Drapelul Roşu, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5496-5520)

1962-09-02 / nr. 5496

9F Anul XVIII, nr. 5496 Duminici, 2 septembrie 1962 4 pagini 20 de bani s­i o Citiți în interiorul ziarului: — Cei mai buni din 45.000 (pag. a 2-a) — „Scrisul bănațean" nr. 100 (pag. a 2-a) 5 J — Ne scriu membri de partid (pag. a 3-a) J — Salut frățesc poporului vietna­mez (pag. a 3-a) V — Știri de peste hotare­­ (pag. a 4-a) La G.4.S. Graba­ți Pînă în prezent — cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă cu lapte La noi, în gospodă­ria agricolă de stat Grabați, asigurarea furajelor însilozate pentru animale pe timpul iernii este o preocupare de prim ordin. Acțiunea de în­silozare a furajelor am început-o încă de la 1 august. Pînă acum au și fost însilozate canti­tăți mari de porumb revenind cîte 10 tone de siloz pentru fiecare vacă cu lapte. Tractoriștii Ersig, Nicolae Filip Ro­senzweig și Ion Nach­­tar au recoltat și tocat zilnic cu combinele cîte 4—5 vagoane de siloz. însilozarea furajelor continuă deoarece mai avem încă resurse de furaje în gospodărie. AUGUSTIN GRIEBEL șef de fermă zooteh­nică la G.A.S. Grabați iiiimii miiiiiniiiiiiijiiimiH Asigurarea turalelor - pe prim plan­ demonstrație practică privind însilozarea porumbului Zilele trecute, la gospodăria colec­tivă ..Leonte Filipescu“ din comuna Valcani, raionul Sînnicolaul-Mare, au sosit peste 300 de oaspeți , președinți, vicepreședinți, ingineri zootehniști, me­dici veterinari, brigadieri zootehniști și tehnicieni constructori, pentru a lua parte la o demonstrație practică privind însilozarea porumbului. Această de­monstrație a fost organizată de către consiliul agricol raional. Scopul acțiu­nii a fost popularizarea avantajelor în­­silozării furajelor, de­ a arăta practic, invitaților, metodele bune folosite de G.A.C. din Valcani în ceea ce privește prepararea nutrețului murat. Demonstrația practică a fost prece­dată de susținerea unui referat pe tema „Nutrețurile însilozate și rolul lor în alimentarea animalelor, din care au reieșit o seamă de fapte bune și rezul­tate deosebite obținute de gazde în ac­țiunea de însilozare, subliniate prin graiul convingător al cifrelor. Oaspeții au vizitat apoi complexul zootehnic al gospodăriei. în apropierea noilor grajduri așteptau să fie umplute cu prețiosul furaj, 10 celule tip șanț, construite după indicațiile inginerului zootehnist al acestei gospodării, tov. Eufrosina Albu. Tocarea porumbului pentru siloz s-a făcut cu o batoză scoasă din uz și trans­formată în mod special, în atelierele colectivei. Batoza este acționată de un tractor. Alimentarea tocătorii stabile se exe­cută cu un autocamion și cu ajutorul căruțelor. Tocatul s-a făcut mărunt pentru asigurarea unei bune calități a silozului precum și pentru o presare corespunzătoare care să <­­acueze aerul, evitîndu-se astfel fermentările. După așezarea primului strat de siloz s-a făcut tasarea cu un tractor K.D. 35, operație care s-a repetat pînă cînd nu­trețul s-a înălțat deasupra marginii su­perioare a silozului cu 1—1,5 m. Participanții la demonstrație s-au in­teresat de capacitatea silozului, de mo­dul de folosire a nutrețului și de felul cum trebuie manipulat nutrețul însilo­­zat pe măsura consumării lui. Ei au aflat de la inginerii Ilie Arcan și Eu­frosina Albu, că la marginea silozului se face presarea cu ajutorul maiului, pen­tru eliminarea golurilor de aer și evi­tarea focarelor de putrezire. După ter­minarea însilozării dintr-o groapă (tranșeu) care se face în maximum 1,5 zile, pentru evitarea încălzirii și pier­derii substanțelor nutritive, silozul se acoperă mai întîi cu un prim strat de pămînt. Acesta vine în contact direct c­u masa silozului, care se umectează pe o grosime de 5—10 cm și se bate apoi cu malul (pentru evitarea pătrunderii aerului și a apei care ar deprecia va­loarea nutrețului însilozat). Peste acest strat de pămînt umed se așează pămînt uscat în grosime de 40—50 cm, iar în jurul gropilor se execută șanțuri de scurgere a apei. Oaspeții au luat cunoștință cu acest prilej că principalele avantaje ale nu- Răsplata hărniciei Prin aplicarea unei agrotehnici înaintate, membrii G.A.C. „Drum nou“ din Becicherecul-Mic, raionul Timișoara, au obținut și în acest an o recoltă bună de grîu, în medie cîte 2.280 kg la hectar, față de 2.100 kg, planificat. După a­­chitarea obligațiilor contractuale și a muncilor S.M.T., prima grijă a colectiviștilor a fost reținerea can­tităților de grîu necesare pentru să­­mînță și fondurile statutare, după care au trecut la împărțirea avansu­lui de 40 la sută. Ca răsplată a muncii depuse, s-au putut împărți ca avans cîte 3 kg de grîu la zi-muncă, iar o dată cu aceasta, și un nou avans bănesc de cîte 10 lei la ziua-muncă. Pentru zilele-muncă efectuate în primele 7 luni ale anului, colecti­vistul Petru Bucher, singur, a pri­mit ca avans 813 kg grîu și 2.710 lei, iar Radu Mihăilă a primit 723 kg de grîu și 2.410 lei. Alți co­lectiviști au primit cantități și mai mari de grîu, precum și sume mai sporite de bani. Acum colectiviștii de aici se pre­gătesc intens pentru campania a­­gricolă de toamnă. Pe prim-plan es­te pusă problema asigurării unui bun pat germinativ pentru semin­țe, a executării lucrărilor la un înalt nivel calitativ. ANA ROTH colectivistă prețului murat sunt prețul său scăzut, posibilitatea de a fi preparat pe baza celor mai simple metode. Pentru reducerea prețului de cost al porumbului însilozat, G.A.C. Valcani s-a orientat spre cele m­­ai ieftine tipuri de silozuri, cele făcute la suprafața so­lului și cele îngropate, de forma unor tranșee, care permit ușor mecanizarea lucrărilor. Această gospodărie mai fo­losește la însilozări și o combină care lucrează direct în lan. Nutrețul tocat în lan se transportă cu remorcile la gropile de însilozare. Din totalul suprafeței arabile de 2.967 hectare, G.A.C. din Valcani a în­­sămîn­țat anul acesta, pentru furajarea animalelor, o suprafață de 910 hectare (31 la sută) plante de nutreț, (117 ha porumb siloz, 170 ha porumb masă verde, 50 ha sfeclă furajeră, 70 ha bor­­ceag de primăvară etc.), plante care vor asigura hrana întregului efectiv de ani­male al G.A.C., planificat pe anul 1962. Acest efectiv se compune din 522 taurine din care 220 vaci cu lapte, 1.977 porcine din care 122 scroafe, 3.745 ovine din care 2.849 oi mame precum și pentru celelalte animale de muncă. Fiecărei vaci furajate îi vor re­veni cîte 10 tone suculente iar la tine­retul taurin cîte 5 tone de fiecare ani­mal. Ținînd seama de faptul că în anii precedenți însilozatul s-a început cam pe la sfîrșitul lunii august, ceea ce nu a permis o lucrare eșalonată și cu maxi­mum de randament anul acesta colec­tiviștii au început această acțiune mai devreme, pe la începutul lunii august, pentru ca cea mai mare cantitate de nutreț să fie însilozată la perioada optimă, cînd plantele au cea mai mare suculență necesară obținerii unui nu­treț de calitate. Conducerea G.A.C. din Valcani a luat măsuri de a însiloza a­­nul acesta și borhotul umed ce-l pri­mește de la fabrica de zahăr. Cu prilejul demonstrației prac­tice s-a arătat că de la anima­lele furajate cu nutreț murat, G.A.C. din Valcani a obținut o producție sporită de lapte și ceea ce este mai important, cu cheltuieli mici. Astfel, pe cap de vacă furajată s-au obținut anul trecut 2.277 litri lapte față de numai 1.525 litri obținuți In anul 1958. La sfîrșitul anului curent se va asigura producția planificată de 2.800 litri lapte pe cap de vacă furajată. Numărul purceilor înțărcați pe cap de scroafă, a fost anul trecut de 10 iar în anul acesta va ajunge la 12. Produc­ția de lună pe cap de oaie, a ajuns în acest an la 2,6 kg. Ca urmare a creșterii numărului de animale și a producțiilor, au crescut și veniturile bănești obținute de G.A.C. din Valcani din acest sector, ajungînd anul trecut la un total de 859.329 lei în încheierea demonstrației practice, tovarășii Alexandru Mijai, secretar al comitetului raional de partid și dr. ve­terinar Zaharia Sechel, vicepreședinte al consiliului agricol raional, au indicat o serie de măsuri pe care conducerile G.A.C. trebuie să le respecte la însilo­zări, îndemnînd pe participanți să pună în practică cele văzute cu prilejul de­monstrației practice. I. SBÎRCIOG 1111­ Ill 11111111N­ De cîteva zile pe străzile orașului Timișoara circulă un tramvai nou cu nr. 51 care se deosebește de celelalte Elegant, amenajat mo­dern, tramvaiul amintit se remarcă printr-o serie de perfecționări în construcție. Zgomotul provocat prin mers este mult redus la acest tramvai datorită introducerii în construcția roților a unui disc de cau­ciuc. Compresorul a fost și el înlocuit prin selenoizi electrici, sus­pensia s-a îmbunătățit și ea. Interi­orul vagonului este amenajat cu mult gust: în timpul răcoros vagonul va fi încălzit prin recuperarea căldurii produse de rezistențele electrice ale vagonului. Circulația defectuoasă a autobuzelor reșițene, în special a celor care fac legătura cu localitățile învecinate a mai fost criticată. Cu toate acestea se pare că colectivul de la I.R.T.A. Reșița nu se străduiește să elimine deficien­țele semnalate. Și în prezent autobu­zele care pleacă din Reșița spre Vă­­liug și Dognecea nu circulă regulat. De multe ori orarul curselor pe aceste trasee nu se respectă. Au fost repetate cazuri cînd autobuzele au sosit cu două ore întîrziere. Ba, mai mult, se întîmplă ca în locul autobuzelor, I.R.T.A. să trimită camioane deschise, fară bănci, fără prelate. E timpul ca I.R.T.A. Reșița să ia măsuri pentru ca să asigure călătorilor condiții normale și civilizate de trans­port. (M. Vasile, muncitor, secția ma­șini electrice a Uzinei constructoare de mașini Reșița), în orașul Lugoj circulă pe diferite trasee autobuze, în unele stații este afișat orarul de circulație, însă din pă­cate, călătorul care are inspirație să se ia după orar, va pierde trenul, va în­­tîrzia la serviciu, sau va pierde jurna­lul de actualități de la cinematograf. Asta în cazul cel mai bun, cînd auto­buzul, totuși vine. Uneori însă, autobu­zul nu vine de loc. Aceasta se întîmplă mai ales pe traseul „6“. De obicei, cei de la I.G.O.L. justifică aceste întim­­plări . .. cam dese, în felul următor: — S-a defectat o bujie, s-a rupt cu­reaua de transmisie a ventilatorului, s-a spart o cameră ... Considerăm că aceste neajunsuri se pot evita printr-o îngrijire mai atentă a mașinilor și prin­­tr-un control mai riguros din partea conducerii întreprinderii. I­ir Nu de mult, turnătoria de neferoase a întreprinderii „Electromotor"­­ Timișoara a fost utilată cu noi mașini moderne, printre care două mașini­­ de turnat sub presiune. Fotoreporterul nostru a surprins pe peliculă momen­­­­tul în care lăcătușul montor Dumitru Szegedi împreună cu Petru Suru mon­­­­tează una din aceste mașini. O dată cu intrarea mașinilor în funcție va creș­­­­te considerabil capacitatea de producție a turnătoriei. IIIIHIH I I I I I I I I I IIIt­ I I I I I I I I I I I II Abonamente la publicațiile sovietice A început primirea abo­namentelor la ZIARE­LE ȘI REVISTELE SOVIE­TICE pentru anul 1963. In acest scop, abonații pot consulta cata­logul PRESEI SOVIETICE PE 1963, pentru a-și alege publica­țiile preferate. Abonamentele se primesc la oficiile și factorii poștali, difuzorii de presă din întreprinderi și insti­tuții, înnoiri în piețele orașului Comitetul executiv al Sfatului popu­lar orășenesc Timișoara și Direcțiunea piețelor au luat măsuri pentru a îmbu­nătăți deservirea consumatorilor în pie­țele orașului, în acest scop pentru a crea posibilitatea desfacerii mărfurilor în mai bune condiții la toate cele 5 piețe ale orașului s-au renovat și ame­najat chioșcuri și tarabe de desfacere a mărfurilor. In timpul cel mai apropiat în Calea Șagului se va deschide un modern complex — tîrg și piața în locul celei din Piața Tolbuhin. Complexul va fi în­zestrat cu restaurant, măcelărie, maga­zin, cămin de dormit etc. Lîngă piața de produse agroalimentare va fi și oborul de vite. Oaspeți timișoreni Zilele acestea în comuna Foeni din raionul Timișoara „Ansamblul artistic sîrb de stat de cîntece și jocuri din Timișoara“ a prezentat un program artistic intitulat: „Spre un viitor luminos“. Programul muzical a fost interpretat în limbile romînă, sîrbă, rusă, maghiară și germană. Și-au dat concursul formația de dansuri și orchestra de tamburași. Conducerea muzicală și regia artis­tică aparținînd lui Teodor Foaie. Spectacolul s-a bucurat de un deo­sebit succes. In sprijinul activității sportive Colectivul de muncă de la Secția S 1 C.F.R. Caransebeș participă cu sîr­­guință la amenajarea stadionului sportiv C.F.R. într-una din zilele tre­cute, aproape 60 de muncitori au lu­crat voluntar la lucrările de finisare de la tribuna stadionului. Cu acest pri­lej ei au efectuat peste 440 de ore muncă voluntară. Din rîndul muncitorilor s-au eviden­­țiat Gheorghe Cocoș, secretarul orga­nizației de partid, zidarii Ioan Dumitru, Gheorghe Fusariu, Mie Ciocîrlie, Gheor­ghe Bălan și mulți alții.­­Mihai Mutașcu.­ S-a mărit școala Pentru a asigura condiții mai bune de învățătură în comuna Satch­inez, raionul Sînnicolaul-Mare, s-au luat o serie de măsuri. Ast­fel, școala de 8 ani din această co­mună, s-a mărit printr-o nouă sa­lă de clasă. Majoritatea covîrșitoa­­re a lucrărilor de construcție a fost efectuată printr-o însuflețită mun­că voluntară, la care au participat părinții elevilor. (D. Ladislau). SPORT llllllllllllllllll La cursul de programare In anul universitar 1962—1963 numai cursurile anului cadrelor cu pregătire superioară pentru nevoile dezvol­­t vor fi urmate de peste 27.000 de studenți, față de 26.000 țării continue a Industriei chimice. d­ai existau In toți anii de studii în Invățămîntul superior , IN FOTOGRAFIE: Candidații anului I de la Facultatea un «ova n­ou. ....si ... . . . . “o chimie din Timișoara urmează cursurile de pragătire In 1938. O mare atenție acordă statul nostru și formări, în vederea concursului de admitere. Stațiile noastre de radio vor trans­mite cu începere de la ora 17:55, re­priza a doua a meciului Știința Cluj— Petrolul Ploiești. Transmisia se va face pe programul I. V­­#,«•• •*,•! *•„•»*•»/­•• v Timpul profeaDH . Institutul meteorologic din­­• Timișoara anunță timpul pro­­babil pentru regiunea Ba­­­­nat. .­ Astăzi, vreme nestabilă, cu cerul variabil ziua și mai­­­ mult senin noaptea. Tempe- ••­ratura în ușoară scădere, ziua va fi cuprinsă între 21 la 26­­ grade, iar noaptea va coborî î între 6 la 12 grade. Vîntul­­ va sufla potrivit, cu intensi­­ficări temporare din sectorul nordic.­­ Pentru următoarele 3 zile , vreme ușor nestabilă, cu tem­­­­peratura la început în scă­­­­dere, apoi în ușoară creștere. •­ ,.••••.. ir Inițiative ale sfaturilor peautore ^antierui daho­mniioA. — „Nu de acum daro­­venii și-au dorit un sat „ca oglinda“. De mult voiau să scape de noroaie ori de praful ce se ridica pe u­­lițe. Faptul nu putea fi cu ușurință realizat. Ca să faci trotuare pe toate stră­zile comunei, trebuie desi­gur fonduri, materiale. Și totuși, dorința noastră va fi în curînd împlinită“. A­­cestea au fost cuvintele cu care tov. Petru Berwanger, președintele Sfatului popu­lar din Darova, raionul Lu­goj, a început a ne po­vesti cum a luat naștere ini­țiativa de a se asfalta pe o lățime de 1,20 m dru­murile de pe lîngă casele din întreaga comună. în una din sesiuni, de­putații comunei împreună cu comitetele de cetățeni, printre care Barbara Bo­­hotăreț, Gheorghe Bunz Francisc Zetto, Petru Ma­­halek și alții, au discutat amănunțit despre asfaltarea drumurilor. Concluzia la care s-a ajuns a fost. să se stea de vorbă cu toți cetă­țenii și, prin muncă vo­luntară, să facă întreaga lucrare. Deputații s-au sfă­tuit cu cetățenii și cu toții au căzut de acord ca lucră­rile să înceapă cit mai re­pede. Hotărîrea s-a transfor­mat în faptă. Darov a devenit un mare șantier de o muncă obștească. Numeroa­se căruțe ale colectivei ca­­­u pietrișul și nisipul de la Jabăr de pe malul Timi­șului, 5 echipe lucrează de zor la executarea plăcilor de beton în mărime de 10X40 cm, care vor fi a­­șezate pe drum. Atît pre­fabricatele, nivelarea tere­nului, cît și așezarea plă­cilor, precum și alte crări necesare pavării, nu­se fac prin muncă voluntară, întregul parcurs de 21.000 m liniari lungime a fost inițial prevăzut să se ter­mine în 5 ani. Oamenii în­să, dornici de a-și vedea comuna „ca oglinda“, au hotărît să scurteze timpul de executare și, anul acesta, să-și asfalteze primii 7 km; în urma efectuării­­ a­­cestei lucrări prin muncă obștească se realizează e­­conomii de aproape 253.000 lei. Așadar, în curînd, șan­tierul darovenilor va risipi pentru totdeauna noroaie­le și praful de pe căi, iar locuitorii își vor vedea co­muna așa cum și-au dori­t-o. R­­OSARIU Propuneri multe, rezolvări puține La secția mașini electrice a U.C.M. Reșița fiecare muncitor, maistru sau inginer este preocupat de introducerea noului în procesul de producție. Un mijloc de reali­zare a acestei cerințe este și mișca­rea de inovații și raționalizări. De la începutul anului și pînă în pre­zent au fost propuse la această sec­ție 42 de inovații. Tovarășii Sabin Frențiu, Constan­tin Stoianovici, Marin Frențiu, Tu­dor Toader, Ion Seleși, Ion Puian sunt numai cîțiva dintre inovatorii fruntași ai secției. De la început trebuie însă spus că roadele activi­tății lor ar putea fi mult mai bune dacă munca de re­zolvare a propu­nerilor de inova­ții nu s-ar desfă­șura în uzina noastră cu atîta înce­tineală. Ne putem convinge de a­­cest lucru urmărind drumul parcurs de propunerile de inovații. Să luăm un exemplu. După ce pleacă din secție, cu avizul comisiei, dosarul ajunge la cabinetul tehnic. Aici el nu stă prea mult (cca. 10 zile) dar urmează apoi trambararea prin uzină. Ajunge la serviciul con­structor șef pentru ca acesta să-și spună părerea, sau să facă unele modificări. Aici, propunerea își face primul stagiu. Inovația ajunge din nou la cabinet, apoi la serviciul tehnolog șef pentru modificarea tehnologiei și întocmirea economii­lor (dă deci de un alt sertar unde pierde timpul, iar atelierul așteaptă), un sfîrșit ajunge din nou la cabine­tul tehnic de unde se formulează un răspuns care sună cam așa: ,.Se aprobă inovația — serviciul „teh­nolog șef“ va schimba tehnologia“ sau „Nu se aprobă — există alte metode de lucru“. Acest sistem a dat naștere la cî­teva cazuri curioase. Astfel s-a res­pins propunerea privind dispozi­tivul de presare la rece a rulmen­ților în scuturi și pe arborele mași­nilor electrice. Motivul ? „Există alte metode de lucru“. Intr-adevăr rulmenții nu trebuie presați numai la rece. Dar ce se întîmplă cu rul­menții cu bile care nu trebuie în­călziți, ci se pot lucra numai prin presare la temperatura obișnuită sau prin răcirea axei ? Pînă acum noi nu am cunoscut metodele de care amintește cabinetul tehnic, în schimb în atelier continuă să se bată rul­menții cu ciocanul. Se întîmplă și altfel de cazuri. Unele propuneri cu aplicabilitate imediată și efecte economice evi­t­a j • •, dente sunt puse în La redacție a SOSR­ practică în atelier o scrisoare Sol­te de­­ cabi­netul tehnic, pen­tru că soluțio­narea inovațiilor la U.C.M.R. se face cam după 2—3 luni de la propunere, sau poate și mai mult. Iată un alt caz : Pentru ușurarea lucrărilor la hidrogeneratori s-au făcut mai multe propuneri, care în majoritate au fost și aplicate. Prin­tre acestea se numără și „Elimina­rea operației de frezare la polii hi­drogeneratorului“. Această propu­nere aduce o economie însemnată, elimină transporturi inutile și des­congestionează mașinile de o serie de lucrări de care nu este nevoie. Cu toate că inovația se aplică, iar serviciul constructor șef fiind anun­țat de acest lucru, a luat măsuri să se modifice desenele, totuși cabinetul tehnic încă nu a dat răspuns dacă această propunere este acceptată sau nu. O altă deficiență care împiedică dezvoltarea mișcării de inovații con­stă în aceea că se dau uneori rezo­luții neîntemeiate, fără a se ține seama de avantajele inovației. O propunere a tovarășului Sabin Frențiu, de pildă, a fost respinsă deoarece se spunea că turnătoria de precizie va turna pe viitor piesele necesare fără a mai fi nevoie de inovația respectivă. Dar nici pînă acum, cu toate că a trecut o pe­rioadă mare de timp, nu au sosit a­­cele piese de la turnătorie, iar ate­lierul lucrează după vechea me­todă. Pentru stimularea mișcării de ino­vații e necesar ca pe viitor cabine­tul tehnic să scurteze drumul lung și uneori inutil prin uzină al pro­punerilor de inovații, iar rezoluțiile care le dă să ajute. In același tîmp brigada de inovații din secție va trebui să organizeze mai multe în­­tîlniri cu muncitorii, să le sugereze diferite teme de inovații și să aibă o evidență clară a economiilor ob­ținute prin aplicarea inovațiilor (pentru că, în prezent din evidența brigăzii nu reiese eficiența econo­mică a inovațiilor). Dacă tovarășii care lucrează în serviciile arătate mai sus, precum și direcțiunea U.C.M.R. vor ține cont de aceste lucruri sunt sigur că ac­tivitatea în această direcție se va îmbunătăți simțitor și va crește nu­mărul inovațiilor în uzină. VASILE MORARIU lăcătuș U.C.M.R. «»%< Utilaje noi La întreprinderea arădeană de fabricare a drojdiei pentru pîine s-au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea acestui produs. Fa­brica a fost dotată cu noi steriliza­toare de melasă, instalații de fer­mentare, separatoare și altele. Pentru ca drojdia să fie păstrată o perioadă mai mare, fără să-și piardă din calitate, aci a fost insta­lată o mașină automată de ambalat drojdie uscată în hîrtie metalizată. Noul sortiment a și apărut în uni­tățile comerciale de specialitate.

Next