Drapelul Roşu, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 5262-5288)

1961-12-01 / nr. 5262

v A 4 Anul XVII, nr. 5262 Vineri, 1 decembrie 1961 4 pagini 20 de bani Noi colective de muncă au îndeplinit planul anual Mina Baia Nouă Colectivul de muncă de la mina Baia­ Nouă a obținut un nou și im­portant succes : îndeplinirea pla­nului anual de producție. începînd de ieri brigăzile de mineri de aici extrag cărbune în contul lunii ia­nuarie a anului 1962. în fruntea întrecerii pentru spo­rirea producției și îmbunătățirea calității cărbunelui se află brigă­zile conduse de minerii Victor Hawlicek și Ștefan Lissi care au dat în medie cu 5 la sută mai mult cărbune decît prevedea planul. Creșterea producției de cărbune a fost obținută pe seama unei mai bune utilizări a agregatelor, îmbu­nătățirii organizării procesului de sortare a cărbunelui și ridicarea calificării profesionale a tinerilor mineri, fapt care a contribuit la sporirea productivității muncii cu 2,5 la sută, față de sarcina plani­ficată. De remarcat faptul că minerii din Baia­ Nouă au reușit să redu­că consumul specific de lemn de mină și de alte materiale, realizînd pe această cale economii la pre­țul de cost în valoare de aproape 300.000 lei. Laminorul de tablă al C. M. Reșița Ieri, a trecut prin vartul lamino­rului ultimul lingou din sarcinile ------------: ce revin „liniei de tablă“ de la C.M. Reșița pe anul în curs. în­deplinirea planului înainte de termen este un rezultat al întrece­rii socialiste desfășurate pentru obținerea unor indici înalți de uti­lizare a agregatelor, precum și a organizării mai bune a locului de muncă, în urma măsurilor luate indicele de utilizare intensiv a fost depășit cu 7,2 la sută. Lucrînd cu spirit gospodăresc, prin buna întreținere a agregate­lor și economisirea de materii pri­me și energie electrică prețul de cost a fost redus cu 16 lei pe tona de tablă. în dobîndirea acestor realizări s-au evidențiat laminatorii Gheor­­ghe Voina, Virgil Sîrbu, Vasile Marincă, Dumitru Stoian, Victor Magda. Fabrica de zahăr din Arad și colectivul Fabricii de zahăr din Arad și-a realizat planul anual de producție, dînd primele cantități de zahăr în contul lui 1962. La obținerea acestui succes a contribuit întreg colectivul de muncă și în special muncitorii care au executat lucrările de remont, pe care le-au terminat cu 12 zile îna­inte de termen. ------------­Printre fruntașii întrecerii socia­liste se numără comuniștii Anton Țintoi, Iosif Bekeși, Ilie Radu și alții. S.M.T. Gottlob, Ciacova, Pecica, Cenei și Neudorf Harnicii mecanizatori din sta­țiunile de mașini și tractoare Got­tlob, Ciacova, Pecica, Cenei și Neudorf au raportat partidului că și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile anuale ale planului de pro­ducție. Mecanizatorii de la S.M.T. Ciacova, de exemplu, și-au depășit planul anual cu 14 la sută, iar cei de la Gottlob cu 11,62 la sută. Acum aceste stațiuni execută a­­rături adînci de toamnă pe ulti­mele suprafețe ce vor fi însămîn­­țate în primăvară de către gospo­dăriile pe care le deservesc. Cresc veniturile populației în anul 1961 veniturile oameni­lor muncii provenite din sectorul socialist al economiei naționale au fost cu aproximativ 13 miliarde mai mari decît în anul 1958. Acest spor se datorește măsurilor luate de partid și guvern în ultimii ani, pen­tru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, prin creșterea în repetate rînduri salariilor, majorarea pensiilor, des­a­ființarea sau micșorarea impozite­lor la unele categorii de salariați, sporirea veniturilor țărănimii mun­citoare și altele. Creșterea an de an a veniturilor populației, sporirea puterii de cum­părare a acestora, se reflectă în mă­rirea considerabilă a volumului de mărfuri desfăcute prin comerțul socialist. în acest an oamenii mun­cii au cumpărat articole de larg consum în valoare de peste 47 mi­liarde lei, în condițiile cînd prețu­rile la diferitele produse au fost reduse de 3 ori numai din 1959. A­proape 56 la sută din produsele vîn­­dute populației reprezintă bunuri de consum nealimentare. Au sporit îndeosebi desfacerile de mobilă, te­levizoare și radio, frigidere, mașini de spălat rufe, aragazuri, motoci­clete și alte produse industriale de uz îndelungat. O contribuție însemnată la ridi­carea nivelului de trai o constituie cheltuielile tot mai mari ale statu­lui destinate acțiunilor social-cultu­­rale. în anii 1961 statul cheltuiește din buget peste 15,2 miliarde, cu peste 4 miliarde mai mult decît în 1958, pentru asigurări sociale, în­vățământ, știință și cultură, sănătate, cultură fizică și sport, prevederi so­ciale, precum și pentru plata alo­cației de stat și ajutorului familial de stat. Aceste fonduri de care be­neficiază populația reprezintă circa 820 lei pe un locuitor. Sume consi­derabile au fost destinate și con­struirii de locuințe. B­ILANȚUL Zile mohorîte de toamnă tîr­­zie. La Gătaia, pe ogoarele în­tinse ale gospodăriei agricole co­lective „Parhomenko“ nu mai poți vedea mulțimea de oameni la lucru. Muncile agricole terminat, iar oamenii s-au s-au tras în sat. Doar tractoriștii re­au mai rămas pe ogoare să termi­ne arăturile adînci de toamnă. Din cînd în cînd, mai sosește la cîmp și cîte un convoi de căru­țe încărcate cu gunoi. Știu din­­ propria lor expe-­­ mult cu căruțele încărcate din sat spre cîmp, cu atît vor mer­ge la anul cu ele pline de rod din cîmp spre sat. ...în acest timp în sat la se­diul colectivei contabilii f mai văd rapid de treburi, nu­ și Ni­­g­meni nu are acum de lucru mai mult decît ei. Acest fapt este explicabil: se apropie sfîrșitul a­­nului, bilanțul. De dimineața pînă seara tîr­­ziu se întocmesc situații, se înre­gistrează, se lucrează cu cifre, se calculează veniturile obținute în acest an. Și ele sînt mari: se calculează în sute de mii, în mi­lioane. — La noi în colectivă se în­cheie un bilanț bogat tovarășe — îmi spune Trifu Coriolan, preșe­dintele colectivei. Numai pentru cele 260 tone de grîu, 200 tone porumb și pen­tru sfecla de zahăr vîndute sta­tului pe bază de contract s-au ob­ținut venituri bănești în valoare de circa două milioane lei. Pen­tru legumele și zarzavaturile va­lorificate, colectiva a încasat a­­proape 300.000 lei, iar din sec­torul zootehnic — pe cei 300 porci grași, 350 kg lapte, 8.000 kg brîn­­ză, 2.800 kg lună — alte circa 500.000 lei. Veniturile gospodă­riei pe acest an vor ajunge, du­pă cum arată cifrele preliminare, la peste 3,5 milioane lei. Ce s-a făcut pînă acum cu acești bani? Vreo 500.000 lei au I CV j-S C V WO ^ i WV f W Ș lilii de albine. I Din avuția obștească mai fac p­arte cele 7 grajduri pentru ani- f­laie, maternitatea de scroafe, în­ t­­rășătoria de porci, cele 4 sai­­g­ane pentru oi, două magazii p­­entru cereale și două pătule p­entru porumb, atelierele etc. ș1 oale construite prin munca u­­rj­ită a colectiviștilor. Mai are co­­l­ectiva din Gătaia 4 rutiere și 1­­ouă autocamioane.­­ Din sumele de bani obținute ♦­n acest an, aproape două mi­­li­oane lei au fost repartizate pi­­n­ă acum colectiviștilor. Lunar au p­rimit avansuri bănești de cîte * —10 lei la ziua-muncă. La în­­­­cheierea anului, numai partea bă­­­­nască a valorii zilei-muncă va d­epăși suma de 15 lei.­­ Ca urmare a cîștigurilor obți­­­­nute din gospodăria colectivă, a­­ mausurilor de bani primite, în ursul anului încheiat 51 de fa­­­­milii de colectiviști din Gătaia j s-au construit case noi, ori și-au eînnoit pe cele vechi. Alții și-au cumpărat mobilă, aparate de adio, mașini de spălat rufe, a­­ngaze, biciclete sau motociclete. Toate acestea arată că într-a­­devăr la Gătaia se încheie un alanț bogat, nu numai în gospo­­dăria colectivă, ci și în familia fiecărui colectivist. ION BEN­ fost alocați la fondul de bază a cărui valoare se apropie acum de 5 milioane lei. Anul acesta s-a mărit mult numărul animalelor, au fost ridicate numeroase con­strucții noi, s-a extins bazinul po­micol la 62 ha, iar vița de vie la 31 ha. In prezent, ferma de animale, proprietate obștească, care a de­venit o ramură principală de producție, cuprinde 236 vaci cu „ lapte și 80 de ju­­ninci, peste 500 l porci la îngrășat î­niență următorul z r0rfSi Hindrnfu­llli voluntar­i și 77 de s ° croafe I fapt: cu cit acum jj l»r«IWIIUCl­IUIUI VOIUlliar­­­dg prăsilă> pes. vor merge mai "........................................ dia carnetul Colectivul întreprinderii „Gh. Doja“ din Timișoara obține importante succese pe linia îmbunătățirii calității produselor, ridicării producti­vității muncii. Numai la secția a lacuri, productivitatea muncii crescut cu 15 la su­­i­tă. La baza acestor rea­­l­izări stă faptul că întreprin­­­­derea este înzestrată cu utila­­j­e­je moderne. 7IV CLIȘEU , Alex. Oszad­­î­szky și Ștefan Wolf urmăresc­­ calitatea produselor. De la întovărășire la gospodăria colectivă ' ' ............. ............... .......... 11 j1..... Inaugurarea G.A.C. „Unirea din Valea-Mare In ziua de ieri, 30 noiembrie, 99 de familii de țărani întovărășiți din satul Valea-Mare, aparținător comunei Fîr­­liug, din raionul Lugoj, au Hotărît să treacă, pe baza liberului consimțămînt la forma superioară de cooperare în producția agricolă , gospodăria co­lectivă. Primul pas pe calea agriculturii so­cialiste l-au făcut atunci cînd s-au unit în întovărășirea agricolă în care s-au deprins cu munca în comun, cu lucra­rea pămîntului după metodele agro­tehnicii înaintate. Prin mecanizarea lucrărilor agricole și printr-o temeinică organizare a muncii, ei au reușit să obțină producții mai bune decît a­­tunci cînd lucrau în gospodăria indi­viduală. Dar, țăranii colectiviști din satele în­vecinate au obținut producții și mai bune decît întovărășirea din Valea­ Mare. La îndemnul organizației de partid întovărășiții din acest sat au mers în vizită la colectiviștii din Hiliaș. Au văzut aici că­ producția de porumb a întrecut pe cea a întovărășirii din care fac parte cu peste 1.000 kg la ha, iar cea de grîu cu 600 kg. De­­ cînd sînt colectiviști, mulți țărani mun­citori din Hitiaș și-au construit case noi, mari și spațioase. Sectorul zooteh­­­­nic al gospodăriei colective cuprinde­­ sute de vaci, porci și alte animale. Aici pășunatul se face în mod rațional, a­­­­­cordîndu-se o mare atenție lucrărilor de îmbunătățire a pășunilor și fînețelor naturale. Vacile sînt păzite în timpul pășunatului de ... „păstorul electric“. întorși acasă întovărășiții au povestit rudeniilor și vecinilor cele văzute la Hitiaș și convinși de superioritatea G.A.C., au înaintat cereri de înscriere în colectivă. reri au fost Primii care au depus ce­întovărășiții Gheorghe Petru Marfinuț, Gheorghe Ion Belu, Gheorghe Jurca și Avram, Moise, alții. Cei mai tineri colectiviști din raio­nul Lugoj — cei din Valea­ Mare — au hotărît să denumească gospodă­ria lor „Unirea“. In gospodărie au trecut cu fondul de bază al fostei în­tovărășiri care întrece 130.000 lei, se compune din 230 oi, unele con­­l­strucții zootehnice etc. Colectiviștii din Valea­ Mare au sta­bilit un plan de măsuri menit să ducă la întărirea puterii economice a marii lor familii. Printre altele se prevede terminarea arăturilor adînci de toamnă, fertilizarea suprafețelor, ridicarea ni­velului profesional al colectiviștilor prin organizarea învățămîntului agro­zootehnic în timpul iernii. _____------------------------------------------­ Grijă pentru prestigiul mărcii fabricii Cînd intri in incinta fabricii „Ce­ramica" -Jimbolia, îți apare în fa­ță imensa întindere cu halele uni­tăților și secțiilor care aproape că nu poate fi cuprinsă cu privirea Cîte nu s-ar putea scrie despre har­nicul colectiv de aci ! ★ Unitatea „B“ este fruntașă pe fa­brică. De acest fapt ne convingem urmărind îndemînarea­ și ritmul cu care lucrează muncitorii și munci­toarele. In mijlocul lor sîntem mar­torii unor semnificative dialoguri: — Tovarășă Zwerko, iar ai stri­cat cîteva țigle! De ce nu ești a­­tentă să nu arunci brusc țiglele crude pe banda rulantă ? Doar știi că în felul acesta ele se deformea­ză?... Vrei ca din cauza ta să pier­dem întrecerea ? la uită-te cum lucrează Ana Varjandar și Helen Blussman ! Ele așează ușor țiglele crude pe bandă, evitînd astfel de­formarea lor. Așa trebuie să lucrați și voi. Maistrul Ștefan Szeles care este exigent față de calitatea produselor, stă de vorbă nu o dată cu munci­toarele Maria Zwerko și Maria A­­goston, îndemnîndu-le să-și însu­șească din experiența muncitoarelor fruntașe. — Să știi Niculina că așa nu-i bine cum lucrezi. Țiglele le faso­nezi incorect. Tai prea mult din faltul lor sau din colțuri. Ți le vom expune pe toate la „vitrina rebu­turilor“. Tu n-ai atîta voință ca să lucrezi ca și Elisz Wegesser ? Doar cunoști meseria. Niculina Oprișan roși de rușine în fața tovarășelor de muncă ca­­re-i făcuseră observații. — De ce nu lucrezi Francisc cu mai multă grijă ? Nu-i păcat să dăm argilei o compoziție slabă ? Știi doar că e necesar să urmărim permanent calitatea pămîntului. Cuvintele lui Marin Năvodaru, care lucrează împreună cu Francisc Bosch la omogenizarea argilei, erau pătrunse de grija pentru calitate. Luptătorii de frunte pentru cali­tate sînt numeroși muncitori la toate locurile de muncă și în toate unitățile. Arzătorul Mihai Gyalay de la unitatea „A“ este unul din aceștia. Cu atenție urmărește focul în cuptor. De cîte ori intervine ce­va merge să-l regleze. Dar nu nu­mai munca lui îl privește. El se ui­tă și în jur, la ceilalți tovarăși de muncă. Uneori se adresează sfătui­tor așezătorilor : — Mai multă atenție băieți la produsele ce ni se aduc de către vagonetari! Nu îngăduiți să se in­troducă în cuptor nici un produs defect sau insuficient uscat. Nu pu­tem să ardem combustibilul în za­dar. Nu uitați de calitate, dar nu neglijați nici economiile. Am notat aceste dialoguri, pentru că ilustrează un fenomen comun: opinia colectivă împotriva oricăror abateri de la normele calității, gri­ja față de prestigiul mărcii fabri­cii. Exigența crescîndă a întregului colectiv de munca de la fabrica „Ce­ramica“ față de calitatea materia­lelor de zidărie și de învelitoare, ajutorul tovărășesc care există do­vedesc și un alt fapt : a crescut spiritul de răspundere, de conștiin­ciozitate. Și acest lucru este dove­dit și de cifre: în zece luni au fost date peste plan 9.680.000 materiale de zidărie și 2.542.000 materiale pentru învelitoare față de anga­jamentul lor de 5.400.000 și 2.700.000 cărămizi și țigle. Față de normativul de 98 la sută cărămizi ceramice și 88 la sută țigle profi­late și cu dublu valț de calitate superioară aceste produse au fost realizate în proporție de 99,88 sută, respectiv 92,57 la­­ sută. Rebu­la­turile au fost reduse în fiecare tri­mestru și în toate fazele de fabri­cație. Sufletul întregii activități, ani­matorii succeselor sunt în primul rînd cei 411 fruntași în produc­ție, oameni sîrguincioși, adevărate forțe înaripate care trăiesc bucuria datoriei îndeplinite. Frumoasele realizări de pînă a­­cum trebuie îmbunătățite cu altele noi. Posibilități insuficient folosite, rezerve încă nedescoperite mai sunt încă. Spre valorificarea lor își în­dreaptă atenția inginerii și tehni­cienii fabricii, în scopul reducerii rebuturilor pe mai departe, studiază noi măsuri pentru folosirea deplină a rezervelor existente încă la manipularea produselor de la presă, la introducerea și scoaterea lor din uscătorie și cuptor, precum și la am­balarea lor în vagoane. Totodată, urmăresc sistematic respectarea teh­nologiei de uscare și ardere corec­tă a produselor, în prezent se pre­conizează realizarea ultimelor mă­suri pregătitoare de iarnă care vor feri argila din carieră de îngheț și vor asigura depozitarea corespunză­toare a cărămizilor uscate pentru arderea lor în trimestrul I al a­­nului viitor. Acestea sunt numai cîteva din măsurile care stau în centrul aten­ției colectivului: în iureșul întrece­rii socialiste, al muncii entuziaste, noile sarcini de producție ce stau­ in fața colectivului fabricii „Cerami­ca“ vor prinde viață așa cum cere partidul, așa cum cere viața noas­tră nouă. PETRE VARU iiiiiiiiiiiimiiiimiitiiiiiiniii Expoziție agricolă raională La Bozovici a fost deschisă o expo­ziție agricolă raională. Aici au fost ex­puse o serie de produse ca grîu din soiuri de mare productivitate, porumb dublu hibrid, legume și zarzavaturi, fructe etc., prezentate de gospodăriile agricole colective și întovărășirile din raion. Exponatele au scos în evidență supe­rioritatea agriculturii socialiste. (Ferdi­nand Su­caJ. Avansuri bănești In zilele acestea gospodăria colecti­vă din Foeni, raionul Timișoara, a îm­părțit colectiviștilor cel de-al 3-lea a­­vans bănesc din acest an — cite 6 lei la ziua­ muncă. Colectivistul Pavel Jurj a primit drept avans 3.289 lei, Stela Gavrilov — 2.350 lei. Pe baza dezvoltării multilaterale a ramurilor de producție, gospodăria in­tenționează ca în viitor să împarta ase­menea avansuri lunar. (Ionel Bogdan). Schimb de experiență în dimineața zilei de ieri la sediul comitetului U.T.M. de la întreprinderea „Electrobanat“ a avut loc un schimb de experiență între colectivul de re­dacție al „Postului atemist de control" din această unitate și cel de la Uzine­le mecanice din Timișoara. Participanții au făcut cunoștință cu metodele de muncă ale colectivului de redacție al gazetelor Postului atemist de control de la „Electrobanat“, despre eficiența articolelor și caricaturilor pu­blicate. „Luna cadourilor" Astăzi în unitățile comerțului de stat se deschide tradiționala „Lună a cadou­rilor". Pentru această perioadă, maga­zinele și-au îmbogățit sortimentele de­ produse, putînd oferi cumpărătorilor multe din articolele noi realizate de în­treprinderile industriale din regiunea noastră și din întreaga țară, în scopul prezentării exemplare produselor vor fi organizate o serie de a expoziții la magazinele din orașele A­­rad, Lugoj, Reșița, Timișoara, ca și în alte localități. De asemenea, în majo­ritatea unităților de desfacere s-a fă­cut o m­ai largă prezentare a produse­ llillilllilliiilllillllillllllii'11 lor prin amenajarea estetică a vitrinelor, precum și prin mărirea numărului de raioane cu plata direct la vînzător. Pentru o mai bună deservire a cum­părătorilor, în preajma „Lunii cadou­rilor“ au fost organizate cursuri profe­sionale cu vînzătorii, iar în magazine vor fi puse la dispoziție pachete pream­­balate cu diferite obiecte. Trecerea în revistă a formațiilor artistice studențești Astăzi după-amiază începe la Casa de cultură a studenților din Timișoara, trecerea în revistă, la nivelul centrului universitar, a formațiilor artistice stu­dențești, în prima zi se vor prezenta în fața juriului echipele de la Institu­tul pedagogic de 5 ani și cercul de teatru de la Institutul politehnic (cu spectacolul „Oameni care tac“). Trecerea în revistă va continua du­minică, la orele 18, cînd se vor pre­zenta formațiile Institutului pedagogic de 3 ani, urmate de cele ale Institutu­lui politehnic și ale Institutului agro­nomic. Luni, în ultima zi, vor evolua pe scenă formațiile Institutului de me­dicină și cercul de teatru al aceluiași in­stitut, care va prezenta o piesă cu su­biect din viața medicilor. SPORT Progresul București — Leixoes Porto 0:T (0:0) Meciul retur contînd pentru optimi­le de finală ale competiției „Cupa cîș­­tigătorilor de cupă“ s-a terminat cu victoria oaspeților. Singurul punct al partidei a fost marcat de Osvaldo, în min. 61, din greșeala apărării Progre­sului. A fost un joc în care Progresul a jucat sub așteptări. Deși a dominat majoritatea timpului, a pierdut din cauza liniei de atac care a ratat inad­misibil multe ocazii clare. U.R.S.S. — Uruguay 2:11 MONTEVIDEO. Echipa selecționată de fotbal a U.R.S.S. a întrecut selec­ționata Uruguayului cu scorul de 2:1. Astfel fotbaliștii sovietici au cîștigat toa­te trei întîlnirile jucate în America de Sud. Clișeul pe care-l publicăm re­prezintă un aspect al complexu­lui alimentar cu autoservire de pe bulevardul N­­ikos Beloiannis nr. 40. Principiul autoservirii in maga­zinele care aplică acest sistem, este foarte apreciat de cumpă­rători, în felul acesta, produsele puse la dispoziție din abundenții, pot fi servite cu operativitate, a­­provizionarea populației fiind făcută din ce în ce mai bine. —­»• i­ ■*>— A­gH HNCEFE filmului pmsatt între 1 decembrie 1961 și 28 fe­bruarie 1962 se desfășoară în în­treaga țară Festivalul filmului pen­tru sate. Acțiune culturală de masă, de­venită tradițională, Festivalul va constitui un prilej de îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală ale oamenilor muncii de la sate, de răspîndire a metodelor agrozooteh­nice înaintate. în perioada Festivalului vor fi prezentate aproximativ 300 de filme artistice educative și 280 de filme documentare cu caracter social-po­­litic, agrozootehnic, filme de știință popularizată, jurnale de actualități — toate în premieră. în repertoriu fi­gurează producții ale cinematogra­fiei romînești, sovietice și ale celor­lalte țări socialiste, precum și rea­lizări ale cineaștilor din alte țări. în localitățile care încă nu au cine­matografe proprii, acțiunea se va desfășura cu ajutorul caravanelor. Numeroase alte manifestări cultu­rale întregesc această acțiune , con­ferințe și discuții pe marginea fil­melor prezentate etc. Pentru copiii și tineretul de la sate se vor orga­niza spectacole speciale, cu filme de desene animate, documentare sau artistice, adecvate. în acest an Festivalul are loc în circa 3.200 de cinematografe să­tești — număr care întrece de a­­proape zece ori pe acela al unități­lor cinematografice existente în a­­nul 1938 în întreaga țară. (Agerpres)

Next