Dobrogea Nouă, mai 1972 (Anul 25, nr. 7372-7396)

1972-05-14 / nr. 7382

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7382 Duminică, 14 mai 1972 4 pagini, 30 bani RITMUL PRINCIPALELOR LUCRĂRI DIN AGRICULTURĂ TREBUIE INTENSIFICAT­ Analiza făcuta la Direcția generală agricolă a județului Vineri, la Direcția generală agriculturii județului, în prezența a tovarășului Vasile Vilcu, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid, a avut loc o ședință cu ca­re prilej s-a analizat stadiul prin­cipalelor lucrări de pe ogoare. A­­naliza a scos în evidență faptul că in unitățile agricole de stat și cooperatiste ritmul de executare a lucrărilor de întreținere este ne­­­­satisfăcător. Or, tocmai in aceas­tă perioadă, cînd buruienile stin­gheresc în bună măsură dezvolta­rea plantelor de cultură, trebuie intervenit cu operativitate. Dacă ne referim la cultura florii-soare­­lui, prima prașilă mecanică, la ni­velul întregului județ, n-a fost a­­plicată pină la sfîrșitul acestei săptămâni decit pe 56.000 ha. Așadar, sunt încă suprafețe apreciabile in care plantele n-au fost scăpate din buruieni. Surprinde faptul că, deși s-au dat indicații ca în acest an să fie folosită din plin sapa rotativă, această lucrare, simplă la prima privire, dar deosebit de importantă, n-a fost aplicată decit bl proporție de 67 la sută în coo­perativele agricole de producție. Or. sapa rotativă ar fi permis dez­voltarea plantelor și împiedicarea creșterii buruienilor pină la apli­carea primei prașile mecanice și manuale. Dacă în cooperativele a­­gricole deservite de mecanizatorii de la Horia, Topraisar, Remus O­­preanu, Pantelimon, Mihai Vitea­zul, Negru Vodă, 23 August și Castelu prașila mecanică a fost încheiată, in alte unități sunt încă suprafețe însemnate în care bu­ruienile cresc în voie. Acest lu­cru se constată in unitățile din razele consiliilor intercooperatis­­te Chirnogeni, Valul lui Traian și Cogealac. „Justificarea“ precum că nu se poate lucra din cauză că terenul c moale n-are nici un te­mei. In toate unitățile rămase în urmă cu prașila există suprafețe mai puțin umede pe care­ s-ar fi putut lucra din plin. Exemplul ne­gativ al unor conduceri de S.M.A., al unor specialiști și consilii de conducere a fost preluat și de că­tre unii cooperatori. Faptul că pe 10.000 ha n-a fost aplicată prima prașilă manuală spune mult ! De asemenea, în întreprinderile a­­gricole de stat, prașila manuală n-a fost aplicată decit in propor­ție de 82 la sută. Dacă s-ar fi mo­bilizat toate forțele de la sate, ti­neri și bătrîni, salariați, folosin­­du-se 2—3 ore din zi bune de lu­cru, acționindu-se pe solele mai zvîntate sau chiar pe cele cu mai multă umiditate prima prașilă era de mult încheiată. Unde s-a înțe­les acest lucru, ca, de pildă, la Viișoara, Almalău, Valea Seacă, Pietreni și Șipote, prima prașilă a fost încheiată de mult, coope­ratorii și mecanizatorii trecind la cea de a doua prașilă. In cadrul ședinței amintite, un accent deosebit s-a pus pe urgen­tarea întreținerii culturii porum­bului. Cu cele 10 procente realiza­te în cooperativele agricole și 39 procente în întreprinderile agrico­le de stat nu putem vorbi de o preocupare susținută pentru a crea condiții optime de dezvoltare plantelor de porumb. Și dacă re­a venim la aplicarea sapei rotative se constată că nici la cul­tura porumbului nu s-a intervenit cu toată răspunderea. In coopera­tivele agricole de producție, sapa rotativă s-a aplicat pe numai 17.000 ha din planul de 72.527 ha. Rămîneri in urmă privind între­ținerea culturilor se constată și la sfeclă, soia, cartofi și legume. Cum de s-a ajuns la o asemenea situație ? Analiza de la Direcția generală a agriculturii­­ județene a evidențiat ca principală cauză lip­sa de mobilizare a oamenilor, tă­răgănarea concretizării acordului global, existența unei atmosfere de copleșeală privind volumul mare de muncă din această perioadă. In afară de întreținerea cultu­rilor — lucrare care nu suferă nici o amînare, o mare atenție va tre­bui să se dea combaterii dăunăto­rilor, completării golurilor, con­trolului în teren pentru a urmări calitatea prașilelor. In această di­recție, specialiștii, brigadierii în­drumați îndeaproape de rațiile de partid, trebuie să organi­con­troleze permanent in teren, pe fie­care sală, modul cum se dezvol­tă plantele, cum atacă dăunătorii și a lua măsuri in consecință. Un mare accent s-a pus la șe­dința amintită pe problema strîn­­gerii furajelor verzi. Anul acesta sunt condiții să fie asigurată ani- Ing. Ștefan MIHAI (Continuare în pag. a II-a) mi iama m 11 mmm lam »! x mm mmm Festivitatea de la Aeroportul Mihail Kogălniceanu Iert, a avut loc festivitatea o­­mologării pistei de aterizare și­­­ decolare a Aeroportului Interna­țional Constanța — Mihail Kogăl­niceanu. Această însemnată realizare se înscrie pe linia măsurilor stabilite de partidul și statul nostru pentru dezvoltarea și modernizarea transporturilor aeriene, corespunzător solicitări­lor navelor aeriene de mare ca­pacitate și viteze sporite. Au participat tovarășii Vasile Vilcu, prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, Ion Iuga, George Crișovan și Gheorghe Trandafir, secretari ai Comitetului județean de partid, Nicolae Petre, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, Laurian Med­ved­o­vici, adjunct al ministrului transporturilor și telecomunicații­lor, președintele Consiliului avia­ției civile, Ion Stoian, locțiitorul președintelui aviației civile, di­rectori din Consiliul aviației civi­le, reprezentanți ai Centralei de turism „Litoral“, comandantul aeroportului și alții. După proba de aterizare a unei nave I.L.-18, care a inaugurat pis­ta, Ion Alexandru, pilotul șef al Companiei aeriene române TAROM, a raportat tovarășului Vasile Vilcu că pista îndeplinește condiții optime de aterizare a tuturor navelor aeriene. Tovarășul Vasile Vilcu a felicitat călduros pe constructorii de I.C.H., subliniind că prin eforturi­le ce lor sporite de organizare și e­­xecutare a lucrărilor complexe au reușit să realizeze înainte de ter­men acest obiectiv de mare însem­nătate pentru activitatea turistică pe litoral. Aceasta este încă o do­vadă a conștiinței patriotice și a responsabilității manifestate de constructorii constănțeni îndeplinirea la timp și de pentru bună calitate a obiectivelor planificate, a sarcinilor puse în fața lor de Co­mitetul județean de partid. Au început Campionatele europene de haltere SUCCES DEPLIN PARTICIPANȚILOR! î Așadar, întrecerea celor mai puternici sportivi din Europa începe. Constanța, gazdă primitoare, locuitorii ei de o caldă ospitalitate le-au spus tuturor din inimi „Bine ați venit!“ : celor a­­proape 200 de sportivi din 26 de țări europene, antrenori­lor, oficialilor și tuturor ce­lor ce timp de 9 zile vor ur­mări nu numai întrecerea sportivă din eleganta Sală a sporturilor, dar vor avea și prilejul să cunoască frumosul oraș port la Marea Neagră, splendidul litoral cu elegan­tele lui stațiuni. Succes deplin întrecerilor sportive și cu­ mai multe re­corduri mondiale și europene. Gazdele au făcut totul pen­tru ca cea de-a 31-a ediție a campionatelor europene de haltere România — Constan­ța 1972 să se desfășoare la un nivel nemaiatins. Succes ! (Citiți în pagina , a II-a re­latarea reporterilor noștri de la festivitatea de­­ deschidere a campionatelor europene de haltere). AFIȘAJUL nu-i încă o carte de vizită a orașului Societatea modernă nu poate fi concepută fară publicitate — acest mijloc eficient și comod de a informa și de a îndruma in­dividul spre serviciile indispen­sabile vieții și activității sale. Afișul pe care-l intilnim pe stra­dă nu reprezintă altceva decât un interlocutor cu care conver­săm zilnic,câteva minute sau se­cunde numai, el oferindu-ne cu gratitudine și solicitudine infor­mația pe care o așteptăm. Do­rim, desigur, ca „dialogul“ aces­ta cotidian să fie cit mai fruc­tuos ; mulurile tipărite acolo, cu cele mai diverse caractere de li­teră, să ne declanșeze curiozita­tea și interesul pentru eveni­mentul anunțat. Să ne satisfacă, totodată, și din punct de vedere estetic. Cu regret trebuie să spunem însă că modul in care este con­ceput și realizat actualmente a­­fișajul in municipiul Constanța, ca și pe litoral, deși sezonul esti­val 1972 a început, nerespectind o decizie clară, în acest sens, a Consiliului popular municipal, nu are întotdeauna darul să răspun­dă adevăratei sale funcțiuni. înaintea unui sezon estival trecut, ziarul nostru publica an­cheta „Afișajul arată ca o cenu­șăreasă a urbanisticii constănțe­­ne“ („Dobrogea nouă nr. 6723). Concluzia acestui articol : situația reclamă o rezolvare ur­gentă ! Este necesar un studiu privind posibilitățile de afișaj pe litoral, distribuția in teritoriu a locurilor optime unde s-ar pu­tea fixa panourile de afișaj și necesitățile instituțiilor benefi­ciare, proiectarea de către I.J.P.C. sau Uniunea Artiștilor Plastici a unor panouri care să îmbine esteticul cu utilul. In­tr-un cuvînt, un afișaj care să răspundă nevoii de „conversație“ civilizată. Ce s-a întreprins du­pă apariția acestor fânduri ? .,Comitetul executiv al Con­siliului popular municipal a ela­borat o decizie prin care se sta­bileau cu exactitate locurile un­de este posibilă „plantarea“ pa­nourilor publicitare — își amin­tește inginerul urbanist Ion ȚO­NOIU, unul din interlocutorii noștri de atunci. A avut loc — în acea scurtă perioadă de efer­vescență — chiar și o ședință cu principalii beneficiari, indicin­­du-li-se tipul și numărul panou­rilor. In rest, lucrurile au rein­trat in „norma­“ — dacă pot numi astfel situația critică an­terioară“. Mai este oare cazul să anali­zăm eficiența acestor măsuri, și ele, singulare?! Beneficiarii pu­blicității (care sint, în genere, instituțiile cultural-artistice și in primul rînd , teatrele, între- Anchetă realizată de C.­ISMAILEANU (Continuare în pag. a Hl-a) HOTARIHE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Uni­tății Socialiste au adoptat recent Hotărârea cu pri­vire la acțiunile ce se vor organiza în întîmpi­­narea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, de­mocrație și progres social. Act de însemnătate istorică în viața țării, ideal pentru care au militat forțele cele mai înaintate ale societății, in frunte cu Partidul Comunist Ro­mân, abolirea monarhiei și trecerea întregii puteri de stat in mâinile clasei muncitoare, în alianță cu țărănimea și cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dez­voltarea statului român, în desfășurarea revolu­ției populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămînt din istoria națiunii noas­tre, trecerea la înfăptuirea revoluției socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la procla­marea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizind o epocă de progres rapid în viața poporului, situînd România în rândul na­țiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In acești ani, au cunoscut un puternic avînt, forțele de producție ale țării, știința, tehnica, învățămîntul și cultura, s-au schimbat fundamental condițiile de viață ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevă­rat stăpîni în țara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea și înfăptui­rea hotărârilor și măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează un chip e­­locvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul și energia oamenilor muncii, capacitățile lor creatoare în ve­derea ridicării economice, sociale și spirituale a patriei. Oamenii muncii din țara noastră —■ români, ma­ghiari, germani și de alte naționalități — întâm­pină sărbătoarea Republicii în condițiile avântului creator și muncii însuflețite pentru înfăptuirea mărețelor obiective ale programului făuririi socie­tății socialiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului, și ale programu­lui adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971 privind dezvoltarea conștiinței socialiste și așezarea relațiilor sociale pe principiile eticii și echității socialiste. In int­im­pi­na­rea celei de-a 25-a aniversări proclamării Republicii, organele și organizațiile de­­ partid, de masă și obștești, toate organismele și instituțiile reunite în cadrul Frontului Unității So­cialiste, vor desfășura o susținută muncă politi­­co-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la orașe și sate la înfăptuirea sarcini­lor economice, social-culturale pe acest an și bu­na pregătire a condițiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai d­epline în va­loare a energiilor și marilor capacități creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare și modernizare a producției și a tehnicii de producție, pentru ridicarea parametrilor teh­­nico-economici și calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienței întregii activități economice. Organizațiile de partid, sindicale și de U.T.C. — din unitățile industriale și de construcții — vor acorda o atenție deosebită folosirii raționale a ca­pacităților de producție, a materiilor prime și ma­terialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuie­lilor de producție și ridicării productivității mun­cii, punerii în funcțiune la termen și la parame­trii proiectați a noilor obiective de investiții, iar în unitățile socialiste din agricultură, executării la timp și la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor progra­melor naționale de îmbunătățiri funciare și dez­voltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va a­­vea loc în această perioadă se va desfășura sub semnul pregătirii Conferinței Naționale a P.C.R. și înfăptuirii hotărârilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, in întreprinderi, instituții, școli și facultăți, or­ganizațiile din componența Frontului Unității So­cialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie și decembrie a.c. manifestări cultural-educative și artistice intr-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozi­oane, întâlniri cu activiști de partid și de stat, expoziții de cărți, gale de filme, spectacole și concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea par­tidului, în dezvoltarea economiei, învățământului, științei și culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internațional, precum și per­spectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Întreaga activitate educativă va urmări culti­varea în rândul maselor de oameni ai muncii a dragostei față de patrie, de partid și popor, a internaționalismului socialist, a prieteniei frățești dintre oamenii muncii români și cei aparținând naționalităților conlocuitoare, aplicarea consecven­tă a programului de educație comunistă, adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creație vor stimula creatorii — po­trivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale și cinematografice, care, prin conținutul și valoarea lor artistică, să reflecte semnificația istorică pen­tru destinele poporului român a actului revolu­ționar din decembrie 1947 și profundele transfor­mări petrecute în viața economică și social-cul­­turală a țării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „De­cada dramaturgiei originale românești“, cu care prilej se vor pregăti și prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese și lucrări muzicale din creația originală contemporană românească. De asemenea, in luna decembrie, va avea loc verni­sajul salonului de pictură și sculptură al muni­cipiului București, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expo­ziții asemănătoare se vor deschide in cinstea mă­rețului eveniment și în orașele reședință din județ. Se vor edita în limba română și în limbile na­ționalităților conlocuitoare lucrări privind istoria patriei și a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român și cultura sa milena­ră, momente ale istoriei contemporane a Româ­niei, semnificația evenimentului de la 30 decem­brie 1947. In perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărții românești“, dedicată ani­versării Republicii. Se vor­ organiza, sub genericul „Slăvim Republi­ca“, manifestări cultural-artistice ale artiștilor a­­matori, consacrate acestui eveniment : festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expo­ziții de artă populară și de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum și „Retrospectiva fil­mului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare și artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Re­publicii. Va fi organizată o sesiune științifică cu tema s „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluționare, pen­tru propășirea economică și social-culturală a ță­rii“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste Ro­mânia, in colaborare cu Muzeul de istorie al par­tidului comunist, a mișcării revoluționare și de­mocratice din România. Muzeul de artă al Repu­blicii Socialiste România vor deschide expoziții jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române , în mu­nicipiile București, Iași, Cluj, Timișoara, Constan­ța, Oradea, Tg. Mureș, Craiova, Brașov, Galați și Suceava se vor organiza expoziții temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeis­tice obținute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizațiile de tineret și femei, ce­lelalte organizații din componența Frontului Uni­tății Socialiste vor organiza manifestări cultural­­educative adecvate categoriilor respective , con­cursuri profesionale și alte acțiuni menite să con­tribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelu­lui lor de pregătire politico-ideologică, culturală și profesională. Consiliul național, consiliile locale pentru edu­cație fizică și sport, cluburile și asociațiile, îm­preună cu organizațiile de masă și obștești vor organiza manifestații sportive consacrate eveni­mentului. Presa centrală și locală, revistele culturale și li­­terar-artistice, radioul și televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării Republicii și a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viața poporului și a țării, prin publicarea și trans­miterea de materiale legate de semnificația pro­clamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcției socialismului. însemnate acțiuni sunt prevăzute în hotărîre pentru marcarea, peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In a­­cest scop se vor publica, în limbi de circulația internațională, lucrările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se vor organiza, cu ocazia apariției edițiilor din străinătate, acțiuni de popularizare a politicii interne și externe a partidului și sta­tului nostru. Se vor edita in limbi străine lucrări de prezen­tare a transformărilor revoluționare și a realiză­rilor obținute de România în viața economică, so­ci­al-politică și culturală în anii socialismului. Pu­blicațiile pentru străinătate, cât și materialele do­cumentare destinate străinătății vor prezenta rea­lizările obținute în industrie, agricultură, con­strucții și alte ramuri ale economiei naționale, perfecționarea conducerii și organizării vieții so­ciale și politice, lărgirea democrației socialiste, dezvoltarea științei și culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă și externă a țării noastre, momente din istoria partidului și a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziții docu­mentare, economice, de artă, carte și fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea țării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Re­publicii. Se vor organiza, de asemenea, conferințe de presă, gale de filme, seri culturale și alte acțiuni menite să contribuie la cunoașterea peste hotare a țării noastre, a politicii sale interne și externe, se va iniția și sprijini apariția, în presa din țara de reședință, de articole și știri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria po­porului și a patriei noastre, se vor organiza o se­siune jubiliară a Marii Adunări Naționale, iar la centrele județene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia ju­biliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va emite o serie de timbre consacrate aniver­sării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului U­­nității Socialiste își exprimă convingerea că, co­muniștii, toți oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi și însemnate realizări în toate domeniile de activi­tate, sporindu-și contribuția la înfăptuirea măre­țelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Ședința de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României Sâmbătă la amiază a avut loc, sub președinția tovarășului Nicolae Ceaușescu, ședința de lucru a Bi­roului Comisiei Centrale de partid și de stat pentru elaborarea prog­nozelor de dezvoltare economico­­socială a României. Au luat parte secretari ai Comi­tetului Central al P.C.R., preșe­dinți ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din econom­ie și aparatul de stat. In cadrul ședinței s-a făcut o trecere in revistă a stadiului ela­borării prognozelor economico-so­­ciale și s-au stabilit direcțiile și orientările principale pentru adîn­­cirea studiilor care să stea la baza acestei acțiuni de importanță na­țională deosebită.

Next