Dobrogea Nouă, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7191-7217)

1971-10-14 / nr. 7202

T* I­O­T­E­C­A If­SilVERSP PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7202 Joi, 14 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani E­poca optimă pentru insămintat­e pe sfirșite, REALIZĂRILE ÎNSĂ NU DEPĂȘESC 70 LA SUTĂ DIN PLAN. CE SE MAI AȘTEAPTĂ ? • ÎN 13 COOPERATIVE AGRICOLE SEMĂNA­TUL A FOST ÎNCHEIAT ; LA VĂLENI S-A REA­LIZAT DOAR 20 LA SUTĂ DIN PLAN !?­ • SE IMPUNE A SE FACE URGENT O NOUA RE­PARTIZARE A MIJLOACELOR MECANICE ÎN­TRE UNITĂȚI • PE ULTIMELE SUPRAFEȚE DE ÎNSĂMÎNTAT ACEEAȘI GRIJA PENTRU CALI­TATEA LUCRĂRII • PLUGURILE SI GRAPELE CU DISCURI SA LUCREZE SI NOAPTEA LA PREGĂTIREA TERENULUI Ultimele zile au fost deosebit de prielnice pentru buna desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă. In unitățile unde s-a folosit din plin timpul favorabil și s-a muncit cu spor, realizările au fost din cele mai bune. La Satu .Nou (Băneasa), 23 August, Valul lui Traian, Viile Noi, Lumina, Năvodari, Cuza Vodă, Castelu, Murfatlar, Dorobanțu, Ghil­­biori, floria și Ghindărești semăna­tul griului a fost încheiat. „Prac­tic semănatul la noi n-a du­rat mai mult de 10 zile, spunea președintele cooperativei agricole din Dorobanțu­. Mecanizatorii n-au pregetat o clipă, au lucrat și noap­tea la pregătirea terenului. Acum toate forțele sunt mobilizate la re­coltatul și transportatul porumbu­lui de pe cimp“. Sînt intr-un sta­diu avansat, urmînd a încheia a­­ceastă lucrare în următoarele zile si C.A.P. din Lipnița, Oltina, Tib­­ani, Negru Vodă, Comana, Osman­cea, Mereni, Biruința, Cumpăna și Agigea. Din păcate, mai sînt încă destule cooperative agricole unde semăna­tul este mult rămas în urmă. La Văleni, de pildă, din 830 hectare erau însămințate ieri dimineață 153. La Movila Verde din 1.350 hectare au fost însămințate 410. In ultime­le trei zile la Movila Verde s-a lu­crat cu o viteză zilnică doar de 10 hectare, adică nu s-a realizat nici norma unei singure semănători ! Cu mari întîrzieri, respectiv la 5 octombrie, s-a început însămînța­­tul griului la C.A.P.-urile Credin­ța, Amzacea și Sibioara. La C.A.P. M. Kogălniceanu suprafața însă­­mînțată cu grîu, este de asemenea, destul de mică. Inginerul Dumitru Nicoilau se lamentează: „avem greu­tăți mari datorită faptului că n-am reușit încă să pregătim suprafețe­le pentru însămînțat. In prezent, un număr mare de tractoare sunt folosite la arături și discuii, așa că folosim doar jumătate din semănă­­torile­­ de care dispunem“. Pe județ, pînă acum, n-au fost însămințate decit 67.000 hectare, a­­dică 65 la sută din plan, deși exis­tau toate condițiile pentru termi­narea acestei lucrări. Același lucru se poate spune și în ce privește rezultatele din întreprinderile agri­cole de stat,­­ unde nu s-a realizat nici 60 la sută din prevederile pla­nului. Subliniem în­ concluzie, încă o da­tă, că zilele pînă la terminarea e­­pocii optime, de însămințare a cul­turii griului, se pot număra pe de­gete. Avînd în vedere rămînerile in urmă — cele peste 60.000 hec­tare care mai sînt de însămînțat — trebuie mobilizate toate pentru urgentarea lucrărilor, forțele Ori­ce intîrziere înseamnă diminuări de recoltă! In acest sens, va tre­bui să se facă de urgență dirija­rea mașinilor și tractoarelor răma­se libere din unitățile care au ter­minat însămințările de toamnă în unitățile rămase în urmă cu semă­natul griului. Nici o zi, nici o oră bună de lucru să nu fie irosită ! Toate tractoarele și semănătorile în brazdă ! v ww w www CLIPA CURAJULUI A 1 MĂIESTRIEI „Dăm o înaltă apreciere modului exemplar, spiritului de sacrificiu de care ați dat dovadă într-un moment critic pentru viața celor 75 de tu­riști aflați pentru viața la bordul navei, dumneavoastră, dacă vreți pentru prestigiul, onoarea curajoaselor noastre aripi românești“. Cuvinte calde, cuvinte brave, demne de o asemenea faptă, spuse solemn, în atmosfera e­­moționantă a întilnirii mem­brilor biroului Comitetului su­­ NSEMNARI dețean Constanța al P.C.R. ți ai Comitetului executiv al Con­siliului popular județen cu­­ pi­lotul comandant Viorel Zama și cu copilotul Florin Cîrjoa­­bă. Biroul județean de partid, tovarășul Vasile Vîlcu, a ținut să-i vadă și să-i felicite pe cu­rajoșii piloți, care zilele trecute au evitat o catastrofă ce părea iminentă pe aeroportul inter­național „M. Kogălniceanu“. Ora 16,46. — Destinația noastră este Franckfurt. Aprobați pornirea motoarelor — se aude în avio­­fon, la turnul de comandă, vo­cea copilotului Cîrjoabă. — Aprobăm decolarea. Inginerul de tură Ionescu doar ce terminase de câteva clipe, împreună cu mecanicii de control, treburile determi-(Continuare in pag. a II-a) Fotografiile noastre: • Florin Cîrjoabă (strigă), Viorel Zama (dreapta), împre­ună cu comandantul aeropor­tului „M. Kogălniceanu“. • Cei doi piloți, in mijlo­cul membrilor biroului Comi­tetului județean de partid. Dumitru MÂNDROIU 1 După o lună de zile, RECOLTATUL PORUMBULUI SE DESFĂȘOARĂ ÎNCĂ NESATISFĂCĂTOR mobilizate la strîngerea strugurilor și a legumelor, acum nu mai e­­xistă nici o scuză. Din 77.000 hec­tare cultivate cu porumb, coopera­tivele agricole au strîns recolta de pe numai 42.000 hectare. In între­prinderile agricole de stat suprafe­țele recoltate — avînd în vedere sarcinile de plan — reprezintă a­­celași procent ca în cooperativele agricole, în raza consiliului inter­­cooperatist Crucea, de pildă, din 2.230 hectare au fost recoltate nu­mai 874 ; de asemenea, cooperati­vele agricole din raza consiliului intercooperatist Hîrșova mai au de recoltat porumbul de pe aproape 3.000 hectare, iar cele de la Mircea Vodă de pe 2.000 hectare. Există, în același timp, pe cimp mult porumb depozitat in grămezi mici, supus permanent degradării și sustragerilor. Aceasta datorită faptului că nu se acționează cu toate forțele pentru impulsionarea transportării lui către baze sau in pătulele cooperativelor agricole. La Dorobanțu, de pildă, in multe zile autocamioanele contractate cu I.T.A. pentru transportul porumbu­lui se prezintă tîrziu la lucru. La Chirnogeni nu întotdeauna se ono­rează numărul de mașini solicita­te. Nici mijloacele proprii ale u­­nităților nu sînt folosite insă in mod judicios pentru transportul porumbului din timp. La Negru Vodă, Ion Popescu, șeful bazei de recepție, ne-a arătat amenajările M. ȘTEFAN (Continuare in pag. a II-a) S-a scurs mai bine de o lună de cînd se lucrează la recoltatul po­rumbului. Dacă pînă nu de mult unele unități justificau ritmul lent de recoltare a porumbului prin faptul că o parte din forțe erau RESPONSABILITATEA SOCIALA A TINEREI GENERAȚII ACTIVITATEA POLITICO­EDUCATIVĂ CU TINERII TOVARĂȘUL IMIM CEAUȘESCU­ > > A PRIMII PS MARIO ZAGARI, MINI­STRUL COMERȚULUI [Alimon AL HALIEI Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri după­­amiază, pe ministrul comerțului exterior al Italiei, Mario Zagari, care face o vizită în țara noastră. La primire a luat parte Cornel Burtică, ministrul comerțului exte­rior.­­A fost de față Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la București. In cadrul convorbirii care a avut loc au fost abordate probleme pri­vind stadiul actual și perspectivele dezvoltării schimburilor comerciale, ale cooperării economice și tehnice româno-italiene. S-a subliniat că, în planuri multiple, relațiile dintre România și Italia se dezvoltă favo­rabil și s-a exprimat dorința co­mună ca acestea să înregistreze in continuare un curs pozitiv, în inte­resul ambelor state, al colaborării și progresului general. Au fost dis­cutate, de asemenea, unele aspecte ale situației internaționale. • întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială. VIAȚA PLEDEAZĂ PATRII iI REPERTORII­ TEATRAL MIEITMT, pentru un dialog permanent al scenei cu realitățile societății noastre Programul adoptat de către Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pe baza propunerilor prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu pri­vire la îmbunătățirea muncii politi­­co-ideologice și cultural-educative, a generat un puternic ecou, o at­mosferă febrilă, înnoitoare in toa­te domeniile vieții și, cu atit mai mult, în rândul celor care, prin ac­tivitatea lor diurnă, fac din artă o operă de educație a maselor. In acest context, teatrul — și oa­menii care-l slujesc cu pasiune și talent, cu energie și dăruire — poa­te reprezenta o „lecție deschisă", mereu vie despre viața nouă socia­listă, teatrul poate și trebuie să de­vină o tribună patetică și convin­gătoare a ideilor nobile, revoluțio­nare ce caracterizează epoca isto­rică pe care o trăim. Desigur, rea­lizarea acestui înalt comandament social ce revine casei Thaliei por­nește de la întocmirea repertoriu­lui — sfera în care se circumscriu poziția ideologică și forța de edu­cație a actului teatral. dem — spunea tovarășul „Noi c­e­Nicolae Ceaușescu — că datoria scriitorilor și artiștilor este aceea de a con­tribui activ la făurirea omului nou, la formarea conștiinței socialiste, a acelor virtuți morale pe care do­rim să le cultivăm la fiecare ce­tățean, și pe care poporul român le are în însăși structura sa psi­hică. Arta va contribui astfel la modelarea unui tip înaintat de om, gata să lupte pentru fericirea, li­bertatea și independența patriei sale, pentru cauza socialismului, pentru pace și prietenie intre po­poare“... „In orientarea repertorii­­lor instituțiilor de spectacole, tea­tru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea crea­ției originale, cu caracter militant, revoluționar“. Aceste indicații con­crete, de o mare limpezime și fer­mitate comunistă, trebuie să deși­ George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. nească criteriile ce stau la baza al­cătuirii repertoriilor pentru sta­giunea 1971—1972. Teatrul de dramă și comedie din Constanța și-a cîștigat meritate a­­precieri și un bun renume în cursul celor 20 de ani de existență — două decenii de fructuoasă activitate pe care le va sărbători în mod festiv, peste citeva zile. în decursul aces­tor ani artiștii ce compun acest ta­lentat colectiv, regizori, actori și scenografi, au montat numeroase piese valoroase din dramaturgia națională și universală, aducînd in fața publicului spectator întimplări și eroi ce au „comunicat“ adevăra­tele valori perene ale culturii. In tot decursul acestor ani, teatrul, angajat ferm pe drumul pe care l-a chemat partidul, și-a orientat activitatea creativă, munca artisti­că, către reflectarea problemelor de conștiință și de viață proprii spiritului nobil, umanist și revolu­ționar ce animă pe oamenii epocii noastre. In contextul vieții spiri­tuale a județului Constanța, teatrul — beneficiind de excelente condi­ții materiale, asigurate prin grija continuă și sprijinul întotdeauna o­­portun al organelor de partid și de stat — a reprezentat o puternică forță educativă, de influențare conștiinței sutelor de mii de spec­a­tatori, a contribuit la îmbogățirea simțului patriotic, a convingerilor internaționalist socialiste și a spi­ritului umanismului socialist. Tine­rei generații i-au fost oferite nu­meroase spectacole cu caracter e­­ducativ care au contribuit, neîn­doielnic, la formarea acelor trăsă­turi morale ce trebuie să defineas­că pe oricare tînăr al zilelor noas­tre, actual sau viitor constructor al societății socialiste multilateral dez­(Continuare in pag. a II-a) Ut U.­S.A.S. năvodari higij produs pentru agricultură „S­U­P­E­R R­A­L­I­U“ Un colectiv de specialiști de la U.S.A.S. Năvodari a realizat un nou îngrășămînt chimic pentru a­­gricultură. Realizarea chimiștilor dobrogeni a fost brevetată ca in­venție și este un produs obținut din combinarea fosfaților cu clo­­rura de potasiu. Date fiind solici­tările mari ale unităților agrico­le pentru noul îngrășămînt chi­mic, uzina a trecut la fabricarea lui industrială, „Superkaliu“-u­l fiind indicat pentru fertilizarea solurilor acide (săraturi). In trimestrul IV din 1971, U.S.A.S. Năvodari va livra agri­culturii aproximativ 20.000 tone de „Superkaliu“. Amatori de câștiguri fără muncă Șapte camere, adevă­rat hotel de lux, la care lipsește doar firma. Ho­tel „C. Mincu“, covoare din lină, mobilă elegantă (de comandă), autoturism (și nu orice tip și nu ori­ce marcă , garaj, atelier „Fiat 1300“), fotografie, frigidere ultimul tip, în­călzire centrală cu insta­lație autonomă, costume de haine (nu unul, nu două, nu... cinci), lux. Ci­mul trăiește pe picior mare. Cînd se satură de „Fiat“ închiriază o „Vol­ga“. Fumează și iți­azunn­­te colacul fumului țigări­lor fine in ochii. Lasă su­tele de tei la chefurile și chiolhanurile ce se­­ țin lanț. Te sfidează fiindcă în concepția lui despre lume și oameni banul triumfă. Ți-l azvîrle în față și arogant trece îna­intea ta. El este „domn“, cu mîini fine, iar pe ti­ne, cel de pe șantiere, din uzine, de la masa de lucru a întreprinderii nici nu te vede. Tu nu a­­veai banii lui (era și fi­resc, nu furai), nu făceai parte din categoria para­zitară în care se „învir­­tea“. Cine este EL ? Pa­săre de pradă, rapace, gata pricind de a stpur­­ge pe căile necinstei, ba­nii. Cu­ mai mulți bani. Pe unul dintre aceștia l-am intîlnit în fața co­misiei de control a pro­venienței bunurilor per­sonale, comisie ce-și des­fășoară activitatea în ba­za Legii nr. 18. De profesie... fără. Fo­tograf particular Constantin MINCU vara, din Eforie Sud, strada Pro­gresului nr. 12, colinda stațiunea. Voiai o amin­tire imortalizată pe peli­culă, C. M. „muncitorul“, iși ridica aparatul la ochi și gata , două bucăți — 20 lei. — Veniți mîine, tot aici, pe plajă și le luați.­­ Dintr-un condei, „pro­­esionistul“, trăgea din buzunarul celui ce-i că­dea în mină 15 lei. Și roata se învîrtea , altul și altul la rînd.­ Dar nu se oprea aici. Acasă, la gar­dul feudei sale, construi­tă cărămidă cu cărămidă prin înșelăciune și necin­ste striga : „Vino la mi­ne, vrei să stai 10 zile la Eforie Sud, dai 75 Iei pe zi acum. Mai tîrziu plă­tești 100“. Și banii se a­­dunau. Apăreau „Fiatul“, garajul, luxul, petreceri­le. Lanțul afacerilor creș­tea. In final el, „omul întreprinzător“ nu a pu­tut justifica peste 150.000 lei. Aroganța îl părăsise, își freca mîinile lipicioa­se, încărcate de inele și încerca cu glas slugarnic Theodor PETRESCU, președintele Tribunalului județean Constanța Liviu BRUCKNER (Continuare in pag. a II-a) ...Si trai si berechet­e ! * pe punga societății!

Next