lucrătorii rețelei comerciale­­într-o nouă și importantă competiție a bunei serviri fără îndoială, aprovizionarea populației cu o largă gamă de bu­nuri de consum, proape sub raport mereu mai a­­cantitativ și calitativ de exigențele mereu cres­­cinde ale acesteia, constituie o preocupare permanentă a lucrato­rilor din întreprinderile și organi­zațiile comerciale din județul nos­tru. Dar există în viața țării, a locuitorilor săi de la orașe și sate, evenimente sărbătorești, trăiri de maximă intensitate care implică in întregul angrenaj economic și so­­cial, inclusiv în sectorul comerțu­lui, creșteri importante de ritm. Sărbătorile de la început de mai se înscriu printre aceste vîrfuri de ritm, de calitate și operativi­tate în rețeaua comercială, chema­tă să completeze armonios atmos­fera festivă a zilelor respective. Cum intîmpină, așadar, lucrătorii din comerț zilele de 1 și 2 mai? Ce noutăți pregătesc ei m dialo­gul cu miile de cumpărători . Un răspuns la aceste întrebări ne oferă tovarășul PARASCHIV BANCIU, directorul Direcției co­merciale a județului Constanța. — Conducerile întreprinderilor și organizațiilor comerciale au luat și iau în continuare măsuri ener­gice pentru a asigura în cele mai bune condițiuni, sub toate aspec­tele esențiale, ritmul sporit de consum care se înregistrează cu­­ prilejul apropiatelor sărbători. Ast- I.C.R.A., I.C.R.T.I., I.C.R.M. și LJ.E.COOP au intensificat ritmul preluărilor de mărfuri de la între­prinderile producătoare la toate sortimentele care prezintă interes deosebit, un caracter pronunțat de sezon. S-a mers chiar până la de­terminarea producătorilor de a livra în avans mărfurile socotite strict necesare in rețeaua de des­facere, de a suplimenta fondul de marfă contractat pentru această perioadă. Pentru sortimentele in­tens solicitate de populație și care nu au putut fi acoperite din fon­dul central s-au luat măsuri de procurare direct de la producăto­­­rii din județ și din țară. Pentru principalele produse ali­mentare,­­ prevăzute in listel­e ane­­ xe, O.C.L. „Alimentara“, O.C.L. „Comerț mixt“ Medgidia și T.A.P.L. vor prezenta furnizorilor locali grafice de eșalonare a livră­rilor pe zile și unități pentru pe­rioada 35 aprilie — 3 mai, urmă­rind realizarea lor prin fiecare șef de unitate. O atenție deosebită se acordă asigurării în această peri­oadă a bunei aprovizionări cu spe­cialități de panificație, carne și preparate de carne, lapte și pro­duse lactate, ouă, citrice, vin, bere, răcoritoare, articole pentru copii, cadouri etc. O mențiune pentru desfacerea băuturilor îmbuteliate, unde se va acorda prioritate apro­vizionării unităților de alimentație publică, asigurându-se cantitățile și sortimentele acestora solici­tate, iar în ceea ce privește vinul vărsat, acolo unde rețeaua de ma­gazine specializate este insuficien­tă, se va asigura desfacerea și prin magazinele alimentare care dispun de condiții corespunzătoare: întreprinderea de producere, va­lorificare și Industrializare a legu­melor și fructelor, Sectorul de ma­gazine I.A.S. și Asociația intercoo­­peratistă vor lua măsuri de valori­ficare a unor cantități cit mal (Continuare în pag. a II-a) Fabrica de mobilă și furnire estetice,

Next