Dobrogea Nouă, ianuarie 1973 (Anul 26, nr. 7580-7603)
1973-01-31 / nr. 7603
■4 A PROLETARI !)ÎN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA1 ANUL XXVI, nr. 7603 Miercuri, 31 ianuarie 1973 4 pagini, 30 bani Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efectuate de președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetui Executiv a luat cunoștință cu viu interes despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Executiv a dat o înaltă apreciere activității desfășurate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat in unanimitate rezultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și organizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din sud-estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de încetare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam, întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-și apere dreptul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi infrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tuturor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și simpatia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat demonstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că acordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consacra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător voinței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului vietnamez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Român și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu relații de prietenie și solidaritate frățească, în interesul celor două popoare, al unității țărilor socialiste și al mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei între poporul român și popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabilit ca, pe baza observațiilor făcute in cadrul ședinței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dezbaterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor prevederi ale legislației penale. Principalele măsuri adoptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ;să se introducă în legislația penală munca corecțională fără privare de libertate ; să se introducă unele simplificări în activitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la solemnitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din București 26 ianuarie 1973 r TINERETUL Cutezanța, gîndirea și vigoarea brațelor noastre le angajăm pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut într-o atmosferă de exigență și responsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economice și a bugetului local pe anul 1972, precum și prevederile planului de dezvoltare economico-socială in profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din cooperativa agricolă de producție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din instituțiile de învățămînt, sănătate și cultură, toți locuitorii comunei au obținut in anul care a trecut succese însemnate în sporirea producției vegetale și animale, în buna aprovizionare și servire a populației, în domeniile edilitar-gospodăresc, al învățămîntului, sănătății, culturii, educației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază materială și spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării producției și a muncii, pe baza acordului global, a eforturilor depuse și a folosirii unor tehnologii moderne, cooperativa agricolă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neirigat, de 4.655 kg grîu față de planul de 3.600 kg ; 4.827 kg porumb boabe față de 4.000 kg planificat , 41.067 kg sfeclă de zahăr față de 30.000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrșitul anuilui au fost realizate in proporție de 104 la sută la bovine și de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o producție medie de 3.070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3.000 litri planificat. Rezultatele obținute în producția agricolă au creat posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantități de : 4.060 t cereale, cu 1.050 t peste plan ; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan ; 656 t came, mai mult cu 230 t față de planul stabilit , 15.009 hl lapte, cu 2.509 hl peste plan și a altor însemnate cantități de produse agroalimentare. Livrarea către stat a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anul 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contribuind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din mediul urban, creșterea cantităților de produse livrate la export și, totodată, la sporirea veniturilor cooperativei agricole, la ridicarea nivelului de trai al populației din comuna noastră. Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obținerea acestor succese l-a avut întrecerea socialistă organizată în cinstea Conferinței Naționale a partidului și aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, precum și mobilizatoarea chemare la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare și social-culturale, adresată tuturor comunelor din țară de către comuna Pechea, județul Galați. Consiliul popular, exprimind adeziunea locuitorilor comunei Stoicănești de a traduce neabătut în viață hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului, sarcinile rezultate din rezoluția Conferinței pe țară a secretarilor comitetelor comunale de partid și primarilor din comune, privind creșterea producției agricole și dezvoltarea economico-socială a satelor, adresează tuturor consiliilor populare din țară chemarea la întrecere pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiective : I. IV DOMENIUL ECONOMIC A. — In agricultură 1. — Acționînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar și intensificarea lucrărilor de desecare, de scurgerea apelor și de corectare a excesului de umiditate a terenurilor, precum și a altor lucrări de îmbunătățiri funciare ca : nivelări, combaterea eroziunii solului, defrișări de mărăcinișuri, reduceri de drumuri etc., prin mobilizarea locuitorilor comunei și a mijloacelor materiale locale, se va asigura cultivarea întregii suprafețe arabile de 3.595 ha, precum și folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafețelor din centrele gospodărești, a grădinilor populației și terenurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrășămine naturale. 2. — Prin continua îmbunătățire a folosirii forței de muncă și a mijloacelor de producție, a structurii culturilor și a raselor de animale, aplicarea de noi măsuri de cointeresare a cooperatorilor și lucrătorilor din S.M.A., prin introducerea și generalizarea acordului global în legumicultură, viticultură, pomicultură și creșterea animalelor, în anul 1973, se vor obține :Repartizînd producția marfă ce se va realiza de pe cele 3.595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fiecare ha, în afară de aprovizionarea din belșug a populației comunei — de 5.100 cetățeni — și asigurarea furajelor necesare creșterii animalelor, se vor livra taurine, 500 capete porcine și cu 300 capete ovine, pentru a se realiza la finele anului cite 73 taurine — din care 29 vaci și juninci — 57 porcine, 40 ovine, respectiv 90 unități vită mare la 100 ha teren — creșterea cantităților livrate fondului de stat la principalele produse vegetale și animale, dustatului : 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2.300 kg sfeclă de zahăr, 133 kg floarea-soarelui, 450 kg legume, 100 kg ciuperci, 20 kg căpșuni și alte produse. (Continuare in pag. a III-a) — depășirea producției medii planificate de 4.000 kg/ha la griu, cu 750 kg , a producției de 4.800 kg/ha la porumb, cu 600 kg ; producției de 35.000 kg/ha sfeclă a zahăr, cu 6.500 kg , precum și depășirea producției medii cu: 250 t lapte față de planul de 3.000 t pe cap de vacă furajată ; — sporirea efectivelor de animale planificate cu 200 capete pă cum urmează : : angaja- depășire a produsul u.m. plan ment depășire grîu tone 1.800 2.100 300 116 porumb tone 1.800 2.200 400 120 sfeclă zahăr tone 7.000 8.300 1.300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15.000 16.200 1.200 108 ?/////✓//////////////////////////////////. Solemnitatea Minării Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I ziarului „România liberă" Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a luminat marți, în cadrul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, „România liberă“, conferit ziarului pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului, de construire a socialismului in patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Române de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita prețuire pe care conducerea partidului și statului, o acordă activității ziarului, tovarășul Octavian Paler, redactor-șef al „României libere“, a spus : In memoria noastră, a redactorilor ziarului, va rămine pentru totdeauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocind cele trei decenii de existență a ziarului, ne-a emoționat gîndul că „România liberă“ și-a început drumul in istoria presei românești, purtind din neagră ilegalitate cuvîntul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revoluționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase împreună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tudor Vladimirescu, a lui Horia, durerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superioară responsabilitate. Ne vom strădui din toate puterile, cu toată pasiunea și priceperea noastră, să fim demmi de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din lumna noastră tot ce mai e vetust, rutinier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exigențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dumneavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful tot ce este nou și slujește progreasul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există incă destul steril și că minunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se adresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziarului „România liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ilegale acum trei decenii să fie adevărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul redacției ziarului „România liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o atmosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. CUVÂNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei distincții a Republicii Socialiste România. De asemenea, aș dori să adresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decorați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România", clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid și de stat pentru contribuția pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au redactat și tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în condițiuni grele. Editarea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democratice, patriotice din țară, sub conducerea partidului comunist, pentru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război alăturarea ei la coaliția antifascisită. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă“ a adus o contribuție de preț la activitatea partidului și a forțelor democrate. Desigur, nu este momentul acum să vorbim de întregul drum, de 39 de ani, ai „României libere“. Ea are merite in toate etapele dezvoltării României. Astăzi, prin răspândirea cuvîntului partidului, Frontului Unității Socialiste, al gualvernului, „România liberă“ contribuie la unirea eforturilor întregului nostru popor pentru transpunerea in x’iață cu succes a politicii interne și externe a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită activității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că in atenția conducerii ziarului stă îmbunătățirea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste lateral dezvoltate, inclusiv in multice privește afirmarea în viața societății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, într-adeăr, un rol deosebit de important. Suntem convinși că, împreună cu întreaga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să urez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează și contribuie apariția „României libere“, succesase tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare și fie cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire ! (Aplauze) PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIIT PT MINISTRUL AFACERILOR INTERNE AL FRANTEI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit marți, 30 ianuarie, pe ministrul afacerilor externe al Franței, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în țara noastră. La începutul convorbirii, ministrul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plăcuta însărcinare de a transmite personal președintelui Nicolae Ceaușescu, din partea președintelui Georges Pompidou, un cordial mesaj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate pentru poporul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor adresate tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul mesaj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperitate pentru poporul francez. Totodată, președintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din partea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia celor mai alese sentimente. în cursul întrevederii s-a dat înaltă apreciere relațiilor tradițioonale și colaborării multilaterale dintre România și Franța, relevîndu-se importanța deosebită pe care au avut-o întîlnirile dintre președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Georges Pompidou pentru dezvoltarea și adîncirea prieteniei româno-franceze. In context, s-a reliefat dorința comună de a pune în valoare, într-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru lărgirea și diversificarea în continuare a conlucrării reciproce pe multiple planuri — politic, economic, tehnico-științific și cultural —, in folosul ambelor popoare, al înțelegerii și cooperării între țările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a subliniat preocuparea comună de a amplifica și echilibra schimburile comerciale și a da o pondere crescindă cooperării economice sub diferite forme, inclusiv în domeniul industrial. Abordindu-se aspecte ale vieții internaționale, a fost consemnat cu satisfacție cursul favorabil al evenimentelor din ultima vreme, subliniindu-se necesitatea participării tuturor statelor la procesul de dezvoltare a climatului de destindere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor care privesc întărirea păcii și colaborării între state. In aceeași ordine de idei, s-a apreciat contribuția deosebită pe care o reprezintă crearea celor mai favorabile condiții pentru participarea cit mai largă și nestînjenită a tuturor statelor la schimburile economice internaționale. A fost exprimată convingerea că principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc constituie fundamentul trainic al înțelegerii și cooperării rodnice intre state. In cadrul convorbirii, a fost reafirmată voina României și Franței de a contribui pe mai departe la realizarea unei securități trainice pe continentul nostru, apreciindu-se că începerea pregătirilor pentru conferința de securitate și colaborare în Europa reprezintă un moment de o Însemnătate deosebită in cadrul acestui proces multilateral. S-a constatat cu satisfacție că cele două țări au puncte de vedere foarte apropiate sau identice față de edificarea securității în Europa, fapt care s-a reflectat și în cadrul convorbirilor preliminare de la Helsinki, cit și față de alte probleme ale vieții internaționale, ceea ce permite promovarea mai departe a colaborării fructuoase între România și Franța, în interesul păcii și cooperării internaționale. ☆ Președintele Consiliului de al României l-a reținut, apoi, Stat pe oaspete la dejun. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Rădulescu, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului, Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Au luat parte, de asemenea, Francis Levasseur, ambasadorul Franței la București, Paul Lemerle, directorul de cabinet al ministrului, Emmanuel de Margerie, director pentru Europa în Ministerul Afacerilor Externe al Franței. în toastul său, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a exprimat satisfacția pentru relațiile bune care se dezvoltă intre România și Franța și și-a manifestat speranța că actuala vizită a ministrului afacerilor externe, Maurice Schumann, va contribui la extinderea acestei colaborări în toate domeniile, îndeosebi in domeniul economic. Tovarășul Nicolae Ceaușescu toastat pentru dezvoltarea colaboarării româno-franceze, pentru Europă a colaborării și păcii între state egale și independente, pentru bunăstarea și fericirea poporului francez, în sănătatea președintelui Franței, a ministrului afacerilor externe. Răspunzhul, ministrul Maurice Schumann a subliniat, in toastul său, că onoarea ce i s-a făcut de a fi primit de președintele Nicolae Ceaușescu revine, în primul finei, țării sale, care, de atîția ani, este prietena României. Oaspetele a relevat caracterul principial al colaborării politice româno-franceze, cursul ascendent al cooperării economice, exprimindu-și convingerea că ea poate ajunge la o dezvoltare constantă. Ministrul francez a arătat că ceea ce apropie, înainte de toate, Franța și România este o egală voință de a vedea statele din întreaga Europă, indiferent de sistemul lor politic sau social, cooperînd pe baza suveranității, independenței și egalității. Maurice Schumann a toastat în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în onoarea Republicii Socialiste România, pentru prietenia franco-română, întrevederea și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. f