Dobrogea Nouă, iulie 1972 (Anul 25, nr. 7423-7448)

1972-07-04 / nr. 7425

25-16 (4-6) O industrie modernă e de ne­conceput fără­ METAL. Acest ade­văr elementar e unanim recunos­cut — și tocmai de aceea specia­liștii caută neobosit noi soluții ști­ințifice pentru a valorifica, la un mod superior, cit mai eficient, fie­care tonă de metal, nu întrecerea patriotică care a cuprins întreaga țară, unu­l din principalele obiecti­ve ale colectivelor de muncă din întreprinderi este economisirea fie­cărui gram de metal, reducerea pînă la dimensiunile micronului a oricăror adaosuri de prelucrare, la industria construcțiilor de mașini. „PROCESE ALE MILIMETRILOR“ au loc în tot mai multe întreprin­deri, iar zeci de „martori“ — mun­citori cu înaltă calificare, maiștri, ingineri — dezvăluie alte și alte portițe ale risipei­ de metal, fac „rechizitoriul“ unor tehnologii de­pășite, pledează pentru adoptarea celor mai noi soluții, pentru o spo­rită exigență în gospodărirea me­talului. Un astfel de „proces“ avut loc de curînd și la întreprin­a­derea mecanică de utilaje Medgi­dia, „instanța“ fiind constituită cu prilejul unei consfătuiri organiza- Mihai MACARIE (Continuare in pag. a IlI-a) J s RUGBY farul - Grivita Rosie București I I CINCIN­ALUL­­DE ÎN­AIN­T­E TERMEN! INITIATIVE SI FAPTE DE EROISM COTIDIAN IN SPRIJINUL ÎNDEPLINIRII ANGAJAMENTELOR LA I. M. U.Medgidia a PROCESUL MILIMETRILOR Inculpatul:RISIPA DE METAL MARTORII DEZVĂLUIE : porțile prin care se irosesc gramele • Noi solu­ții tehnologice care așteaptă să fie valorificate PLEDOARIE PENTRU : introducerea continuă a noului ; întărirea spiritu­lui de exigență și responsabilitate GREFIERUL — REPORTERUL — CON­SEMNEAZĂ : sentința nu e definitivă, noile investigații PUN MEREU pe rol ECONOMISIREA METALULUI Zile de întrecere pe ogoare RECOLTATUL GRÍULUI ȘI IRIGAȚIILE DEVIZA CAMPANIEI DE VARĂ: Din plinca anulu­i 1972 NICI UN BOB PIERDUȚI • 63.000 hectare grîu recoltate tă săptămînă campania să fie încheia zitat pe cîmp; mijloacele de transport poate recolta, toate plugurile să tragă însămînțării culturilor duble — 10 continuu cînd din cele peste 100.000 de furaje, orz și grîu n-au fost însă pina acum , să sînt condiții ca în aceas­­• Există mult grîu recoltat și depo­­— mai bine folosite • Cînd nu se brazdă adîncă • Limita maximă a iulie­i se poate oare aprecia fluxul hectare de pe care s-a strîns recolta mîntate decît 20,000 hectare ? în pagina a IlI-a V Azi, Tn pag. a­ll-a Manifestări consacrate lui Ovidiu Luni, a avut loc la Călimă­­nești o manifestare consacrată lui Ovidiu, care se înscrie în sui­ta de acțiuni organizate în întîm­­pi­narea primului Congres mon­dial de studii ovidiene, prevăzut a se desfășura in țara noastră, în perioada 25—31 august. Referindu-se la apropiatul con­gres, secretarul general al Aso­ciației internaționale nume, asociație care are „Ovidiu­­sediul la București, Grigore Tănăsescu, a declarat unui redactor al Ager­­pres . ..Reuniunea pe care o vom găz­dui în luna august — prima de o asemenea amploare — a trezit un viu ecou in România și în străinătate. Până acum, și-au a­­nunțat participarea sute de spe­cialiști din numeroase țări. Ale­gerea României, mai exact a țăr­mului românesc al Mării Negre, pentru întrunirea celui dinții Congres mondial al ovidiștilor, este legată nu numai de aminti­rea timpului petrecut aici de au­torul „Tristelor“ și „Ponticelor“, dar e și un omagiu adus afinită­ților multor scrieri ale literaturii romane cu opera marelui bard latin. Concursul muzical de interpretare instrumentală „Ciprian Porumbescu“ Duminică, a început la Sucea­va prima ediție a concursului muzical de interpretare instru­mentală „Ciprian Porumbescu“, competiție menită să contribuie la depistarea și afirmarea unor tinere talente din rândurile pio­nierilor și școlarilor din întrea­ga țară, la popularizarea celor mai valoroase creații ale compo­zitorilor români și străini, pre­cum și la o mai bună cunoaștere a operei lui Ciprian Porumbescu. Concursul, la care iau parte 150 de concurenți selecționați 37 de județe, se va desfășura din pe două categorii de vîrstă (copii pînă la 10 ani, și intre 10 și 15 ani), in cadrul a trei secții: in­strumente de coarde, pian și in­strumente de suflat. Juriul — format din personalități marcante ale vieții noastre muzicale și ar­tistice — va desemna ciștigătorii următoarelor distincții : Marele trofeu „Lira de aur“ și titlul de „Laureat al concursului“, pre­miile I, II și III, precum și pre­miile speciale oferite din partea Consiliului Național al organiza­ției pionierilor, Uniunii compo­zitorilor, revistelor „Cutezătorii“ și „Educația pionierească“, zia­rului „Zori noi“, Comitetului pen­­tru cultură și educație socialistă al județului Suceava, Consiliului județean Suceava al organizației pionierilor. (Agerpres) r OAMENI DE SOCIETĂȚII SEAMA AI NOASTRE DELEGAȚI LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A PARTIDULUI . Secretarul comitetului comunal de partid „Noi suntem­ ceea ce faptele noastre silit“, îmi spunea recent Nicolae Diaconu, secretarul Comi­tetului comunal de partid din Crucea, voind să înțeleg că omul se apreciază după ceea ce face în munca pe care o prestează. Iată cum frumusețea presupune în acel care o înfăptuiește afirmația op­tima a vieții, bună dispoziție, bucurie și încredere în oamenii care dăltuiesc cu sudoare socialismul multilateral dezvoltat în România. Viața comunistului Nicolae Diaconu se peste cu cea a dezvoltării comunei Crucea, cânto­Prin exemplul lui personal a reușit să antreneze mem­brii comitetului, activul de partid, comisiile pe probleme, pe­­ toți factorii răspunzători în procesul de perfecționare a stilului și metodelor in munca politico-educativă orientată spre realizarea calita­tivă a obiectivelor economice și edilitar-gospoda­­rești. Operativ _și­­ întreprinzător, secretarului comitetu­lui comunal de partid nu-i scapă nimic. Intr-o pe­ Fruntașa de la tipografie Enache Stăncuța, tăietor-legător, se distinge prin hărnicie in harnicul colectiv al întreprinderii po­ligrafice „Dobrogea“. Lucrează de mult aici, în acest loc de muncă unde se tipărește slova muncii creatoare. Am urmărit cu atenție, zi de zi, munca acestei femei, al cărei chip înnobilat este veșnic concen­trat asupra dimensiunilor la care trebuie tăiată hirtia. Oricît de mică abatere de la această preci­zie înseamnă rebut și implicit pagubă. Așa cum ne spuneau tovarășii ei de muncă în activitatea lui Enache Stăncuța nu există expresiile „nu pot“, „nu știu“. De fiecare dată cînd întrebi la tipogra­fie , prin ce se evidențiază Stăncuța Enache ?, răs­punsul este unul : „Muncește cu­ doi“. Zilele tre­cute, am întrebat-o ce pasiuni are în afara pro­gramului de muncă? „Marea mea plăcere este de a mă îngriji de copil. Tot timpul îi citesc din eroii cărților românești de povești și povestiri, îl învăț să devină un om demn în societatea noastră“. Pentru meritele sale in muncă, pentru modul său (Continuare in pag. a III-a)Aj (Continuare in pag. a IlI-a) Sădi Menat - președintele nostru Șl In satul Tătaru unde s-a născut, a crescut muncește Sădi Menat a crescut belșugul. Preșe­dintele cooperativei agricole de producție din Tă­taru este un om practic și cu o înțelepciune demnă de invidiat. Viața și activitatea acestui om admirabil este bogată în fapte și evenimente. A muncit mult și a învins. A fost cooperator, contabil, activist de partid și de stat, apoi, din 1959, conduce coopera­tiva agricolă de producție, care a obținut de două ori Ordinul Muncii clasa I și locul întîi pe țară pentru creșterea păsărilor. „Perlele“ din Tătaru, este vorba de rasa găinilor, au atins în prezent numărul de 200 ouă de fiecare. De curînd, l-am întilnit pe comunistul de frunte Sădi Menat la aria lanurilor bogate de grîu, în toiul secerișului. Am stat mult de vorbă. Mi-a ex­plicat valoarea inițiativei de a se colecta griul furajer (pleava) in remorci speciale, precum și a­ (Continuare in pag. a IlI-a) Economii și beneficii peste plan Pregătirea, păstrarea și li­vrarea produselor agricole in cele mai bune condiții, recu­perarea subproduselor, intro­ducerea metodelor de muncă de tot mai mare eficiență sînt cîteva din preocupările coti­diene ale colectivului între­prinderii „Silozul“ in vederea realizării angajamentelor su­plimentare asumate în între­cerea socialistă. Recent, un colectiv de mecanici condus de Bucur Pisică a confecțio­nat și montat la cicloanele de la instalațiile de tip „Vacu­­rator“ folosite la descărcarea șlotului din nave un sistem de site cu care se reduce la jumătate timpul de staționare a navelor in operațiunile de descărcare. In vederea recu­perării subproduselor, de cu­­rînd praful și gazul care con­țin un furaj concentrat foarte hrănitor au început să fie cap­tate, depozitate și valorificate unităților agricole din județ. Aceste preocupări, alăturîn­­d­u-se altora, se concretizează prin obținerea în primul se­mestru al anului a unor eco­nomii la cheltuielile de cir­culație de 200.000 lei, precum și 300.000 lei beneficii peste plan. La Casa corpului didactic din Constanta ELEVI AMERICANI AU PREZENTAT UN BOGAT PROGRAM ARTISTIC Ieri, la Casa corpului didactic din Constanța, in prezeența unui mare număr de pionieri și șco­lari, cadre didactice, reprezen­tanți ai organelor locale de stat, un grup de elevi aparținînd cole­giului „Memorial Junior“ din Houston, Texas, au prezentat un bogat și frumos program artistic care a cuprins cîntece inspirate din folclorul ca și din muzica cultă americană. Ca răspuns la acest mesaj muzical-coregrafic adevărat trans­mis de tinerii americani, elevii școlii generale nr. 6 din Con­stanța au prezentat, in cinstea oaspeților, un amplu spectacol folcloric românesc. Cu acest prilej, prof. Claude Blanchard, directorul colegiului „Memorial Junior“, a înmînat municipalității Constanța un me­saj de salut din partea primaru­lui orașului Houston, Luis Welch, la care a răspuns Ion Poppa, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Constanța. Pentru o mai bună cunoaștere reciprocă, pentru întărirea legă­turilor de prietenie dintre tine­retul studios din cele 2 orașe, e­­levii din Constanța au propus ca Școala generală nr. 6 să se înfră­țească cu colegiul „Memorial Ju­nior“ din orașul Houston. Tine­rii oaspeți au primit cu entuziasm această propunere. La această emoționantă seară cultural-artistică a fost prezent domnul Harry Morgan, președin­tele Fundației „American Council for Nationalsies Service“ (A.C.N.S.), sub patronajul căruia elevii și studenții americani vi­zitează România.

Next