Dobrogea Nouă, iulie 1972 (Anul 25, nr. 7423-7448)

1972-07-04 / nr. 7425

Pag. a 2-o Coordonatele căminului cultural din Cobad­in : Permanența, diversitate, activități specifice Cobadinul căuta in iarna tre­cută o nouă consacrare — pe mă­sură aceleia care i-a adu­s faima in domeniul producției agricole — de data aceasta însă pe ogorul fer­til al culturii se inaugura un în­ceput de tradiție cu acel șir de manifestări intitulat „Mesajul vir­­stelor" Concluzionând asupra lor, ziarul nostru reliefa amploarea a­­cestor manifestări care cuprinse­­seră peste 10.000 de participanți și aproape 300 de artiști amatori și profesioniști exprim­ând îndemnul ca ele să devină o permanență, în forme cit mai diverse. Iată însă că nu s-a așteptat ideă un anotimp rece pentru reeditarea acelei ac­țiuni culturale ,și de atunci, cămi­nul cultural din Cobadin, cu spri­jinul­­ comitetului comunal de par­tid. Și consiliului popular — in co­laborare cu organizațiile de masă din localitate, a organizat încă pa­tru manifestări, aproape de a­­ceeași anvergură. Mobilurile care au prilejuit aceste acțiuni au fost diverse, dictate d­e imperativele unei susținute activități de propa­gandă pentru mobilizarea oameni­lor, a tuturor potentelor, la anu­mite activități. Astfel, în primă­vară, cind in cooperativa agrico­lă se desfășura o amplă acțiune de convingere asupra sistemului de lucru in acord global, căminul cultural a organizat o săptămîn­ă de activități cultural-propagandis­­tice dedicate înțelegerii avantaje­lor acestei forme de organizare a muncii intitulată „Pe calea belșu­gului“. S-au organizat în cadru­l acelei săptămîni, la căminele cul­turale din localitățile comunei dar in același timp și la locurile de muncă, la ferme, întilniri cu spe­cialiștii, cu fruntașii in producție, cu invitații de la județ, discuții, consfătuiri, seri de calcul și de­monstrații practice pe tema avan­tajului muncii în acord global și, de fiecare dată, acestea erau urma­te de spectacole date de artiștii din localitate sau de cei de la teatre­le profesioniste, care n-au întîrziat să răspundă invitației căminului cultural. In felul acesta, cămi­nul cultural din Cobadin a devenit în acele zile forumul de dezbatere și de înțelegere a noi­lor forme de organizare a produc­ției, iar activitatea lui, la care se adaugă și calitatea bună, de ținută festivă a manifestărilor artistice, a avut un remarcabil conținut poli­tic și practic. Acesta a fost momentul marcant al activității căminului cultural în martie. In luuna aprilie, prilejul Zi­lei sănătății a constituit încă un mobil pentru organizarea, în cola­borare cu Direcția sanitară jude­țeană și Comisia județeană de Cru­ce Roșie a unei săptămîni intitu­lată „Inima în inima sănătății“ în cadrul căreia medicii din localita­te și invitați de la județ, celelalte cadre sanitare, au devenit centrul atenției tuturor locuitorilor. La că­minele culturale, la dispensar, în cadrul unităților cooperației de consum, la fermele și celelalte sec­toare ale cooperativei, medicii și cadrele sanitare s-au întîlnit cu locuitorii, cu mamele, cu copiii, in cadrul dialogurilor tip „întrebări și răspunsuri“, al simpozioanelor și consfătuirilor în care s-au discutat aspecte de igienă profesională, in­dividuală și socială. Și de data a­­ceasta manifestările tematice au fost urmate de festivități artisti­ce, de filme documentare și știin­țifice etc. Aniversarea a 20 de ani d­e la înființarea cooperativei agricole din Conacu a dat prilejul mutării cen­trului de greutate al manifestări­lor culturale dedicate acestui e­­veniment intr-unul din satele co­munei, care a devenit astfel are­na de desfășurare a acestora și punctul de atracție pentru toți locuitorii din Cobadin. Și iată că în aceste zile, între 25 iunie și 2 iulie, căminul cultural, în colaborare cu cooperativa de consum din localitate a organizat „Săptămîna literară la Cobadin“ dedicată Conferinței Naționale partidului și prilejuită de Anul in­a­ternațional al cărții. Acțiunea ur­mărește popularizarea celor mai de seamă valori ale literaturii noastre politice, beletristice și știin­țifice, înțelegerea conținutului a­­cestora, stimularea creatorilor lo­cali etc. Formele acestei manifes­tări sunt, de asemenea, diverse­­ simpozioane tematice ca „Figura comunistului din lumea satului în literatura noastră nouă“, la care își dau concursul profesori din lo­calitate, întilniri și discuții cu ca­dre didactice de la Institutul pe­dagogic, expoziții de cărți, recita­luri și montaje de poezie prezen­tate de actori ai Teatrului de dra­mă și comedie, precum și de elevi de la liceul din localitate sau de către artiștii amatori al căminului etc. De o extremă importanță este modul de organizare al acestor ac­țiuni,­­inînd seama de faptul că majoritatea locuitorilor sunt ocu­pați în aceste zile cu activitatea productivă, campania agricolă etc. în aceste condiții, ne explică di­rectorul căminului cultural, rășul Ion Stoica, majoritatea tova­ma­nifestărilor sunt organizate chiar la locurile de producție, la clubu­rile de la sectorul zootehnic, în sec­torul legumicol, în plin cîmp, numai deschiderea festivă și spec­ul­­acolul de închidere care se des­fășoară duminica sunt găzduite de sala căminului cultural. In felul a­­cesta o acțiune cultural-artistică declanșează alta, pe firul tradiției care se impune ca o permanență a activității căminului cultural. George MIHĂESCU Poșta juridică Anica Cocoș întreabă dacă poa­te primi alocația de stat pentru copilul ce a fost încredințat spre Creștere și educare soțului, ară­­tîind că acesta din urmă execută o pedeapsă privativă de libertate. In art. 4 lit. „c“ al. 2 din De­cretul 285/1960 — republicat, se prevede următoarea reglementare pentru situația părinților divor­țați : „Dacă numai unul din pă­rinți se încadrează în dispozițiile legale pentru a primi alocația, beneficiar al alocației este acesta. Plata alocației i se va face lui în situația în care i s-a încredințat copilul sau se va remite de că­tre organizația de stat respectivă părintelul căruia i s-a încredin­țat copilul“. In situația dumneavoastră, de­oarece numai unul din părinți în­deplinește condițiile de a primi alocație (respectiv, dv., în cali­tate de mamă), urmează să vă în­tocmiți dosarul pentru acordarea alocației, unitatea unde a înteți angajată urmînd să remită suma respectivă persoanei care întreți­ne minorul (respectiv, bunicii lui). Toni Domnica din Năvodari dorește să cunoască : a) în ce cuantum pot fi făcute reținerile din salariul unui an­gajat. cu­ Textul art. 71 din Codul Mun­prevede : „Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se re­ține in rate lunare din salariu, precum și din orice alte sume ce se cuvin angajatului din partea unității la care acesta lucrează. Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul tarifar net lunar, fără a putea depăși, îm­preună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea angajatul, jumă­tate din acest salariu“. b) dacă pentru anumite debite se poate reține alocația de stat pentru copii. Având în vedere scopul pentru care se acordă alocația de stat pentru copii și anume creșterea și îngrijirea acestora, sum­a acor­dată cu acest titlu nu poate fi urmărită, nu­ poate fi reținută in contul nici unei datorii. c) dacă este legal a se îm­părți lipsa în gestiune a respon­sabilului unui local pe salariații din subordine care, în acest mod, să participe la acoperirea preju­diciului înregistrat. Nu ne explicați despre ce a­­nume prejudiciu este vorba și nici nu indicați unitatea la care­­ lucrați. In cazul răspunderii co­lective a salariaților dintr-un ma­gazin sau un raion al acestuia, se pot face rețineri de la toți sala­riații in contul acelui debit. Murărașu Maria, di­n comuna Poarta Albă, județul Constanța, întreabă dacă la concediul pe a­­nul în curs se pot acorda și zilele corespunzătoare perioadei lucrate in anul anterior cînd nu se îm­pliniseră cele 11 luni cerute de textul art. 12 pot. 5 din Legea 26/1967, pentru a i se­ putea a­­corda concediul legal. Textul menționat prevede mod expres : „Pentru cei noi an­an­gajați, precum și pentru cei re­încadrați, a căror vechime în muncă este, potrivit prevederilor Codului Muncii, Întreruptă, pri­mul concediu va putea fi progra­mat numai pentru perioada ulte­rioară împlinirii unei vechimi neîntrerupte în muncă de 11 luni. In cazul în care cele 11 luni sunt împlinite în anul calendaristic în care angajatul s-a încadrat sau reîncadrat în muncă, durata con­cediului va fi proporțională cu timpul cuprins între data înca­drării sau reîncadrării și ssfîrși­­tul acelui an calendaristic. Dacă cele 11 luni sînt Împlinite în a­­nul calendaristic următor, primul concediu se va acorda în acel an, la durata sa adăugîndu-se pe lin­gă concediul integral cuvenit pe acel an, și zilele de concediu co­respunzătoare timpului lucrat în anul anterior". In consecință, in situația dv., la durata concediului cuvenit pentru anul 1972, urmează să se adauge și zilele de concediu co­respunzătoare celor 8 luni lucrate în anul 1971. Lucia BASCHINOS, Nicolae POPA, juriști Columbofilă S-a întîmplat în ziu­a de 2 iulie la ora 19 și 25 de minute în strada Mihăileanu nr. 28 din Constanța ; porumbelul columbofil eu nr. R.S.R. 72.76585, epuizat, s-a prăbușit mortal. După toate aparențele po­rumbelul participant la o în­trecere parcursese un drum lung, dar pe care n-a mai reu­șit să-i străbată până la capăt. Oricum, informația noastră vine în sprijinul asociației columbofililor. I Breviar cultural de duminică • Duminică, scena Teatrului de dramă și comedie din Con­stanța a fost gazda colectivului artistic al Teatrului „,C. Nottara“ din București care a prezentat celebra comedie americană „Adio Charlie“ de George Axelrod în regia lui George Rafael. Specta­colul, care s-a bucurat de un deosebit succes, a avut în distri­buție pe Liliana Tomescu, Marga Barbu, Anda Caropol, Eugenia Bărbulescu și al­ii.­­ In sala căminului cultural din Cobadin a avut loc duminică închiderea festivă a ultimei ac­țiuni culturale intitulată „Săptă­­mâna literară la Cobadin“, dedi­cată anului internațional al căr­ții și închinată apropiatei Con­ferințe Naționale a partidului. Spectacolul festiv a constat din­­tr-o întrecere a artiștilor amatori din localitate in cadrul concursu­lui de preselecție pentru viitorul ansamblu artistic al comunei. 9 Holul hotelului „Parc“ devenit, duminică, un nou punct­­ de atracție pentru amatorii de artă sosiți in aceste zile pe lito­ral. Simeza acestuia găzduiește o expoziție de artă plastică cuprin­­zînd aproape 30 de lucrări, in majoritate peisaje marine, sem­nate de constănțeanul Traian Ma­­rinescu.­­ O altă trupă bucureșteană, a Teatrului Mic, aflată în turneu pe litoral, a prezentat duminică la grădina de vară din Eforie Sud, un spectacol cu „Vicleniile lui Scapin“ de Möllere, avînd in distribuție pe Olga Tudorache, Tatiana Iekel, Florin Vasiliu, Mo­nica Ghiuță, Ion Ciprian, Dumi­tru Furdui și alții. Tabăra Năvodari. Foto : I. BUNGAU TARUL­ eciVITA ROȘIE BUCUREȘTI 25-16 (4-6) FINAL DE STAGIUNE. CON­­STANȚENEI PE LOCUL 6. CRIS­TE­A ȘTEFAN „OMUL NR. 1 AL ECHIPEI“. NOUL „VAL" PRO­MITE: „BATRINII“ ȘTIU JOA­CA. „TRAIAN“ DE AUR. FARUL CĂUTĂTORUL POATE DE­VENI „O ADEVARATA ECHI­PA". SA NE STRlNGEM RÂNDU­­RILE IN JURUL RUGBIULUI. În Cu restanța susținută duminică compania formației bucu­­reștene Grivița Roșie, echipa Fa­rul — după un sezon foarte în­cărcat — a terminat stagiunea competițională. Jocul s-a încheiat cu victoria gazdelor. Dacă bucureștenii au condus, aceasta se datorește faptului că Farul, cu Olteanu neantrenat, a jucat funcționînd ca un motor fără piesa principală. Oricum, prin cele 25 de puncte marcate în această partidă — Cristea 13 (2 dropuri, o lo­vitură de pedeapsă și 2 transfor­mări), Caragea, Boroi și Dobre este o încercare — Farul a de­monstrat că, mobiliztndu-se, poa­te realiza puncte și poate obține victorii, dar cu prea multe emoții. De la bu­cureșteni au înscris Sto­­ian, Balcan este o încercare și Comănici, 1 drop, o lovitură de pedeapsă și o transformare. Această victorie situează echi­pa constănțeană pe un merituos loc 6,­ acumulând 42 puncte, dar un essav firaj negativ 207—263, fiind, pentru punctele marcate, a 6-a, dar pentru cele primite abia pe locul 9, din cele 12 echipe di­vizionare A. In acest retur de campionat se poate afirma cu certitudine că „omul nr. 1 al echipei“ a fost de departe Cristea Ștefan — căpi­tanul „teamului" constănțean. El a ciștigat, prin fazele create, nu­meroase partide, dar trebuie să insiste asupra loviturilor cu pi­ciorul, uneori ratind nepermis de mult. Desigur, marea satisfacție in acest campionat au constituit-o tinerii introduși în echipă, care „promit“. Am remarcat in ordi­nea jocului prestat, pe Huiban, Ștefan, Varga, Costenco, Pop și Dinu, peste care s-au ridicat însă mult, consacrîndu-se, Cioarec, Dobre, Dumitru și Boroi, dar mai ales phiciu­l cit a jucat. Concluziile care se pot trage după acest campionat, rezumate la două mai importante, ar fi: Farul trebuie și poate deveni „o adevărată echipă“ in rugbiul ro­mânesc ; să Stringem­ tot mai mult rândurile în jurul acestei discipline îndrăgite de tineretul dobrogean. Concluzii, care, credem noi, trebuie analizate cu mult simț de răspundere și discernămînt, pen­tru ca Farul să strălucească pe firmamentul rugbiului românesc și internațional. Cornel POPA A retrogradat Agronomia Cluji­cizia Săcele și Constructii promovând Vulcan București, Pre­­ceava. CLASAMENTUL DIVIZIEI A Universitatea Timișoara 22 18 0 4 263—141 58 Știința Petroșani 22 16 2 4 231—115 56 Dinamo București 22 14 2 6 306—161 52 Steaua București 22 13 4 5 341—153 52 Grivița Roșie 22 11 4 7 298—226 48 Farul Constanța 22 10 0 12 207—263 42 C.S.M. Sibiu 22 9 1 12 167—191 41 Rulmentul Birlad 22 9 1 12 156—199 41 Politehnica Iași 22 8 0 14 184—243 38 Sportul studențesc 22 7 1­14 200—266 37 Gloria București 22 5 1­16 162—295 33 Agronomia Cluj 22 4 6 18 114—392 30 DOBROGEA NOUĂ nr. 7425 PROPRIETATEA OBȘTEASCA este a tuturor și cu toții trebuie s-o dezvoltăm și s-o apărăm . Opera de edificare a socialis­mului în țara noastră a atras cu­ sine modificări radicale în rolul, funcțiile, drepturile și îndatoririle clasei muncitoare, înțelegerea cauzelor și esenței acestor modi­ficări, a noii calități a muncito­rilor în societatea românească ac­tuală prezintă un interes teoretic major, dar în egală măsură și unul practic, anume acela de a vedea care este, mai bine zis ca­re trebuie să fie comportamentul oamenilor muncii în fabrici, uzi­ne, mine și șantiere, în activitatea politico-obștească, în întreaga viață socială. Ipostaza nouă a clasei munci­toare, aceea de producător, dar și de proprietar al mijloacelor de producție, de be­neficiar sau indirect direct al tuturor bunurilor pe care le crează, a generat, în mod firesc, un ansamblu de drep­turi și obligații necunoscute în trecut. Pină la orînduirea socia­listă, practic, nici o altă societate (exceptînd comuna primitivă) nu a atribuit producătorului direct calitatea de proprietar, întotdeauna posesorul de ave­re, de mijloace de producție a manifestat maximum de atenție față de proprietatea lui, s-a în­grijit de sporirea permanentă și de apărarea integrității ei, de fo­losirea cu randamentul cel mai înalt, urmărind obținerea unor re­zultate economice superioare. A­­cest interes, această răspundere capătă un caracter și mai acut a­­tunci cind este vorba de proprie­tatea obștească. Fiecare muncitor in parte și toți la un loc au da­toria să depună eforturi stăruitoa­re pentru ocrotirea, creșterea și utilizarea în modul cel mai avan­tajos a mijloacelor de producție, a resurselor materiale și bănești aflate în proprietate colectivă. De altfel, proprietatea obșteas­că constituie temelia temeliilor vieții noastre noi, a înaintării vi­guroase pe calea spre societatea socialistă multilateral dezvoltată. Tocmai de aceea, indiferența față de această proprietate, folosirea incompletă sau deteriorarea ei, fără a mai vorbi de furtul din a­­vutul obștesc reprezintă fapte de o extremă gravitate, care trebuie să provoace o reacție corespunză­toare, de intoleranță și aspră con­damnare din partea organizațiilor de partid și obștești, a opiniei publice, a organelor însărcinate cu vegherea la aplicarea strictă a legilor statului. Sublinierea a­­cestui fapt este cu atît mai ne­cesară cu cit din societatea noas­tră nu au dispărut definitiv fe­nomene de genul celor arătate și care, intr-un fel sau altul, intr-o măsură sau alta, păgubesc pro­prietatea socialistă, bun al între­gului popor. Este adevărat că, formarea u­­nei atitudini juste, plină de grijă și de respect față de avutul so­cietății se realizează treptat, fo­losind un ansamblu de factori. Așa, de pildă, joacă aici un rol important aplicarea consecventă și corectă a principiului cointe­resării materiale, care determină stimularea oamenilor muzteil in direcția creșterii producției productivității muncii, a reduce­ri­rii cheltuielilor de producție și îmbunătățirii calității produselor. In același timp, au însă o mare însemnătate pîrghiile de influen­țare a conștiinței oamenilor, munca de educație politică, revoluționa­ră și patriotică a celor ce mun­cesc, în general activitatea des­fășurată de organele și organi­zațiile de partid și obștești, de instituțiile de cultură și învăță­­mînt. • Ar fi o gravă eroare să se re­zume totul sau aproape totul la cointeresarea materială pentru a face pe oameni să aibă o atitu­dine corespunzătoare în produc­ție, față de proprietatea noastră comună. Așa cum sublinia, pe bu­nă dreptate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în expunerea la Con­sfătuirea cu activul din domeniul politico-ideologic și cultural-edu­­­cativ din vara anului 1971, „în problemele repartiției și calității noi a oamenilor muncii există încă unele confuzii, neînțelegeri care au repercusiuni directe atît în relațiile sociale, cit și in pro­cesul de producție. Se obișnuieș­te, mai cu seamă în ultimii ani, să se vorbească foarte mult des­pre rolul coin­teresării și pe bună materiale drep­tate, întrucît pro­blema unei repartiții juste a fon­dului de consum între membrii societății, deci acela al cointere­sării materiale a producătorilor are o importanță mare. Dar s-a uitat aproape complet de către unii tovarăși — mai cu seamă din domeniul economic, dar și in sfera activității de partid — de rolul conștiinței oamenilor în rea­lizarea programului partidului“. Clasa muncitoare, în noua sa calitate, se manifestă în feluri variate. In producție nu numai atitudinea față de muncă și avu­tul obștesc, nu numai pasiunea creatoare, dorința de autodepăși­­re, de a obține rezultate cit mai bune, sunt expresii ale acestei ca­lități. O formă deosebit de preg­nantă prin care muncitorii se do­vedesc proprietari o reprezintă adunarea generală a oamenilor muncii , for suprem de condu­cere a întreprinderilor de stat. De asemenea, muncitorii își au reprezentanții lor in organele de conducere colectivă a întreprin­derilor și centralelor, în comite­tele și, respectiv, în consiliile oa­menilor muncii. Crearea formelor democratice de participare a salariaților la conducerea unităților productive a marcat un eveniment de seamă în dezvoltarea democrației socia­liste din țara noastră. Fină în prezent, acolo unde au fost te­meinic organizate, unde oamenii muncii au fost solicitați să-și spună părerea în mod critic, des­chis, iar propunerile lor s-au bu­curat de întreaga atenție, acolo adunările generale au dat roade bune, influențînd pozitiv atitu­dinea în muncă a tuturor sala­riaților și de aici rezultatele eco­nomice dobindite. Nu este mai puțin adevărat că există unități în care adunările generale sunt tratate in mod for­mal, oamenii muncii își expun punctul de vedere, dar părerile lor rămîn pe hîrtie, treburile merg in virtutea inerției, fără a modifica permanent în bine stă­rile de lucruri. In asemenea locuri este nevoie de intervenția energică a organizațiilor de par­tid și sindicale, de spiritul activ, combativ al muncitorilor pentru a determina înlăturarea forma­lismului, a lîncezelii, a tendinței de a bate pasul pe joc. In țara noastră, clasa munci­toare este clasa conducătoare întregii societăți, proprietară, îm­­­preună cu întregul popor, a mij­loacelor de producție aflate in miinile statului. In calitatea sa multiplă, muncitorimea română s-a dovedit și se dovedește la înălțimea misiunii sale istorice de a călăuzi societatea pe drumul luminos al socialismului și comu­nismului. M. LIVIU Cronica ideii CINEMA CONSTANTA FERMA DIN ARIZONA — serii — „Republica“ (orele : 9,30­­ —13 —16,30 — 20) și grădina „To­mis“ (ora 20,30); ANCHETA DE­­ LA HOTEL „EXCELSIOR" - „Popular" (orele : 9 — 11,15 —­­ 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30); BA­­I­­EȚI BUNI: BĂIEȚI RAI — gră­dină „Victoria“ (ora 20,30); RO­BIN HOOD — orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15) și INTRA­REA LIBERĂ LA OFICIUL STĂ­RII CIVILE (ora : 20,30) — „Pro­gresul“; CINCI PENTRU INFERN — „23 August" (orele: 14,30 — 18,30 — 18,30 — 20,30); PRIMA­­VARA PE ODER — „Tineretului“ (orele : 16 — 20 în continuare); MERIDIANUL ZERO — „Bule­vard“ (orele : 16 — 18 — 20). LITORAL MĂRTURISIRILE UNUI CO­MISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII — „Farul“ Mangalia; ROBIN HOOD — „Albatros“ Mamaia; 20.000 DE LEGHE SUB MARI — „Lumina“ Techirghiol; ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT — Efo­rie Sud ; TOAMNA CHETENII­­LOR — 2 serii — Eforie Nord, grădina „Perla“; AVENTURI LA MAREA NEAGRA — 2 serii — E­­forie Nord, grădina „Neon“; FE­LIX ȘI OTILIA — 2 serii — gră­dina „Jupiter". TELEVIZIUNE 9.00 : Deschiderea emisiunii de dimineață : 9,05 ; Teleșcoală : 10,00 : Curs de limba engleză. Secția a 22-a : 10,30 ; Căminul: 11,10 ; Prim platt : Ion Griceag ; 11,30 : Film serial : Patru tan­­chiști și un ciinet (XX); 12,25 : Selecțiuni din baletul „Detașa­mentul Roșu de femei“. Interpre­tează Ansamblul de balet „Chi­na“ ; 12,40 : Telejurnal ; 17,30 : Deschiderea emisiunii de du­pă­­amiază ; 18,00 : Steaua polară — cabinet TV ; 18,25 : Reflector ; 18,40 : Publicitate ; 18,45 : Dina­mica societății românești ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20,00 : In întâmpinarea Confe­rinței Naționale a Partidului Co­munist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii ; 20,20 : Seară de teatru : „Moar­tea guvernatorului“ ; 22,20 : Ve­dete ale muzicii ușoare : Saint Paul ; 22,15 : Imagini Lara din S.U.A. ; 22,30 : „24 de ore“. T­E­­A­T­R­U TEATRUL DE REVISTA „FAN­TASIO“ prezintă, la Năvodari, oră 20 : „Mușchetarii măgăriei sale“. TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE prezintă, la Eforie Sud : „Romanțioșii“. TEATRUL LIRIC CONSTAN­ȚA prezintă, la Neptun, ora 20,30: „O noapte in Veneția“. MUZEE MUZEUL DE ARTA din Con­stanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis zilnic intre orele 9 — 21. CETATEA HISTRIA — zilnic intre orele 8—20. EDIFICIUL ROMAN CU MO­ZAIC din Constanța, Piața Oivi­­diu nr. 1 — deschis zilnic intre orele 9 — 21. MONUMENTUL $1 CETATEA ADAMCLISI — zilnic între orele 8—20. PLANETARIUL (piața Soveja) deschis zilnic intre orele 14,00— 22,00. Luni închis. MUZEUL DE ARHEOLOGIE MANGALIA, Parcul stadionului, zilnic între orele: 8—12, 16—20 , luni — închis. EXPOZIȚIA DE CURIOZITĂȚI „MERCURIUS“ (aflată la Edifi­ciul roman cu mozaic), zilnic în­tre orele 9—21. VREME­. Pentru următoarele trei zile, vremea rămîne ușor instabilă la început, cu cerul variabil mai mult noros după-amiaza apoi se va încălzi ușor. Vîntul va sufla potrivit din nord ș­i nord-est. Temperatura aerului staționară la început, apoi in creștere ușoară, noaptea va fi cuprinsă intre 16 și 19 grade, iar ziua între 26 și 30 de grade. Marca ondulată. ■ I

Next