Dobrogea Nouă, ianuarie 1973 (Anul 26, nr. 7580-7603)

1973-01-31 / nr. 7603

■4 A PROLETARI !)ÎN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA1 ANUL XXVI, nr. 7603 Miercuri, 31 ianuarie 1973 4 pagini, 30 bani Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc ședința Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut o informare în legătură cu vizitele efec­tuate de președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România în Pakistan și Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetui Executiv a luat cunoștință cu viu in­teres despre rezultatele foarte bune ale vizitelor și despre posibilitățile însemnate de dezvoltare a co­laborării bilaterale dintre România și Pakistan, precum și dintre România și Iran. Comitetul Exe­cutiv a dat o înaltă apreciere activității desfășu­rate de președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a aprobat in unanimitate re­zultatele vizitelor și a stabilit ca ministerele și or­ganizațiile economice să ia toate măsurile pentru transpunerea în viață a înțelegerilor stabilite cu o­­cazia vizitei. In legătură cu evoluția situației din sud-estul A­­siei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacție încheierea acordului de înce­tare a războiului și restabilire a păcii în Vietnam, întreaga evoluție a evenimentelor din Vietnam demonstrează că un popor, hotărît să-și apere drep­tul la viață liberă, independentă și demnă, să-și făurească destinele potrivit voinței sale, nu poate fi infrînt de nici o forță din lume. Prin lupta sa, poporul vietnamez, care s-a bucurat de un mare sprijin din partea poporului român, din partea tu­turor țărilor socialiste și a forțelor iubitoare de pace de pretutindeni, și-a cucerit respectul și sim­patia tuturor națiunilor lumii. Acordul încheiat de­monstrează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluționare a problemelor litigioa­­se este calea tratativelor. Comitetul Executiv își exprimă speranța că a­­cordul realizat va crea condiții pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-și poată consa­­cra forțele dezvoltării lor economice și sociale, să-și poată soluționa problemele corespunzător vo­inței și hotărîrii lor, fără nici un amestec din a­­fară. Reafirmînd solidaritatea Partidului Comunist Român cu aspirațiile naționale ale poporului viet­namez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă convingerea fermă că între Partidul Comunist Ro­mân și Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România și Republica Democrată Vietnam se vor dezvolta continuu re­lații de prietenie și solidaritate frățească, în inte­resul celor două popoare, al unității țărilor socia­liste și al mișcării comuniste și muncitorești in­ternaționale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, con­vingerea că între poporul român și toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor răz­boiului, la dezvoltarea acestor țări, la întărirea prieteniei­ între poporul român și popoarele din a­­ceastă zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecția mediului înconjurător și a stabi­lit ca, pe baza observațiilor făcute in cadrul ședin­ței, proiectul să fie definitivat și apoi supus dez­baterii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naționale. Comitetul Executiv a discutat și aprobat unele propuneri de modificare și completare a unor pre­vederi ale legislației penale. Principalele măsuri a­­doptate prevăd ca sancționarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, să fie în viitor sancționate ca abateri cu caracter administrativ ;­­să se introducă în legisla­ția penală munca corecțională fără privare de li­bertate ; să se introducă unele simplificări în ac­tivitatea judiciară pentru a mări operativitatea și a înlătura unele paralelisme ; de asemenea, au fost sporite atribuțiile Comisiilor de judecată. Mă­surile aprobate de Comitetul Executiv vor fi îna­intate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, u­­nele probleme ale activității curente. în Editura politică a apărut:­­ NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntare la solem­nitatea decernării ti­tlului de Doctor Ho­noris Causa al Uni­versității din Bucu­rești 26 ianuarie 1973 r TINERETUL Cutezanța, gîndirea și vigoarea brațelor noastre le angajăm pentru înfăptuirea cincinalului în patru ani și jumătate CHEMARE Către toate consiliile populare comunale din Republica Socialistă România Consiliul popular al comunei Stoicănești, județul Olt, în sesiunea din 30 ianuarie 1973 a dezbătut într-o atmosferă de exigență și res­ponsabilitate modul de îndeplinire a sarcinilor economice și a bugetu­lui local pe anul 1972, precum și prevederile planului de dezvoltare e­­conomico-socială in profil teritorial și ale bugetului local pe anul 1973. Consiliul popular apreciază că, sub îndrumarea organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din cooperativa agricolă de producție, din unitățile de comerț și prestări de servicii, din institu­țiile de învățămînt, sănătate și cultură, toți locuitorii comunei au ob­ținut in anul care a trecut succese însemnate în sporirea producției vegetale și animale, în buna aprovizionare și servire a populației, în domeniile edilitar-gospodăresc, al învățămîntului, sănătății, culturii, e­­ducației socialiste și sportului, care au creat o puternică bază mate­rială și spirituală pentru dezvoltarea în continuare a comunei. Ca urmare a organizării producției și a muncii, pe baza acordu­­lui global, a eforturilor depuse și a folosirii unor tehnologii moderne, cooperativa agricolă de producție din comuna noastră a obținut în anul 1972 o producție medie la hectar, în teren neirigat, de 4.655 kg grîu față de planul de 3.600 kg ; 4.827 kg porumb boabe față de 4.000 kg plani­ficat , 41.067 kg sfeclă de zahăr față de 30.000 kg prevăzute în plan. Efectivele de animale la sfîrșitul anuilui au fost realizate in proporție de 104 la sută la bovine și de 147 la sută la porcine. De la cele peste 700 vaci furajate s-a obținut o producție medie de 3.070 litri lapte pe cap de vacă, față de 3.000 litri planificat. Rezultatele obținute în producția agricolă au creat posibilitatea li­vrării la fondul de stat a unor cantități de : 4.060 t cereale, cu 1.050 t peste plan ; 8.000 t sfeclă zahăr cu 2.000 t peste plan ; 656 t came, mai mult cu 230 t față de planul stabilit , 15.009 hl lapte, cu 2.509 hl peste plan și a altor însemnate cantități de produse agroalimentare. Livra­rea către stat a acestor cantități sporite de produse a făcut ca în anu­l 1972 valoarea producției marfă la 100 ha să fie de 790.969 lei, contri­buind în acest fel la o mai bună aprovizionare a populației din me­diul urban, creșterea cantităților de produse livrate la export și, tot­odată, la sporirea veniturilor cooperativei agricole, la ridicarea nive­lului de trai al populației din comuna noastră. Totodată, s-au efectuat lucrări prin muncă patriotică în valoare de 512 mii lei, revenind 109 lei pe fiecare locuitor. Un rol de seamă în obținerea acestor succese l-a avut întrecerea socialistă organizată în cinstea Conferinței Naționale a partidului și aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii, precum și mobi­lizatoarea chemare la întrecere pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare și social-culturale, adresată tuturor comunelor din țară de către comuna Pechea, județul Galați. Consiliul popular, exprimind adeziunea locuitorilor comunei Stoicănești de a traduce neabătut în viață hotărîrile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționa­le a partidului, sarcinile rezulta­te din rezoluția Conferinței pe țară a secretarilor comitetelor co­munale de partid și primarilor din comune, privind creșterea producției agricole și dezvoltarea economico-socială a satelor, a­­dresează tuturor consiliilor popu­lare din țară chemarea la între­cere pentru îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor pe anul 1973, în principal, la următoarele obiecti­ve : I. IV DOMENIUL ECONOMIC A. — In agricultură 1. — Acționînd cu mai multă fermitate pentru aplicarea legii fondului funciar și intensificarea lucrărilor de desecare, de scurge­rea apelor și de corectare a exce­sului de umiditate a terenurilor, precum și a altor lucrări de îm­bunătățiri funciare ca : nivelări, combaterea eroziunii solului, de­frișări de mărăcinișuri, reduceri de drumuri etc., prin mobilizarea locuitorilor comunei și a mijloace­lor materiale locale, se va asigura cultivarea întregii suprafețe arabi­le de 3.595 ha, precum și folosirea integrală, în scopuri productive, a suprafețelor din centrele gospodă­rești, a grădinilor populației și te­renurilor intravilane. Totodată, se vor lua măsuri pentru fertilizarea a 600 ha teren arabil cu îngrășă­­mine naturale. 2. — Prin continua îmbunătăți­re a folosirii forței de muncă și a mijloacelor de producție, a struc­turii culturilor și a raselor de ani­male, aplicarea de noi măsuri de cointeresare a cooperatorilor și lu­crătorilor din S.M.A., prin introdu­cerea și generalizarea acordului global în legumicultură, viticultu­ră, pomicultură și creșterea ani­malelor, în anul 1973, se vor obți­ne :­­Repartizînd producția marfă ce se va realiza de pe cele 3.595 ha, în anul 1973, rezultă că de pe fie­care ha, în afară de aproviziona­rea din belșug a populației co­munei — de 5.100 cetățeni — și asigurarea furajelor necesare creșterii animalelor, se vor livra taurine, 500 capete porcine și cu 300 capete ovine, pentru a se rea­liza la finele anului cite 73 tau­rine — din care 29 vaci și ju­­ninci — 57 porcine, 40 ovine, res­pectiv 90 unități vită mare la 100 ha teren­­ — creșterea cantităților livrate fondului de stat la principalele produse vegetale și animale, du­statului : 201 kg carne, 600 kg grîu, 610 kg porumb, 2.300 kg sfe­clă de zahăr, 133 kg floarea-soa­­relui, 450 kg legume, 100 kg ciu­perci, 20 kg căpșuni și alte pro­duse. (Continuare in pag. a III-a) — depășirea producției medii planificate de 4.000 kg/ha la griu, cu 750 kg , a producției de 4.800 kg/ha la porumb, cu 600 kg ; producției de 35.000 kg/ha sfeclă a zahăr, cu 6.500 kg , precum și de­pășirea producției medii cu: 250 t lapte față de planul de 3.000 t pe cap de vacă furajată ; — sporirea efectivelor de ani­male planificate cu 200 capete pă cum urmează : : angaja- depășire a produsul u.m. plan ment depășire grîu tone 1.800 2.100 300 116 porumb tone 1.800 2.200 400 120 sfeclă zahăr tone 7.000 8.300 1.300 120 carne tone 575 725 150 126 lapte vacă hl. 15.000 16.200 1.200 108 ?/////✓//////////////////////////////////.­ Solemnitatea Minării Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I ziarului „România liberă" Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­­­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a luminat marți, în ca­drul unei solemnități, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Ro­mânia“ clasa I, „România liberă“, conferit ziarului pentru contri­buția deosebită adusă la înfăptui­rea politicii partidului și statului, de construire a socialismului in patria noastră și pentru activitatea de educație socialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul ani­versării a 30 de ani de la apariția primului număr al ziarului. La solemnitate au participat to­varășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Gere, Constan­tin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Teodor Marinescu, șeful secției de presă a C.C. al P.C.R., Nestor Ignat, președintele Uniunii Ziariștilor, precum și reprezentanți ai conducerilor ziarelor centrale, Radioteleviziunii și Agenției Ro­mâne de presă „Agerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distincții, mulțumind pentru deosebita pre­țuire pe care conducerea partidului și­­ statului, o acordă activității zia­rului, tovarășul Octavian Paler, re­­dactor-șef al „României libere“, a spus : In memoria noastră, a redactori­lor ziarului, va rămine pentru tot­deauna acest moment sărbătoresc. După cum, evocind cele trei dece­nii de existență a ziarului, ne-a emoționat gîndul că „România li­beră“ și-a început­ drumul in isto­ria presei românești, purtind din neagră ilegalitate cuvîntul partidu­lui către cititori, la două zile după ce un bărbat neînfricat, un mare patriot și strălucit militant revo­luționar, Dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, împlinea 25 de ani într-una din închisorile unde teroarea fascistă întemnițase îm­preună cu luptătorii comuniști și umbra lui Bălcescu și cea a lui Tu­dor Vladimirescu, a lui Horia, du­rerile seculare și visurile cele mai sfinte de libertate și dreptate ale neamului nostru, înțelegem că onoarea ce ni se face implică pentru noi o superi­oară responsabilitate. Ne vom stră­dui din toate puterile, cu toată pa­siunea și priceperea noastră, să fim demmi de această cinste, de încrederea ce ne-o acordați. Vom căuta să înlăturăm din lum­na noastră tot ce mai e vetust, ruti­nier, viciat de formalism, pentru ca scrisul nostru să răspundă exi­gențelor actuale ale partidului, ale cititorilor, la înalta temperatură spirituală a ideilor prin care, Dum­neavoastră tovarășe Ceaușescu, ați luminat drumul spre triumful tot ce este nou și slujește progre­a­sul națiunii noastre socialiste. Știm bine că în articolele noastre mai există incă destul steril și că mi­nunata Dumneavoastră chemare de a se grăbi procesul dezvoltării țării prin eforturi de gîndire ni se a­­dresează și nouă. Vom sluji cu toată abnegația cauza Partidului a cărui luptă a făcut ca numele simbolic al ziaru­lui „România liberă“ — înscris ca o speranță și ca un mesaj de luptă pe frontispiciul unei publicații ile­gale acum trei decenii să fie ade­vărul țării de azi. Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a felicitat călduros colectivul re­dacției ziarului „România liberă“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi într-o at­mosferă caldă, tovărășească, cu cei prezenți. CUVÂNTUL TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori ca, în numele Comitetu­lui Central, al Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României li­bere“ cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de la apariția primului său număr și al decernării înaltei dis­tincții a Republicii Socialiste Ro­mânia. De asemenea, aș dori să a­­dresez felicitări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi deco­rați cu diferite ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Acordarea Ordinului „Steaua Re­publicii Socialiste România", clasa I constituie o apreciere a conduce­rii de partid și de stat pentru con­tribuția pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au redactat și ti­părit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea de­mocratică și, apoi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în condițiuni grele. Edita­rea ei a avut menirea să unească eforturile tuturor forțelor democra­tice, patriotice din țară, sub con­ducerea partidului comunist, pen­tru răsturnarea dictaturii fasciste, scoaterea României din război alăturarea ei la coaliția antifascis­­i­tă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalității, „România liberă“ a adus o contribuție de preț la acti­vitatea partidului și a forțelor de­mocrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 39 de ani, ai „României libere“. Ea are merite in toate etapele dez­voltării României. Astăzi, prin răs­pândirea cuvîntului partidului, Frontului Unității Socialiste, al gu­al­vernului, „România liberă“ contri­buie la unirea eforturilor întregu­lui nostru popor pentru transpu­nerea in x’iață cu succes a politicii interne și externe a partidului nos­tru. Dăm o apreciere deosebită acti­vității „României libere“. Desigur că întotdeauna, și în toate dome­niile, mai este loc de mai bine ; nu doresc însă acum să vorbesc despre aceasta. Am reținut din ceea ce ați spus aici că in atenția conducerii ziarului stă îmbunătăți­rea continuă a activității, tratării mai exigente a diferitelor proble­me care se pun în actuala etapă a făuririi societății socialiste lateral dezvoltate, inclusiv in multi­ce privește afirmarea în viața socie­tății noastre a principiilor eticii și echității socialiste. Presa are, într-ade­­ăr, un rol deosebit de important. Suntem­ con­vinși că, împreună cu întreaga pre­să, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie bine înțelese de cititori, contribuind in acest fel la realizarea marilor schimbări revoluționare din socie­tatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să u­­rez întregului colectiv, tuturor ce­lor care lucrează și contribuie apariția „României libere“, succe­sa­se tot mai mari în realizarea sar­cinilor de onoare și fie cinste ce le revin. Multă sănătate și fericire ! (Aplauze) PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIIT PT MINISTRUL AFACERILOR INTERNE AL FRANTEI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primit marți, 30 ianuarie, pe mi­­­nistrul afacerilor externe al Fran­ței, Maurice Schumann, care face o vizită oficială în țara noastră. La începutul convorbirii, minis­trul afacerilor externe, Maurice Schumann, a subliniat că are plă­cuta însărcinare de a transmite personal președintelui Nicolae Ceaușescu, din partea președintelui Georges Pompidou, un cordial me­saj de prietenie și cele mai bune urări de sănătate și fericire perso­nală, de prosperitate pentru po­porul român. Totodată, oaspetele s-a făcut mesagerul omagiilor a­­dresate tovarășei Elena Ceaușescu de președintele Franței și soția sa. Mulțumind pentru amabilul me­saj, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită pre­ședintelui Georges Pompidou un cordial salut, cele mai bune urări de fericire personală, de prosperi­tate pentru poporul francez. Toto­dată, președintele Consiliului de Stat a rugat să transmită, din par­tea sa și a tovarășei Elena Ceaușescu, șefului statului francez și soției sale expresia celor mai alese sentimente. în cursul întrevederii s-a dat înaltă apreciere relațiilor tradițio­o­nale și colaborării multilaterale dintre România și Franța, relevîn­­du-se importanța deosebită pe care au avut-o întîlnirile dintre preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și pre­ședintele Georges Pompidou pen­tru dezvoltarea și adîncirea priete­niei româno-franceze. In context, s-a reliefat dorința comună de a pune în valoare, într-o măsură și mai mare, posibilitățile existente pentru lărgirea și diversificarea în continuare a conlucrării reciproce pe multiple planuri — politic, eco­nomic, tehnico-științific și cultural —, in folosul ambelor popoare, al înțelegerii și cooperării între țările europene, între toate statele lumii. In acest spirit s-a subliniat preo­cuparea comună de a amplifica și echilibra schimburile comerciale și a da o pondere crescindă cooperă­rii economice sub diferite forme, inclusiv în domeniul industrial. Abordindu-se aspecte ale vieții internaționale, a fost consemnat cu satisfacție cursul favorabil al eve­nimentelor din ultima vreme, sub­­liniindu-se necesitatea participării tuturor statelor la procesul de dez­voltare a climatului de destindere și securitate, la soluționarea tutu­ror problemelor care privesc întă­rirea păcii și colaborării între sta­te. In aceeași ordine de idei, s-a apreciat contribuția deosebită pe care o reprezintă crearea celor mai favorabile condiții pentru partici­parea cit mai largă și nestînjeni­­tă a tuturor statelor la schim­burile economice internaționale. A fost exprimată convingerea că principiile respectării independen­ței și suveranității naționale, ega­lității in drepturi, neamestecului in treburile interne și avantajului re­ciproc constituie fundamentul trai­nic al înțelegerii și cooperării rod­nice intre state. In cadrul convorbirii, a fost rea­firmată voin­a României și Fran­ței de a contribui pe mai departe la realizarea unei securități traini­ce pe continentul nostru, apreciin­­du-se că începerea pregătirilor pentru conferința de securitate și colaborare în Europa reprezintă un moment de o Însemnătate deosebi­tă in cadrul acestui proces multi­lateral. S-a constatat cu satisfacție că cele două țări au puncte de vedere foarte apropiate sau identice față de edificarea securității în Euro­pa, fapt care s-a reflectat și în cadrul convorbirilor preliminare de la Helsinki, cit și față de alte pro­bleme ale vieții internaționale, ceea ce permite promovarea mai depar­te a colaborării fructuoase între România și Franța, în interesul pă­cii și cooperării internaționale. ☆ Președintele Consiliului de al României l-a reținut, apoi, Stat pe oaspete la dejun. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Ră­­dulescu, George Macovescu, minis­trul afacerilor externe, Vasile Gli­ga, adjunct al ministrului, Con­­stantin Flitan, ambasadorul Româ­niei la Paris. Au luat parte, de asemenea, Francis Levasseur, ambasadorul Franței la București, Paul Lemerle, directorul de cabinet al ministrului, Emmanuel de Margerie, director pentru Europa în Ministerul Afa­cerilor Externe al Franței. în toastul său, președintele Con­siliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a exprimat satisfac­ția pentru relațiile bune care se dezvoltă intre România și Franța și și-a manifestat speranța că ac­tuala vizită a ministrului afaceri­lor externe, Maurice Schumann, va contribui la extinderea acestei co­laborări în toate domeniile, îndeo­sebi in domeniul economic. Tovarășul Nicolae Ceaușescu toastat pentru dezvoltarea colabo­a­rării româno-franceze, pentru Europă a colaborării și păcii între­­ state egale și independente, pentru bunăstarea și fericirea poporului francez, în sănătatea președintelui Franței, a ministrului afacerilor externe. Răspunzhul, ministrul Maurice Schumann a subliniat, in toastul său, că onoarea ce i s-a făcut de a fi primit de președintele Nicolae Ceaușescu revine, în primul finei, țării sale, care, de atîția ani, este prietena României. Oaspetele a re­levat caracterul principial al co­laborării politice româno-franceze, cursul ascendent al cooperării e­­conomice, exprimindu-și convin­gerea că ea poate ajunge la o dez­voltare constantă. Ministrul fran­cez a arătat că ceea ce apropie, înainte de toate, Franța și Româ­nia este o egală voință de a vedea statele din întreaga Europă, indife­rent de sistemul lor politic sau so­cial, cooperînd pe baza suverani­tății, independenței și egalității. Maurice Schumann a toastat în onoarea președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în o­­noarea Republicii Socialiste Româ­nia, pentru prietenia franco-româ­­nă, întrevederea și dejunul s-au des­fășurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. f

Next