Drapelul Roşu, decembrie 1962 (Anul 18, nr. 5573-5597)

1962-12-01 / nr. 5573

I j Citiți în interiorul ziarului: I I­I 5 — Sindicatele îndrumă și conduc activitatea cultural-educativă » ; (pag. a 2-a) £ I * jj — Muncă permanentă cu activul fără de partid |pag. a 3-a] 0 ¥ *­­ — Din programul sportiv (pag. a 3-a) f î 5 * — Ziua Africii (pag. a 3-a) ? | t ț — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) v A V ¥ * Îndeplinirea planului pe 1962 — pregătirii producției pe 1963 Toate schimburile­­ la același nivel ori de cîte ori intră sau ies din schimb, muncitorii din secția „oțelărie“ a uzinelor „Oțelul Roșu“ se opresc în fața graficului pe care se înregistrează rezultatele întrecerii ce se desfășoară între ei. Nu-i un lucru nou. Fac aceasta de ani de zile. In ultimul timp, însă, ei zăbovesc parcă mai mult în fața acestui mare panou. Citesc și memorează cifrele înscrise, comentează. Acest aspect nu-i întimplător : în ultimele 2—3 luni, întrecerea a deve­nit mai susținută, iar rezultatele mai bune. Bunăoară, în luna octombrie au fost elaborate și turnate peste plan 561 tone de oțel de bună calitate. In luna noiembrie, depășirea sarcinii de plan n-a fost mai mică, iar indicii de utilizare depășesc pe cei realizați pînă acum în istoria oțelăriei Martin. Asemenea umple de bucurie inimile oțelarilor. Sînt oglindiri ale strădaniei lor pentru a da patriei cît rezultate nu pot să nu mai mult oțel de bună calitate. Totuși, și în acest caz, unii dintre ei nu sînt mulțumiți. De ce această nemulțumire l­ ­­a cuptorul II lucrează echipele “ conduse de prim-topitorii Nico­­lae Farcaș, Ioan Stroie și Constantin Burdea, respectiv în schimburile 1—3. In luna octombrie, fiecare echipă și-a depășit cu mult sarcinile de plan : cea condusă de Farcaș cu 116,2 la sută, a lui Stroie cu 111,67 la sută, iar cea condusă de Burdea cu 109,42 la sută. Deci, la același cuptor, echipe cu ace­lași număr de muncitori au obținut rezultate cu totul diferite: în luna no­iembrie, situația a continuat să rămînă aceeași , tot echipa prim-lopitorului Burdea, pe primele 21 de zile ale lu­nii, avea o depășire de plan de numai 4,90 la sută, în aceeași perioadă, echi­pa condusă de Farcaș avea o depășire de 8,6 la sută, iar cea condusă de Stroe turnase peste plan cu 13,77 la sută a mai mult oțel. Această diferen­țiere se observa cu ușurință pe grafi­cul întrecerii. A observat-o și comu­nistul Francisc Tompoș, secretarul bi­roului organizației de baza din schim­­ bin problemele siderurgiștilor lul III. El însă nu numai că a obser­vat rămînerea în urmă a echipei lui Burdea, care lucrează în schimbul său, ci a pornit sa-i găsească cauzele. Pen­tru aceasta a stat de vorbă cu comu­nistul Ioan Izvernariu, maistru de schimb în hala de turnare, cu Vasile Leordean de la cuptorul I și cu alți topitori și turnători din schimbul III. Discuțiile s-au purtat asupra faptului că echipa lui Burdea și celelalte echi­pe din schimbul III au o contribuție mai mică la depășirile de plan pe sec­ție. Păreri au fost nenumărate. Pro­puneri, de asemenea. Din toate acestea insă, s-a desprins nemulțumirea una­nimă față de forma de organizare a întrecerii și ținerii evidenței rezulta­telor pe schimburi. Ei au argumentat această concluzie in felul următor : Din dorința de a da cît mai mult oțel și de calitate superioară, echipele fac totul ca treaba să meargă bine în schimbul în care lucrează, neglijînd condițiile bune de lucru pentru echi­pele din schimburile următoare. In general, există tendința ca echi­pele din același schimb, atunci cînd încarcă cuptoarele cu materia primă necesară elaborării șarjelor, să aleagă încărcătura cea mai bună și să umple la maximum capacitatea cuptoarelor. După elaborarea șarjelor nu se mai încarcă cu aceeași grijă cuptorul. Prin aceasta se explică faptul că unele șarje sînt de 55—57 tone, iar altele doar de circa 45—50 tone, timpul de elaborare fiind, firește, același pentru ambele cazuri. Pentru a reduce timpul de elaborare a șarjelor echipele din același schimb trec cu ușurință peste faza de întreți­nere a cuptoarelor spunind în sinea lor „lasă să facă următorii“. „Următo­­r. PETRE (Continuare in pag., a li l-a) La Uzinele de vagoane din Arad sudura a luat o mare dezvoltare. IN CLIȘEU : Mihai Serafim și Victor Conțan, doi dintre sudorii frun­tași din hala de montaj vagoane. Secția de „jucării“ a întreprinderii poligrafice din Timișoara a fabricat în acest an 4 noi tipuri de jucării, iar pentru anul viitor sunt prevăzute încă 11. La realizarea lor își dă contribuția și muncitoarea fruntașă Clara Ivan înfățișată în fotografie. de Folosind fondul mică mecanizare Pentru realizarea sarcinilor de plan pe acest an și pregătirea sto­curilor necesare producției anului viitor, întreprinderea forestieră Moldova­ Nouă a căutat să foloseas­că din plin mecanismele existente și să introducă și altele ce pot asi­gura o productivitate mărită și un preț de cost cît mai scăzut. Astfel, în cadrul sectorului de exploatare Drencova a fost instalat un funi­cular cu o lungime de 1.200 ml., iar în prezent se lucrează la insta­larea celui de-al doilea funicular pe valea Oraviței. în acest an, colectivul de aici, în acțiunea de introducere a tehnicii noi s-a orientat în folosirea cu mai multă pricepere a fondului de mică mecanizare. De pildă, din acest fond s-au construit încă două aburi­­t­ori la fabrica de cherestea Zăvoi, Radimna și respectiv una la Dren­cova. Au fost confecționate pe plan intern două fierăstraie de despicat bușteni groși în calate, înainte buș­tenii de dimensiuni mari ce nu pu­teau fi debitați, se ciopleau, pierzîndu-se o importantă cantitate de masă lemnoasă de cea mai bună calitate. Pentru conservarea mai bună a cherestelei la ambele fabrici s-au instalat podoale de beton și s-au confecționat panouri din carton as­faltat necesare acoperirii stivelor de cherestea, reușindu-se astfel să se dea în circuitul economic impor­tante cantități de masă lemnoasă economisită. ¥*«> ■ ».«»*►«»«»' „Oamenii micronilor Harnicii scutieri de la Uzinele constructoare de mașini din Reșița sînt preocupați în permanență de găsirea unor noi metode de lucru, de îmbunătățirea continuă a cali­tății produselor. Precizia cu care ei lucrează le-a dus vestea în întreaga uzină, ajungînd ca astăzi să li se spună „oamenii micronilor“. în ajutorul muncii lor le-au venit tovarășii de la C.T.C. Pe controlori îi poți găsi în permanență în mij­locul muncitorilor, dînd indicațiile necesare acolo unde văd că treaba nu merge bine. Să luăm un exem­plu: pînă la începutul acestui an obi­ceiul era ca, la confecționarea șa­bloanelor, muncitorul să se orien­teze doar după indicațiile date de desenul de execuție și gama de o­­perații. La trasarea conturului și a configurației, care de multe ori era foarte complicată nu asista contro­lorul de calitate. Aceasta ducea de multe ori la greșeli de execuție, la abateri de la toleranțele cerute­­ de desen și în consecință la remanieri și întîrzieri. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-a stabilit, încă de la începutul acestui an, ca la trasarea configurației șablonului respectiv să asiste un controlor de calitate, care să verifice exactitatea trasatu­­lui și numai după aceea să se poată trece la executarea șablonului. A­­ceastă metodă se aplică cu stric­tețe iar rezultatele sunt deosebit de frumoase. Pe lângă că au fost re­duse la minim remanierile, și cele ce se mai fac sunt de ordinul mi­cronilor, calitatea îmbunătățindu-se în mod simțitor. Ținîndu-se seama ...că la sculărie se produc în majoritate unicate, controlul tehnic din această secție a fost înzestrat cu scule, instrumente­­ și aparate de mare precizie. în laboratorul care le stă la dispozi­ția sculerilor se găsesc aparate ca: microscop universal, ultraoptimetru proiector, aparat pentru măsurat lungimi pînă la 4 metri etc. a căror precizie e de ordinul micronilor și a zecimilor de micron. Pentru stăpînirea deplină a aces­tor aparate trebuie oameni cu înal­tă calificare profesională. In acest sens aici au fost organizate cursuri de ridicare a calificării controlo­rilor. Ținînd seama de dezvoltarea continuă a tehnicii, toți muncitorii de aici învață. Aproape 70 de tineri urmează școlile medii, mulți sînt în­scriși la universitățile muncitorești existente în uzină, precum și la alte forme de ridicare a nivelului de cu­noștințe de cultură generală și teh­nice. Acest lucru ne întărește con­vingerea că sarcinile de plan m ceea ce privește calitatea vor fi realizate de sculerii reșițeni fără nici o re­zervă. MARIN DOBRE din subredacția noastră voluntară din Reșița 1t CLIPE EMOȚIONANTE nă Atelierele de ra­C. F. R. Timi­șoara. Pe trans­­bordor cîteva .. • glastre cu flori. Alături de flori, o masă acoperită sărbătorește cu pînză roșie. Pe­te, artistic lucrate, masă, cîteva obiec­între care și un baston. Pe Ungă toate acestea iată și orchestra, începe un vals ... Melodia nu i­a surprins pe mun­citorii aflați în plină activitate. S­au privit, zîmbind, au întrerupt lucrul și s­au îndreptat către locul unde se țin de obicei mitingurile. Cînd indi­catoarele ceasornicului arătau ora 12, tot colectivul „atelierelor de zonă“ era deja adunat. Printre cei de față: secretarul comitetului de partid pe nodul C.F.R. Timișoara, președin­tele comitetului sindicatului, repre­zentanți din partea conducerii, ingi­neri și maiștri. Aveau cu toții privi­rile ațintite spre intrare, îl așteptau pe tovarășul lor de muncă , monta­­torul Balaj Hoksary. La ora 12,05 Sarg­baci, însoțit de șefa serviciului personal tovarăși, își face apariția, și de aici în acor­durile muzicii pășește emoționat spre mulțime, în scurt timp este înconju­rat. I se înmînează flori, este îm­brățișat, tovarășii lui de muncă îi adresează cuvinte calde, vorbesc despre viața și meritele lui în muncă, despre succesele sale în viața spor­tivă ca fotbalist și apoi ca antrenor, care a cultivat apreciate talente spor­tive, îi urează mulți ani de viață. Stăpînindu-și cu greu emoția, mon­­tatorul Balaj Hoksary adresează ce­lor de față cîteva cuvinte simple, sincere, izvorîte din inimă : „.. . va mulțumesc tovarăși! N-am să uit niciodată aceste clipe... înainte de a vă zice „la revedere“, vreau să vă spun că în cei 60 de ani ai mei, am avut ocazia să călătoresc pe toate continentele globului. Niciunde nu m-am simțit însă mai bine ca în a­­cest atelier .... ... După ani și ani de lucru, ca montator în Atelierele de zonă C.F.R. Timișoara, Balaj Hoksary iese la pensie. Ieri a făcut ultimul schimb. „ Placu-ți scăunelele, bastonul și... sucitorul. Sary bad­ ? — l-a între­bat careva cu tîlc. — Foarte mult, a răspuns zîmbind cu subînțeles Iov. Hoksary. Dar nu Ie voi folosi curînd. N-am vreme de ele. Cît despre sucitor, îl arăt soției, dar nu i-l dau! Mai știi cum pot să greșesc vreodată ? Dar acum, vă rog să mă scuzați. N-aș vrea să întîrzii: am antrenament cu juniorii... C. PANAIT i * Sporirea producției de cereale-sarcini principală Aplicarea agrotehnicii factor hotărîtor An de an gospodăria noastră colectivă obține succese tot mai însemnate în mărirea producției de cereale. In cele ce urmea­ză vom arăta cum, în a­­­cest an, am reuțit ca să obținem 5.341 kg porumb boabe la ha în cultură nefrigată de pe întreaga suprafață cultivată cu a­­ceastă importantă plantă. Porumbul l-am semănat pe un sol aluvionar, pe lăcoviște și pe un teren brun-roșcat. Printre lucră­rile de bază ale solului amintim arăturile adinei de vară făcute imediat după recoltarea păioase­­lor și arăturile adinei de toamnă (32-36 cm). O dată cu arătura adîncă de toamnă cca. 30 la sută din suprafața cultivată a fost îngrășată cu gunoi de grajd. O mare atenție am dat pregătirii te­renului înainte de însămînțare­ (grăpa­­rea arăturii, discuit etc.). Semănatul l-am făcut numai cu ma­șini 2 SPC-2 în rînduri perfect drepte, ceea ce a permis pe lîngă o răsărire uniformă și executarea bună a prășitu­­lui mecanic. Am însămînțat numai semințe dublu hibride (H.C.-306) care s-au dovedit a fi cele mai potrivite condițiilor de la noi. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., pe întreaga suprafață au fost făcute 4 prașile mecanice. La rîn­­dul lor colectiviștii au făcut tot atîtea prașile manuale. Ceea ce a influențat mult sporirea producției a fost asigu­rarea unei densități de peste 36.000 plante recoltabile la ha­­rncă de pe acum noi continuăm să punem baze solide producției de po­rumb a anului viitor. Am stabilit că pentru anul ce vine să mărim suprafața destinată acestei culturi cu 55 ha mai mult decit anul acesta. Tot cu ajuto­rul mecanizatorilor din localitate am efectuat arături adinei pe toate supra­fețele destinate acestei culturi. De a­­semenea, pe 60 ha, o dată cu arătura adincă de toamnă am încorporat In sol și cîte 25—30 tone gunoi de grajd la ha. Ceea ce vom mai face în plus pen­tru producția anului viitor față de cea a anului acesta este că pe lîngă ferti­lizarea unor suprafețe mai mari, vom asigura o densitate de cel puțin 38.000 plante recoltabile la ha. Obținerea unor producții mari de porumb ne-a dat posibilitatea ca să vindem statului pe bază de însemnate cantități de cereale. contract Amin­tim aici că numai din valorificarea sur­plusului de porumb și grîu, precum și din cultura sfeclei de zahăr și a florii­­soarelui gospodăria noastră a încasat 1.002.000 lei. Dacă mai adăugăm la aceste venituri și pe cele din zooteh­nie înseamnă că venitul bănesc din a­­cest an va întrece 1.700.000 lei. Avînd asigurate, asemenea venituri bănești, gospodăria a putut să-și mă­rească simțitor averea obștească și să facă și o retribuire ridicată a zilei-mun­­că. Noi am repartizat colectiviștilor pe lîngă produsele în natură și avansuri bănești trimestriale de cîte 20 lei la ziua-muncă. Partea bănească a zilei­­muncă va fi în acest an de 22 lei. Acum majoritatea colectiviștilor stu­diază cu multă pasiune la invățămîn­­tul agrozootehnic de masă. Ne-am propus ca la cercul agrotehnic să vor­bim pe larg de măsurile ce vor trebui aplicate la cultura porumbului. Aici vom generaliza pe scară largă expe­riența fruntașilor, vom pune un mare accent pe cunoașterea celor mai valo­roși hibrizi, pe fertilizarea solului, pe asigurarea densității plantelor, precum și pe importanța prășitului la timp. Pentru ca și alte gospodării colec­tive din raionul Lipova să obțină pro­ducții mari de porumb, considerăm că este bine ca tovarășii din consiliul agri­col raional să organizeze, în sezonul de iarnă, cîteva schimburi de expe­riență la unitățile fruntașe și să gene­ralizeze pe scară largă experiența po­zitivă obținută la această importantă cultură cerealieră, ILIE ANGHEL, președinte PETRU HAY inginer agronom, G.A.C. Neudorf, raionul Lipova Cînd lipsește operativitatea Potrivit planului de măsuri întocmit de Consiliul agricol raional Lugoj îm­preună cu conducerile gospodăriilor colective, s-a prevăzut, pentru toamna acestui an, să fie plantată cu pomi o suprafață de 302 ha de terenuri în pantă. Pînă acum cîteva zile în raion nu începuse însă plantatul pomilor pe su­prafețele pregătite din cauză că gos­podăriile colective nu au primit mate­rialul săditor de la pepiniere. La pe­piniera raională din Herindești de pildă, lucrările de scoatere și sortare a materialului săditor au întîrziat și continuă să se desfășoare cu înceti­neală. Consiliul agricol raional, res­pectiv secția de horti-viticultură nu s-a îngrijit cu toată răspunderea de a­­sigurarea la timp a materialului sădi­tor. Este de datoria colectivului aces­tei secții să ia măsurile ce se impun pentru ca în timpul cel mai scurt gos­podăriile colective care au pregătit terenul pentru plantări de pomi să primească materialul săditor și să treacă de urgență la executarea plan­tărilor înainte de venirea înghețului. SPECTACOLE PE ESTRADĂ In sala Teatrului maghiar de stat a fost prezentat la 29 noiembrie spectacolul de estradă „La ora H și­ un sfert... concert“ de Hari Negrin, de către Teatrul de stat „Al. Davila“ din Pitești. Cele două re­prezentații s-au bucurat de succes. Adău­găm că muzica spectacolului aparține lui Emanoil Ionescu și H. Mălineanu, artist emerit. Ieri, 16 noiembrie, în sala Clubului C.F.R.. Circul de stat din București a pre­zentat un spectacol la care și-a dat contri­buția cunoscuta cîntăreață Leia Ivanova din R.P. Bulgaria și sextetul Eddy Kazassian de la Radioteleviziunea din Sofia. Specta­colul, care a cuprins și numere de presti­digitație și atracție s-a bucurat de succes. Va fi reluat astăzi și mîine, la cererea pu­blicului. Peste cîteva zile, la 1 decembrie, Tea­trul de stat din Piatra-Neamț, orchestră de muzică ușoară, va susține la Timișoara în sala Clubului C.F.R., spectacolul „Cosmo­­nava veseliei“, de Sebastian­ Pop; concert-spectacol în 2 acte își vor da contribuția numeroși soliști de muzică ușoară. LA MUNCĂ PATRIOTICĂ Tineretul din raionul Moldova-Nouă participă cu mult elan la acțiunile de muncă patriotică organizate de comite­tul raional U.T.M. Brigăzile de muncă patriotică din comunele Cozla, Dren­­cova, Sichevița și din alte organizații U.T.M. au colectat deunăzi 21.265 kg fier vechi. în aceeași zi, 120 elevi de la Școala medie din localitate au muncit voluntar la întreținerea plantației de pomi din anul trecut. ARTICOLE NOI INTRATE IN FABRICAȚIE La cel de-al IV-lea Pavilion de mos­tre de la București exponatele fabri­cii „Bumbacul“ din Timișoara s­au bu­curat de o deosebită apreciere. Nume­aii imin­­ații roși vizitatori au remarcat contextura, coloritul și forma de prezentare a pro­duselor. Colectivul de muncă al aces­tei întreprinderi a urmărit cu interes sugestiile și propunerile făcute de vi­zitatori. Ca urmare, unele din produ­sele apreciate au și intrat în produc­ție. In prezent muncitorii de la „Bum­bacul“ realizează noi modele de pijamale, articolul „Smaranda“ pen­tru rochițe etc. Pînă la sfîrșitul acestui an colectivul de muncă de la această fabrică va introduce în pro­ducție vreo 20 de articole noi, din cele expuse și apreciate la Pavilionul n­o mostre. UNITATE FRUNTAȘĂ Lucrătorii de la Oficiul raional P.T.T.R. Timișoara, zilele trecute au trăit un eveniment de importanță deo­sebită. Oficiului i s-a decernat drape­lul de unitate fruntașă în întrecerea pornită pe regiune între oficiile raio­nale. A urmat un bogat program cul­tural. OBIECTIVE PE INTERES OBȘTESC Zilele trecute, în sala căminului cul­tural din comuna Recaș a avut loc o adunare în care cetățenii din locali­tate s-au sfătuit asupra construirii de noi obiective obștești prin contribuția voluntară pe anul 1963. Printre obiec­tivele stabilite a se ridica în anul vii­tor se numără con­struirea unui cămin cultural la care și gospodăria colecti­­diii aduce localitate­ași contribuția cu o însemna­tă sumă de bani. Aspect de la predarea unei lecții la cercul de la G.A.C. Găvojdia, ra­­­­ionul Lugoj. Lectorul cercului, ing. agronom Boris Jitaru, se străduiesc­­ să facă lecție cel mai atractivă și pe înțelesul cursanților. IP IE SF­IE §¥ IE HOTARE MOSCOVA. La 29 noiembrie la Moscova s-a deschis Adunarea anuală a Academiei de Arte a U.R.S.S. In rapor­tul prezentat cu acest prilej, prof. Boris Joganson, pre­ședintele academiei, a subliniat că perioada care s-a în­cheiat s-a caracterizat printr-o considerabilă înviorare a creației ertiștilor­ membri ai academiei. Cei mai buni pictori, sculptori și graficieni au acordat principala atenție dezvăluirii temelor contemporane în arta plastică. PARIS. In anul care a trecut în rândurile Partidului Comunist Francez au intrat 8.000 de noi membri. In între­prinderi, în orașe și sate au luat ființă 1.350 de celule noi ale partidului comunist. DAR-ES-SALAM. „Partidul unit al independenței na­ționale din Rhodesia de nord este hotărît să lupte până la victorie împotriva lui Welensky“, a declarat la sosirea la Dar-Es-Salam, Kenneth Kaunda, președintele acestui partid. El s-a oprit la Dar-Es-Salam în drum spre Londra, unde împreună cu H. Nkumbula, președintele partidului Congresul Național African din Rhodesia de nord, va duce tratative cu R. A. Butler, ministrul britanic însărcinat cu problemele Africii Centrale. VARȘOVIA. La 29 noiembrie a apărut nr. 5.000 al ziarului „Trybuna Ludu". Pe baza unei hotărâri a con­gresului de unificare a Partidului Muncitoresc Polonez și Partidului Socialist Polonez, în locul ziarelor „Gras Ludu“ și „Robotnik", de la 16 decembrie 1948 și-a în­ceput apariția „Trybuna Ludu“ ca organ al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. „Ai dtejitafe, Somtase m­ioniet.Kit E ora 11. Circulația în piața Operei atinge la ora aceasta nivel de vîrf. Șoferii mașinilor și pietonii cu ochii la culorile semaforului aș­teaptă, disciplinați, semnalul „liber". Dintr-o parte miliția­nul de serviciu, Florian Zam­fir urmărește cu atenție desfășurarea circulației. Deodată... Un cetățean mai vîrstnic pornește să traverseze pe „galben". Schițează cîțiva pași, apoi înaintează pînă că­tre mijlocul intervalului. Flu­ierul milițianului nu răsună însă. Din partea opusă, un pionier vine în întîmpinarea cetățeanului, îl oprește și i se adresează: — Nu vă supărați, tovarășe, ați încălcat regulile de circu­lație. Ați trecut cînd semafo­rul indica „galben". Vă rog să vă înapoiați pe trotuar și să așteptați culoarea „verde". Surprins, cetățeanul se opre­ște, ezită apoi: — Așa Ai dreptate, tovarășe pionier. Și se în­toarce, grăbit, să nu încurce circulația. Pionierul Gheor­­ghe Pălimaru, elev in clasa a V-a a Școlii medii nr. 2, se înapoiază și el, își ia locul alături de milițianul de servi­ciu și urmăresc împreună ca regulile de circulație să nu fie încălcate. E o bună inițiativă Palatului pionierilor și a Di­­­recției regionale a miliției ca­re, prin rotația în „serviciu" a pionierilor, contribuie la educarea tinerelor vlăstare. Și, să o recunoaștem, și a noastră, a vîrstnicilor... • I­e­l­­. PAVEL POPA

Next