Drapelul Roşu, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5573-5597)
1962-12-01 / nr. 5573
I j Citiți în interiorul ziarului: I II 5 — Sindicatele îndrumă și conduc activitatea cultural-educativă » ; (pag. a 2-a) £ I * jj — Muncă permanentă cu activul fără de partid |pag. a 3-a] 0 ¥ * — Din programul sportiv (pag. a 3-a) f î 5 * — Ziua Africii (pag. a 3-a) ? | t ț — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) v A V ¥ * Îndeplinirea planului pe 1962 — pregătirii producției pe 1963 Toate schimburile la același nivel ori de cîte ori intră sau ies din schimb, muncitorii din secția „oțelărie“ a uzinelor „Oțelul Roșu“ se opresc în fața graficului pe care se înregistrează rezultatele întrecerii ce se desfășoară între ei. Nu-i un lucru nou. Fac aceasta de ani de zile. In ultimul timp, însă, ei zăbovesc parcă mai mult în fața acestui mare panou. Citesc și memorează cifrele înscrise, comentează. Acest aspect nu-i întimplător : în ultimele 2—3 luni, întrecerea a devenit mai susținută, iar rezultatele mai bune. Bunăoară, în luna octombrie au fost elaborate și turnate peste plan 561 tone de oțel de bună calitate. In luna noiembrie, depășirea sarcinii de plan n-a fost mai mică, iar indicii de utilizare depășesc pe cei realizați pînă acum în istoria oțelăriei Martin. Asemenea umple de bucurie inimile oțelarilor. Sînt oglindiri ale strădaniei lor pentru a da patriei cît rezultate nu pot să nu mai mult oțel de bună calitate. Totuși, și în acest caz, unii dintre ei nu sînt mulțumiți. De ce această nemulțumire l a cuptorul II lucrează echipele “ conduse de prim-topitorii Nicolae Farcaș, Ioan Stroie și Constantin Burdea, respectiv în schimburile 1—3. In luna octombrie, fiecare echipă și-a depășit cu mult sarcinile de plan : cea condusă de Farcaș cu 116,2 la sută, a lui Stroie cu 111,67 la sută, iar cea condusă de Burdea cu 109,42 la sută. Deci, la același cuptor, echipe cu același număr de muncitori au obținut rezultate cu totul diferite: în luna noiembrie, situația a continuat să rămînă aceeași , tot echipa prim-lopitorului Burdea, pe primele 21 de zile ale lunii, avea o depășire de plan de numai 4,90 la sută, în aceeași perioadă, echipa condusă de Farcaș avea o depășire de 8,6 la sută, iar cea condusă de Stroe turnase peste plan cu 13,77 la sută a mai mult oțel. Această diferențiere se observa cu ușurință pe graficul întrecerii. A observat-o și comunistul Francisc Tompoș, secretarul biroului organizației de baza din schim bin problemele siderurgiștilor lul III. El însă nu numai că a observat rămînerea în urmă a echipei lui Burdea, care lucrează în schimbul său, ci a pornit sa-i găsească cauzele. Pentru aceasta a stat de vorbă cu comunistul Ioan Izvernariu, maistru de schimb în hala de turnare, cu Vasile Leordean de la cuptorul I și cu alți topitori și turnători din schimbul III. Discuțiile s-au purtat asupra faptului că echipa lui Burdea și celelalte echipe din schimbul III au o contribuție mai mică la depășirile de plan pe secție. Păreri au fost nenumărate. Propuneri, de asemenea. Din toate acestea insă, s-a desprins nemulțumirea unanimă față de forma de organizare a întrecerii și ținerii evidenței rezultatelor pe schimburi. Ei au argumentat această concluzie in felul următor : Din dorința de a da cît mai mult oțel și de calitate superioară, echipele fac totul ca treaba să meargă bine în schimbul în care lucrează, neglijînd condițiile bune de lucru pentru echipele din schimburile următoare. In general, există tendința ca echipele din același schimb, atunci cînd încarcă cuptoarele cu materia primă necesară elaborării șarjelor, să aleagă încărcătura cea mai bună și să umple la maximum capacitatea cuptoarelor. După elaborarea șarjelor nu se mai încarcă cu aceeași grijă cuptorul. Prin aceasta se explică faptul că unele șarje sînt de 55—57 tone, iar altele doar de circa 45—50 tone, timpul de elaborare fiind, firește, același pentru ambele cazuri. Pentru a reduce timpul de elaborare a șarjelor echipele din același schimb trec cu ușurință peste faza de întreținere a cuptoarelor spunind în sinea lor „lasă să facă următorii“. „Următor. PETRE (Continuare in pag., a li l-a) La Uzinele de vagoane din Arad sudura a luat o mare dezvoltare. IN CLIȘEU : Mihai Serafim și Victor Conțan, doi dintre sudorii fruntași din hala de montaj vagoane. Secția de „jucării“ a întreprinderii poligrafice din Timișoara a fabricat în acest an 4 noi tipuri de jucării, iar pentru anul viitor sunt prevăzute încă 11. La realizarea lor își dă contribuția și muncitoarea fruntașă Clara Ivan înfățișată în fotografie. de Folosind fondul mică mecanizare Pentru realizarea sarcinilor de plan pe acest an și pregătirea stocurilor necesare producției anului viitor, întreprinderea forestieră Moldova Nouă a căutat să folosească din plin mecanismele existente și să introducă și altele ce pot asigura o productivitate mărită și un preț de cost cît mai scăzut. Astfel, în cadrul sectorului de exploatare Drencova a fost instalat un funicular cu o lungime de 1.200 ml., iar în prezent se lucrează la instalarea celui de-al doilea funicular pe valea Oraviței. în acest an, colectivul de aici, în acțiunea de introducere a tehnicii noi s-a orientat în folosirea cu mai multă pricepere a fondului de mică mecanizare. De pildă, din acest fond s-au construit încă două aburitori la fabrica de cherestea Zăvoi, Radimna și respectiv una la Drencova. Au fost confecționate pe plan intern două fierăstraie de despicat bușteni groși în calate, înainte buștenii de dimensiuni mari ce nu puteau fi debitați, se ciopleau, pierzîndu-se o importantă cantitate de masă lemnoasă de cea mai bună calitate. Pentru conservarea mai bună a cherestelei la ambele fabrici s-au instalat podoale de beton și s-au confecționat panouri din carton asfaltat necesare acoperirii stivelor de cherestea, reușindu-se astfel să se dea în circuitul economic importante cantități de masă lemnoasă economisită. ¥*«> ■ ».«»*►«»«»' „Oamenii micronilor Harnicii scutieri de la Uzinele constructoare de mașini din Reșița sînt preocupați în permanență de găsirea unor noi metode de lucru, de îmbunătățirea continuă a calității produselor. Precizia cu care ei lucrează le-a dus vestea în întreaga uzină, ajungînd ca astăzi să li se spună „oamenii micronilor“. în ajutorul muncii lor le-au venit tovarășii de la C.T.C. Pe controlori îi poți găsi în permanență în mijlocul muncitorilor, dînd indicațiile necesare acolo unde văd că treaba nu merge bine. Să luăm un exemplu: pînă la începutul acestui an obiceiul era ca, la confecționarea șabloanelor, muncitorul să se orienteze doar după indicațiile date de desenul de execuție și gama de operații. La trasarea conturului și a configurației, care de multe ori era foarte complicată nu asista controlorul de calitate. Aceasta ducea de multe ori la greșeli de execuție, la abateri de la toleranțele cerute de desen și în consecință la remanieri și întîrzieri. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-a stabilit, încă de la începutul acestui an, ca la trasarea configurației șablonului respectiv să asiste un controlor de calitate, care să verifice exactitatea trasatului și numai după aceea să se poată trece la executarea șablonului. Această metodă se aplică cu strictețe iar rezultatele sunt deosebit de frumoase. Pe lângă că au fost reduse la minim remanierile, și cele ce se mai fac sunt de ordinul micronilor, calitatea îmbunătățindu-se în mod simțitor. Ținîndu-se seama ...că la sculărie se produc în majoritate unicate, controlul tehnic din această secție a fost înzestrat cu scule, instrumente și aparate de mare precizie. în laboratorul care le stă la dispoziția sculerilor se găsesc aparate ca: microscop universal, ultraoptimetru proiector, aparat pentru măsurat lungimi pînă la 4 metri etc. a căror precizie e de ordinul micronilor și a zecimilor de micron. Pentru stăpînirea deplină a acestor aparate trebuie oameni cu înaltă calificare profesională. In acest sens aici au fost organizate cursuri de ridicare a calificării controlorilor. Ținînd seama de dezvoltarea continuă a tehnicii, toți muncitorii de aici învață. Aproape 70 de tineri urmează școlile medii, mulți sînt înscriși la universitățile muncitorești existente în uzină, precum și la alte forme de ridicare a nivelului de cunoștințe de cultură generală și tehnice. Acest lucru ne întărește convingerea că sarcinile de plan m ceea ce privește calitatea vor fi realizate de sculerii reșițeni fără nici o rezervă. MARIN DOBRE din subredacția noastră voluntară din Reșița 1t CLIPE EMOȚIONANTE nă Atelierele de raC. F. R. Timișoara. Pe transbordor cîteva .. • glastre cu flori. Alături de flori, o masă acoperită sărbătorește cu pînză roșie. Pete, artistic lucrate, masă, cîteva obiecîntre care și un baston. Pe Ungă toate acestea iată și orchestra, începe un vals ... Melodia nu ia surprins pe muncitorii aflați în plină activitate. Sau privit, zîmbind, au întrerupt lucrul și sau îndreptat către locul unde se țin de obicei mitingurile. Cînd indicatoarele ceasornicului arătau ora 12, tot colectivul „atelierelor de zonă“ era deja adunat. Printre cei de față: secretarul comitetului de partid pe nodul C.F.R. Timișoara, președintele comitetului sindicatului, reprezentanți din partea conducerii, ingineri și maiștri. Aveau cu toții privirile ațintite spre intrare, îl așteptau pe tovarășul lor de muncă , montatorul Balaj Hoksary. La ora 12,05 Sargbaci, însoțit de șefa serviciului personal tovarăși, își face apariția, și de aici în acordurile muzicii pășește emoționat spre mulțime, în scurt timp este înconjurat. I se înmînează flori, este îmbrățișat, tovarășii lui de muncă îi adresează cuvinte calde, vorbesc despre viața și meritele lui în muncă, despre succesele sale în viața sportivă ca fotbalist și apoi ca antrenor, care a cultivat apreciate talente sportive, îi urează mulți ani de viață. Stăpînindu-și cu greu emoția, montatorul Balaj Hoksary adresează celor de față cîteva cuvinte simple, sincere, izvorîte din inimă : „.. . va mulțumesc tovarăși! N-am să uit niciodată aceste clipe... înainte de a vă zice „la revedere“, vreau să vă spun că în cei 60 de ani ai mei, am avut ocazia să călătoresc pe toate continentele globului. Niciunde nu m-am simțit însă mai bine ca în acest atelier .... ... După ani și ani de lucru, ca montator în Atelierele de zonă C.F.R. Timișoara, Balaj Hoksary iese la pensie. Ieri a făcut ultimul schimb. „ Placu-ți scăunelele, bastonul și... sucitorul. Sary bad ? — l-a întrebat careva cu tîlc. — Foarte mult, a răspuns zîmbind cu subînțeles Iov. Hoksary. Dar nu Ie voi folosi curînd. N-am vreme de ele. Cît despre sucitor, îl arăt soției, dar nu i-l dau! Mai știi cum pot să greșesc vreodată ? Dar acum, vă rog să mă scuzați. N-aș vrea să întîrzii: am antrenament cu juniorii... C. PANAIT i * Sporirea producției de cereale-sarcini principală Aplicarea agrotehnicii factor hotărîtor An de an gospodăria noastră colectivă obține succese tot mai însemnate în mărirea producției de cereale. In cele ce urmează vom arăta cum, în acest an, am reuțit ca să obținem 5.341 kg porumb boabe la ha în cultură nefrigată de pe întreaga suprafață cultivată cu această importantă plantă. Porumbul l-am semănat pe un sol aluvionar, pe lăcoviște și pe un teren brun-roșcat. Printre lucrările de bază ale solului amintim arăturile adinei de vară făcute imediat după recoltarea păioaselor și arăturile adinei de toamnă (32-36 cm). O dată cu arătura adîncă de toamnă cca. 30 la sută din suprafața cultivată a fost îngrășată cu gunoi de grajd. O mare atenție am dat pregătirii terenului înainte de însămînțare (grăparea arăturii, discuit etc.). Semănatul l-am făcut numai cu mașini 2 SPC-2 în rînduri perfect drepte, ceea ce a permis pe lîngă o răsărire uniformă și executarea bună a prășitului mecanic. Am însămînțat numai semințe dublu hibride (H.C.-306) care s-au dovedit a fi cele mai potrivite condițiilor de la noi. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., pe întreaga suprafață au fost făcute 4 prașile mecanice. La rîndul lor colectiviștii au făcut tot atîtea prașile manuale. Ceea ce a influențat mult sporirea producției a fost asigurarea unei densități de peste 36.000 plante recoltabile la harncă de pe acum noi continuăm să punem baze solide producției de porumb a anului viitor. Am stabilit că pentru anul ce vine să mărim suprafața destinată acestei culturi cu 55 ha mai mult decit anul acesta. Tot cu ajutorul mecanizatorilor din localitate am efectuat arături adinei pe toate suprafețele destinate acestei culturi. De asemenea, pe 60 ha, o dată cu arătura adincă de toamnă am încorporat In sol și cîte 25—30 tone gunoi de grajd la ha. Ceea ce vom mai face în plus pentru producția anului viitor față de cea a anului acesta este că pe lîngă fertilizarea unor suprafețe mai mari, vom asigura o densitate de cel puțin 38.000 plante recoltabile la ha. Obținerea unor producții mari de porumb ne-a dat posibilitatea ca să vindem statului pe bază de însemnate cantități de cereale. contract Amintim aici că numai din valorificarea surplusului de porumb și grîu, precum și din cultura sfeclei de zahăr și a floriisoarelui gospodăria noastră a încasat 1.002.000 lei. Dacă mai adăugăm la aceste venituri și pe cele din zootehnie înseamnă că venitul bănesc din acest an va întrece 1.700.000 lei. Avînd asigurate, asemenea venituri bănești, gospodăria a putut să-și mărească simțitor averea obștească și să facă și o retribuire ridicată a zilei-muncă. Noi am repartizat colectiviștilor pe lîngă produsele în natură și avansuri bănești trimestriale de cîte 20 lei la ziua-muncă. Partea bănească a zileimuncă va fi în acest an de 22 lei. Acum majoritatea colectiviștilor studiază cu multă pasiune la invățămîntul agrozootehnic de masă. Ne-am propus ca la cercul agrotehnic să vorbim pe larg de măsurile ce vor trebui aplicate la cultura porumbului. Aici vom generaliza pe scară largă experiența fruntașilor, vom pune un mare accent pe cunoașterea celor mai valoroși hibrizi, pe fertilizarea solului, pe asigurarea densității plantelor, precum și pe importanța prășitului la timp. Pentru ca și alte gospodării colective din raionul Lipova să obțină producții mari de porumb, considerăm că este bine ca tovarășii din consiliul agricol raional să organizeze, în sezonul de iarnă, cîteva schimburi de experiență la unitățile fruntașe și să generalizeze pe scară largă experiența pozitivă obținută la această importantă cultură cerealieră, ILIE ANGHEL, președinte PETRU HAY inginer agronom, G.A.C. Neudorf, raionul Lipova Cînd lipsește operativitatea Potrivit planului de măsuri întocmit de Consiliul agricol raional Lugoj împreună cu conducerile gospodăriilor colective, s-a prevăzut, pentru toamna acestui an, să fie plantată cu pomi o suprafață de 302 ha de terenuri în pantă. Pînă acum cîteva zile în raion nu începuse însă plantatul pomilor pe suprafețele pregătite din cauză că gospodăriile colective nu au primit materialul săditor de la pepiniere. La pepiniera raională din Herindești de pildă, lucrările de scoatere și sortare a materialului săditor au întîrziat și continuă să se desfășoare cu încetineală. Consiliul agricol raional, respectiv secția de horti-viticultură nu s-a îngrijit cu toată răspunderea de asigurarea la timp a materialului săditor. Este de datoria colectivului acestei secții să ia măsurile ce se impun pentru ca în timpul cel mai scurt gospodăriile colective care au pregătit terenul pentru plantări de pomi să primească materialul săditor și să treacă de urgență la executarea plantărilor înainte de venirea înghețului. SPECTACOLE PE ESTRADĂ In sala Teatrului maghiar de stat a fost prezentat la 29 noiembrie spectacolul de estradă „La ora H și un sfert... concert“ de Hari Negrin, de către Teatrul de stat „Al. Davila“ din Pitești. Cele două reprezentații s-au bucurat de succes. Adăugăm că muzica spectacolului aparține lui Emanoil Ionescu și H. Mălineanu, artist emerit. Ieri, 16 noiembrie, în sala Clubului C.F.R.. Circul de stat din București a prezentat un spectacol la care și-a dat contribuția cunoscuta cîntăreață Leia Ivanova din R.P. Bulgaria și sextetul Eddy Kazassian de la Radioteleviziunea din Sofia. Spectacolul, care a cuprins și numere de prestidigitație și atracție s-a bucurat de succes. Va fi reluat astăzi și mîine, la cererea publicului. Peste cîteva zile, la 1 decembrie, Teatrul de stat din Piatra-Neamț, orchestră de muzică ușoară, va susține la Timișoara în sala Clubului C.F.R., spectacolul „Cosmonava veseliei“, de Sebastian Pop; concert-spectacol în 2 acte își vor da contribuția numeroși soliști de muzică ușoară. LA MUNCĂ PATRIOTICĂ Tineretul din raionul Moldova-Nouă participă cu mult elan la acțiunile de muncă patriotică organizate de comitetul raional U.T.M. Brigăzile de muncă patriotică din comunele Cozla, Drencova, Sichevița și din alte organizații U.T.M. au colectat deunăzi 21.265 kg fier vechi. în aceeași zi, 120 elevi de la Școala medie din localitate au muncit voluntar la întreținerea plantației de pomi din anul trecut. ARTICOLE NOI INTRATE IN FABRICAȚIE La cel de-al IV-lea Pavilion de mostre de la București exponatele fabricii „Bumbacul“ din Timișoara sau bucurat de o deosebită apreciere. Numeaii iminații roși vizitatori au remarcat contextura, coloritul și forma de prezentare a produselor. Colectivul de muncă al acestei întreprinderi a urmărit cu interes sugestiile și propunerile făcute de vizitatori. Ca urmare, unele din produsele apreciate au și intrat în producție. In prezent muncitorii de la „Bumbacul“ realizează noi modele de pijamale, articolul „Smaranda“ pentru rochițe etc. Pînă la sfîrșitul acestui an colectivul de muncă de la această fabrică va introduce în producție vreo 20 de articole noi, din cele expuse și apreciate la Pavilionul no mostre. UNITATE FRUNTAȘĂ Lucrătorii de la Oficiul raional P.T.T.R. Timișoara, zilele trecute au trăit un eveniment de importanță deosebită. Oficiului i s-a decernat drapelul de unitate fruntașă în întrecerea pornită pe regiune între oficiile raionale. A urmat un bogat program cultural. OBIECTIVE PE INTERES OBȘTESC Zilele trecute, în sala căminului cultural din comuna Recaș a avut loc o adunare în care cetățenii din localitate s-au sfătuit asupra construirii de noi obiective obștești prin contribuția voluntară pe anul 1963. Printre obiectivele stabilite a se ridica în anul viitor se numără construirea unui cămin cultural la care și gospodăria colectidiii aduce localitateași contribuția cu o însemnată sumă de bani. Aspect de la predarea unei lecții la cercul de la G.A.C. Găvojdia, raionul Lugoj. Lectorul cercului, ing. agronom Boris Jitaru, se străduiesc să facă lecție cel mai atractivă și pe înțelesul cursanților. IP IE SFIE §¥ IE HOTARE MOSCOVA. La 29 noiembrie la Moscova s-a deschis Adunarea anuală a Academiei de Arte a U.R.S.S. In raportul prezentat cu acest prilej, prof. Boris Joganson, președintele academiei, a subliniat că perioada care s-a încheiat s-a caracterizat printr-o considerabilă înviorare a creației ertiștilor membri ai academiei. Cei mai buni pictori, sculptori și graficieni au acordat principala atenție dezvăluirii temelor contemporane în arta plastică. PARIS. In anul care a trecut în rândurile Partidului Comunist Francez au intrat 8.000 de noi membri. In întreprinderi, în orașe și sate au luat ființă 1.350 de celule noi ale partidului comunist. DAR-ES-SALAM. „Partidul unit al independenței naționale din Rhodesia de nord este hotărît să lupte până la victorie împotriva lui Welensky“, a declarat la sosirea la Dar-Es-Salam, Kenneth Kaunda, președintele acestui partid. El s-a oprit la Dar-Es-Salam în drum spre Londra, unde împreună cu H. Nkumbula, președintele partidului Congresul Național African din Rhodesia de nord, va duce tratative cu R. A. Butler, ministrul britanic însărcinat cu problemele Africii Centrale. VARȘOVIA. La 29 noiembrie a apărut nr. 5.000 al ziarului „Trybuna Ludu". Pe baza unei hotărâri a congresului de unificare a Partidului Muncitoresc Polonez și Partidului Socialist Polonez, în locul ziarelor „Gras Ludu“ și „Robotnik", de la 16 decembrie 1948 și-a început apariția „Trybuna Ludu“ ca organ al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. „Ai dtejitafe, Somtase mioniet.Kit E ora 11. Circulația în piața Operei atinge la ora aceasta nivel de vîrf. Șoferii mașinilor și pietonii cu ochii la culorile semaforului așteaptă, disciplinați, semnalul „liber". Dintr-o parte milițianul de serviciu, Florian Zamfir urmărește cu atenție desfășurarea circulației. Deodată... Un cetățean mai vîrstnic pornește să traverseze pe „galben". Schițează cîțiva pași, apoi înaintează pînă către mijlocul intervalului. Fluierul milițianului nu răsună însă. Din partea opusă, un pionier vine în întîmpinarea cetățeanului, îl oprește și i se adresează: — Nu vă supărați, tovarășe, ați încălcat regulile de circulație. Ați trecut cînd semaforul indica „galben". Vă rog să vă înapoiați pe trotuar și să așteptați culoarea „verde". Surprins, cetățeanul se oprește, ezită apoi: — Așa Ai dreptate, tovarășe pionier. Și se întoarce, grăbit, să nu încurce circulația. Pionierul Gheorghe Pălimaru, elev in clasa a V-a a Școlii medii nr. 2, se înapoiază și el, își ia locul alături de milițianul de serviciu și urmăresc împreună ca regulile de circulație să nu fie încălcate. E o bună inițiativă Palatului pionierilor și a Direcției regionale a miliției care, prin rotația în „serviciu" a pionierilor, contribuie la educarea tinerelor vlăstare. Și, să o recunoaștem, și a noastră, a vîrstnicilor... • Iel. PAVEL POPA