Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)

1973-03-22 / nr. 7646

Pag. a 2-a LEGĂTURĂ CUTRE INVĂȚĂMÎN­T ȘI ACTIVITATEA PRACTICĂ Cuvîntul tovarășului Vasile Vîlcu (Urmare din pag. 1) dată de Cooperativa „Mecano-au­­to“, n-a primit nici un fel de scu­le și utilaje pentru atelierul-școală, deși conducerea acestei cooperative s-a angajat printr-un contract să asigure sprijinul necesar. Cele cite­­va exemple scot in evidență fap­tul că unele întreprinderi patrona­­toare privesc cu superficialitate o­­bligațiile ce le revin, consideră că prin predarea citorva scule s-au achitat de obligații, nu urmăresc suficient instruirea practică a ele­vilor prin prisma necesităților în­treprinderii. Mă gîndesc și la faptul că în multe unități economice nu avem suficientă forță de muncă, așa cum este cazul la S.N.C., in construcții, irigații, dar nu dăm suficientă a­­tenție faptului că școlile pe care le patronăm au un număr mare de elevi ce pot fi educați și instruiți tocmai pentru sectoarele deficita­re din acest punct de vedere. Consider că acțiunea de patro­nare, dialogul școală-uzină, școală­­producție nu au fost înțelese în suficientă măsură nici de unitățile școlare, nici de unitățile economi­ce. In majoritatea cazurilor atenția s-a concentrat numai asupra dotă­rii minime a atelierelor-școală, ne­­glijîndu-se valorificarea aspectelor educative ale muncii productive în formarea profilului moral-cetățe­­nesc al elevilor. Față de cele ară­tate, pe bună dreptate putem a­­f­irma că întreprinderile care pa­tronează diferite școli le-au dotat, în mare măsură, după principiul „ce te lasă inima“. Din această cauză, se găsesc unelte și scule u­­zate, cu care elevii nu pot și nu trebuie să lucreze. In această situație nu este de mirare că, alături de alte neajun­suri, la unele școli conținutul acti­vităților tehnico-productive este­­ atac, iar puterea lor de atracție este redusă, așa cum e cazul la Școala generală nr. 19, Școala ge­nerală nr. 15, Școala generală nr. 7 si altele. O serie de indicații cuprinse in Hotărîrea amintită n-au prins via­ță. Spre exemplu, îndrumarea pre­gătirii practice a elevilor prin fo­losirea, după orele de program, a unor muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri din unitățile patronatoare nu s-a realizat, ca, de altfel, nici antrenarea părinților care lucrează la specialitățile în care sunt profi­late atelierele-școală, pentru a a­­juta la instruirea practică a ele­vilor. De asemenea, organizațiile U.T.C. din întreprinderile patro­­natoare nu au mobilizat muncitori ca după orele de tinerii pro­gram să confecționeze din deșeuri scule și unelte pentru atelierele­­școală. Au fost rare cazurile în ca­re s-au organizat întîlniri între muncitori sau grupuri de muncitori și elevii școlii patronate, pe teme social-culturale sau tehnice. Pentru îndrumarea instruirii teh­­nico-productive au fost încadrate 151 persoane, din care 112 cu nor­ma de bază în școală. Trebuie spus ca s-a urmărit în mod nesatisfă­cător de către Inspectoratul școlar modul cum aceștia își îndeplinesc îndatoririle ce le revin. Astfel, nu-m­i pot explica de ce mai sunt încă unii maiștri-instructori cu slabă activitate, fie din nepricepe­­­re, fie că nu au nici un fel de vo­cație pentru munca didactică. Nici directorii școlilor nu au dat aten­ția cuvenită îndrumării maiștrilor­­instructori pentru a se încadra in sarcinile ce revin atelierelor șco­lare, în stabilirea unei legături cit mai strînse cu unitățile economice, în urmărirea formării deprinderilor la elevi în și pentru munca pro­ductivă. Trebuie să fac aici o paranteză, în sensul că nici conducerile între­prinderilor patronatoare, care au nevoie de cadre calificate în anu­mite specialități, nu au oferit spe­cialiști școlilor pentru conducerea instruirii practice a elevilor și nici n-au sprijinit organizarea de ate­­liere-școală pe specificul întreprin­derii. De exemplu, Cooperativa „Radiotehnica“ n-ar fi putut rea­liza ateliere în cadrul școlilor unde să transfere unele repere din pla­nul de producție ? Cooperativa „Mecano-auto“ n-ar putea crea a­­teliere de reparații auto pe lângă școlile mai mari sau licee ? între­prinderile cu profil electroenergetic n-ar putea dota atelierele unor școli pentru a pregăti pe viitorii electroenergeticieni ? Atrag atenția asupra necesității ca Inspectoratul școlar să organizeze, în continuare, cursuri de perfecționare pedagogică a maiștrilor instructori, care au nevoie de o îndrumare melodică cit mai calificată. Tovarăși. Conform indicațiilor conducerii superioare de partid și ale Minis­terului Educației și Invățămintului, elevii claselor IX—X ale școlilor generale și elevii anilor X—IV din licee trebuie să execute instruirea practică nemijlocit in producție. In acest sens, unitățile economice au obligația să asigure condiții cores­punzătoare și locuri de muncă pen­tru ca elevii să se inițieze și să ca­pete deprinderi de muncă în spe­cialitate, incit, la absolvirea școlii, să poată primi un atestat de cali­ficare pe baza căruia să fie inte­grați imediat în producție. Multe întreprinderi cheltuiesc sume importante pentru pregătirea la locul de muncă a viitorilor mun­citori și lasă să se irosească po­tențialul de muncă al elevilor care, în timp de 2—4 ani, ar putea să se califice fără cheltuieli din partea unităților economice. Ba, mai mult, o parte din acești absolvenți au po­sibilitatea să se integreze imediat în procesul de producție. Nici con­ducerile de școli nu au acționat în direcția studierii în perspectivă a dezvoltării unității patronatoare, a diversificării practicii efectuate de către elevi. Așa se face că unele întreprinderi au elevii în practică, dar, în mod paradoxal, duc lipsă de forță de muncă și aceasta pen­tru că nu există preocupare pentru pregătirea viitorilor muncitori ca­lificați. Știu că s-au depus eforturi ca în orașul Constanța să se deschidă un magazin-expoziție, în care să se valorifice produsele realizate de e­­levi în orele de pregătire tehnică. Am vizitat acest magazin și am remarcat că la unele din școlile noastre, sub îndrumarea organiza­țiilor de partid, s-a format o preo­cupare în instruirea elevilor pen­tru munca productivă. Aș vrea însă să atrag atenția că trebuie să avem mai multă grijă la finisarea unor produse. Faptul că în decurs de un an prin magazin s-au vîndut pro­duse în valoare de peste un milion lei trebuie să constituie un imbold spre o mai bună organizare a pro­ducției atelierelor școlare, precum și a valorificării acesteia. Recomand Inspectoratului școlar să găsească și alte posibilități de valorificare, fie printr-un magazin mai central, fie prin sucursale sezoniere pe li­toral. Din datele prezentate de Inspec­toratul școlar rezultă că valoarea lucrărilor executate în școli prin autodotare se ridică la peste 1.200.000 lei. Acesta este un fapt îmbucurător și aș recomanda ca di­rectorii școlilor să inițieze echipe de elevi specializate pe anumite lu­crări, în așa măsură incit clădirea școlii, interioarele, curtea școlii să oglindească modul în care s-a rea­lizat educarea elevilor prin muncă și pentru muncă. Pe raza municipiului Constanța există 11 școli în localități rurale care n-au reușit insă să determine conducerile de unități patronatoare să le sprijine în realizarea de ate­liere. In legătură cu fermele agricole școlare, am reținut că unele uni­tăți agricole privesc cu multă su­­perficialitate înființarea acestora. Toate unitățile agricole de pe raza municipiului se plîng că nu au for­ță de muncă suficientă pentru exe­cutarea lucrărilor agricole, dar nu întreprind nimic sau aproape ni­mic pentru sprijinirea școlilor în organizarea și funcționarea ferme­lor agricole școlare. De exemplu, C.A.P. Ovidiu, de cițiva ani, duce lipsă de forță de muncă, dar nu se preocupă de activitățile practice pe care trebuie să le execute elevii. In această situație, elevii Școlii gene­rale nr. 1 Ovidiu au fost nevoiți să execute lucrări practice agricole la C.A.P. Poiana, care se află la 7 km distanță. Cu sprijinul Comitetului muni­cipal de partid, al comitetelor de partid comunale și al conducerilor de școli au luat ființă 11 ferme a­­gricole școlare care au în dotare 73 hectare. Am remarcat că în ca­drul unor ferme au fost cultivate suprafețe prea mari, care au depă­șit posibilitățile școlilor, sau s-a practicat sistemul de monocultură, așa cum a fost situația la Moșneni, Dulcești, 2 Mai, Agigea ș.a. Tovarăși. Pentru activitatea de viitor este necesar să existe o mai accentuată diversificare a profilelor ateliere­­lor­ școlare în raport cu meseriile de care are nevoie economia orașu­lui și județului nostru, mărindu-se numărul atelierelor electrotehnice, de electronică­ radiotehnică, meca­nică fină, mecanică auto-moto, țe­sut etc. Se impune ca in orașul Constanța să se organizeze cu­ mai multe ateliere în cadrul unităților economice (după exemplul celui de la I.P.M.C.), unde să se lucreze pe bază de plan de producție adaptat cerințelor didactice în sistemul de „micro-întreprindere“. Activitatea elevilor in atelierele-școală orga­nizate în incinta marilor întreprin­deri este în măsură să se asigure atit o calificare profesională, cât și conturarea personalității în lumina exemplului educativ și mobilizator al clasei noastre muncitoare. De a­­semenea, trebuie să se construiască ateliere interșcolare, deoarece aces­tea pot să constituie nuclee avan­sate ale apropierii școlii de produc­ția modernă. Este necesar ca la re­partizarea elevilor claselor IX—X și ai anilor I—IV liceu în diferite meserii să se acorde o atenție de­osebită preferințelor și înclinațiilor acestora pentru anumite speciali­tăți. Să se ducă mai multă muncă de lămurire în rîndul fetelor pen­tru ca acestea să se orienteze spre meserii ca : electronică, electroteh­nică, țesut covoare etc. Inspectoratul școlar să acționeze pe linia încadrărilor de personal tehnic pentru conducerea instruirii practice a elevilor, printr-o mai ri­guroasă selecționare a maiștrilor, avindu-se în vedere că exemplul personal al maistrului contribuie în mare măsură la atragerea elevilor spre muncă și formarea de deprin­deri practice în meseria aleasă. Comitetul municipal de partid, Consiliul popular municipal, Inspec­toratul școlar și conducerile între­prinderilor și de școli trebuie să acționeze cu mai multă fermitate pentru atragerea unui număr câ­ mai mare de specialiști care să con­tribuie la pregătirea tehnico-pro­­ductivă a elevilor în funcție de ce­rințele locale. De asemenea, Comi­tetul municipal de partid va urmă­ri ca unitățile economice industri­ale și agricole să urgenteze preci­zarea necesarului de cadre califica­te pe specialități în următorii 5 ani, pentru ca, pe baza prognozelor pri­vind forța de muncă a întreprinde­rilor, Inspectoratul școlar să poată trece la o diversificare a meseriilor în atelierele-școală, în funcție de aceste cerințe. Având în vedere că, în prezent, aproape 50 la sută din elevii cla­selor IX—X și 40 la sută din elevii anilor III—IV de liceu fac practică în cadrul școlilor, recomand Comi­tetului municipal de partid să aibă în vedere cuprinderea unui cel mai mare număr de elevi din aceste cla­se pentru efectuarea pregătirii teh­nice direct în producție, urmind ca, pe baza atestatului obținut, să fie imediat integrați în producție toți acei absolvenți care nu urmează școli superioare. Cadrele didactice trebuie să în­drume și să muncească concret cu elevii în activitatea tehnico-produc­­tivă. In condițiile actuale de dez­voltare multilaterală a țării devine o doftorie patriotică formarea tine­rei generații în spiritul muncii ca­lificate, legarea invățămintului de producție, cultivarea la elevi a pa­siunii și convingerii pentru cerce­tarea științifică aplicativă. In acest context, factorii răspunzători de re­alizarea acestor imperative sunt o­­bligați să facă tot ce se stă în pu­tință pentru ca toți elevii să fie in­tegrați în activitatea tehnico-pro­ductivă din ateliere și fermele a­­gricole școlare. Un aspect deosebit al pregătirii tehnico-productive a elevilor din mediul rural îl consti­tuie problema structurii și funcțio­nalității fermelor agricole școlare, atât în ce privește suprafața cit și plantele ce se cultivă. Trebuie lua­te măsuri ca fiecare absolvent să știe să conducă tractorul, combina, semănătoarea, să știe să lucreze în sistemul de irigații, să cultive plan­te intensive, să crească rațional di­ferite specii de animale. Organizațiile de partid vor trebui să analizeze cu răspundere activi­tatea tehnico-productivă a elevilor și să stabilească măsuri corespun­zătoare, care să contribuie la afir­marea multilaterală a personalității tinerei generații, la angajarea ele­vilor în marea întrecere pentru realizarea planului cincinal în 4 ani și jumătate. Vă doresc spor la muncă, să ob­țineți rezultate tot mai bune în pre­gătirea tehnico-productivă a elevi­lor. A venit primăvara! (Urmare din pag. X) apă din incinta indiguită Hîrșova — Ciobanu — Gîrliciu, unde circa 10.000 hectare sunt afectate. Sute de cooperatori din toate aceste lo­calități iau parte la desfundarea canalelor care împiedică scurgerea apelor. Gheorghe Bratu, șef al I.E.I.L.I.F.G.A., ne-a inginerul infor­mat, miercuri dimineața, că în a­­ceastă zonă au fost puse în func­țiune toate cele 6 stații de pompa­re cu un debit de 1,5 mc pe secun­dă fiecare. In cîteva zile se aș­teaptă ca nivelul apelor să scadă simțitor. După cum ne-au semnalat ca­drele de conducere din unitățile a­­gricole, care au terenuri afectate de apă, se impune o intervenție și un sprijin mai prompt din partea unităților specializate — I.E.I.L.I.F.G.A. și O.I.F. — în e­­xecutarea lucrărilor de combatere a excesului de umiditate. Trebuie să se asigure, de asemenea, funcționare continuă a stațiilor de­­ pompare, redistribuirea — dacă este nevoie — in diferite localități a unor agregate de pompare. O dată cu aceste lucrări de stric­tă actualitate, trebuie să fie puse la punct, pina în amănunt, pregătirile pentru ca în 2—3 toate zile să se poată „demara“ puternic la •«aninat. 9 2009• 0 m0 0 0­9 â * (u­rmare din pag. I) care partidul și statul nostru a încredințat-o invățămintului — formarea la tineretul școlar, prin intermediul activităților de in­struire practico-productivă, a u­­nor deprinderi capabile să-i a­­propie pe elevi de producție, să-i formeze pe aceștia ca viitori spe­cialiști pentru economia naționa­lă. In același timp, vorbitorul s-a oprit la o serie de neajunsuri ce continuă să afecteze asupra bu­nei desfășurări a activității ate­lierelor școlare, neajunsuri gene­rate, in principal, de insuficienta colaborare dintre conducerile șco­lilor și cele ale unităților econo­mice patronatoare. In intervențiile lor: Constan­tin Paraschivescu, directorul Șco­lii generale nr.­ 29, Stere Pros­­caru, directorul I.T.A. Constanța, Ștefan Popa, secretarul comitetu­lui de partid de la S.N.C., Romu­lus Popa Bran, directorul Liceu­lui nr. 4, Costică Postolache, se­cretarul organizației de partid de la Școala generală nr. 6, și Teofil Cîrciumaru, inginer șef la U.M.A.I.A. Năvodari, s-au refe­rit la experiența acumulată de u­­nitățile respective în munca de instruire practico-productivă a e­­levilor. In încheiere, a luat cuvîntul .ovarășul Vasile Vîlcu. 1 B B DOBROGEA NOUA nr. 7646 CRONICA JUDEȚULUI informații ■ informații ■ informații ■ informații Plenara Consiliului județean al sindicatelor seri dimineață, în sala clubu­lui C.N.M. „Navrom“, a avut loc plenara Consiliului județean al sindicatelor, care a analizat acti­vitatea comisiilor inginerilor și tehnicienilor, pentru mobilizarea intelectualității tehnice din jude­țul nostru la îndeplinirea sarci­nilor Conferinței pe țară a ingi­nerilor și tehnicienilor din luna mai 1972, în lumina prețioaselor indicații cuprinse în cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la conferință. Cu acest prilej, s-a subliniat că în unitățile de producție și de cercetare din județul Constanța activează peste 2.900 ingineri, 6.800 maiștri și tehnicieni și 2.200 economiști, care își aduc cu en­tuziasm aportul la îndeplinirea sarcinilor maximale de plan și a angajamentelor pe anul în curs, la realizarea obiectivelor econo­mice ale cincinalului în numai patru ani și jumătate. Intelectua­litatea tehnică, încadrată în 56 cercuri ale inginerilor și tehni­cienilor, a efectuat numeroase studii, a contribuit la mai buna și raționala organizare a produc­ției și a­­ muncii și la introduce­rea cuceririlor științei și tehnicii în activitatea productivă, la fo­­­­­losirea eficientă a potențialului uman și material din întreprin­deri. Demn de remarcat este faptul că, în 1972, în unitățile din jude­țul nostru s-au realizat, prin au­­toutilaje, mașini, agregate, dispo­zitive și piese de schimb în va­loare de 14 milioane lei, că in­vențiile, inovațiile și raționaliză­rile aplicate anul trecut în pro­ducție s-au soldat cu o eficiență economică de 37 milioane lei. Subliniind asemenea aspecte, a­­bordînd în spirit critic și auto­critic diverse probleme ale acti­vității inginerilor și tehnicienilor, participanții la dezbaterile plena­rei au făcut numeroase propuneri de completare a planului de mă­suri întocmit, în scopul intensifi­cării contribuției pe care intelec­tualitatea tehnică poate și trebuie să și-o aducă la desfășurarea ac­tivității productiv-economice. In încheierea dezbaterilor, luat cuvîntul tovarășul Ion Vîl­­a san, membru al biroului Comite­tului județean de partid, preșe­dintele Consiliului județean al sindicatelor. B i ■­î ; B [UNK] a­­­m Solemnități pentru luminarea unor inalte distincții mamelor B care au născut și au crescut mai mulți copii ieri, în mai multe centre din județul Constanța — Mihail Kogălniceanu, Cernavodă, Crucea, Hîrșovă, Cogealac, Băneasa și Ion Corvin — au avut loc solemnități în cadrul cărora au fost înminate înalte distincții ale Republicii Socialiste România ma­melor care au născut și care au crescut mai mulți copii. Cu a­­cest prilej au fost conferite titlurile de onoare de „Mamă Eroi­nă“, ordinele „Gloria Maternă“ clasa I, clasa a II-a și clasa a III-a, precum și „Medalia Maternității“ clasa I și clasa a II-a. La solemnități au luat parte membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Constanța. Cercul micilor tipografi înființat recent, cercul micilor tipografi de la Casa pionie­­­­rilor din Constanța desfășoară, beneficiind de colaborarea între­­i­prinderii poligrafice „Dobrogea“, o susținută activitate de îndru­­­­mare a pionierilor în tainele acestei frumoase meserii. Imagi­­­­nea fotografică a surprins pe câțiva dintre cei 30 de pionieri ai­­ cercului în timpul unei ore de aplicații practice, sub conducerea maistrului Hristache Ciuciu de la secția culegere manuală a ti­pografiei constănțene. *-T Dezbatere metodică Ieri, la Medgidia, a avut loc acțiune metodică cu cadrele didac­­­tice ce predau matematica, în ca­drul căreia s-a dezbătut „Rolul matematicii în procesul de mo­dernizare a invățămintului“. Orga­nizată de filiala din acest oraș a Casei corpului didactic din Con­stanța, această acțiune a fost con­dusă de prof. Ion Apolozan, de la Liceul nr. 2 din Medgidia, partici­panții împărtășind din propria ex­periență la catedră în ceea ce pri­vește folosirea posibilităților pe care le oferă matematica pentru e­­ficientizarea procesului instructiv­­educativ în școală. Sporirea gradului de confort Pe baza unor grafice precise de lucrări de întreținere, în toate sta­țiunile de pe litoral se execută di­verse reparații, inlocuindu-se ast­fel, acolo unde este cazul, instala­țiile sanitare, mobilierul etc. Unele complexe turistice sunt supuse u­­nor lucrări mai ample de renovare, ceea ce le va conferi un nivel spo­rit de confort. Este cazul hoteluri­lor „Capitol“ din Jupiter, „Cos­mos“ din Eforie Sud și „Flora“ din Mamaia, ultimul din acestea ur­mind să fie dotat și cu o piscină. Se extinde­­ sera de flori­­ de la Mamaia . Oficiul național de turism „Li­toral“ dispune, la Mamaia, de o seră de flori care este supusă in prezent unor ample lucrări de ex­tindere. în urma acestor lucrări sera respectivă va putea produce anual 2.600.000 de flori diferite a­­tît pentru decorarea interioarelor complexelor turistice, cit și pentru spațiile verzi din stațiuni. Bine ar fi dacă gospodarii litoralului gîndi ca o parte din producția s-ar de flori să fie destinată vînzării în cadrul unor chioșcuri sau magazi­ne proprii, care lipsesc în prezent chiar și în principalele stațiuni, in acest fel s-ar satisface o veche doleanță a turiștilor. Ă \ Ieri, în divizia A­­ a volei FARUL - DINAMO 0-3 ...Altădată „cap de afiș“ în cam­pionatul republican de volei femi­nin , acum o partidă in care supe­rioritatea oaspetelor s-a concreti­zat printr-o înfrîngere severă constănțencelor. Aceasta a fost c­­a­racteristica principală a întâlnirii de miercuri seară dintre Farul și Dinamo. Gazdele au abordat ceastă dispută sportivă cu trac, au fost din nou deficitare în atac și preluări. Mai pregnant decit în alte jocuri, de data aceasta a ieșit in relief și insuficienta forță de fina­lizare în acțiunile la fileu. Dinamo a evoluat constant bine și doar în setul III a manifestat o oarecare nesiguranță, fapt ce le-a permis constănțencelor să conducă cu 13—12, avantaj pe care l-au ce­dat, prin două greșeli de preluare. La seturi : Dinamo — Farul 15—8 ; 15—6 ; 15—13. Au condus cu scă­pări I. Păstinișeanu (Brașov) și Ni­colae Georgescu (Ploiești). L. B. f: CONSTANȚA IN UMBRA VIOLENȚEI — „Republica“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30) ; EX­PLOZIA — „PopuLar“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30) ; MAREA EVADARE — 2 serii — „Progresul“ (orele : 9 — 12,30 — 16 — 19,30) ; FUGI CA SA TE PRINDĂ — „23 August“ (orele : 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30) ; CORNUL DE CAPRĂ — „Tineretului" (orele : 16 — 18 — 20) ; SĂGEATA CĂPITANULUI ION — „Bulevard“ (orele : 11 — 16 — 18 — 20); LITORAL LUPUL MARILOR ; RĂZBU­NAREA — 2 serii — „Farul“ Mangalia ; BARIERA — „Lumi­na“ Techirghiol ; CERCURILE DRAGOSTEI — Eforie Sud; PU­TEREA ȘI ADEVĂRUL — 2 se­rii — Eforie Nord. TELEVIZIUNE 9,00 : Curs de limba franceză ! 9,30 : Prietenii lui Așchiuță ; 10,00: Telex ; 10,05 : Publicitate ; 10,10 : Steaua polară ; 10,40 : Meridiane literare ; 11,00 : Telecinemateca — Ciclul Ingrid Bergman — „Vă place Brahms ?“ ; 13,00 : Telejur­nal; 16,00—17,25: Teleșcoală; 17,30: Emisiune în limba maghiară; 18,30 : Telex ; 18,35 : Publicitate ; 19,05 : Artă plastică ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal. Cinci­nalul înainte de termen — cauză a întregului popor; 20,00: Cîntecul săptămînii : „îmi place să trăiesc cu fruntea sus“ ; 20,05 : Concertul orchestrei simfonice și al corului Radioteleviziunii ; 21,20 : Tinerii despre ei înșiși: „Catedra nu este amvon !“ ; 22,00 : „24 de ore“. Din țările socialiste : 22,30 : Hochei pe gheață : România — Austria. Cam­pionatul mondial — grupa B. în­registrare de la Graz. T­EATRU TEATRUL DE DRAMA ȘI CO­MEDIE prezintă la sediu, ora 19,30 : „Dansul milioanelor“. M­UZEE PLANETARIUL (piața Soveja) deschis, zilnic, intre orele 8—20. Duminica, 8—16. MUZEUL DE ARTA din Con­stanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis, zilnic, între orele 10—18. Luni, închis. EDIFICIUL ROMAN CU MO­ZAIC din Constanța, Piața Ovi­diu nr. 1 — deschis, zilnic, între orele 10—18. Luni, închis. VREMEA In următoarele trei zile, vre­mea se menține frumoasă, cu ce­rul temporar noros ziua. Vîntul va sufla potrivit din sectorul nord-vestic. Temperatura, in ge­neral staționară , minimele vor fi cuprinse între minus 1 și 3 grade, iar maximele între 7 și 14 gra­de. Marea, ușor agitată. Local, ceață dimineața. I« 19 0'• 00 999 9 99«9«99999 % 9­00 99999999999­9­9­9­9­9­9­9 «••••••••••••••«••• 9.9.9­8SL@ «AMMMM 99999« • • • • • • ««Ț a 5 1 A

Next