Drapelul Roşu, iulie 1961 (Anul 17, nr. 5132-5157)

1961-07-01 / nr. 5132

Anul XVII, nr. 5132 PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VA­­OHUH M­­OHIUTULUI REGIONAL P.M.R. BANAT SI AL SFATULUI PO­PULAR BELIOIIAI 4 pagini 20 de bani Sîmbătă, 1 iulie 1961 Citiți în interiorul ziarului: — VIAȚA CULTURALA — Spectacol de încheiere a stagiunii la Opera de stat. — Gazeta de perete — mijloc important de agitație — Campionatul regional de volei masculin — Știri de peste hotare (pag. a V-a) (pag. a Il-a (pag. a Ill-a) (pag. a II-a) (pag. a IV-a) Cu toate forțele la recoltat­ BILED. Colectiviștii din Biled se mîndresc și pe bună dreptate cu combinerii Nicolae Schneider și Ion Kayer. Cu sprijinul lor și al altor tractoriști de la S.M.T. din localitate ei au reușit să recolteze griul de pe o suprafață ce întrece 650 ha. In ziua de 29 iunie Nicolae Schneider a recoltat cu combina nu mai puțin de 27.154 kg grîu, iar Ion Kayer 24.914 kg. Consiliul de conducere al gospo­­dă­riei colective a organizat în așa fel munca de recoltare ca să nu se piardă nici o oră și zi bună de lucru, ca să se strîngă la vreme recolta de pe întreaga suprafață. Astfel, pe lîngă cei 8 combineri mai lucrează la recoltat 180 de cosași și 18 sece­­rători-legători cuplate. CĂRPINIȘ. ..Grivița Roșie“ Gospodăria colectivă din Cărpiniș a ter­minat recoltatul orzului. Producția de orz este de 2.500 kg la ha. Concomitent cu seceratul s-au des­fășurat și arăturile adînci de vară. Acum toate forțele gospodăriei sînt îndreptate spre recoltatul griului. Un aport deosebit la aceste lucrări îl aduce brigada de tractoare de la S.M.T. Cenei condusă de tovarășul Gheorghe Mircov. (Viorea Pîrvu). FOLEA. Pe ogoarele gospodă­riei colective din Folea, raionul Deta lucrează din plin la recoltare pe lîngă secerătorile-legători și echipe de cosași. Colectiviștii din această gos­podărie sînt hotărîți să termine recol­tatul griului în cel mult 10 zile. La indicația agronomului ei re­coltează griul în faza de coacere în pîrgă pentru ca nici un bob să nu se piardă. (Ion Anca). FREIDORF. Folosind timpul prielnic, colectiviștii din Freidorf au terminat recoltatul orzului pe în­treaga suprafață însămînțată cu a­ceastă plantă: secerători-legători Acum toate cele trei ale gospodăriei precum și o combină de la S.M.T. Freidorf lucrează în lanurile cu griu de mare productivitate pentru a fi recoltat în cel mai scurt timp. (Oargii Macovei). JIMBOLIA. Gospodăria colec­tivă „I. V. Miciurin“ din Jimbolia a terminat recoltatul orzului pe cele T28 ha. S-a și transportat la arie pină în prezent orzul de pe întreaga su­prafață. Acum colectiviștii lucrează din plin la recoltatul griului de mare pro­ductivitate cu 5 combine C­i. (Pavel Sigheti, secretarul organizației de bază P.M.R.). CARANSEBEȘ. Și în raionul Caransebeș lucrările de recoltare și treieriș sunt in aceste zile în plină desfășurare. Cei dintîi care au tre­cut la recoltatul orzului au fost ță­ranii muncitori din Lacul care au ter­minat recoltatul orzului de pe în­treaga suprafață. Au mai terminat cu recoltatul orzului și cei din Căvă­­ran, Zăgujeni și Tincova. (Nicolae Pîrvu). Bogată recoltă e în acest an și la gospodăria colectivă din Tom­natic. La orz, de exemplu, s-au obținut 2.500 kg la ha. IN CLIȘEU : Colectiviștii Ni­colae Groza, Florica Pascu, Nico­lae Marschal, la treieratul orzului. Colectoare pentru paie Sa combină Pentru eliberarea rapidă a terenului de paie, mecanizato­rii de la S.M.T. frunte cu comuniștii Ciacova, în­fecționat un colector cu con­pentru paie ce acționează împreună cu combina fiind tractat de aceasta. Colectorul pentru paie este confecționat din materiale ief­tine în valoare de 200 lei cîn­­tărind 25­50 kg. Prin folosirea lui se înlo­cuiește munca a 4-5 colectivi­ști, rezultînd la fiecare hectar o economie de 152 lei. Lucrările de încercare au fost executate pe ogoarele gos­podăriei colective Ciacova, dînd rezultate foarte bune. Această metodă a fost ex­tinsă la toate gospodăriile de stat și colective din raionul Deta. * Pentru ca recoltatul să se termine într-un termen scurt și fără pierderi, gospodăriei conducerea colective din Peciul Nou a luat o serie de măsuri. A­­lături de mașinile S.M.T. din localitate, și-au promis să lu­creze și cu secerători­le-legători, proprieta­tea colectivei. Până aici lucrurile s-ar părea că merg bine. ...Dar iată, au intrat în lan cînd s-a constatat că o seceră­­toare­ legătoare a gos­podăriei „șchioapăta. Lucruri mărunte, și-au zis tovarășii de la a­­telierul mecanic, în­să lucrurile s-au com­plicat. A încercat trac­toristul de la S.M.T. Peciul Nou care conducea, mecanicii ca­­­re au reparat-o, însă nu s-a găsit defectul. Nu merge și pace ! Nu a lucrat secerătoarea, dar nici tractorul. Dacă tovarășii din conducerea gospodă­riei nu au dat aten­ția cuvenită revizuirii mașinilor la vremea lor, nici acum nu prea s-au obosit. Și-au zis, ce trebuie să ne mai „chinuim“ cu ea, s-o lăsăm in lan și să mer­gem mai departe cu celelalte. Vinovați de acea­stă situație se fac și tovarășii din condu­cerea stațiunii de ma­șini și tractoare, care nu au revizuit în mod temeinic această ma­șină de la început. Este necesar ca să fie luate măsuri ur­gente ca și această se­­cerătoare părăsită să fie pusă în stare de funcționare. NOTA Secerătoarea părăsită Recoltatul și treierișul trebuie intensificate­ în aceste zile prielnice seceratului și treieratului majoritatea unităților agricole din regiunea noastră depun o muncă însuflețită. Astfel, în multe unități s-a terminat deja recoltatul orzului, iar acum s-a trecut cu toate forțele la seceratul griului. Pînă la 29 iunie în regiunea noas­tră orzul a fost recoltat în proporție de 88,5 la sută, din suprafața însă­mînțată, iar griul de pe 27.168 hec­tare, adică 12,1 la sută din întreaga suprafață cultivată cu această plantă, în timp ce raioanele Sînnicolaul Mare, Timișoara și Arad sunt avan­sate la seceratul griului, Lipova, Lu­goj, orașul Arad și altele abia au în­ceput. Aceasta se datorește în bună parte slabei organizări a muncii și nefolosirii mașinilor cu întreaga lor capacitate de lucru. O situație nesatisfăcătoare se prezintă și la treieratul rapiței și orzului. Bunăoară în raionul Sînnico­laul Mare rapița a fost treierată nu­mai în proporție de 36,5 la sută din suprafața recoltată, în raioanele Lipova și Timișoara 77,7 la sută și respectiv 89 la sută. Or, pînă acum această lucrare trebuia terminată. De asemenea, la treieratul orzului în raioanele Caransebeș, Lugoj și Fă­get există un mare decalaj între tre­ieriș și recoltat. Aici pînă acum s-a treierat abia 13-16 la sută din supra­fața recoltată. Este necesar ca organele și orga­nizațiile de partid, precum și sfa­turile populare să urmărească cu mai mult simț de răspundere felul cum se desfășoară aceste lucrări și să ia măsuri urgente pentru ca mașinile să lucreze cu întreaga lor capacitate. Numai în felul acesta vor evita pier­derile de cereale prin scuturare, asi­­gurînd astfel condiții ca recolta bogată din lan să ajungă în hambare. Cte mâine­ L —■ In acea zi combinerii Gheorghe leș și Iosif Karácson ieșiseră la re­coltare amîndoi deodată. Se opriră la marginea lanului să-și mai revadă combinele. Tovarășul Karácson aruncă apoi o privire asupra lanului să vadă dacă orzul e căzut sau nu și după ce se încredință că „stă bine pe picioare", începu reglarea în funcție de aceste condiții de lucru. Reglă pentru în­ceput înălțimea de tăiere : 7—10 cm. Asta o fac — și-a zis el în sinea lui — pentru ca să avem pierderi minime de boabe, pe de o parte și pe de alta ca gospodăria să-și asigure și mai multe paie. își șterse apoi su­doarea de pe fruntea bronzată de ar­șița dogoritoare a soarelui și conti­nuă mai departe cu reglarea rabo­­torului. El reglase în așa fel încît a­­cesta să execute cu o precizie mate­matică, înclinarea plantelor către a­­paratul de tăiere și așezarea lor pe platformă. Verifică apoi minuțiozitate și aparatul cu multă de treier reglîndu-i turația și distanța dintre bătător și contrabătător astfel ca să­­ asigure o separare totală a boabe­­­­­lor­în același timp nici Gheorghe leș­i nu stătu cu mîinile încrucișate ci fă­­c cu și el­e ,,trecere in revistă" a pie­n­­selor principale ale combinei în ve­derea efectuării unui lucru de cali­tate. —­­ începem Gheorghe ? — se auzi din depărtare glasul lui Karácson. — Să începem și spor la lucru — îi răspunse acesta din urmă apă­­sînd pe acceleratorul tractorului uni­versal. .. . Combinele C-l înaintau în lan ca o barcă cu pînzele întinse pe o mare liniștită. Un vînticel dinspre răsărit apleca alene spicele aurii și pline de boabe ce erau înghițite cu repeziciune de mașini. Soarele se ridicase cam de două sulițe de coama dealului cînd fie­care din cei doi combineri își nota­seră în „carnetele de bord" cite 2 hectare recoltate. „Pînă seara trecem 7" — îi spuse leș însoțitorului de combină. Către ora prînzului celor doi com­bineri le sosise o veste îmbucură­toare. Agronomul Dragoș Țurcanu, șeful secției le-a comunicat, în mod oficial că în întrecerea dintre cei 18 combineri ei stau pe primul loc. Ca atare conducerea G.A.S. din Lugoj a și hotărit să le înmineze stegulețele de fruntași. Cu fața radiind de bucu­rie atît leș cit și Karácson înfipseră stegulețele — semn al aprecierii muncii lor — în capota tractoarelor și-și văzură de treabă. — Cu­­ asemenea combineri ca Ka­rácson fi­leș — se mîndrește toată gospodăria — ținu să ne informeze tovarășul Ion Popany inginerul șef al G.AS. Combinerii noștri au dat gata orzul și nu peste multe zile dau gata și griul. Ei țin seama de îndem­nul organizației de partid, fiind ferm hotărîți să nu piardă nimic din tim­pul bun de lucru ... întrecerea combinerilor de la G.A.S din Lugoj continuă cu însuflețire. B. BURZ Fapte­zin lab­ura socialistă Un bilanț rodnic Anul trecut desfășurată între întrecerea socialistă muncitorii pielari din întreprinderile de încălțăminte din regiunea noastră a fost axată pe obținerea de cît mai multe economii de piețe. Anul acesta, comitetele sindicatului îndrumate de către or­ganizațiile de partid din întreprinde­rile amintite, au organizat întrecerea la un nivel superior, fixînd ca o­­biectiv principal în întrecere calitatea așa cum de altfel s-a indicat în Di­rectivele C.C. al P.M.R., cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Datorită unor măsuri teh­­nico-organizatorice complexe apli­cate în procesul tehnologic, cît și in­troducerii metodei de control în lanț propusă de muncitorii din în­treprinderea „Ștefan Plăvăț“ - și generalizată în toate întreprinderile de încălțăminte - muncitorii pielari din regiunea noastră au obținut rea­lizări frumoase. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent aceste colective au produs 26.520 perechi pantofi de ca­litatea I peste sarcina planificată. Concomitent cu lupta pentru calitate ei s-au străduit să muncească și eco­nomicos, aplicînd metodele de cro­ire combinată a fețelor de pantofi. Ca urmare s-au obținut în aceeași pe­rioadă peste 360.000 dmp piese din care se pot confecționa circa 30.000 perechi pantofi pentru femei. Totodată atelierele de creație din întreprinderile de încălțăminte s-au străduit să lărgească gama de sorti­mente reușind să introducă în pro­ducție 336 de noi modele de pantofi bărbătești, de femei și de copii; Materiale noi în construcții dar Zilele acestea s-au în folosință pri­mele blocuri de lo­cuințe din orașul Ti­mișoara unde s-au fo­losit materiale noi în construcții. Așa, de pildă, la blocurile noi , din străzile Bredicea­­nu, Enescu, Paris, s-au folosit pereți despărți­tori din ipsos spumat. Pe lîngă faptul că­ fo­losirea acestui mate­rial format din pa­nouri mari prefabrica­te contribuie la spori­rea muncii, productivității mai pre­zintă și alte avantaje. Pereții din ipsos spu­mat cu panouri mari sunt gata finisați se zugrăvesc numai, și în același timp ei au o izolație fonică bu­nă. De curînd a început folosirea unui nou material pentru vopsi­rea fațadelor. Este vorba de vopseaua „Vinacet“ ce se apli­că la vopsirea fațadei unor clădiri ale în­treprinderii „Bela Breiner“. Această vop­sea este rezistentă la intemperii și soare; de asemenea, ea păs­trează un luciu plă­cut, iar nuanțele cu­lorii se mențin mult timp. Folosirea vopselei „Vinacet“ se va extin­de la blocurile de lo­cuințe de la Reșița, Timișoara etc. Se prevede ca în scurt timp să se în­ceapă­ folosirea tapete­lor lavăbile. In ma­gaziile T.R.C.L.B. au și sosit 3.000 mp de asemenea tapete. îmbogățesc sortimentele Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea „6 Martie“ din Timișoara, s-a străduit în cursul îmbunătățirea acestui an ca, pe lîngă calității produselor să creeze și noi sortimente. Cu cî­­teva săptămîni în urmă, de pildă, au introdus în fabricație o serie de truse de buzunar pentru electricieni și sudori electrici, cît și truse pentru sudori autogeni. Primele sunt amba­late în material plastic. Trusele petri tru sudori autogeni sunt ambalate in lădițe și cuprind toate sculele nece­sare începînd de la mănușile de cau­ciuc pînă la diferitele pistoale de sudat și aparate de măsurat. Ambele sînt foarte practice, ușor portabile ocupînd un spațiu mic. Un alt produs nou este aparatul tractat de ridicat diferite greutăți. Cu ajutorul lui un singur om poate ridica o greutate de 1.000 kg. Fabri­cat din aluminiu aparatul este foarte ușor de transportat. De remarcat că, colectivul de aici la elaborarea noilor produse s-a ghi­dat ca ele să fie cît mai ușoare și ușor transportabile. De aceea, unele părți ale aparatelor au fost făcute din material plastic, și de mare folos Noile produse­lor muncitorilor elec­tricieni, sudorilor, lăcătușilor etc. Calitatea în centrul atenției întreprinderilor chimice In scopul ridică­rii și pe mai de­parte a calității produselor în fabri­cile chimice din Ti­mișoara, comitetul orășenesc de partid a organizat o cons­fătuire în care s-a analizat felul cum se desfășoară procesul de producție și ce posibilități există pentru ridicarea a­­cestuia, deci și a calității produselor, la un nivel mai înalt. Au participat condu­cerile admistrative, birourile organiza­țiilor de bază, muncitori fruntași, ingi­neri, tehnicieni și maiștri. In cadrul consfătuirii, diferite întreprinderi au prezentat referate întocmite cu ajutorul cadrelor didactice ale Facultății de chi­mie industrială din Timișoara. Aceste referate se bazau pe analiza făcută în mai multe unități ale industriei chimice din oraș. Consfătuirea a scos în evidență succesele importante obținute în pro­ducție, precum și calitatea înaltă a multor produse chimice timișorene. Astfel s-a relevat faptul că produsele întreprinderii „Solventul“, pot fi com­parate cu succes în cele mai multe ca­zuri cu cele similare de pe piața mon­dială, cum este de pildă acetona și dibutiftalatul. La fabrica „Timiș“ pro­cesele tehnologice de fabricare a pig­­menților anorganici s-au îmbunătățit, obținîndu-se produse cu nuanțe mult mai vii și o ameliorare substanțială a finețe­­lor. S-a lărgit în același timp gama sortimentelor la produsul gal­ben de crom abraziv, necesar industriei metalurgice prelucrătoare. A fost subliniat în cursul discuțiilor faptul că în cadrul întreprinderilor chi­mice timișorene există o preocupare permanentă față de ameliorarea sau chiar înlocuirea unor procese tehnolo­gice necorespunzătoare, de înlocuirea sau perfecționarea unor utilaje înve­chite, în scopul reducerii prețului de cost al produselor și al ridicării cali­tății acestora. Realizarea acestor obiec­tive s-a făcut prin aplicarea de ino­vații și raționalizări, pe calea intro­ducerii unor măsuri tehnico-organiza­­torice și prin efectuarea unor cercetări pe plan local. Astfel, dintre procesele tehnologice moderne introduse la între­prinderea chimică „Timișoara“ se poate aminti uscarea și granularea detergen­ților alcil-aril-sulfonici, procedeu nou, realizat prin efortul colectivului. O PÎRGHIE IMPORTANTA : Experiența întreprinderilor fruntașe,­­* așa cum a reieșit din referate și din dez­baterile consfătuirii, arată că, creditele de mică mecanizare sunt o pîrghie im­portantă în introducerea tehnicii noi. Acestea sunt utilizate în fabricile chi­mice timișorene în scopul ridicării ni­velului tehnic al producției, la executa­­rea unor lucrări care îmbunătățesc teh­nologia de fabricație, și deci calitatea producției, măresc tehnicitatea instala­Consfâtuire importantă pe tema îmbunătățirii procesului de producție țiilor, elimină transporturile inutile, măresc productivitatea muncii și reduc prețul de cost. Dintre realizările obținute pe această cale, se poate menționa instalația pen­tru rectificarea benzenului recuperat pentru secția „detergenți“ la fabrica chimică „Timișoara“ care a dus la mă­rirea tehnicității instalațiilor, elimina­rea unor transporturi și reducerea pre­țului de cost. La întreprinderea „Gheor­ghe Doja" s-a trecut la modernizarea instalației de evacuare a aburilor de la cazanele de fiert săpun, ceea ce a dus la Îmbunătățirea și modernizarea uti­lajului, realizîndu-se totodată și econo­mii la consumul de energie electrică. Apoi înlocuirea sah­etrei cu rezinstit de calciu în whitespirit, a dus la obține­rea unui produs superior. Economii în valoare de 295.000 lei pe an se realizează la fabrica „Gh. Doja“ în urma aplicării inovației „Emailuri cu uscare la raze infraroșii și cuptor“. Aceste emailuri fabricate pe bază de rășini alchidice și carbamidice de pro­veniență indigenă, înlocuiesc cu succes emailurile vechi. La întreprinderea „Timiș“, folosirea cît mai rațională a tuturor mijloacelor de producție și realizarea unei creșteri a tuturor indicilor de plan, a făcut ne­cesară întocmirea și realizarea unui plan de măsuri tehnico-organizatorice. In această privință au fost aplicate o seamă de măsuri: mecanizarea încăr­cării marilor tambur de amestec brut, mecanizarea încărcării creuzetelor, mă­rirea indicelui de încărcare a volumului util al creuzetelor, mecanizarea trans­portului semifabricatului în fazele de măcinare și cernere la secția ultrama­rin etc. SARCINI DE VIITOR In centrul dezbaterilor consfătuirii au stat sarcinile trasate industriei chi­mice prin Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale între­cerii socialiste. Ele prevăd: „îmbuna- Ing. ILIE MORODAN șeful comisiei economice a Comitetului orășenesc P.M.R. Timișoara (Continuare în pag. ll.-a) Adunarea festiva cu prilejul Zilei învățătorului în cursul zilei de ieri în orașul Ti­mișoara și în întreaga regiune Banat s-a sărbătorit în mod festiv Ziua în­vățătorului, în orașul Timișoara adu­narea festivă a avut loc în sala Ope­rei de stat, în prezența a numeroși învățători, profesori și educatoare din rețeaua școlară orășenească, în fața celor prezenți tov. Ion Po­­peți, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, a trecut în revistă succesele cu care cadrele di­dactice au încheiat actualul an de în­­vățămînt. Cei aproape 30.000 de elevi din oraș au fost instruiți și educați de către 1.532 cadre didactice, în așa fel încît mai bine de 89 la sută din nu­mărul elevilor au fost declarați pro­movați. Vorbitorul a arătat că învățătorului, devenită sărbătoare Ziua tra­dițională, mărturisește prețuirea cu ca­re partidul și guvernul, poporul mun­citor, înconjoară pe lucrătorii din șco­lile noastre, în continuare tov. Coriolan Pop, membru al biroului comitetului regional de partid, prim secretar al co­mitetului orășenesc de partid, a vorbit despre sarcinile care le revin în con­tinuare cadrelor didactice pe tărîmul transpunerii în viață a hotărîrilor ce­lui de-al llî-lea Congres al partidu­lui. Cea mai de seamă printre acestea este trecerea treptată la invățămîntul obligatoriu de 8 ani și la prelungirea la 12 ani a învățămîntului de cultură generală. Cu prilejul adunării festive mai mul­tor cadre didactice li s-au înmînat titlu­rile și insignele de „învățător fruntaș și „profesor fruntaș", precum și premii în bani. A urmat un program artistic, iar în cursul serii o reuniune tovărășească. Tot mai multe produse lactate populației Colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderea I.C.I.L. Ti­mișoara îndrumați în permanență de organizația de partid, a muncit cu multă abnegație pentru a da cît mai multe produse lactate, atît de mult solicitate de populație. Paralel cu lupta pentru cantitate, s-a muncit și pentru îmbunătățirea calității produselor, în­trecerea socialistă desfășurată în acest scop a dat roadele dorite. Planul se­mestrial a fost îndeplinit cu 7 zile înainte de termen; în acest timp față de aceeași perioadă a anului trecut, s-au dat cu 11.375 hl mai mult lapte pasteurizat, 101 tone unt, 20 tone smîntînă de consum și 312 tone iaurt etc. Aceste rezultate se mai datoresc și unor măsuri tehnico-organizatorice ca­re au fost aplicate în întreprinderea noastră. în această perioadă, beneficiile rea­lizate peste plan sunt de 304.000 lei, iar economiile realizate la prețul de cost sunt de 181.000 lei. IONIȚĂ MOVILĂ *în corespondent S-a încheiat sesiunea de exame­ne, iar studenții din centrul univer­sitar Timișoara, ca și cei din alte orașe, desfășoară acum practica de vară, prilej de a îmbina cunoștințele teoretice, dobîndite peste an, cu practica în producție, în aceste zile la fabrica „Electro­ -0-.0~.0~. O~ O ~~0__uJO-O-OwO. O— O—O— O — O—O motor" din Timișoara la secția mon­taj ca și la alte secții, pot fi văzuți, pe lîngă muncitorii cu experiență, nu­meroși tineri studenți și studente. Ei sunt dornici să-și însușească bine cît mai multe cunoștințe pe care mun­citorii secțiilor le împărtășesc cu multă bucurie: o—0—0—00 —0—0—­0—0—0 — 0—0—0 ÎN CLIȘEU: Lăcătușul montor, Filip Cojocaru, fruntaș în producție, le explică studenților Mihai Mînă­­scurtă, Ion Soran și Elena Dorneanu de la Facultatea de electrotehnică, anul II, cum se montează periile pentru grupul colector al motorului electric. OwO—'O—'O— O—O—O—O—>0—-OwO—'Om/0—-0—'( *

Next