Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)
1973-03-22 / nr. 7646
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7646 Joi, 22 martie 1973 4 pagini, 30 bani n spiritul măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie - 2 martie LA BAZA REALIZĂRII INTEGRALE A SARCINILOR MAXIMALE DE PLAN: ■ GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ȘI EXTINDEREA CELUI DE-AL llI-LEA - RIDICAREA INDICELUI DE UTILIZARE A MAȘINILOR ȘI INSTALAȚIILOR ■ ELIMINAREA „GOLURILOR“, A ORICĂROR STAGNĂRI ÎN PROCESUL MUNCII Concluziile unei consfătuiri organizate de Consiliul județean al sindicatelor Una din căile de folosire intensivă a capacităților de producție existente, de creștere a producției și productivității muncii o constituie, după cum se știe, creșterea indicelui de utilizare a mașinilor și instalațiilor, generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III în toate unitățile industriale. In spiritul indicațiilor recentei plenare a C.C. al P.C.R., organele și organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii, comite Rezultate bune au obținut în acest sens întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia. După cum arăta în cadrul consfătuirii tovarășul Nicolae MILIAN, inginerul șef al întreprinderii, creșterile substanțiale de plan înregistrate de la un an la altul precum și faptul că, in primele două luni din 1973, s-a obținut o producție marfă, peste prevederile maximale, în valoare de 2.700.000 lei, în condițiile în care capacitățile de producție au rămas în general aceleași, denotă că crescut preocuparea pentru ridicaarea coeficientului de schimburi și mai buna încărcare a utilajelor. De exemplu, producția suplimentară ce se preconizează a fi realizată în acest an are la bază ridicarea indicelui de utilizare a mașinilor de la 73,8 la sută, anul trecut, la 86 la sută anul acesta. Coeficientul de schimburi va fi de 2,2 la mașinile unelte din secțiile de bază. O atenție deosebită a fost acordată asigurării comenzilor de la beneficiari, în special pentru utilajele care nu au încărcare corespunzătoare (bordwerk-uri, mașini de danturat conic etc.). Se acționează, de asemenea, cu mai multă insistență în ceea ce privește aprovizionarea tehnico-materială și in special asigurarea cu S.D.V.-uri, în uzină desfășurndu-se o largă acțiune de recondiționare a pieselor, sculelor și dispozitivelor. Semnificativ este că la secția sculărie s-a atins un indice de utilizare a mașinilor de 77,9 la sută. Toată atenția „încărcării“ depline a fiecărui utilaj După cum preciza tovarășul Gheorghe DIMOIU, director tehnic al S.N.C., condițiile specifice de activitate ale întreprinderii se referă in special la ponderea redusă a suprafețelor productive acoperite, față de suprafața totală în care se desfășoară activitatea șantierului, precum și la faptul că lucrările în spații descoperite suntte.naționale, in ceea ce privește productivitatea, de o serie de factori naturali (lumină, intemperii, umiditate, temperatură, viteza vintului). De asemenea, pentru unele lucrări foarte urgente, la care trebuie redusă perioada de execuție, se impune organizarea lucrului în trei schimburi. O atenție deosebită a fost acordată utilizării raționale a forței de muncă. Pentru acest an s-a reanalizat, de pildă, situația forței de muncă în funcție de nivelul planului și de condițiile existente, stabilindu-se la nivelul secțiilor, atelierelor și sectoarelor un coeficient de schimburi care asigură o dinamică superioară a folosirii forței de muncă. Pentru diminuarea de fi C. CONSTANTINESCU, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor s M. MACARIE (Continuare în pag. a III-a) tele sindicatelor au sarcina să acționeze pe multiple planuri pentru a ajunge la un coeficient de schimburi de 2,2—2,4 și la un indice de folosire a utilajelor de cel puțin 86 la sută în secțiile de bază. Pentru a permite un mai larg schimb de experiență, de hindict de fiecare unitate productivă în această direcție, Consiliul județean al sindicatelor a organizat recent o consfătuire pe această temă. Constituirea Consiliului municipal de control muncitoresc al activității economice și sociale 5 t Ieri, la Comitetul municipal de partid Constanța a avut loc ședința de constituire a Consiliului municipal de control muncitoresc al activității economice și sociale Constanța. Funcționind ca organ de partid și de stat, sub îndrumarea directă a Comitetului municipal de partid și a Consiliului popular municipal. Consiliul municipal de control muncitoresc al activității economice și sociale are sarcina de a aplica și controla modul în care se îndeplinesc hotărîrile pe linie de partid și de stat, prevederile legale in domeniul economic și social, de a raporta Comitetului municipal de partid rezultatele și concluziile controalelor efectuate, măsurile ce se impun a fi luate. Arătînd că înființarea și fionarea acestui organism se faneînscrie in ansamblul măsurilor de perfecționare a conducerii și controlului activității economice și sociale preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, tovarășul Nicolae Petre, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Constanța, a subliniat, în cuvîntul său, principalele sarcini ce revin Consiliului municipal de control muncitoresc. El trebuie să urmărească și să contribuie, prin colectivele pe probleme care s-au format, la îndeplinirea indicatorilor maximali ai planului de producție în industrie, construcții și agricultură, de investiții, de comerț exterior, să exercite un control asupra prețurilor, al activității de prestații, să urmărească respectarea normelor de protecția muncii. De asemenea, acesta va efectua analize, studii și va face propuneri privind îmbunătățirea activității economice și sociale municipiului, folosirea eficientă a a întregului potențial material și uman al acestuia. ☆ Tot ieri, s-a constituit Consiliul orășenesc de control muncitoresc al activității economice și sociale și la Medgidia. r Întreprinderea industriei laptelui DIMINUAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE ii Grija pentru sporirea eficienței producției, pentru elminarea cheltuielilor neeco-nomicoase și diminuarea cheltuielilor neproductive se află și în atenția colectivului de oameni ai muncii de la Intreprinderea industriei laptelui din Constanța. Prin eforturile de raționalizare a normelor de consum de materii prime și imateriale, prin eliminarea cauzelor de producere a cheltuielilor neproductive au fost economisiți de la începutul anului și pînă acum aproximativ 50.000 lei. De asemenea, prin gospodărirea judicioasă a energiei electrice și termice de către toate secțiile fabricii au fost economisiți 5.000 kWh energie electrică și 4 tone combustibil convențional. [ Mț \\\\\țsîțț \ —V I ATELIERUL ȘCOALA Aici se realizează legătura dintre învățămînt și activitatea practică Ieri, la Constanța, a avut loc o consfătuire consacrată dezbaterii modului în care prind viață Hotărîrea Secretariatului C.C. P.C.R. din 4 august 1971 și saralcinile stabilite prin planul de măsuri elaborat de Comitetul județean de partid Constanța in domeniul înființării și dotării atelierelor școlare, mijloc important de integrare a școlii cu producția, de educare comunistă tineretului școlar prin muncă și a pentru muncă. La lucrările consfătuirii au luat parte tovarășii Vasile VIȘCU, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. Constanța, George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean al P.C.R. Constanța, Nicolae PETRE, primsecretar al Comitetului municipal al P.C.R. Constanța. Au fost prezenți activiști ai comitetelor județean și municipal ale P.C.R. și ai comitetelor județean și municipal ale U.T.C., inspectori școlari, directori de școli, directori de întreprinderi ce patronează ateliere școlare, secretari ai comitetelor și organizațiilor de partid și președinți ai comitetelor de sindicat din unități școlare și economice din municipiul Constanța. Informarea, prezentată de tovarășul Leonida Florea, inspector general al Inspectoratului județean școlar, a subliniat preocuparea manifestată de către conducerile școlilor din municipiul Constanța, de către marea majoritate a cadrelor didactice, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinii de mare responsabilitate pe (Continuare in pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului Vasile Vîlcu Stimați tovarăși. In această consfătuire, unde participă conducători din economie, secretari de partid, președinți de sindicate și directori de școli, ne-am propus să discutăm cum se îndeplinesc indicațiile Secretariatului Comitetului Central al P.C.R. și planul de măsuri al Comitetului județean de partid cu privire la înființarea atelierelor-școală și alte măsuri menite să determine legarea cit mai strânsă a învățămîntului de stat de practica productivă. Cred că sunteți de acord cu mine că fiecare dintre noi, fie că este activist, director sau președinte de de întreprindere cooperativă agricolă, trebuie să înțeleagă că alături de celelalte sarcini poartă o mare răspundere și nu-i poate fi indiferent cum este organizată și funcționează școala, ca principal for de educare și instruire a tineretului. In lumina acestui adevăr, unul dintre cele mai însemnate atribute ale școlii noastre trebuie să fie înzestrarea tineretului nu numai cu cunoștințe teoretice, ci și cu deprinderi practice productive și creatoare. In această direcție, în baza indicațiilor conducerii superioare de partid, încă din anul școlar 1971/1972 s-a introdus, ca disciplină obligatorie, în planurile de învățămint ale școlii generale și ale liceului „Pregătirea tehnico-productivă“. Pornind tocmai de la aceste considerente, Comitetul județean de partid a elaborat un plan de măsuri menit să asigure un cadru concret vastului program de pregătire, organizare și desfășurare a practicii in producție a elevilor. Recent, Secretariatul Comitetului județean de partid a analizat, intr-o ședință a sa, modul in care se desfășoară practica în școli și întreprinderile industriale, precum și activitatea fermelor agricole școlare. Am apreciat pozitiv faptul că s-au înființat și amenajat pină la data actuală, in școlile de pe raza municipiului Constanța, un număr de 112 ateliere-școală, dintre care 16 se află pe lingă școlile din localitățile rurale aparținătoare municipiului. O sumară analiză a compoziției atelierelor-școală ne prezintă totuși o situație necorespunzătoare. Specialitățile lăcătușerie, timplărie și croitorie dețin o pondere de circa 90 la sută din totalul atelierelor școlare din municipiul nostru. De ce să nu avem în municipiu mai multe ateliere-școală de țesut covoare, de electronică, radiotehnică, electro-energetice, ateliere de mecanici-auto pe lângă fiecare liceu și școală mai mare ? Trebuie ca toți factorii care au răspunderi pe această linie, dar, mai ales, cei prezenți să mediteze asupra acestei probleme. Și, in primul rind, aceasta trebuie să o facă Comitetul municipal de partid și Inspectoratul școlar. Din vizitele efectuate la diferite ateliere-școală de pe raza municipiului nostru, am remarcat că există preocupare din partea conducerilor de școli, cit și a unor unități economice de a crea condiții corespunzătoare efectuării instruirii practice. Evidențiez în acest sens arelierure școală construite de T.C.L. la Școala generală nr. 5 sau atelierele construite la școlile generale nr. 10, 15 și altele. Se constată că dotarea atelierelorșcoală cu sculele, utilajul, mașinile și instrumentele necesare unei bune desfășurări a activităților practice este diferită ; există întreprinderi ale căror conduceri au înțeles să traducă în viață indicațiile Hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. din 4 august 1971, așa cum sunt : I.P.M.C. (care a dotat atelierul de lăcătușerie al Școlii generale nr. 31 și realizează un atelier interșcolar în incinta unității, unde vor lucra zilnic 45 elevi) ; I.N.E.C. (care a dotat cu scule și mașini atelierul Școlii generale nr. 29 și a oferit acestei școli comenzi în valoare de peste 17.000 lei), U.M.A.I.A. Năvodari (care a amenajat și dotat cu scule și materiale atelierul Școlii generale nr. 11) și altele. Sunt insă unele ateliere-școală cu o dotare necorespunzătoare. Școala generală nr. 6, patronată de U.J.C.M., nu posedă suficiente scule și materiale . Școala generală nr. 7 Constanța intîmpină greutăți din partea întreprinderii de transporturi auto, care refuză patronarea . Școala generală nr. 9, patru(Continuare în pag. a II-a) A venit primăvara! AȚI PREGĂTIT TOATE FORȚELE PENTRU A INTRA IN BRAZDĂ? Din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, lucrările agricole de primăvară au început mai tîrziu. Se resimt încă puternic urmările zăpezii, ploilor abundente. Deocamdată nu se poate ara și semăna. Dar, aproape pretutindeni în județul nostru mecanizatorii, cooperatorii și lucrătorii din prinderile agricole de stat nu întreașteaptă zilele călduroase. — La noi, spunea ing. Nicolae Spălățelu, directorul I.A.S. Cernavodă, munca n-a încetat decit două zile săptămîna trecută, cînd a nins și a viscolit. S-a lucrat și se lucrează la toate fermele cu peste 900 de oameni. Pînă acum s-au efectuat tăieri de rodire, la peste 470 hectare vie. De asemenea, la cooperativa agricolă de la Alimanu aproape 200 cooperatori lucrau miercuri dimineața la noua plantație de 20 hectare de viță de vie. Tot aici a început pe o suprafață restrînsă de teren în pantă, nemecanizabil, efectuarea arăturilor cu atelaje. O atenție deosebită dau cooperatorii, în aceste zile, lucrărilor în legumicultura. La cooperativele agricole de la Girliciu și Ciobanu continuă repicatul răsadurilor, însămînțarea în răsadnițe pentru culturile de vară. Echipe de cooperatori îngrijesc și noaptea răsadnițele, pentru a înlătura pericolul de Îngheț. Acțiuni similare s-au întreprins și în cooperativele agricole de producție de la Palazu Mare, Anadalchioi, Viile, la întreprinderea agricolă de stat Nazareea și altele. In multe cooperative printre care acelea de la agricole, Movila Verde, Ciobanu, Crișan, Cobadin și multe altele se desfășoară, cu deosebire dimineața cînd terenul este înghețat, acțiunea de fertilizare. Dar, în 14 unități agricole de stat și cooperatiste din județul nostru cea mai importantă lucrare căreia i se dă acum o atenție deosebită și de care depinde efectuarea la timp a insămințărilor este evacuarea apelor de pe cîmp, înregistrăm secvențe de muncă plină de abnegație. La cooperativa agricolă de la Cochirleni, de exemplu, după cum ne informează Ion Tănase, președintele, sunt afectate 150 hectare. Două motopompe lucrează zi și noapte la deversarea apei în Dunăre. In mai multe puncte, pe canalul Valea Carasu și la Ramadan, lingă Seimeni, apele acoperă 250 hectare ale întreprinderii agricole de stat Cernavodă. Patru stații de pompare funcționează și aici neîntrerupt. Intre localitățile Ion Corvin și Rariștea cooperatorii au săpat un canal de scurgere a apelor care afectau 50 hectare in parte ocupate cu semănături de toamnă. In condiții deosebit de grele se lucrează la evacuarea excesului de Radu APOSTOL (Continuare in pag. a II-a) i Aii in papina a lila ORAȘULI NOSTRU ] CASA I NOASTRĂ Constanța, oraș cu noi cartiere, cu o industrie în plină dezvoltare, cu unul din cele mai moderne porturi din Marea Neagră, Constanța, orașul turismului și al sutelor de mii de vizitatori, se vrea și reușește zi de zi să fie mai frumoasă, mai primitoare. Iată o panoramă a ceea ce se numește modern, estetic, frumos și care exprimă nu numai fantezia constructorului dar și municipalității pentru orașul grija de astăzi. II