Dobrogea Nouă, martie 1973 (Anul 26, nr. 7628-7654)

1973-03-22 / nr. 7646

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI, nr. 7646 Joi, 22 martie 1973 4 pagini, 30 bani ­n spiritul măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie - 2 martie LA BAZA REALIZĂRII INTEGRALE A SARCINILOR MAXIMALE DE PLAN: ■ GENERALIZAREA SCHIMBULUI II ȘI EXTINDEREA CELUI DE-AL llI-LEA - RIDICAREA INDICELUI DE UTILIZARE A MAȘINILOR ȘI INSTALAȚIILOR ■ ELIMINAREA „GOLURILOR“, A ORICĂ­ROR STAGNĂRI ÎN PROCESUL MUNCII Concluziile unei consfătuiri organizate de Consiliul județean al sindicatelor Una din căile de folosire intensivă a capacităților de pro­ducție existente, de creștere a producției și productivității mun­cii o constituie, după cum se știe, creșterea indicelui de utili­zare a mașinilor și instalațiilor, generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III în toate unitățile industriale. In spi­ritul indicațiilor recentei plenare a C.C. al P.C.R., organele și organizațiile de partid, comitetele­­ oamenilor muncii, comite­ Rezultate bune au obținut în a­­cest sens întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia. După cum a­­răta în cadrul consfătuirii tovară­șul Nicolae MILIAN, inginerul șef al întreprinderii, creșterile substan­țiale de plan înregistrate de la un an la altul precum și faptul că, in primele două luni din 1973, s-a ob­ținut o producție marfă, peste pre­vederile maximale, în valoare de 2.700.000 lei, în condițiile în care capacitățile de producție au rămas în general aceleași, denotă că crescut preocuparea pentru ridica­a­rea coeficientului de schimburi și mai buna încărcare a utilajelor. De exemplu, producția suplimentară ce se preconizează a fi realizată în acest an are la bază ridicarea in­dicelui de utilizare a mașinilor de la 73,8 la sută, anul trecut, la 86 la sută anul acesta. Coeficientul de schimburi va fi de 2,2 la mașinile unelte din secțiile de bază. O a­­tenție deosebită a fost acordată a­­sigurării comenzilor de la benefi­ciari, în special pentru utilajele ca­re nu au încărcare corespunzătoare (bordwerk-uri, mașini de danturat conic etc.). Se acționează, de ase­menea, cu mai multă insistență în ceea ce privește aprovizionarea tehnico-materială și in special asi­gurarea cu S.D.V.-uri, în uzină des­­fășurndu-se o largă acțiune de recondiționare a pieselor, sculelor și dispozitivelor. Semnificativ este că la secția sculărie s-a atins un indice de utilizare a mașinilor de 77,9 la sută. Toată atenția „încărcării“ depline a fiecărui utilaj După cum preciza tovarășul Gheorghe DIMOIU, director tehnic al S.N.C., condițiile specifice de activitate ale întreprinderii se re­feră in special la ponderea redusă a suprafețelor productive acoperite, față de suprafața totală în care se desfășoară activitatea șantierului, precum și la faptul că lucrările în spații descoperite sunt­­te.naționale, in ceea ce privește productivitatea, de o serie de factori naturali (lu­mină, intemperii, umiditate, tempe­ratură, viteza vintului). De aseme­nea, pentru unele lucrări foarte ur­gente, la care trebuie redusă pe­rioada de execuție, se impune or­ganizarea lucrului în trei schim­buri. O atenție deosebită a fost a­­cordată utilizării raționale a forței de muncă. Pentru acest an s-a re­­analizat, de pildă, situația forței de muncă în funcție de nivelul pla­nului și de condițiile existente, sta­­bilindu-se la nivelul secțiilor, ate­lierelor și sectoarelor un coeficient de schimburi care asigură o dina­mică superioară a folosirii forței de muncă. Pentru diminuarea de fi­ C. CONSTANTINESCU, membru în biroul executiv al Consiliului județean al sindicatelor s M. MACARIE (Continuare în pag. a III-a) tele sindicatelor au sarcina să acționeze pe multiple planuri pentru a ajunge la un coeficient de schimburi de­­ 2,2—2,4 și la un indice de folosire a utilajelor de cel puțin 86 la sută în sec­țiile de bază. Pentru a permite un mai larg schimb de expe­riență, de hindi­ct de fiecare unitate productivă în această direc­ție, Consiliul județean al sindicatelor a organizat recent o con­sfătuire pe această temă. Constituirea Consiliului municipal de control muncitoresc al activității economice și sociale 5 t Ieri, la Comitetul municipal de partid Constanța a avut loc ședin­ța de constituire a Consiliului mu­nicipal de control muncitoresc al activității economice și sociale Constanța. Funcționind ca organ de partid și de stat, sub îndruma­rea directă a Comitetului munici­pal de partid și a Consiliului popu­lar municipal. Consiliul municipal de control muncitoresc al activită­ții economice și sociale are sarci­na de a aplica și controla modul în care se îndeplinesc hotărîrile pe li­nie de partid și de stat, prevede­rile legale in domeniul economic și social, de a raporta Comitetului municipal de partid rezultatele și concluziile controalelor efectuate, măsurile ce se impun a fi luate. Arătînd că înființarea și fionarea acestui organism se fane­în­scrie in ansamblul măsurilor de perfecționare a conducerii și con­trolului activității economice și so­ciale preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, tova­rășul Nicolae Petre, prim-secretar al Comitetului municipal de par­tid Constanța, a subliniat, în cu­­vîntul său, principalele sarcini ce revin Consiliului municipal de con­trol muncitoresc. El trebuie să ur­mărească și să contribuie, prin colectivele pe probleme care s-au format, la îndeplinirea indicatori­lor maximali ai planului de pro­ducție în industrie, construcții și agricultură, de investiții, de co­merț exterior, să exercite un con­trol asupra prețurilor, al activită­ții de prestații, să urmărească res­pectarea normelor de protecția muncii. De asemenea, acesta va e­­fectua analize, studii și va face propuneri privind îmbunătățirea activității economice și sociale municipiului, folosirea eficientă a a întregului potențial material și u­­man al acestuia. ☆ Tot ieri, s-a constituit Consiliul orășenesc de control muncitoresc al activității economice și sociale și la Medgidia. r Întreprinderea industriei laptelui DIMINUAREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE ii Grija pentru sporirea efi­­­­cienței producției, pentru el­­­­minarea cheltuielilor neeco-­­nomicoase și diminuarea chel­­­tuielilor neproductive se află­­ și în atenția colectivului de­­ oameni ai muncii de la Intre­­­prinderea industriei laptelui­­ din Constanța. Prin eforturile­­ de raționalizare a normelor de­­ consum de materii prime și i­materiale, prin eliminarea cauzelor de producere a chel­tuielilor neproductive au fost economisiți de la începutul a­­nului și pînă acum aproxima­tiv 50.000 lei. De asemenea, prin gospodărirea judicioasă a energiei electrice și termice de către toate secțiile fabricii au fost economisiți 5.000 kWh energie electrică și 4 tone combustibil convențional. [ M­ț \\\\\țsîțț \ —V I ATELIERUL­­ ȘCOALA Aici se realizează legătura dintre învățămînt și activitatea practică Ieri, la Constanța, a avut loc o consfătuire consacrată dezbaterii modului în care prind viață Ho­­tărîrea Secretariatului C.C. P.C.R. din 4 august 1971 și sar­al­cinile stabilite prin planul de măsuri elaborat de Comitetul ju­dețean de partid Constanța in domeniul înființării și dotării a­­telierelor școlare, mijloc impor­tant de integrare a școlii cu pro­ducția, de educare comunistă tineretului școlar prin muncă și a pentru muncă. La lucrările consfătuirii au luat parte tovarășii Vasile VIȘCU, prim-secretar al Comitetului ju­dețean al P.C.R. Constanța, George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean al P.C.R. Constanța, Nicolae PETRE, prim­­secretar al Comitetului municipal al P.C.R. Constanța. Au fost pre­zenți activiști ai comitetelor ju­dețean și municipal ale P.C.R. și ai comitetelor județean și muni­cipal ale U.T.C., inspectori șco­lari, directori de școli, directori de întreprinderi ce patronează a­­teliere școlare, secretari ai comi­tetelor și organizațiilor de partid și președinți ai comitetelor de sindicat din unități școlare și e­­conomice din municipiul Con­stanța. Informarea, prezentată de to­varășul Leonida Florea, inspector general al Inspectoratului jude­țean școlar, a subliniat preocupa­rea manifestată de către condu­cerile școlilor din municipiul Constanța, de către marea majo­ritate a cadrelor didactice, pen­tru îndeplinirea cu succes a sar­cinii de mare responsabilitate pe (Continuare in pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului Vasile Vîlcu Stimați tovarăși. In această consfătuire, unde par­ticipă conducători din economie, secretari de partid, președinți de sindicate și directori de școli, ne-am propus să discutăm cum se îndeplinesc indicațiile Secretaria­tului Comitetului Central al P.C.R. și planul de măsuri al Comitetului județean de partid cu privire la înființarea atelierelor-școală și al­te măsuri menite să determine le­garea cit mai strânsă a învățămîn­­tului de stat de practica produc­tivă. Cred că sunteți de acord cu mine că fiecare dintre noi, fie că este activist, director sau președinte de de întreprindere cooperativă a­­gricolă, trebuie să înțeleagă că a­­lături de celelalte sarcini poartă o mare răspundere și nu-i poate fi indiferent cum este organizată și funcționează școala, ca principal for de educare și instruire a tine­retului. In lumina acestui adevăr, unul dintre cele mai însemnate a­­tribute ale școlii noastre trebuie să fie înzestrarea tineretului nu nu­mai cu cunoștințe teoretice, ci și cu deprinderi practice productive și creatoare. In această direcție, în baza indi­cațiilor conducerii superioare de partid, încă din anul școlar 1971/1972 s-a introdus, ca disciplină obligatorie, în planurile de învăță­­mint ale școlii generale și ale li­ceului „Pregătirea tehnico-produc­­tivă“. Pornind tocmai de la aceste considerente, Comitetul județean de partid a elaborat un plan de măsuri menit să asigure un cadru concret vastului program de pre­gătire, organizare și desfășurare a practicii in producție a elevilor. Recent, Secretariatul Comitetului județean de partid a analizat, in­tr-o ședință a sa, modul in care se desfășoară practica în școli și în­treprinderile industriale, precum și activitatea fermelor agricole școlare. Am apreciat pozitiv faptul că s-au înființat și amenajat pină la data actuală, in școlile de pe raza municipiului Constanța, un număr de 112 ateliere-școală, din­tre care 16 se află pe lingă șco­lile din localitățile rurale aparți­nătoare municipiului. O sumară analiză a compoziției atelierelor-școală ne prezintă to­tuși o situație necorespunzătoare. Specialitățile lăcătușerie, timplărie și croitorie dețin o pondere de cir­ca 90 la sută din totalul ateliere­lor școlare din municipiul nostru. De ce să nu avem în municipiu mai multe ateliere-școală de țesut covoare, de electronică, radiotehni­­că, electro-energetice, ateliere de mecanici-auto pe lângă fiecare li­ceu și școală mai mare ? Trebuie ca toți factorii care au răspunderi pe această linie, dar, mai ales, cei prezenți să mediteze asupra aces­tei probleme. Și, in primul rind, a­­ceasta trebuie să o facă Comitetul municipal de partid și Inspectora­tul școlar. Din vizitele efectuate la diferite ateliere-școală de pe raza munici­piului nostru, am remarcat că e­xistă preocupare din partea con­ducerilor de școli, cit și a unor unități economice de a crea con­diții corespunzătoare efectuării in­struirii practice. Evidențiez în a­­cest­ sens arelierure­ școală construi­te de T.C.L. la Școala generală nr. 5 sau atelierele construite la șco­lile generale nr. 10, 15 și altele. Se constată că dotarea atelierelor­­școală cu sculele, utilajul, mașinile și instrumentele necesare unei bu­ne desfășurări a activităților prac­tice este diferită ; există întreprin­deri ale căror conduceri au înțeles să traducă în viață indicațiile Ho­­tăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. din 4 august 1971, așa cum sunt : I.P.M.C. (care a dotat ate­lierul de lăcătușerie al Școlii gene­rale nr. 31 și realizează un atelier interșcolar în incinta unității, unde vor lucra zilnic 45 elevi) ; I.N­.E.C. (care a dotat cu scule și mașini a­­telierul Școlii generale nr. 29 și a oferit acestei școli comenzi în va­loare de peste 17.000 lei), U.M.A.I.A. Năvodari (care a amenajat și do­tat cu scule și materiale atelierul Școlii generale nr. 11) și altele. Sunt insă unele ateliere-școală cu o dotare necorespunzătoare. Școala generală nr. 6, patronată de U.J.C.M., nu posedă suficiente scu­le și materiale . Școala generală nr. 7 Constanța intîm­pină greutăți din partea întreprinderii de trans­porturi auto, care refuză patrona­rea . Școala generală nr. 9, patru­(Continuare în pag. a II-a) A venit primăvara! AȚI PREGĂTIT TOATE FORȚELE PENTRU A INTRA IN BRAZDĂ? Din cauza condițiilor climateri­ce nefavorabile, lucrările agricole de primăvară au început mai tîrziu. Se resimt încă puternic urmările zăpezii, ploilor abundente. Deo­camdată nu se poate ara și semă­na. Dar­, aproape pretutindeni în județul nostru mecanizatorii, coo­peratorii și lucrătorii din prinderile agricole de stat nu între­aș­teaptă zilele călduroase. — La noi, spunea ing. Nicolae Spălățelu, directorul I.A.S. Cerna­vodă, munca n-a încetat decit două zile săptămîna trecută, cînd a nins și a viscolit. S-a­ lucrat și se lu­crează la toate fermele cu peste 900 de oameni. Pînă acum s-au e­­fectuat tăieri de rodire, la peste 470 hectare vie. De asemenea, la cooperativa a­­gricolă de la Alimanu aproape 200 cooperatori lucrau miercuri dimi­neața la noua plantație de 20 hec­tare de viță de vie. Tot aici a în­ceput pe o suprafață restrînsă de teren în pantă, nemecanizabil, e­fectuarea arăturilor cu atelaje. O atenție deosebită dau cooperatorii, în aceste zile, lucrărilor în legumi­cultura. La cooperativele agricole de la Girliciu și Ciobanu continuă repicatul răsadurilor, însămînțarea în răsadnițe pentru culturile de vară. Echipe de cooperatori îngri­jesc și noaptea răsadnițele, pen­tru a înlătura pericolul de Îngheț. Acțiuni similare s-au întreprins și în cooperativele agricole de pro­ducție de la Palazu Mare, Anadal­­chioi, Viile, la întreprinderea a­­gricolă de stat Nazareea și altele. In mu­lte coopera­tive printre care acelea de la agricole, Movila Verde, Ciobanu­, Crișan, Cobadin și multe altele se desfășoară, cu deo­sebire dimineața cînd terenul este înghețat, acțiunea de fertilizare. Dar, în 14 unități agricole de stat și cooperatiste din județul nos­tru cea mai importantă lucrare că­reia i se dă acum o atenție deose­bită și de care depinde efectuarea la timp a insămințărilor este eva­cuarea apelor de pe cîmp, înregis­trăm secvențe de muncă plină de abnegație. La cooperativa agricolă de la Cochirleni, de exemplu, du­pă cum ne informează Ion Tănase, președintele, sunt afectate 150 hec­tare. Două motopompe lucrează zi și noapte la deversarea apei în Dunăre. In mai multe puncte, pe canalul Valea Carasu și la Rama­dan, lingă Seimeni, apele acoperă 250 hectare ale întreprinderii agri­cole de stat Cernavodă. Patru sta­ții de pompare funcționează și aici neîntrerupt. Intre localitățile Ion Corvin și Rariștea cooperatorii au săpat un canal de scurgere a ape­lor care afectau 50 hectare in par­te ocupate cu semănături de toam­nă. In condiții deosebit de grele se lucrează la evacuarea excesului de Radu APOSTOL (Continuare in pag. a II-a) i Aii in papina a lil­a ORAȘUL­I NOSTRU­­ ] CASA I NOASTRĂ­­ Constanța, oraș cu noi cartiere, cu o industrie în plină dezvoltare, cu unul din cele mai moderne porturi din Marea Neagră, Constanța, ora­șul turismului și al sutelor de mii de vizitatori, se vrea și reușește zi de zi să fie mai frumoasă, mai pri­mitoare. Iată o panoramă a ceea ce se numește modern, estetic, frumos și care exprimă nu numai fante­zia constructorului dar și municipalității pentru orașul grija de astăzi. I­I

Next