Drapelul Roşu, decembrie 1961 (Anul 17, nr. 5262-5288)
1961-12-01 / nr. 5262
v A 4 Anul XVII, nr. 5262 Vineri, 1 decembrie 1961 4 pagini 20 de bani Noi colective de muncă au îndeplinit planul anual Mina Baia Nouă Colectivul de muncă de la mina Baia Nouă a obținut un nou și important succes : îndeplinirea planului anual de producție. începînd de ieri brigăzile de mineri de aici extrag cărbune în contul lunii ianuarie a anului 1962. în fruntea întrecerii pentru sporirea producției și îmbunătățirea calității cărbunelui se află brigăzile conduse de minerii Victor Hawlicek și Ștefan Lissi care au dat în medie cu 5 la sută mai mult cărbune decît prevedea planul. Creșterea producției de cărbune a fost obținută pe seama unei mai bune utilizări a agregatelor, îmbunătățirii organizării procesului de sortare a cărbunelui și ridicarea calificării profesionale a tinerilor mineri, fapt care a contribuit la sporirea productivității muncii cu 2,5 la sută, față de sarcina planificată. De remarcat faptul că minerii din Baia Nouă au reușit să reducă consumul specific de lemn de mină și de alte materiale, realizînd pe această cale economii la prețul de cost în valoare de aproape 300.000 lei. Laminorul de tablă al C. M. Reșița Ieri, a trecut prin vartul laminorului ultimul lingou din sarcinile ------------: ce revin „liniei de tablă“ de la C.M. Reșița pe anul în curs. îndeplinirea planului înainte de termen este un rezultat al întrecerii socialiste desfășurate pentru obținerea unor indici înalți de utilizare a agregatelor, precum și a organizării mai bune a locului de muncă, în urma măsurilor luate indicele de utilizare intensiv a fost depășit cu 7,2 la sută. Lucrînd cu spirit gospodăresc, prin buna întreținere a agregatelor și economisirea de materii prime și energie electrică prețul de cost a fost redus cu 16 lei pe tona de tablă. în dobîndirea acestor realizări s-au evidențiat laminatorii Gheorghe Voina, Virgil Sîrbu, Vasile Marincă, Dumitru Stoian, Victor Magda. Fabrica de zahăr din Arad și colectivul Fabricii de zahăr din Arad și-a realizat planul anual de producție, dînd primele cantități de zahăr în contul lui 1962. La obținerea acestui succes a contribuit întreg colectivul de muncă și în special muncitorii care au executat lucrările de remont, pe care le-au terminat cu 12 zile înainte de termen. ------------Printre fruntașii întrecerii socialiste se numără comuniștii Anton Țintoi, Iosif Bekeși, Ilie Radu și alții. S.M.T. Gottlob, Ciacova, Pecica, Cenei și Neudorf Harnicii mecanizatori din stațiunile de mașini și tractoare Gottlob, Ciacova, Pecica, Cenei și Neudorf au raportat partidului că și-au îndeplinit înainte de termen sarcinile anuale ale planului de producție. Mecanizatorii de la S.M.T. Ciacova, de exemplu, și-au depășit planul anual cu 14 la sută, iar cei de la Gottlob cu 11,62 la sută. Acum aceste stațiuni execută arături adînci de toamnă pe ultimele suprafețe ce vor fi însămînțate în primăvară de către gospodăriile pe care le deservesc. Cresc veniturile populației în anul 1961 veniturile oamenilor muncii provenite din sectorul socialist al economiei naționale au fost cu aproximativ 13 miliarde mai mari decît în anul 1958. Acest spor se datorește măsurilor luate de partid și guvern în ultimii ani, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, prin creșterea în repetate rînduri salariilor, majorarea pensiilor, desaființarea sau micșorarea impozitelor la unele categorii de salariați, sporirea veniturilor țărănimii muncitoare și altele. Creșterea an de an a veniturilor populației, sporirea puterii de cumpărare a acestora, se reflectă în mărirea considerabilă a volumului de mărfuri desfăcute prin comerțul socialist. în acest an oamenii muncii au cumpărat articole de larg consum în valoare de peste 47 miliarde lei, în condițiile cînd prețurile la diferitele produse au fost reduse de 3 ori numai din 1959. Aproape 56 la sută din produsele vîndute populației reprezintă bunuri de consum nealimentare. Au sporit îndeosebi desfacerile de mobilă, televizoare și radio, frigidere, mașini de spălat rufe, aragazuri, motociclete și alte produse industriale de uz îndelungat. O contribuție însemnată la ridicarea nivelului de trai o constituie cheltuielile tot mai mari ale statului destinate acțiunilor social-culturale. în anii 1961 statul cheltuiește din buget peste 15,2 miliarde, cu peste 4 miliarde mai mult decît în 1958, pentru asigurări sociale, învățământ, știință și cultură, sănătate, cultură fizică și sport, prevederi sociale, precum și pentru plata alocației de stat și ajutorului familial de stat. Aceste fonduri de care beneficiază populația reprezintă circa 820 lei pe un locuitor. Sume considerabile au fost destinate și construirii de locuințe. BILANȚUL Zile mohorîte de toamnă tîrzie. La Gătaia, pe ogoarele întinse ale gospodăriei agricole colective „Parhomenko“ nu mai poți vedea mulțimea de oameni la lucru. Muncile agricole terminat, iar oamenii s-au s-au tras în sat. Doar tractoriștii reau mai rămas pe ogoare să termine arăturile adînci de toamnă. Din cînd în cînd, mai sosește la cîmp și cîte un convoi de căruțe încărcate cu gunoi. Știu din propria lor expe- mult cu căruțele încărcate din sat spre cîmp, cu atît vor merge la anul cu ele pline de rod din cîmp spre sat. ...în acest timp în sat la sediul colectivei contabilii f mai văd rapid de treburi, nu și Nigmeni nu are acum de lucru mai mult decît ei. Acest fapt este explicabil: se apropie sfîrșitul anului, bilanțul. De dimineața pînă seara tîrziu se întocmesc situații, se înregistrează, se lucrează cu cifre, se calculează veniturile obținute în acest an. Și ele sînt mari: se calculează în sute de mii, în milioane. — La noi în colectivă se încheie un bilanț bogat tovarășe — îmi spune Trifu Coriolan, președintele colectivei. Numai pentru cele 260 tone de grîu, 200 tone porumb și pentru sfecla de zahăr vîndute statului pe bază de contract s-au obținut venituri bănești în valoare de circa două milioane lei. Pentru legumele și zarzavaturile valorificate, colectiva a încasat aproape 300.000 lei, iar din sectorul zootehnic — pe cei 300 porci grași, 350 kg lapte, 8.000 kg brînză, 2.800 kg lună — alte circa 500.000 lei. Veniturile gospodăriei pe acest an vor ajunge, după cum arată cifrele preliminare, la peste 3,5 milioane lei. Ce s-a făcut pînă acum cu acești bani? Vreo 500.000 lei au I CV j-S C V WO ^ i WV f W Ș lilii de albine. I Din avuția obștească mai fac parte cele 7 grajduri pentru ani- flaie, maternitatea de scroafe, în trășătoria de porci, cele 4 saigane pentru oi, două magazii pentru cereale și două pătule pentru porumb, atelierele etc. ș1 oale construite prin munca urjită a colectiviștilor. Mai are colectiva din Gătaia 4 rutiere și 1ouă autocamioane. Din sumele de bani obținute ♦n acest an, aproape două milioane lei au fost repartizate pină acum colectiviștilor. Lunar au primit avansuri bănești de cîte * —10 lei la ziua-muncă. La încheierea anului, numai partea bănască a valorii zilei-muncă va depăși suma de 15 lei. Ca urmare a cîștigurilor obținute din gospodăria colectivă, a mausurilor de bani primite, în ursul anului încheiat 51 de familii de colectiviști din Gătaia j s-au construit case noi, ori și-au eînnoit pe cele vechi. Alții și-au cumpărat mobilă, aparate de adio, mașini de spălat rufe, angaze, biciclete sau motociclete. Toate acestea arată că într-adevăr la Gătaia se încheie un alanț bogat, nu numai în gospodăria colectivă, ci și în familia fiecărui colectivist. ION BEN fost alocați la fondul de bază a cărui valoare se apropie acum de 5 milioane lei. Anul acesta s-a mărit mult numărul animalelor, au fost ridicate numeroase construcții noi, s-a extins bazinul pomicol la 62 ha, iar vița de vie la 31 ha. In prezent, ferma de animale, proprietate obștească, care a devenit o ramură principală de producție, cuprinde 236 vaci cu „ lapte și 80 de juninci, peste 500 l porci la îngrășat îniență următorul z r0rfSi Hindrnfullli voluntari și 77 de s ° croafe I fapt: cu cit acum jj l»r«IWIIUClIUIUI VOIUlliardg prăsilă> pes. vor merge mai "........................................ dia carnetul Colectivul întreprinderii „Gh. Doja“ din Timișoara obține importante succese pe linia îmbunătățirii calității produselor, ridicării productivității muncii. Numai la secția a lacuri, productivitatea muncii crescut cu 15 la suită. La baza acestor realizări stă faptul că întreprinderea este înzestrată cu utilajeje moderne. 7IV CLIȘEU , Alex. Oszadîszky și Ștefan Wolf urmăresc calitatea produselor. De la întovărășire la gospodăria colectivă ' ' ............. ............... .......... 11 j1..... Inaugurarea G.A.C. „Unirea din Valea-Mare In ziua de ieri, 30 noiembrie, 99 de familii de țărani întovărășiți din satul Valea-Mare, aparținător comunei Fîrliug, din raionul Lugoj, au Hotărît să treacă, pe baza liberului consimțămînt la forma superioară de cooperare în producția agricolă , gospodăria colectivă. Primul pas pe calea agriculturii socialiste l-au făcut atunci cînd s-au unit în întovărășirea agricolă în care s-au deprins cu munca în comun, cu lucrarea pămîntului după metodele agrotehnicii înaintate. Prin mecanizarea lucrărilor agricole și printr-o temeinică organizare a muncii, ei au reușit să obțină producții mai bune decît atunci cînd lucrau în gospodăria individuală. Dar, țăranii colectiviști din satele învecinate au obținut producții și mai bune decît întovărășirea din Valea Mare. La îndemnul organizației de partid întovărășiții din acest sat au mers în vizită la colectiviștii din Hiliaș. Au văzut aici că producția de porumb a întrecut pe cea a întovărășirii din care fac parte cu peste 1.000 kg la ha, iar cea de grîu cu 600 kg. De cînd sînt colectiviști, mulți țărani muncitori din Hitiaș și-au construit case noi, mari și spațioase. Sectorul zootehnic al gospodăriei colective cuprinde sute de vaci, porci și alte animale. Aici pășunatul se face în mod rațional, acordîndu-se o mare atenție lucrărilor de îmbunătățire a pășunilor și fînețelor naturale. Vacile sînt păzite în timpul pășunatului de ... „păstorul electric“. întorși acasă întovărășiții au povestit rudeniilor și vecinilor cele văzute la Hitiaș și convinși de superioritatea G.A.C., au înaintat cereri de înscriere în colectivă. reri au fost Primii care au depus ceîntovărășiții Gheorghe Petru Marfinuț, Gheorghe Ion Belu, Gheorghe Jurca și Avram, Moise, alții. Cei mai tineri colectiviști din raionul Lugoj — cei din Valea Mare — au hotărît să denumească gospodăria lor „Unirea“. In gospodărie au trecut cu fondul de bază al fostei întovărășiri care întrece 130.000 lei, se compune din 230 oi, unele conlstrucții zootehnice etc. Colectiviștii din Valea Mare au stabilit un plan de măsuri menit să ducă la întărirea puterii economice a marii lor familii. Printre altele se prevede terminarea arăturilor adînci de toamnă, fertilizarea suprafețelor, ridicarea nivelului profesional al colectiviștilor prin organizarea învățămîntului agrozootehnic în timpul iernii. _____------------------------------------------ Grijă pentru prestigiul mărcii fabricii Cînd intri in incinta fabricii „Ceramica" -Jimbolia, îți apare în față imensa întindere cu halele unităților și secțiilor care aproape că nu poate fi cuprinsă cu privirea Cîte nu s-ar putea scrie despre harnicul colectiv de aci ! ★ Unitatea „B“ este fruntașă pe fabrică. De acest fapt ne convingem urmărind îndemînarea și ritmul cu care lucrează muncitorii și muncitoarele. In mijlocul lor sîntem martorii unor semnificative dialoguri: — Tovarășă Zwerko, iar ai stricat cîteva țigle! De ce nu ești atentă să nu arunci brusc țiglele crude pe banda rulantă ? Doar știi că în felul acesta ele se deformează?... Vrei ca din cauza ta să pierdem întrecerea ? la uită-te cum lucrează Ana Varjandar și Helen Blussman ! Ele așează ușor țiglele crude pe bandă, evitînd astfel deformarea lor. Așa trebuie să lucrați și voi. Maistrul Ștefan Szeles care este exigent față de calitatea produselor, stă de vorbă nu o dată cu muncitoarele Maria Zwerko și Maria Agoston, îndemnîndu-le să-și însușească din experiența muncitoarelor fruntașe. — Să știi Niculina că așa nu-i bine cum lucrezi. Țiglele le fasonezi incorect. Tai prea mult din faltul lor sau din colțuri. Ți le vom expune pe toate la „vitrina rebuturilor“. Tu n-ai atîta voință ca să lucrezi ca și Elisz Wegesser ? Doar cunoști meseria. Niculina Oprișan roși de rușine în fața tovarășelor de muncă care-i făcuseră observații. — De ce nu lucrezi Francisc cu mai multă grijă ? Nu-i păcat să dăm argilei o compoziție slabă ? Știi doar că e necesar să urmărim permanent calitatea pămîntului. Cuvintele lui Marin Năvodaru, care lucrează împreună cu Francisc Bosch la omogenizarea argilei, erau pătrunse de grija pentru calitate. Luptătorii de frunte pentru calitate sînt numeroși muncitori la toate locurile de muncă și în toate unitățile. Arzătorul Mihai Gyalay de la unitatea „A“ este unul din aceștia. Cu atenție urmărește focul în cuptor. De cîte ori intervine ceva merge să-l regleze. Dar nu numai munca lui îl privește. El se uită și în jur, la ceilalți tovarăși de muncă. Uneori se adresează sfătuitor așezătorilor : — Mai multă atenție băieți la produsele ce ni se aduc de către vagonetari! Nu îngăduiți să se introducă în cuptor nici un produs defect sau insuficient uscat. Nu putem să ardem combustibilul în zadar. Nu uitați de calitate, dar nu neglijați nici economiile. Am notat aceste dialoguri, pentru că ilustrează un fenomen comun: opinia colectivă împotriva oricăror abateri de la normele calității, grija față de prestigiul mărcii fabricii. Exigența crescîndă a întregului colectiv de munca de la fabrica „Ceramica“ față de calitatea materialelor de zidărie și de învelitoare, ajutorul tovărășesc care există dovedesc și un alt fapt : a crescut spiritul de răspundere, de conștiinciozitate. Și acest lucru este dovedit și de cifre: în zece luni au fost date peste plan 9.680.000 materiale de zidărie și 2.542.000 materiale pentru învelitoare față de angajamentul lor de 5.400.000 și 2.700.000 cărămizi și țigle. Față de normativul de 98 la sută cărămizi ceramice și 88 la sută țigle profilate și cu dublu valț de calitate superioară aceste produse au fost realizate în proporție de 99,88 sută, respectiv 92,57 la sută. Rebulaturile au fost reduse în fiecare trimestru și în toate fazele de fabricație. Sufletul întregii activități, animatorii succeselor sunt în primul rînd cei 411 fruntași în producție, oameni sîrguincioși, adevărate forțe înaripate care trăiesc bucuria datoriei îndeplinite. Frumoasele realizări de pînă acum trebuie îmbunătățite cu altele noi. Posibilități insuficient folosite, rezerve încă nedescoperite mai sunt încă. Spre valorificarea lor își îndreaptă atenția inginerii și tehnicienii fabricii, în scopul reducerii rebuturilor pe mai departe, studiază noi măsuri pentru folosirea deplină a rezervelor existente încă la manipularea produselor de la presă, la introducerea și scoaterea lor din uscătorie și cuptor, precum și la ambalarea lor în vagoane. Totodată, urmăresc sistematic respectarea tehnologiei de uscare și ardere corectă a produselor, în prezent se preconizează realizarea ultimelor măsuri pregătitoare de iarnă care vor feri argila din carieră de îngheț și vor asigura depozitarea corespunzătoare a cărămizilor uscate pentru arderea lor în trimestrul I al anului viitor. Acestea sunt numai cîteva din măsurile care stau în centrul atenției colectivului: în iureșul întrecerii socialiste, al muncii entuziaste, noile sarcini de producție ce stau in fața colectivului fabricii „Ceramica“ vor prinde viață așa cum cere partidul, așa cum cere viața noastră nouă. PETRE VARU iiiiiiiiiiiimiiiimiitiiiiiiniii Expoziție agricolă raională La Bozovici a fost deschisă o expoziție agricolă raională. Aici au fost expuse o serie de produse ca grîu din soiuri de mare productivitate, porumb dublu hibrid, legume și zarzavaturi, fructe etc., prezentate de gospodăriile agricole colective și întovărășirile din raion. Exponatele au scos în evidență superioritatea agriculturii socialiste. (Ferdinand SucaJ. Avansuri bănești In zilele acestea gospodăria colectivă din Foeni, raionul Timișoara, a împărțit colectiviștilor cel de-al 3-lea avans bănesc din acest an — cite 6 lei la ziua muncă. Colectivistul Pavel Jurj a primit drept avans 3.289 lei, Stela Gavrilov — 2.350 lei. Pe baza dezvoltării multilaterale a ramurilor de producție, gospodăria intenționează ca în viitor să împarta asemenea avansuri lunar. (Ionel Bogdan). Schimb de experiență în dimineața zilei de ieri la sediul comitetului U.T.M. de la întreprinderea „Electrobanat“ a avut loc un schimb de experiență între colectivul de redacție al „Postului atemist de control" din această unitate și cel de la Uzinele mecanice din Timișoara. Participanții au făcut cunoștință cu metodele de muncă ale colectivului de redacție al gazetelor Postului atemist de control de la „Electrobanat“, despre eficiența articolelor și caricaturilor publicate. „Luna cadourilor" Astăzi în unitățile comerțului de stat se deschide tradiționala „Lună a cadourilor". Pentru această perioadă, magazinele și-au îmbogățit sortimentele de produse, putînd oferi cumpărătorilor multe din articolele noi realizate de întreprinderile industriale din regiunea noastră și din întreaga țară, în scopul prezentării exemplare produselor vor fi organizate o serie de a expoziții la magazinele din orașele Arad, Lugoj, Reșița, Timișoara, ca și în alte localități. De asemenea, în majoritatea unităților de desfacere s-a făcut o mai largă prezentare a produse llillilllilliiilllillllillllllii'11 lor prin amenajarea estetică a vitrinelor, precum și prin mărirea numărului de raioane cu plata direct la vînzător. Pentru o mai bună deservire a cumpărătorilor, în preajma „Lunii cadourilor“ au fost organizate cursuri profesionale cu vînzătorii, iar în magazine vor fi puse la dispoziție pachete preambalate cu diferite obiecte. Trecerea în revistă a formațiilor artistice studențești Astăzi după-amiază începe la Casa de cultură a studenților din Timișoara, trecerea în revistă, la nivelul centrului universitar, a formațiilor artistice studențești, în prima zi se vor prezenta în fața juriului echipele de la Institutul pedagogic de 5 ani și cercul de teatru de la Institutul politehnic (cu spectacolul „Oameni care tac“). Trecerea în revistă va continua duminică, la orele 18, cînd se vor prezenta formațiile Institutului pedagogic de 3 ani, urmate de cele ale Institutului politehnic și ale Institutului agronomic. Luni, în ultima zi, vor evolua pe scenă formațiile Institutului de medicină și cercul de teatru al aceluiași institut, care va prezenta o piesă cu subiect din viața medicilor. SPORT Progresul București — Leixoes Porto 0:T (0:0) Meciul retur contînd pentru optimile de finală ale competiției „Cupa cîștigătorilor de cupă“ s-a terminat cu victoria oaspeților. Singurul punct al partidei a fost marcat de Osvaldo, în min. 61, din greșeala apărării Progresului. A fost un joc în care Progresul a jucat sub așteptări. Deși a dominat majoritatea timpului, a pierdut din cauza liniei de atac care a ratat inadmisibil multe ocazii clare. U.R.S.S. — Uruguay 2:11 MONTEVIDEO. Echipa selecționată de fotbal a U.R.S.S. a întrecut selecționata Uruguayului cu scorul de 2:1. Astfel fotbaliștii sovietici au cîștigat toate trei întîlnirile jucate în America de Sud. Clișeul pe care-l publicăm reprezintă un aspect al complexului alimentar cu autoservire de pe bulevardul Nikos Beloiannis nr. 40. Principiul autoservirii in magazinele care aplică acest sistem, este foarte apreciat de cumpărători, în felul acesta, produsele puse la dispoziție din abundenții, pot fi servite cu operativitate, aprovizionarea populației fiind făcută din ce în ce mai bine. —»• i ■*>— AgH HNCEFE filmului pmsatt între 1 decembrie 1961 și 28 februarie 1962 se desfășoară în întreaga țară Festivalul filmului pentru sate. Acțiune culturală de masă, devenită tradițională, Festivalul va constitui un prilej de îmbogățire a cunoștințelor de cultură generală ale oamenilor muncii de la sate, de răspîndire a metodelor agrozootehnice înaintate. în perioada Festivalului vor fi prezentate aproximativ 300 de filme artistice educative și 280 de filme documentare cu caracter social-politic, agrozootehnic, filme de știință popularizată, jurnale de actualități — toate în premieră. în repertoriu figurează producții ale cinematografiei romînești, sovietice și ale celorlalte țări socialiste, precum și realizări ale cineaștilor din alte țări. în localitățile care încă nu au cinematografe proprii, acțiunea se va desfășura cu ajutorul caravanelor. Numeroase alte manifestări culturale întregesc această acțiune , conferințe și discuții pe marginea filmelor prezentate etc. Pentru copiii și tineretul de la sate se vor organiza spectacole speciale, cu filme de desene animate, documentare sau artistice, adecvate. în acest an Festivalul are loc în circa 3.200 de cinematografe sătești — număr care întrece de aproape zece ori pe acela al unităților cinematografice existente în anul 1938 în întreaga țară. (Agerpres)