Drapelul Roşu, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5496-5520)
1962-09-02 / nr. 5496
9F Anul XVIII, nr. 5496 Duminici, 2 septembrie 1962 4 pagini 20 de bani si o Citiți în interiorul ziarului: — Cei mai buni din 45.000 (pag. a 2-a) — „Scrisul bănațean" nr. 100 (pag. a 2-a) 5 J — Ne scriu membri de partid (pag. a 3-a) J — Salut frățesc poporului vietnamez (pag. a 3-a) V — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) La G.4.S. Grabați Pînă în prezent — cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă cu lapte La noi, în gospodăria agricolă de stat Grabați, asigurarea furajelor însilozate pentru animale pe timpul iernii este o preocupare de prim ordin. Acțiunea de însilozare a furajelor am început-o încă de la 1 august. Pînă acum au și fost însilozate cantități mari de porumb revenind cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă cu lapte. Tractoriștii Ersig, Nicolae Filip Rosenzweig și Ion Nachtar au recoltat și tocat zilnic cu combinele cîte 4—5 vagoane de siloz. însilozarea furajelor continuă deoarece mai avem încă resurse de furaje în gospodărie. AUGUSTIN GRIEBEL șef de fermă zootehnică la G.A.S. Grabați iiiimii miiiiiniiiiiiijiiimiH Asigurarea turalelor - pe prim plan demonstrație practică privind însilozarea porumbului Zilele trecute, la gospodăria colectivă ..Leonte Filipescu“ din comuna Valcani, raionul Sînnicolaul-Mare, au sosit peste 300 de oaspeți , președinți, vicepreședinți, ingineri zootehniști, medici veterinari, brigadieri zootehniști și tehnicieni constructori, pentru a lua parte la o demonstrație practică privind însilozarea porumbului. Această demonstrație a fost organizată de către consiliul agricol raional. Scopul acțiunii a fost popularizarea avantajelor însilozării furajelor, de a arăta practic, invitaților, metodele bune folosite de G.A.C. din Valcani în ceea ce privește prepararea nutrețului murat. Demonstrația practică a fost precedată de susținerea unui referat pe tema „Nutrețurile însilozate și rolul lor în alimentarea animalelor, din care au reieșit o seamă de fapte bune și rezultate deosebite obținute de gazde în acțiunea de însilozare, subliniate prin graiul convingător al cifrelor. Oaspeții au vizitat apoi complexul zootehnic al gospodăriei. în apropierea noilor grajduri așteptau să fie umplute cu prețiosul furaj, 10 celule tip șanț, construite după indicațiile inginerului zootehnist al acestei gospodării, tov. Eufrosina Albu. Tocarea porumbului pentru siloz s-a făcut cu o batoză scoasă din uz și transformată în mod special, în atelierele colectivei. Batoza este acționată de un tractor. Alimentarea tocătorii stabile se execută cu un autocamion și cu ajutorul căruțelor. Tocatul s-a făcut mărunt pentru asigurarea unei bune calități a silozului precum și pentru o presare corespunzătoare care să <acueze aerul, evitîndu-se astfel fermentările. După așezarea primului strat de siloz s-a făcut tasarea cu un tractor K.D. 35, operație care s-a repetat pînă cînd nutrețul s-a înălțat deasupra marginii superioare a silozului cu 1—1,5 m. Participanții la demonstrație s-au interesat de capacitatea silozului, de modul de folosire a nutrețului și de felul cum trebuie manipulat nutrețul însilozat pe măsura consumării lui. Ei au aflat de la inginerii Ilie Arcan și Eufrosina Albu, că la marginea silozului se face presarea cu ajutorul maiului, pentru eliminarea golurilor de aer și evitarea focarelor de putrezire. După terminarea însilozării dintr-o groapă (tranșeu) care se face în maximum 1,5 zile, pentru evitarea încălzirii și pierderii substanțelor nutritive, silozul se acoperă mai întîi cu un prim strat de pămînt. Acesta vine în contact direct cu masa silozului, care se umectează pe o grosime de 5—10 cm și se bate apoi cu malul (pentru evitarea pătrunderii aerului și a apei care ar deprecia valoarea nutrețului însilozat). Peste acest strat de pămînt umed se așează pămînt uscat în grosime de 40—50 cm, iar în jurul gropilor se execută șanțuri de scurgere a apei. Oaspeții au luat cunoștință cu acest prilej că principalele avantaje ale nu- Răsplata hărniciei Prin aplicarea unei agrotehnici înaintate, membrii G.A.C. „Drum nou“ din Becicherecul-Mic, raionul Timișoara, au obținut și în acest an o recoltă bună de grîu, în medie cîte 2.280 kg la hectar, față de 2.100 kg, planificat. După achitarea obligațiilor contractuale și a muncilor S.M.T., prima grijă a colectiviștilor a fost reținerea cantităților de grîu necesare pentru sămînță și fondurile statutare, după care au trecut la împărțirea avansului de 40 la sută. Ca răsplată a muncii depuse, s-au putut împărți ca avans cîte 3 kg de grîu la zi-muncă, iar o dată cu aceasta, și un nou avans bănesc de cîte 10 lei la ziua-muncă. Pentru zilele-muncă efectuate în primele 7 luni ale anului, colectivistul Petru Bucher, singur, a primit ca avans 813 kg grîu și 2.710 lei, iar Radu Mihăilă a primit 723 kg de grîu și 2.410 lei. Alți colectiviști au primit cantități și mai mari de grîu, precum și sume mai sporite de bani. Acum colectiviștii de aici se pregătesc intens pentru campania agricolă de toamnă. Pe prim-plan este pusă problema asigurării unui bun pat germinativ pentru semințe, a executării lucrărilor la un înalt nivel calitativ. ANA ROTH colectivistă prețului murat sunt prețul său scăzut, posibilitatea de a fi preparat pe baza celor mai simple metode. Pentru reducerea prețului de cost al porumbului însilozat, G.A.C. Valcani s-a orientat spre cele mai ieftine tipuri de silozuri, cele făcute la suprafața solului și cele îngropate, de forma unor tranșee, care permit ușor mecanizarea lucrărilor. Această gospodărie mai folosește la însilozări și o combină care lucrează direct în lan. Nutrețul tocat în lan se transportă cu remorcile la gropile de însilozare. Din totalul suprafeței arabile de 2.967 hectare, G.A.C. din Valcani a însămînțat anul acesta, pentru furajarea animalelor, o suprafață de 910 hectare (31 la sută) plante de nutreț, (117 ha porumb siloz, 170 ha porumb masă verde, 50 ha sfeclă furajeră, 70 ha borceag de primăvară etc.), plante care vor asigura hrana întregului efectiv de animale al G.A.C., planificat pe anul 1962. Acest efectiv se compune din 522 taurine din care 220 vaci cu lapte, 1.977 porcine din care 122 scroafe, 3.745 ovine din care 2.849 oi mame precum și pentru celelalte animale de muncă. Fiecărei vaci furajate îi vor reveni cîte 10 tone suculente iar la tineretul taurin cîte 5 tone de fiecare animal. Ținînd seama de faptul că în anii precedenți însilozatul s-a început cam pe la sfîrșitul lunii august, ceea ce nu a permis o lucrare eșalonată și cu maximum de randament anul acesta colectiviștii au început această acțiune mai devreme, pe la începutul lunii august, pentru ca cea mai mare cantitate de nutreț să fie însilozată la perioada optimă, cînd plantele au cea mai mare suculență necesară obținerii unui nutreț de calitate. Conducerea G.A.C. din Valcani a luat măsuri de a însiloza anul acesta și borhotul umed ce-l primește de la fabrica de zahăr. Cu prilejul demonstrației practice s-a arătat că de la animalele furajate cu nutreț murat, G.A.C. din Valcani a obținut o producție sporită de lapte și ceea ce este mai important, cu cheltuieli mici. Astfel, pe cap de vacă furajată s-au obținut anul trecut 2.277 litri lapte față de numai 1.525 litri obținuți In anul 1958. La sfîrșitul anului curent se va asigura producția planificată de 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. Numărul purceilor înțărcați pe cap de scroafă, a fost anul trecut de 10 iar în anul acesta va ajunge la 12. Producția de lună pe cap de oaie, a ajuns în acest an la 2,6 kg. Ca urmare a creșterii numărului de animale și a producțiilor, au crescut și veniturile bănești obținute de G.A.C. din Valcani din acest sector, ajungînd anul trecut la un total de 859.329 lei în încheierea demonstrației practice, tovarășii Alexandru Mijai, secretar al comitetului raional de partid și dr. veterinar Zaharia Sechel, vicepreședinte al consiliului agricol raional, au indicat o serie de măsuri pe care conducerile G.A.C. trebuie să le respecte la însilozări, îndemnînd pe participanți să pună în practică cele văzute cu prilejul demonstrației practice. I. SBÎRCIOG 1111 Ill 11111111N De cîteva zile pe străzile orașului Timișoara circulă un tramvai nou cu nr. 51 care se deosebește de celelalte Elegant, amenajat modern, tramvaiul amintit se remarcă printr-o serie de perfecționări în construcție. Zgomotul provocat prin mers este mult redus la acest tramvai datorită introducerii în construcția roților a unui disc de cauciuc. Compresorul a fost și el înlocuit prin selenoizi electrici, suspensia s-a îmbunătățit și ea. Interiorul vagonului este amenajat cu mult gust: în timpul răcoros vagonul va fi încălzit prin recuperarea căldurii produse de rezistențele electrice ale vagonului. Circulația defectuoasă a autobuzelor reșițene, în special a celor care fac legătura cu localitățile învecinate a mai fost criticată. Cu toate acestea se pare că colectivul de la I.R.T.A. Reșița nu se străduiește să elimine deficiențele semnalate. Și în prezent autobuzele care pleacă din Reșița spre Văliug și Dognecea nu circulă regulat. De multe ori orarul curselor pe aceste trasee nu se respectă. Au fost repetate cazuri cînd autobuzele au sosit cu două ore întîrziere. Ba, mai mult, se întîmplă ca în locul autobuzelor, I.R.T.A. să trimită camioane deschise, fară bănci, fără prelate. E timpul ca I.R.T.A. Reșița să ia măsuri pentru ca să asigure călătorilor condiții normale și civilizate de transport. (M. Vasile, muncitor, secția mașini electrice a Uzinei constructoare de mașini Reșița), în orașul Lugoj circulă pe diferite trasee autobuze, în unele stații este afișat orarul de circulație, însă din păcate, călătorul care are inspirație să se ia după orar, va pierde trenul, va întîrzia la serviciu, sau va pierde jurnalul de actualități de la cinematograf. Asta în cazul cel mai bun, cînd autobuzul, totuși vine. Uneori însă, autobuzul nu vine de loc. Aceasta se întîmplă mai ales pe traseul „6“. De obicei, cei de la I.G.O.L. justifică aceste întimplări . .. cam dese, în felul următor: — S-a defectat o bujie, s-a rupt cureaua de transmisie a ventilatorului, s-a spart o cameră ... Considerăm că aceste neajunsuri se pot evita printr-o îngrijire mai atentă a mașinilor și printr-un control mai riguros din partea conducerii întreprinderii. Iir Nu de mult, turnătoria de neferoase a întreprinderii „Electromotor" Timișoara a fost utilată cu noi mașini moderne, printre care două mașini de turnat sub presiune. Fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă momentul în care lăcătușul montor Dumitru Szegedi împreună cu Petru Suru montează una din aceste mașini. O dată cu intrarea mașinilor în funcție va crește considerabil capacitatea de producție a turnătoriei. IIIIHIH I I I I I I I I I IIIt I I I I I I I I I I I II Abonamente la publicațiile sovietice A început primirea abonamentelor la ZIARELE ȘI REVISTELE SOVIETICE pentru anul 1963. In acest scop, abonații pot consulta catalogul PRESEI SOVIETICE PE 1963, pentru a-și alege publicațiile preferate. Abonamentele se primesc la oficiile și factorii poștali, difuzorii de presă din întreprinderi și instituții, înnoiri în piețele orașului Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Timișoara și Direcțiunea piețelor au luat măsuri pentru a îmbunătăți deservirea consumatorilor în piețele orașului, în acest scop pentru a crea posibilitatea desfacerii mărfurilor în mai bune condiții la toate cele 5 piețe ale orașului s-au renovat și amenajat chioșcuri și tarabe de desfacere a mărfurilor. In timpul cel mai apropiat în Calea Șagului se va deschide un modern complex — tîrg și piața în locul celei din Piața Tolbuhin. Complexul va fi înzestrat cu restaurant, măcelărie, magazin, cămin de dormit etc. Lîngă piața de produse agroalimentare va fi și oborul de vite. Oaspeți timișoreni Zilele acestea în comuna Foeni din raionul Timișoara „Ansamblul artistic sîrb de stat de cîntece și jocuri din Timișoara“ a prezentat un program artistic intitulat: „Spre un viitor luminos“. Programul muzical a fost interpretat în limbile romînă, sîrbă, rusă, maghiară și germană. Și-au dat concursul formația de dansuri și orchestra de tamburași. Conducerea muzicală și regia artistică aparținînd lui Teodor Foaie. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. In sprijinul activității sportive Colectivul de muncă de la Secția S 1 C.F.R. Caransebeș participă cu sîrguință la amenajarea stadionului sportiv C.F.R. într-una din zilele trecute, aproape 60 de muncitori au lucrat voluntar la lucrările de finisare de la tribuna stadionului. Cu acest prilej ei au efectuat peste 440 de ore muncă voluntară. Din rîndul muncitorilor s-au evidențiat Gheorghe Cocoș, secretarul organizației de partid, zidarii Ioan Dumitru, Gheorghe Fusariu, Mie Ciocîrlie, Gheorghe Bălan și mulți alții.Mihai Mutașcu. S-a mărit școala Pentru a asigura condiții mai bune de învățătură în comuna Satchinez, raionul Sînnicolaul-Mare, s-au luat o serie de măsuri. Astfel, școala de 8 ani din această comună, s-a mărit printr-o nouă sală de clasă. Majoritatea covîrșitoare a lucrărilor de construcție a fost efectuată printr-o însuflețită muncă voluntară, la care au participat părinții elevilor. (D. Ladislau). SPORT llllllllllllllllll La cursul de programare In anul universitar 1962—1963 numai cursurile anului cadrelor cu pregătire superioară pentru nevoile dezvolt vor fi urmate de peste 27.000 de studenți, față de 26.000 țării continue a Industriei chimice. dai existau In toți anii de studii în Invățămîntul superior , IN FOTOGRAFIE: Candidații anului I de la Facultatea un «ova nou. ....si ... . . . . “o chimie din Timișoara urmează cursurile de pragătire In 1938. O mare atenție acordă statul nostru și formări, în vederea concursului de admitere. Stațiile noastre de radio vor transmite cu începere de la ora 17:55, repriza a doua a meciului Știința Cluj— Petrolul Ploiești. Transmisia se va face pe programul I. V#,«•• •*,•! *•„•»*•»/•• v Timpul profeaDH . Institutul meteorologic din• Timișoara anunță timpul probabil pentru regiunea Banat. . Astăzi, vreme nestabilă, cu cerul variabil ziua și mai mult senin noaptea. Tempe- ••ratura în ușoară scădere, ziua va fi cuprinsă între 21 la 26 grade, iar noaptea va coborî î între 6 la 12 grade. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări temporare din sectorul nordic. Pentru următoarele 3 zile , vreme ușor nestabilă, cu temperatura la început în scădere, apoi în ușoară creștere. • ,.••••.. ir Inițiative ale sfaturilor peautore ^antierui dahomniioA. — „Nu de acum darovenii și-au dorit un sat „ca oglinda“. De mult voiau să scape de noroaie ori de praful ce se ridica pe ulițe. Faptul nu putea fi cu ușurință realizat. Ca să faci trotuare pe toate străzile comunei, trebuie desigur fonduri, materiale. Și totuși, dorința noastră va fi în curînd împlinită“. Acestea au fost cuvintele cu care tov. Petru Berwanger, președintele Sfatului popular din Darova, raionul Lugoj, a început a ne povesti cum a luat naștere inițiativa de a se asfalta pe o lățime de 1,20 m drumurile de pe lîngă casele din întreaga comună. în una din sesiuni, deputații comunei împreună cu comitetele de cetățeni, printre care Barbara Bohotăreț, Gheorghe Bunz Francisc Zetto, Petru Mahalek și alții, au discutat amănunțit despre asfaltarea drumurilor. Concluzia la care s-a ajuns a fost. să se stea de vorbă cu toți cetățenii și, prin muncă voluntară, să facă întreaga lucrare. Deputații s-au sfătuit cu cetățenii și cu toții au căzut de acord ca lucrările să înceapă cit mai repede. Hotărîrea s-a transformat în faptă. Darov a devenit un mare șantier de o muncă obștească. Numeroase căruțe ale colectivei cau pietrișul și nisipul de la Jabăr de pe malul Timișului, 5 echipe lucrează de zor la executarea plăcilor de beton în mărime de 10X40 cm, care vor fi așezate pe drum. Atît prefabricatele, nivelarea terenului, cît și așezarea plăcilor, precum și alte crări necesare pavării, nuse fac prin muncă voluntară, întregul parcurs de 21.000 m liniari lungime a fost inițial prevăzut să se termine în 5 ani. Oamenii însă, dornici de a-și vedea comuna „ca oglinda“, au hotărît să scurteze timpul de executare și, anul acesta, să-și asfalteze primii 7 km; în urma efectuării acestei lucrări prin muncă obștească se realizează economii de aproape 253.000 lei. Așadar, în curînd, șantierul darovenilor va risipi pentru totdeauna noroaiele și praful de pe căi, iar locuitorii își vor vedea comuna așa cum și-au dorit-o. ROSARIU Propuneri multe, rezolvări puține La secția mașini electrice a U.C.M. Reșița fiecare muncitor, maistru sau inginer este preocupat de introducerea noului în procesul de producție. Un mijloc de realizare a acestei cerințe este și mișcarea de inovații și raționalizări. De la începutul anului și pînă în prezent au fost propuse la această secție 42 de inovații. Tovarășii Sabin Frențiu, Constantin Stoianovici, Marin Frențiu, Tudor Toader, Ion Seleși, Ion Puian sunt numai cîțiva dintre inovatorii fruntași ai secției. De la început trebuie însă spus că roadele activității lor ar putea fi mult mai bune dacă munca de rezolvare a propunerilor de inovații nu s-ar desfășura în uzina noastră cu atîta încetineală. Ne putem convinge de acest lucru urmărind drumul parcurs de propunerile de inovații. Să luăm un exemplu. După ce pleacă din secție, cu avizul comisiei, dosarul ajunge la cabinetul tehnic. Aici el nu stă prea mult (cca. 10 zile) dar urmează apoi trambararea prin uzină. Ajunge la serviciul constructor șef pentru ca acesta să-și spună părerea, sau să facă unele modificări. Aici, propunerea își face primul stagiu. Inovația ajunge din nou la cabinet, apoi la serviciul tehnolog șef pentru modificarea tehnologiei și întocmirea economiilor (dă deci de un alt sertar unde pierde timpul, iar atelierul așteaptă), un sfîrșit ajunge din nou la cabinetul tehnic de unde se formulează un răspuns care sună cam așa: ,.Se aprobă inovația — serviciul „tehnolog șef“ va schimba tehnologia“ sau „Nu se aprobă — există alte metode de lucru“. Acest sistem a dat naștere la cîteva cazuri curioase. Astfel s-a respins propunerea privind dispozitivul de presare la rece a rulmenților în scuturi și pe arborele mașinilor electrice. Motivul ? „Există alte metode de lucru“. Intr-adevăr rulmenții nu trebuie presați numai la rece. Dar ce se întîmplă cu rulmenții cu bile care nu trebuie încălziți, ci se pot lucra numai prin presare la temperatura obișnuită sau prin răcirea axei ? Pînă acum noi nu am cunoscut metodele de care amintește cabinetul tehnic, în schimb în atelier continuă să se bată rulmenții cu ciocanul. Se întîmplă și altfel de cazuri. Unele propuneri cu aplicabilitate imediată și efecte economice evita j • •, dente sunt puse în La redacție a SOSR practică în atelier o scrisoare Solte de cabinetul tehnic, pentru că soluționarea inovațiilor la U.C.M.R. se face cam după 2—3 luni de la propunere, sau poate și mai mult. Iată un alt caz : Pentru ușurarea lucrărilor la hidrogeneratori s-au făcut mai multe propuneri, care în majoritate au fost și aplicate. Printre acestea se numără și „Eliminarea operației de frezare la polii hidrogeneratorului“. Această propunere aduce o economie însemnată, elimină transporturi inutile și descongestionează mașinile de o serie de lucrări de care nu este nevoie. Cu toate că inovația se aplică, iar serviciul constructor șef fiind anunțat de acest lucru, a luat măsuri să se modifice desenele, totuși cabinetul tehnic încă nu a dat răspuns dacă această propunere este acceptată sau nu. O altă deficiență care împiedică dezvoltarea mișcării de inovații constă în aceea că se dau uneori rezoluții neîntemeiate, fără a se ține seama de avantajele inovației. O propunere a tovarășului Sabin Frențiu, de pildă, a fost respinsă deoarece se spunea că turnătoria de precizie va turna pe viitor piesele necesare fără a mai fi nevoie de inovația respectivă. Dar nici pînă acum, cu toate că a trecut o perioadă mare de timp, nu au sosit acele piese de la turnătorie, iar atelierul lucrează după vechea metodă. Pentru stimularea mișcării de inovații e necesar ca pe viitor cabinetul tehnic să scurteze drumul lung și uneori inutil prin uzină al propunerilor de inovații, iar rezoluțiile care le dă să ajute. In același tîmp brigada de inovații din secție va trebui să organizeze mai multe întîlniri cu muncitorii, să le sugereze diferite teme de inovații și să aibă o evidență clară a economiilor obținute prin aplicarea inovațiilor (pentru că, în prezent din evidența brigăzii nu reiese eficiența economică a inovațiilor). Dacă tovarășii care lucrează în serviciile arătate mai sus, precum și direcțiunea U.C.M.R. vor ține cont de aceste lucruri sunt sigur că activitatea în această direcție se va îmbunătăți simțitor și va crește numărul inovațiilor în uzină. VASILE MORARIU lăcătuș U.C.M.R. «»%< Utilaje noi La întreprinderea arădeană de fabricare a drojdiei pentru pîine s-au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea acestui produs. Fabrica a fost dotată cu noi sterilizatoare de melasă, instalații de fermentare, separatoare și altele. Pentru ca drojdia să fie păstrată o perioadă mai mare, fără să-și piardă din calitate, aci a fost instalată o mașină automată de ambalat drojdie uscată în hîrtie metalizată. Noul sortiment a și apărut în unitățile comerciale de specialitate.